ROLUL INVESTITIILOR IN ECONOMIE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

ROLUL INVESTITIILOR IN ECONOMIE

BUCURESTI 2004

1 Investitiile in economie-concepte teoretice

1.1 Definirea conceptului de investitie

Pentru definirea notiunii de investitii sunt necesare unele precizari cu privire la continutul acestora si termenul folosit in exprimare.

In conceptia autorilor occidentali, notiunea de investiti are un sens restrans si unul larg. In sens restrans investitiile sunt mijloace financiare destinate achizitionarii unor bunuri de folosinta indelungata sau de capital fix pentru largirea si modernizarea productiei.

In sens larg investitiile inglobeaza atat cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munca, cat si pe cele achizitionarii de materii prime, materiale,plata salariilor, precum si pentru diverse operatiuni bancare, adica toate resursele financiare folosite in mod curent intr-o unitate economica pentru finantarea productiei(definitie data de germanul Ludwig Pack in lucrarea Betrichliche Investition ). Dupa cum se constata intre cele doua intreprinderi date notiunii de investitii exista deosebiri esentiale de continut. Astfel definitia in sens larg, prin includereaunor elemente de costuri specifice procesului de productie (si nu celui de investitii), suprapune notiunea de investitii cu o alta notiune consacrata la noi sub denumirea de mijloace pentru finantarea productiei.

Desi nu ne propunem o analiza critica a intreprinderilor date investitiilor in aceste definitii consideram, totusi, necesara delimitarea clara a conceptului de investitii fata de cel al cheltuielilor de productie. A aloca bani pentru desfasurarea procesului de productie dintr-o intreprindere nu este sinonim cu a face investiti in acea intreprindere. Chiar daca se prezinta la inceput ca o cheltuiala baneasca, investitia nu poate fi rupta de continutul sau material, ea transformandu-se intotdeauna in elemente de capital fix si nu in produse sau servicii. Exista,desigur, si un aspect financiar al investitiilor, dar aceasta se refera la modalitatile de constituire si evedentiere a fondului de investitii si, oricum, precede activitatea de realizarae efectiva a proiectelor.

Deastfel in conceptia celor mai importanti autori occidental, investitiile sunt considerate resursele angajate in speranta realizarii unor noi beneficii in decursul unei lungi perioade de timp sau bani, ori alte resurse cheltuite in speranta ca in viitor se vor incasa sume mai mari de bani sau se vor inregustra alte avantaje.

In aceste definiri se evidentiazaclar continutul material al investitiei(resurse materiale, tehnice, de forta de munca, financiare), scopul final obtinerea de profit si caracterul dinamic, faptul ca se afla sub incidenta timpului. A investi presupune a cumpara bunuri de folosinta indelungata sau mijloace de munca care vor fi folosite in productie (asadar investitiile sunt anterioare procesului de productie), ceea ce presupune renuntarea la un consum imediat, cert in favoarea unor perspective banesti suplimentare ce ar putea sa se obtina peste un anumit timp, pe seama bunului investit. Este relevata, in acest sens, si aprecierea facuta de Pirre Mass, potrivit careia investitiile presupun renuntarea la un consum imediat si cert, pe care ti-l pot asigura veniturile si economiile decare dispui in prezent, contra unei sperante viitoare, al carui suport este chiar bunul pentru care s-a facut investitia, adica tocmai capitalul fix. Si in contabilitatea firmelor sunt inregistrate ca investitii numai acele cheltuieli care se fac pentru obtinerea unor bunuri materiale cu valoarea mare si durata de folosinta indelungata. Or aceste insusiri le poate avea numai la capitalul fix care, potrivit HG nr. 105/ 1997 are o valoare mai mare de un milion lei si o durata de functionare mai mare de un an.

Si in tara noastra se poate constata interpretari confuze sau incomplete ale conceptului de investitii. Astfel, Dictionatul limbii romane moderne defineste investitiile ca fiind: plasarea , alocarea unui fond, aunui capital intr-o intreprindere, in timp ce dupa Mic dictionar al limbii romane investitia reprezinta:totalitatea cheltuielilor facute pentru crearea de noi fonduri fixe pentru reconstituirea, largirea si modernizarea celor existente.

Si intre aceste doua definitii exista contradictii si chiar confuzii. Se poate remarca in prima definitie confundarea notiunii de investitii (subiectul) cu procesul investitional (predicatul) unde, abia acum, sunt alocate fondurile necesare executarii efective a lucrarilor. De asemenea, ambelor definitii le lipsesc caracterul dinamic al investitiilor si orientarea finala,respectiv scopul urmarit de orice investitor, obtinerea unui profit pe o perioada lunga de timp.

Pentru eliminarea acestor neconcordante si definirea corecta a conceptului de investitii, consideram ca este necesar sa se abordeze mai intai sursa principala de constituire a fondurilor de investitii. In acest scop trebuie pornit de la relatia dintre consum si venit care, dupa J. M. Keynes, se afla sub incidenta legii psihologice fundamentale, potrivit careia o data cu cresterea sau descresterea veniturilor, oamenii inclina sa-mi mareasca sau sa-si diminueze consumul. Legatura dintre cresterea veniturilor si a cheltuielilor pentru consum este data de inclinatia marginala pentru consum, iar legatura dintre evolutia economiilor si a veniturilor este exprimata prin inclinatia marginala spre economii. Deoarece evolutia consumului este mai lenta decat cea a veniturilor, se inregistreaza economii care acumulate pot fii plasate pentru procurarea de resurse materiale, instalatii de productie, etc, care in urma unor activitati, respectiv procesul de exploatare, va aduce un profit. Economiile de veniturii care se mateliarizeaza in capital fix poarta, in conceptia noastra, denumirea de investitii.

Asadar, investitiile reprezinta economiile unei persoane fizice, agent economic sau ale societatii in totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum, care se plseaza de acestia pentru crearea sau dezvoltarea, modernizarea capitalului fix cu scopul obtinerii unui flux durabil de castiguri banesti dupa punerea in functiune.

Toate aceste interpretari date notiunii de investitii au in vedere investitiile de capital care sunt caracteristice si proiectelor de investitii pentru lucrari de imbunatatiri funciare. In conditiile schimbarilor intervenite in tara noastra, prin trecerea la economia de piata, conceptul de investitii sufera, insa, anumite modificari. Astfel, prin aparitia pietelor de capital, infintarea bursei de valori si cotarea intreprinderilor la bursa, conceptul de investitii capata valente noi largindu-si sfera de cuprindere. Noile conditii atat persoanele fizice cat si cele juridice isi pot folosi economiile pentru a cumpara actiuni de la societatile comerciale cotate pe piata secundara, a valorilor mobiliare (Bursa de valori, RASDAQ) sau le pot plasa in S.I.F.-uri cu scopul de a obtine un castig in viitor.

Aceste economii intrunesc si ele toate caracteristicile (sursa de constituire, scopul final, incidenta factorului timp si deci a riscului) pentru a fi asimilate conceptului de investitii. Desi pot fi considerate investitii financiare deoarece sunt folosite pentru cumpararea unor instrumente financiare (actiuni, obligatiuni, etc), trebuie sezizat insa ca in final ele se materializeaza tot in capital fix. Intrand in posesia unei actiuni investitorul devine, defapt, proprietarul unei parti din capitalul societatii comerciale emitente,careia in cedeaza dreptul de folosinta primind in schimb dividende. Prin achizitionarea unor active financiare investitorul schimba o valoare prezenta cu speranta obtinerii unei valori mai mari in viitor. Locul de schimb (al titlurilor de valoare) este piata de capital care constituie totodata un loc de oferta si cerere de moneda, activul financiar servind ca suport pentru transferul de moneda. Situatia existenta la un moment dat pe aceasta piata permite intreprinzatorului sa decida daca-si va aloca fondurile economisite pentru realizarea unui proiect de investiti identificat sau le va plasa pe piata de capital. Alegerea se face in functie de rentabilitatea pietei, care serveste investitorului ca referinta in decizia de accepta sau refuza participarea la edificarea unui proiect pentru o investitie de capital. Altfel spus, obtiunea pentru un proiect de investitii trece prin piata de capital unde se formeaza pretul activelor financiare.

Asadar prin piata de capital se plaseaza titluri financiare care sunt expresia activelor reale existente in unitatile economice. Data fiind evolutia rapida a pietei de capital in Romania, apreciem ca aceasta noua forma de investitie va lua o amploare deosebita si, in scurt timp, va deveni dominanta ca forma de investire pentru posesorii de capital financiar.

Pe baza acestor precizari putem acum defini investitiile ca reprezentand: totalitatea veniturilor economisite si alocate pentru achizitionare de capital fix respectiv pentru cresterea patrimoniului unui agent economic, materializate in imobilizari corpolare (terenuri, cladiri, masini, utilaje, etc.), imobilizari corporale (cheltuieli pentru know-how), precum si imobilizari financiare (titluri de valoare) in scopul obtinerii unui flux de venit net pe o perioada de timp cat mai mare.

Acestui scop final i se datoreaza comportamentul economico-oinvestitiolan al oamenilor, care exista din cele mai vechi timpuri si care a evoluat odata cu societatea. In prezent el este caracteristic tuturor agentilor economici care aloca parti importante din profit pentru extinderea si modernizarea capacitatilor de productie.

Spre deosebire de aceste investitii cheltuielile care se fac din bugetul administratiei centrale, fara a avea ca scop obtinerea de profit (constructia de drumuri, indiguirile impotriva inundatiilor, obiective social culturale, dotarea armatei cu tehnica de lupta, etc.) sunt denumite cheltuieli de capital.

1.2 Structura si clasificarea investitiilor

Din punct de vedere al naturii lor, investitiile au urmatoarea structuta:

cheltuielile pentru elaborarae studiilor prefezabilitate si a celor de fezabilitate. Nivelulu acestora se stabileste intre 1-3%din valoarea de deziz a proiectului;

cheltuieli pentru proiectarea constructiva si tehnologica, reprezentand o cota de cca 5% din valoarea de deviz a proiectului;

cheltuieli pentru procurarea resurselor materiale necesare edificarii obiectivului;

cheltuieli pentru materiale si obiecte de investitii;

cheltuieli pentru achizitionarea de mijloace de transport;

cheltuieli pentru procurarea de licente;

Pentru clsificarea investitiilor de capital, in literatura de specialitatese folosesc numeroase criteri. Unele au defenit, dupa parerea noastra, inoportune in in noile conditi. Asupra lor vom reveni.

A. Dupa o clasificare contabila, bazate pe criteriul naturii activelor investite, se disting trei categorii de investitii:

active corporale, coresponzand bunurilor fizice;

active necorporale sau investitii nemateriale cum sunt brevetele, licientele, fondul comercial;

participantii de capital;

B. O alta clasificare a investitiilor se poate face pe baza criteriului destinatiei finale a proiectelor. Din acest punct de vedere se disting investitiile de inlocuire, de modernizare, de expansiune, de inovare, strategice.

Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru inlocuirea utilajelor si instalatiilor de productie uzate, avand ca obiect mentinerea nivelului capacitatii de productie a societatii. Investitiile de inlocuire sau reutilare sunt si acelea care se fac pentru utilajele care din cauza unor defectiuni de proiectare sau a unei exploatari necorespunzatoare se deterioreaza iremebiabil si trebuie inlocuite.

Investitiile de modernizare contribuie la rationalizarea si cresterea randamentului instalatiilor de productie si sunt dependente de evolutia progresului tehnic in domeniu. Au ca scop in special reducerea costurilor de productie pe seama diminuarii fortei de munca in primul rand. Din punct de vedere al eficientei, investitiile pentru modernizare sunt net superioare superioare celor de inlocuire si expansiune. Deciziile luate de agentii economici pentru aceste prime doua categorii de investitii sunt foarte frecvente intrucat ele raspund cel mai bine cerintelor curente in conjuctura actuala, prezinta un risc redus si pot fi usor fundamentate economic, deoarece atat cheltuielile realizate, cat si economiile la costurile de exploatare ori sporurile de productie generate se pot cuantifica cu precizie.

Investitiile de expansiune urmaresc cresterea nivelului capacitacii de productie a societatii comerciale ca urmare a unei conjucturii favorabile si de perspectiva pe pietele de desfacere. Se realizeaza cu prioritate in sectoarele dinamice ale economiei nationale si acolo unde oferta este sub nivelul cererii. Se urmareste, de asemenea, largirea sortimentului de produse, atragerea de noi resurse naturale si forta de munca in circuitul economic. Deoarece se afla sub incidenta unui risc ridicat trebuie sa se acorde o atentie mare fundamentarii oportunitatii si eficientei financiare.

Investitii stategice au ca scop fie reducerea riscului de fabrica, rezultand din progresul tehnic si concurenta, (defensive), fie mentinerea sau castigarea unui loc mai bun intre producatorii de acelasi profil (ofensive).

Primul caz este specific societatilor care se reprofileaza pe domeniide activitati ce le vor asigura o competitivitate ridicata in raport cu situatia prezenta. Aceste investitii sunt denumite in literatura de specialitate investitii defensive. Al doilea caz investitii ofensive, apartine agentilor economici puternici, care doresc sa ramana in avangarda progresului tehnic si sa beneficieze primii de noile piete de desfacere. Investitiile sunt orientate spre proiecte de cercetare economica, studii de previziune, programe de software, integrarea pe orizontala si pe verticalaprin achizitionarea unor sociatati de aprovizionare, desfacere, asocierea cu societati din alte sectoare economice corespunzator strtegiei adoptata de firma.

C. Daca tinem seama de criteriul surselor de constituire, investitiile se impart in:

-investitii nete;

-investitii brute;

Investitiile nete se constituie din economiile facute la venituriile obtinute, iar cele brute sunt constituite din cele nete si amortizarea la capital fix.

D. Investitii cu caracter social, sunt destinate ameliorarii conditiile de munca si de viata ale salariatilor. Se concretizeaza atat in masuri de protectie si igiena a muncii, cat si in obiective prestatoare de servicii pentru salariati cum sunt cantinele restaurant, magazine alimentare, gradinite, cluburi, etc. Tot in aceasta categorie sunt introduse si investitiile de interes public, ca de exemplu cele pentru activitati de educatie sau de reducere a poluarii. Rentabilitatea acestor investitii se poate stabili mai greu, ea se regaseste in efectele propagate.

E. Dupa criteriul structurii tehnice, investitiile unui proiect de dezvoltare se impart in:

investitii pentru lucrari de constructii montaj (C+M);

investitii pentru utilaje si instalatii de lucru;

investitii pentru lucrari geologice;

alte cheltuieli de investitii.

Criteriul nu are o utilitate deosebita, desi investitiile sunt astfel structurate in devizul general al oricarui proiect de dezvoltare. Utilitatea clasificarii investitiilor dupa acest criteriu ce apare doar in calculele de eficienta economica, deoarece un proiect de dezvoltare este cu atat mai eficient cu cat ponderea investitiilor alocate pentru utilaje si instalatii de lucru, in investitia totala, este mai mare.

F. In noile conditii, create de instaurarea economiei de piata, un criteriu foarte adecvat pentru clasificarea investitiilor este gradul de risc la care se expune intreprinzator, dupa care investiilor se clasifica astfel:

investitii cu risc minim, in care se pot include proiectele de importanta nationala cu garantii guvernamentale , cum sunt cele pentru lucrari hidro-ameliorative, centralele hidroelectrice si electro-nucleare etc;

investitii cu risc redus, in care pot fi incluse proiectele de inlocuire a utilajelor si instalatiilor de lucru uzate fizic, moral din unitatile economice existente, proiectele de modernizare a societatilor de comerciale etc., intrucat ele nu presupan modificarea tehnologiilor de fabricatie;

investitii cu risc ridicat, in care se includ proiectele de dezvoltare a societatilor existente, de asimilare a produselor noi, deoarece ele implica largirea pietelor, noi surse de aprovizionare, suplimentarea capitalul permanent etc;

investitii cu risc foarte ridicat, in care se includ proiectele destinate cercetarii dezvoltarii, la care rezultatele preconizate sunt, in regula, incerte si investitiile strategice, in special cele pentru infintarea unor filiale in strainatate sau fuzionarea cu o alta societate comerciala. Riscul foarte ridicat este determinat atat de extinderea geografica sau introducerii intr-un alt sector de activitate, cat si de conditiile in care se pot obtine creditele pentru finantare.

In literatura de specialitate se folosesc si alte criteriide clasificare a investitiilor: legatura cu obiectivul proiectat (directe,colerate,conexe), sursa de finante (proprii si atrase), forma de proprietate (privata,de stat, mixta), modul de executie (regie, antepriza) etc. Noi apreciem ca in conditiileeconomice de piata aceste criterii nu mai prezinta interes. Clasificarea investitiilor in conexe si colaterale, de exemplu, este inoportuna daca azem in vedere scopul urmarit ede investitor (profit), deoarece investitiile colaterale care se materializeaza in lucrari ce asigura utilitatile obiectivului de baza (cai de acces, alimentarea cu apa, cu gaze naturale etc.) au caracter de cheltuieli de capital cand sunt facute din surse bugetare sau intra in investitia directa cand sunt aferente numai obiectivului de baza (racordurile de apa, de gaze,calea de acces pana la drumul national,etc.).

In ceea ce priveste investitiile conexe, acestea prezinta interes numai la nivel macroeconomic pentru a stabili efortul cerut total de dezvoltarea si functionarea capacitatilor de productie dintr-o ramura economica, dar la ele nu participa nici o in forma investitorul direct.

Situatia este cu totul alta in cazul investitiilor din agricultura unde criteriul de clasificare dupa legatura cu obiectivul proiectat este fundamental pentru calculul eficientei. Corespunzator acestui criteriu investitiile din agricultura se clasifica in trei categorii:

investitii directe;

investitii conexe;

investitii comune.

1.3 Factorii determinani ai investiiilor strine directe

Evoluia fluxurilor internaionale de investiii directe sunt determinate de urmtorii factori mai importani:

(a) Evoluia produsului intern brut (P.I.B.). Creterea fluxurilor de investiii strine directe este strns corelat cu creterea produciei (P.I.B.), iar ntreprinderile multinaionale iau decizia s investeasc n strintate n funcie de fluctuaiile ciclice ale creterii economice, att n ara de origine ct i n ara gazd. Astfel, n ceea ce privete oferta de investiii, deciziile ntreprinderilor multinaionale sunt determinate de existena fondurilor disponibile pentru investiii, att din resursele proprii ale ntreprinderilor (rata profitului), sau din mprumuturi (care, la rndul lor, sunt afectate de condiiile economice din ara de origine).

(b) Fuzionrile i prelurile de ntreprinderi strine. Acestea sunt un factor major de influenare a fluxurilor de investiii strine directe pe termen scurt, care urmrete dezvoltarea produciei internaionale a ntreprinderilor multinaionale prin preluarea unor ntreprinderi locale. Astfel, n a doua jumtate a anilor '80 multe ntreprinderi multinaionale au considerat c preluarea de ntreprinderi locale a fost o modalitate mai avantajoas pentru a se implanta ntr-o alt ar, dect deschiderea de capaciti noi, proprii. Majoritatea investiiilor din Anglia i Europa Occidental au luat aceast form. n acelai timp, valul fuzionrilor a fost un fenomen determinat mai degrab de schimbarea condiiilor macroeconomice n majoritatea rilor dezvoltate la sfritul recesiunii de la nceputul deceniului opt.

(c) Msurile de politic economic. Dei factorii pe termen scurt prezentai, explic n mare parte evoluia fluxurilor de investiii strine n deceniul opt i nceputul deceniului nou, ei nu reprezint, totui, singurele determinante care au influenat explozia din 1985-1990. La acetia se mai adaug i ali factori, cu un rol esenial, dar care acioneaz pe o durat mai mare. Astfel, ntreprinderile multinaionale sunt influenate hotrtor de msurile de politic economic, care au impact asupra strategiilor: lor pe termen lung, iar reacia lor apare dup o anumit perioad de la iniierea sau aplicarea acestor msuri.

(d) Privatizarea i liberalizarea regimului investiiilor strine. Rezultatele economice tot mai slabe a multor ntreprinderi de stat, creterea datoriei publice i a deficitelor bugetare, instaurarea unui climat economic influenat mai mult de pia n anii '80, ca i necesitatea atragerii tot mai multor investiii strine directe au condus la adoptarea de programe de privatizare n toate regiunile lumii, permind ntreprinderilor multinaionale s participe la cumprarea de aciuni/active i preluarea ntreprinderilor locale.

Dei rile dezvoltate au nceput privatizarea naintea celorlalte ri, la sfritul anilor '80 explozia privatizrii a avut loc n rile n dezvoltare i n rile n tranziie din Europa, unde valoarea privatizrilor, pentru prima dat n 1992, a fost mai mare dect ale celor din rile dezvoltate, n deceniul opt s-a produs o liberalizare a regimului investiiilor strine, n mai toate rile lumii, n special, n rile n dezvoltare rmase n urm ct i n noile democraii din Europa Central i de Est, inclusiv fosta U.R.S.S.

(e) Structura economiei mondiale, caracterizat printr-un volum mare i n cretere de investiii strine directe i o producie internaional ntr-un proces de integrare crescnd, joac, de asemenea, un rol important n evoluia ascendent a fluxului de investiii strine directe. Influena sa este de lung durat i se ntinde dincolo de ultima jumtate a deceniului '80, conturndu-se continuarea aceleiai tendine, chiar n absena unor fenomene pe termen scurt sau a msurilor de politic economic pe termen lung.

1.3.1 Efectul investiiilor strine directe asupra creterii economiei mondiale

Analitii au integrat investiiile strine directe n teoriile despre creterea economic i dezvoltarea internaional; alturi de beneficiile din fluxurile de comer exterior, se vorbete tot mai mult de beneficiile din fluxurile de investiii strine directe (Graham i Krugman, 1992).

Dac n deceniul 70, investiiile strine directe, producia intern i investiiile interne au crescut n acelai ritm, pe parcursul deceniului '80, fluxurile de investiii strine directe au crescut mai repede dect investiiile interne i dect producia intern. n condiiile n care capacitile noi au rmas constante, iar contribuia ntreprinderilor multinaionale i filialelor acestora n producia total a fost n cretere, rezult c investiiile strine directe au fost mai eficiente.

n perioada 1:985-1990 investiiile strine directe au crescut " aproape de patru ori mai repede dect producia intern i aproape de dou ori mai repede dect investiiile interne.

Reflectnd, importana crescnd a investiiilor strine directe activitatea ntreprinderilor multinaionale a devenit tot mai importani pentru economia naional a fiecrei ri primitoare (gazd). Mai precis ponderea n totalul exporturilor, vnzrilor i activelor care revii ntreprinderilor multinaionale i filialelor acestora este nu numai important, dar a i crescut n ultimul timp. Fluxurile de investiii strine directe care au un rol important n formarea de capital (ntre 5 - 20%) i au dublat ponderea n totalul investiiilor interne n cea mai mare parte a rilor dezvoltate i n dezvoltare n 1990 fa de 1970, dup o perioad de scdere ntre 1976-1980. Evoluia este difereniat pe zone geografice i grupuri de ri. Africa, de exemplu a cunoscut o reducere la jumtate n 1976-1980 fa de 1970 i apoi o tendin de revenire n 1990.

Pentru o bun parte a rilor n dezvoltare, impactul calitativ a investiiilor strine directe i importana lor n modelarea unui nou sistem economic internaional, depete dimensiunea lor cantitativ n procesul de cretere economic. Astfel, activitatea lor poate constitui o fore puternic pentru creterea eficienei alocrii resurselor pe scar large i un canal de transmitere a impulsurilor economice, ca producie, tehnologie i calitate a muncii. ntreprinderile multinaionale au devenit o important surs de tehnologii "soft" cum sunt cunotinele, pregtirea profesional i capacitatea organizatoric, de importan crucial pentru producia de bunuri i servicii moderne. Ele au devenit principalele mijloace prin care un numr crescnd de ri sunt integrate n economia mondial.

ntreprinderile multinaionale sunt actorii cheie n dezvoltarea tehnologic, i sunt influenate de acestea n strategiile lor de dezvoltare. Aceste strategii presupun c o mare parte din tehnologii sunt generate de ntreprinderile multinaionale, iar la rndul lor, ntreprinderile multinaionale sunt un mijloc de transfer de tehnologii n rile gazd. Aceast tendin, combinat i cu creterea cheltuielilor necesare dezvoltrii cercetrii i tehnologiilor sofisticate, arat c rile dezvoltate sau n dezvoltare i restrng activitatea tot mai mult baza tehnologic naional i se bazeaz tot mai mult pe investiiile strine directe pentru a obine tehnologiile de care au nevoie pentru creterea competitivitii lor.

1.4 Rolul investiiilor strine directe n economiile rilor n dezvoltare

n contextul actual al creterii economice, investiiile strine directe contribuie la schimbarea dinamic a factorilor determinani, grupai n:

(a) Capacitatea unei ri de a economisi i investi n activiti productive. ntreprinderile multinaionale au o contribuie important la formarea de capital, prin economisiri i investiii. Ele genereaz economisiri i, ntruct multinaionalele sunt cele mai mari ntreprinderi, economisirile lor sunt importante. Totodat, ele sunt i investitori, care folosesc att resursele (economisirile) proprii ct i economisirile altora din economia intern sau din exterior, pe care le atrag pe calea pieei financiare (emisiuni de aciuni i obligaiuni) sau prin mprumuturi i credite.

(b) Dezvoltarea, achiziionarea i utilizarea tehnologiilor. Tradiional, ntreprinderile multinaionale au dezvoltat activitatea de cercetare n rile de origine, iar filialele lor din strintate fceau mai degrab mbuntiri la tehnologiile primite de la firmele-mam. Dei acest proces este nc dominant, n ultimul timp asistm Ia o tot mai pronunat internaionalizare a cercetrii tiinifice i tehnologice. Pe msur ce ntreprinderile multinaionale i globalizeaz activitatea, cu o mai mare deschidere la proveniena factorilor, o parte din ele au stabilit sisteme de cercetare-dezvoltare integrate cu laboratoare n strintate.

(c) Creterea productivitii capitalului uman. Factorul uman are legtur cu creterea economic prin relaia dintre resursele umane i producie, ca i prin relaia dintre bunstarea oamenilor i consum, mbuntirea calitii resurselor umane prin investiii n sntate, nvmnt i pregtire, sporete dimensiunea capitalului uman i crete productivitatea muncii i a altor factori. Dac investiiile mai mari n dezvoltarea factorului uman reprezint un element care contribuie la dezvoltarea economic, rezultatul acesteia l constituie mbuntirea pregtirii poporului unei ri.

(d) Dezvoltarea comerului exterior. Comerul internaional contribuie la integrarea rilor n dezvoltare n economia mondial, care la rndul su le ajut n stimularea dezvoltm, prin integrarea investiiilor strine directe cu importurile, deoarece finanarea unei investiii directe presupune i efectuarea unor importuri de maini, utilaje i echipamente.

Odat cu dezvoltarea comerul exterior, ntreprinderile multinaionale ofer sau stimuleaz oferta de servicii absolut necesar comerului internaional (servicii bancare, asigurri, transporturi, transmisiuni de date i telecomunicaii), care contribuie la creterea economic n rile gazd.

(e) Protecia mediului nconjurtor. Lund n considerare rolul lor direct n producie, concentrarea activitii lor ntr-o ar sau ramur, rolul dominant n dezvoltarea tehnologiilor, alte aranjamente cu productorii locali, ntreprinderile multinaionale au un rol important n multe aspecte ale calitii mediului. Totui, normele de mediu nu au influenat repartizarea geografic a ntreprinderilor multinaionale, care au capacitatea s fac fa normelor ridicate, costurilor pentru adaptarea

la exigenele de mediu i, mai mult, s adopte de la nceput standarde ridicate i s introduc chiar politici internaionale de protejare a mediului prin reeaua lor mondial.

Impactul investiiilor strine directe asupra economiilor n tranziie

Efectele investiiilor strine directe asupra economiilor rilor n dezvoltare, descrise n capitolul anterior, sunt valabile i pentru rile n tranziie. Totui, avnd n vedere nivelul nc sczut al investiiilor strine n rile cu economie n tranziie i distribuia lor inegal, impactul lor pentru economiile acestor ri este cu cteva excepii, destul de mic. Aspectele specifice sunt detaliate n continuare:

(a) Contribuia investiiilor strine la produsul intern brut n regiune a fost, n medie, de 3% (1992), din care n Federaia Rus - 0,9%, Ucraina - 0,39 i numai Estonia, Ungaria i Polonia cu procente mai mari, de 11%, 17% i respectiv 7%.

(b) ntreprinderile cu participare strin folosesc mai puin de 0,5 din totalul forei de munc n regiune, dar cu un procent tot mai mare n Estonia (3%), Ungaria (4,5%) i Polonia (2,3%).

(c) n anumite sectoare importante ale economiei naionale, investiiile strine au contribuit la reforma economic a unor ntreprinderi industriale locale.

(d) ntreprinderile multinaionale din Europa Occidental au contribuit la restabilirea relaiilor comerciale ntre Europa Central i de Est, pe de o parte, i Uniunea European sau Asociaia European a Liberului Schimb, pe de alt parte, n cadrul reelelor lor regionale (U.N.C.T.L, 1991).

(e) O alt contribuie important a ntreprinderilor multinaionale o reprezint transferul de tehnologie modern i expertiz managerial ctre ntreprinderile afiliate i ntreprinderile furnizoare (U.N.C.T.A.D., 1994).

(f) Dezvoltarea resurselor umane i pregtirii profesionale are loc n cadrul procesului de producie n ntreprinderile cu participare strin, ct i sub forme separate, organizate de ntreprinderile multinaionale.

Dincolo de acest impact direct, ntreprinderile multinaionale au un rol important n construirea economiei de pia n Europa Central i de Est prin participarea lor direct la construcia instituional, privatizarea i promovarea concurenei.

Perspectiva dezvoltrii investiiilor strine directe

i n viitor, ntreprinderile care dein active corporale i incorporale vor continua s le foloseasc n condiiile de cost i eficien ale pieei internaionale i n investiii directe n alte ri care ofer avantajele urmrite (Dunning, 1993). Aceasta nseamn c ntreprinderile vor continua s se angajeze n producia internaional i s-i amplaseze n strintate activiti cu valoare adugat mai ridicat.

ntr-o alternativ de "scenariu" pe termen lung al economiei mondiale, bazat pe prezumia unei creteri economice la sfritul secolului i liberalizarea rapid a politicilor economice n rile n dezvoltare (care s conduc la o mbuntire a raportului producie/capital fa de deceniul '80), se estimeaz c fluxurile totale de investiii strine directe vor atinge (n preurile 1990) circa 800 miliarde de dolari la nivelul anului 2020 fa de circa 200 miliarde de dolari n 1993. Principalii beneficiari ai acestei creteri vor fi rile n dezvoltare, despre care se estimeaz c vor primi peste 50% din fluxurile de investiii, fa de cota de 18% n 1990, 25% n 1991 i 40% n 1993.

Analiza investiiilor strine n Romnia n perioada 1990-1994

Investiiile strine contribuie la injectarea n economie de capital strin (din economisiri externe), transfer de tehnologii i echipamente de producie noi, formarea unor sisteme de management i organizare modern a produciei, creterea competenelor n domenii ca finane, marketing, relaii umane, crearea de noi locuri de munc, dezvoltarea exporturilor i a intrrilor de valut convertibil, stimularea industriei locale prin contracte de furnizare de diferite materiale, subproducie sau chiar co-producie pentru diferite bunuri industrializate etc. Totui, fluxurile de investiii strine directe n Romnia completeaz, deocamdat doar ntr-o mic msur creditele comerciale i asistena acordat oficial.

Volumul investiiilor strine directe a atins din mai 1990, cnd a fost adoptat primul act normativ referitor la ele i pn la sfritul anului 1994, 1.272 milioane dolari, ntr-un numr de 38.356 de ntreprinderi cu participare strin (A.R.D., Raport anual 1994). Evoluia a fost constant n cretere (cu excepia anului 1993) i se estimeaz o majorare substanial a volumului intrrilor de capital prin investiii strine directe dup anul 1996.

Realizarea unei stabiliti macroeconomice n anul 199/], prin" aplicarea unor politici monetar-valutare i fiscal-bugetare ferme, liberalizarea pieei valutare i a dobnzii, relaxarea regimului de comer exterior i liberalizarea preurilor, relansarea procesului de privatizare (prin vnzri de active i aciuni) au dat un nou impuls investiiilor strine n Romnia. Astfel, volumul capitalului strin investit n anul 1994 (650,5 milioane dolari) nregistreaz o cretere de peste 5 ori comparativ cu anul 1993, fiind practic egal cu volumul investit n perioada 1990-1993 (A.R.D., Raport anual 1994). Numrul societilor cu capital strin nfiinate (10.703) este sensibil apropiat de cel atins n 1992 (an anterior record att n privina volumului, dar mai ales al numrului de ntreprinderi (11.897), dar cu o cretere semnificativ a investiiilor strine de mari dimensiuni. Trebuie menionat, totui, c din totalul investiiilor strine nregistrate n 1994, 52,7% reprezint societi nou constituite, n timp ce 47,3% reprezint majorri de capital (n cea mai mare parte prin reinvestirea profiturilor).

ntreprinztorii strini care au investit n Romnia sunt preponderent mici i mijlocii. Din analiza datelor statistice rezult c media capitalului subscris se ridic la circa 30.000 dolari/ntreprindere. ntreprinderile cu peste 1 milion dolari investii (cu o pondere sub 1% n totalul ntreprinderilor cu participare strin) reprezint 70% din capitalul investit, cele de peste 500 mii dolari reprezint circa 80%, iar cele de peste 100 mii dolari reprezint peste 85% din totalul investiiilor strine n Romnia. Sunt prezente, totui, ntreprinderi multinaionale mari ca Siemens, Bouygue, ABB, Alcatel, Colgate-Palmolive, Coca-Cola, Pepsi-Cola, Shell, Amoco, Enterprise Oil, Kraft General Food, Daewoo i altele.

Multe dintre ntreprinderile cu capital provenit din investiiile strine practic varii activiti, innd de mai multe sectoare ale economiei, astfel nct s poat profita de pe urma unor disfuncionaliti ale economiei n tranziie, s-i compenseze eventualele pierderi i s-i maximizeze ctigurile. Totui, investiiile mari (de peste 1 milion dolari) ale ntreprinderilor multinaionale sunt orientate prioritar n activitile industriale (50%), din care industria electrotehnic i electronic (30%), mijloace de transport (20%), construcia de maini (14%), industria alimentar (9%), industria uoar (5%).

Din punct de vedere al repartiiei lor pe teritoriul Romniei, se remarc faptul c, dei societile comerciale cu participare strin au fost nfiinate n toate judeele, exist totui o mare concentrare n

municipiul Bucureti (peste 50% din capital i peste 60% din numrul societilor nfiinate) iar din punct de vedere al originii investiiilor strine, majoritatea (64%) provin din rile dezvoltate (O.C.D.E.), dar cea mai mare parte din Uniunea European (peste 43% din capitalul investit i aproape 50% din numrul ntreprinderilor nfiinate).

Analiznd impactul investiiilor strine n economia Romniei n aceast perioad, se constat c ele au avut att o contribuie cantitativ, constnd n suplimentarea resurselor investiionale interne cu consecina dezvoltrii activitii economice i a crerii de noi locuri de munc, ct i o contribuie calitativ, concretizat n transferul de tehnologie, expertiza de management i marketing, creterea nivelului de pregtire a forei de munc (Studiu A.R.D., 1994).

Acelai Studiu indic urmtoarele caracteristici:

(a) Contribuia la creterea investiiilor interne este determinat de dimensiunea capitalului subscris (1,3 miliarde dolari) la contul de capital, sub forma investiiilor directe i de portofoliu (414 milioane dolari n : 1994), din care circa 1/3 se reflect n balana de pli.

(b) Transferul de tehnologie, maini i echipamente cu performane superioare, este un prim obiectiv al investiiilor strine directe. De altfel, acesta este i unul din motivele pentru care partea romn a atras, n aceast etap, investiiile strine. Se pot meniona astfel contractele de mprire a produciei de petrol i gaz, din perimetrele on-shore i off-shore ncheiate cu ntreprinderile multinaionale Shell, Amoco i Enterprise Oii, care au adus tehnologii inexistente pn atunci n Romnia, tehnologii de explorare la mare adncime, ca i echipamente de teledetecie ultrasofisticate. Alcatel i Siemens au transferat tehnologii de fabricare a centralelor digitale interurbane, ultrasofisticate iar exemplele pot continua. Toate aceste tehnologii i echipamente au fost folosite n condiii financiare i organizatorice extrem de profitabile.

(c) Crearea de noi locuri de munc din investiiile strine directe este greu de apreciat din lipsa unor date statistice corecte sau a unor analize mai profunde. Cu toate acestea, majoritatea ntreprinderilor noi care au beneficiat de aportul investiiilor strine i au fost create pe structura unor ntreprinderi existente, i-au meninut personalul (n special muncitori) prin dezvoltarea masiv a activitii i redistribuirea forei de munc existente, iar o bun parte dintre ele i-au dezvoltat n aa msur activitatea nct au majorat cu mult numrul angajailor. Dac inem seama c sunt nregistrate peste 33.000 societi cu participare strin i putem trage concluzia c, prin investirea a peste 1 miliard dolari s-au creat sute de mii de locuri de munc, exclusiv locurile de munc pstrate, care altfel s-ar fi pierdut.

(d) Transferul experienei i calitilor manageriale, a metodelor i pregtirea forei de munc este un beneficiu major, dei un indicator mai greu de cuantificat. Cunoscut mai ales ca o component calitativ a investiiilor directe i n lipsa unor date statistice, transferul "tehnologiilor soft" poate fi evaluat mai degrab prin analize empirice. Dei legea prevede c managementul poate fi acoperit n totalitate cu personal din strintate, majoritatea ntreprinderilor multinaionale i-au pregtit, meninut sau angajat manageri romni (Coca-Cola, Alcatel), completnd cel mult cu personal din strintate pentru compartimentele mai sensibile (financiar, marketing).

Organizarea i restructurarea unor ntreprinderi prin investiii directe constituie un model pentru ntreprinderile romneti. De asemenea, programele de pregtire a personalului se dovedesc a fi foarte valoroase.

(e) Gradul de integrare n economia local i participarea la dezvoltarea industriei orizontale se msoar, de regul, prin implicarea diferiilor furnizori locali de bunuri i servicii n derularea activitii ntreprinderilor cu capital strin. Pe baza experienei unor agenii de dezvoltare, o cot de 35% este apreciat ca reflectnd un grad ridicat de integrare n economia local. Se poate afirma astfel c, prin prisma acestui indicator, investiiile strine sunt integrate semnificativ n economia romneasc. Diferena mare ntre gradele de integrare const, probabil, i n faptul c investiiile mai mari sunt direcionate n aceast perioad fie n servicii (comer, turism, bnci, auditing i evaluri etc), fie n producie relativ simpl (buturi rcoritoare, textile etc.) cu materiale de intrare disponibile pe piaa romneasc.

(f) Corelarea dintre nivelul vnzrilor pe piaa local i cel al exporturilor a evoluat n raport cu factorii determinani ai investiiilor strine din prima faz, respectiv dimensiunea i potenialul pieei interne i costurile mai reduse pentru producia de export. Analiznd unele date empirice, singurele disponibile, se constat c n 1991, peste 90% din volumul total al mrfurilor i serviciilor au fost destinate pieei externe i numai o mic parte exportului. n schimb, n anul 1992 volumul exporturilor dei nc mic, s-a dublat fa de anul anterior.

Se constat c investiiile strine au contribuit considerabil la volumul de investiii interne i formarea brut de capital, au condus la generarea de noi locuri de munc n condiiile reorientrii activitii pe principiile economiei de pia, au dus la creterea volumului de vnzri pe piaa extern i la export. ntreprinderile cu capital strin au un grad ridicat de integrare n economia romneasc, prin ponderea materiilor prime i componentelor cumprate din Romnia i a serviciilor de transport furnizate de cruii romni. Ele au avut o contribuie sporit la generarea n economia unor venituri sub form de salarii, taxe i impozite prelevate la bugetul central i cel al asigurrilor sociale, precum i a veniturilor pentru agenii economici.

Investiiile strine au avut un impact imediat, direct, asupra economiei, au contribuit la introducerea practicilor de afaceri concureniale i la dezvoltarea sectorului particular, direct sau prin efectul de multiplicare i de marketing. n afar de aceste efecte calitative, investiiile strine directe au contribuit la mbuntirea elementelor calitative, prin introducerea standardelor internaionale n producie, ? conducere i marketing, legitimizarea reformei i ncurajarea noilor investitori poteniali, participare la dezvoltarea vieii sociale, culturale i sportive ("Foreign Direct Investment in Transition Economies: The Coca-Cola System in Poland and Romnia, 1995).

Totui, nu toate aceste efecte sunt recunoscute n Romnia sau, adesea, sunt invocate i dezavantaje sau "puncte slabe". Astfel, o analiz recent (Prlu, 1995) "aportul investiiei strine s fie privit sub raport multidimensional", conchide c "de fapt, exemplul rilor n curs de dezvoltare, chiar i al unor ri mari din America Latin ne demonstreaz c investiia direct strin n sine nu garanteaz dezvoltarea i prosperitatea popoarelor", iar aparenta mobilitate rapid a capitalului (din sectorul de exploatare a materiilor prime, spre prelucrarea primar sau

asamblare) ar avea "efecte de distrugere a locurilor de munc". Aceste afirmaii sunt, evident, contrazise de analizele din capitolele 3 i 4 din prezenta lucrare.

4. Cauzele nivelului sczut al investiiilor strine n Romnia

n 1994 n economia Romniei se ntlnesc, pentru prima dat concomitent o serie de factori determinani pentru atragerea investiiilor strine: o evoluie economic pozitiv, cu un nceput de cretere economic n 1993 i continuat n 1994, stabilizare macroeconomic, cu politici fiscale i monetare ferme i relansarea reformelor sistemice i instituionale (privatizarea mai ales), ntr-un cadru legislativ i instituional favorabil investitorilor strini.

Dei cu efecte economice nendoielnice i impact major asupra procesului de tranziie, investiiile strine directe n Romnia au rmas extrem de sczute n cei patru ani de la apariia Legii 35/1991. Mai mult, n anul 1993 volumul lor a sczut fa de nivelul din 1992, iar dup 1992 ntreprinderile multinaionale de amploare nu au cunoscut dect o apariie sporadic i ntmpltoare (Jacob Suchard, Daewoo). Cu puin peste un miliard de dolari capital subscris din investiii strine directe, Romnia este n urma Ungariei, Republicii Cehe, Poloniei i Rusiei.

De fapt, se nregistreaz mai degrab o scdere a capacitii de absorbie a pieei romneti fa de un interes tot mai mare al ntreprinderilor mutinaionale de a investi n Romnia. Dac ar crete capacitatea de absorbie a pieei interne, volumul investiiilor strine n Romnia ar putea fi mult mai mare (peste un miliard dolari anual). Evoluia intrrilor acestora urmeaz, ns, traiectoria politicilor economice i mersului reformei n Romnia.

Un alt Raport recent (Management Counsellors International, aprilie 1994) al crui obiectiv "constructiv i pozitiv" este de a identific i aduce la cunotina autoritilor din Romnia, condiiile actuale ce "creaz un mediu dificil pentru investitorii strini care opereaz actualmente n Romnia, condiii care inhib investitorii poteniali de a lua n considerare noi proiecte de investiii", evideniaz patru categorii de probleme: (1) practici administrative; (2) probleme de impozitare i fiscale; (3) norme i reglementri i (4) probleme macroeconomice.

"Climatul investitional din Romnia s-a nruttit n ultimii doi ani"

Relev un sondaj de opinie efectuat printre investitorii germani din tara noastr

Wirtschafts-Information Rumnien - W.I.R. -, un proiect romno-german ce fiinteaz pe baza colaborrii dintre Societatea de Cooperare Tehnic din Germania, din nsrcinarea Ministerului German pentru Cooperare Economic, si Agentia Romn de Dezvoltare a comandat un sondaj de opinie pe tema "Climatul investitional din Romnia".

La acest sondaj au acceptat s participe 101 firme germane ce activeaz n Romnia. Noul sondaj a fost elaborat de domnul Mathias Brandt, de la societatea

"Unternehmen.Kommunizieren.Hannover", cu sprijin din partea Biroului IBD - Serviciul Integrat de Consultant pentru Economie - si a Clubului Oamenilor de Afaceri Germani din Romnia. Investitorii germani apreciaz, n continuare, potentialul economic din Romnia. Totusi, att contabilitatea ce trebuie practicat n Romnia, ct si legislatia de aici, prea frecvent modificat, creeaz multiple probleme investitorilor germani din tara noastr, reiese din sondajul de opinie W.I.R. "Climatul investitional din Romnia s-a nruttit n ultimii doi ani", se relev n concluziile acestui sondaj. Fenomenul trebuie ns privit pe fundalul sperantelor extrem de mari suscitate de schimbrile politice produse ca urmare a alegerilor din 1996. Ce-i drept ns, recunosc participantii la sondaj, n ultimul timp, mai precis din a doua jumtate a anului 1998, au fost modificate legi si ordonante ce avuseser pn atunci urmri negative asupra investitorilor. n acest context, marea majoritate a investitorilor germani (circa 70 la sut) apreciaz ca fiind pozitive sansele economice ale Romniei, cu toate c, n multe cazuri, ntreprinztorii strini se mai confrunt cu grave probleme.

Coordonatorul proiectului W.I.R. din Germania, Eschborn, domnul Mathias H. Walther, a subliniat c sondajul trebuie nteles ca parte component a unui dialog constructiv, si tocmai de aceea el prezint un continut destul de mare de critici, n scopul realizrii unei mai bune colaborri ntre guvernul trii noastre si economia german, ca investitoare n Romnia, precum si organismele de consultant, active aici, din nsrcinarea guvernului german.

Noul sondaj de opinie nu a urmrit doar s constate existenta unor probleme, dar si s propun solutii, viabile si concrete, n msur s mbuntteasc pe ct posibil climatul economic si, implicit, investitional din Romnia. Iar interesul n a oferi sprijin real, mai ales n ceea ce priveste un cadru legislativ mai adecvat, primeaz n rndul investitorilor germani. Vineri, 18 iunie a.c., sondajul de opinie "Climatul investitional din Romnia" a fost nmnat presedintelui Agentiei Romne de Dezvoltare, domnul Sorin Fodoreanu. Acest sondaj poate fi obtinut gratuit de la: Biroul IBD - Serviciul Integrat de Consultant pentru Economie, B-dul Expozitiei nr. 4, Persoana de contact: domnul Wolfgang Limbert, Tel.: 224 37 53, Fax.: 224 32 73 sau de la: Biroul W.I.R./A.R.D. - Bucuresti; B-dul Magheru nr. 7; Persoane de contact: domnii Alexandru Tatomir si Robert Donose - Tel.: 315 66 86; Fax.: 312 03 71.

Oficilalii OCDE afirma ca climatul investitional din Romania s-a imbunatatit considerabil in ultimii ani, iar initiativele pe care tara noastra le-a avut in regiune au dus la cresterea vizibilitatii acesteia in mediile de afaceri, a afirmat Declean Murphy, director de program in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare in Europa /OECD/, in cadrul lucrarilor summit-ului economic al Initiativei Central Europene /CEI/.

,,Mesajul pe care l-am primit de la companii internationale si de la investitori este ca au fost facute progrese foarte importante, fiind vorba de ameliorarea climatului investitional si infiintarea unor institutii specializate, precum cele pentru promovarea investitiilor,, , a declarat pentru ROMPRES directorul Murphy. Mesajele care au venit de la primul-ministru, a continuat Murphy, de la ministrii prezenti la conferinte internationale, precum cea organizata de International Herald Tribune, au aratat ca s-au facut pasi foarte importanti in acest sens.

In acelasi timp, evolutiile pozitive vor fi mentionate si intr-un raport pe care Investment Compact il va da publicitatii in aceasta luna si in care se apreciaza ca in Romania si Bulgaria au realizat progrese bune, dar este si subliniata nevoia continuarii acestora.

Nu in ultimul rand, directorul din cadrul OECD a subliniat initiativa pe care Romania a avut-o in iulie la Viena, de infiintare a unei retele regionale a consiliilor investitorilor straini, lansata cu ocazia unei intalniri ministeriale dedicate accelerarii investitiilor straine directe in Europa de sud-est si eliminarii obstacolelor in calea acestora. Astfel de initiative au facut ca alaturi de Austria, Romania sa fie co-presedinte al programului Investment Compact, a spus Declean Murphy.

Pasii facuti de Romania in ultimii ani au fost subliniati si de Radu Serban, director pentru institutii economice externe in Ministerul Afacerilor Externe, atat in cadrul unui seminar dedicat prezentarii instrumentelor de monitorizare din programul Investment Compact, cat si in mesajul adresat din partea Romaniei ministrilor economiei din tarile membre CEI.

"Am identificat cel putin trei obiective principale pentru a sustine cresterea economica pe care trebuie sa le urmam pe termen scurt si mediu. Acestea sunt intarirea rolului sectorului privat in investitii si crearea locurilor de munca, un management mai bun al resurselor financiare disponibile, urgentarea restructurarii sectorului energetic ca motor al dezvoltarii economice" a spus responsabilul MAE. Printre pasii importanti, prezentati de acesta celorlalti oficiali din tarile CEI, au fost progresele inregistrate in ultimii trei ani, respectiv simplificarea porcedurilor administrative la inregistrarea companiilor, infiintarea Agentiei pentru Investitii Straine, cresterea transparentei in administratia publica, reglementarile fiscale moderne introduse, realizarea unie legi a investitiilor directe straine cu impact semnificativ in economie.

"Potentialul cooperarii economice este urias si a fost atins doar partial. Este timpul sa facem alti pasi", a mai spus oficialul roman.

In ceea ce priveste pasii care mai trebuie facuti si care ar face ca Romania sa intre pe un palier superior al investitiilor straine, responsabilul OECD a afirmat ca investitorii vad proceduri foarte complexe sau foarte complicate la obtinerea informatiilor, fiind nevoie si de continuarea privatizarii marilor banci. "Sunt importante nu numai investitiile, ci si semnalele ca Romania se indreapta spre economia de piata, iar aceste provocari nu sunt doar pentru Guvern, ci in egala masura pentru decidentii din ministere, pentru sectorul privat si pentru camerele de comert", a mai spus oficialul OECD.

Programul OECD Investment Compact isi propune sa acorda sprijin tarilor din Europa de sud-est in introducerea unei culturi regionale a cooperarii, colaborarii in vederea atragerii investitiilor straine in regiune. Unul din crezurile programului este ca succesul la capitolul investitii straine are ca "reteta" parteneriatul guvernare-sector privat, cersterea transparentei si eficientei in administratia publica.

Forumul economic al CEI, aflat la a sasea sa editie, reuneste la Varsovia in perioada 19-21 noiembrie circa 1.000 de oficiali ai unor institutii guvernamentale, responsabili din mediile de afaceri, delegati ai institutiilor europene si internationale, etc. Scopul forumului este intarirea legaturilor dintre 17 tari membre CEI, schimbul de experienta intre acestea, structura de cooperare intre tarile avansate in introducerea economiei de piata, precum Cehia, Ungaria, Slovenia, cat si intre altele mai putin avansate precum Moldova, Ucraina, Bosnia Hertegovina.(sursa: ROMPRES )

2 Factorii care influenteaza investitiile in Romania

2.1 Factorii care franeaza investtiile in Romania

Raportat la volumul relativ redus al patrunderii capitalului strain, se apreciaza ca principalele probleme si riscuri pe care le implica investitiile n Romnia sunt :

Probleme si riscuri

management neperformant si o atitudine reticenta a managerilor la preluarea companiilor;

birocratie si probleme administrative dificile;

lungirea nepermisa a negocierilor;

inflatie sporita si devalorizare pronuntata a monedei nationale;

slaba putere de cumparare a potentialilor clienti, n ciuda existentei unei bune pieti, cu o capacitate de absorbtie ridicata;

slaba pregatire a managerilor n marketing si finante.

Cu toate acestea, exista multe motive pentru a investi, si n continuare, n Romnia. Dintre acestea, amintim cteva:

Avantaje si garantii

costul scazut al minii de lucru si al terenului;

existenta materiilor prime;

importante segmente de piata nu sunt acoperite cu o oferta de calitate si diversificata;

asezarea geografica;

n ciuda dificultatilor legislative si a birocratiei, exista un sprijin institutional real, n special la nivelele de vrf;

barierele lingvistice sunt scazute, existnd o buna cunoastere - de catre populatia activa - a principalelor limbi de circulatie internationala;

capital uman valoros, bine pregatit profesional, receptiv, pragmatic, dispus la un efort motivat financiar;

optiune politica ferma pentru investitii straine si preocupare pentru ameliorarea cadrului legislativ.

Facilitatile acordate investitorilor:

tratament egal si echitabil, indiferent de nationalitate/ cetatenie;

posibilitatea realizarii de investitii n orice domeniu si n orice forme;

garantii mpotriva nationalizarii, exproprierii sau a altor masuri cu efect similar;

facilitati vamale si fiscale - exceptarea de la plata taxelor vamale si TVA a importurilor ce formeaza aport la capitalul social al unei societati;

asistenta privind parcurgerea formalitatilor administrative;

dreptul de a alege instantele judecatoresti sau arbitrale pentru solutionarea litigiilor;

exceptarea de la plata taxelor vamale a importurilor de echipament tehnologic;

optiunea ntre deducerea din profitul impozitabil a amortizarii sau a cotei de 20% din pretul de achizitionare a echipamentelor tehnologice;

posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate;

posibilitatea raportarii pierderilor pe seama exercitiilor financiare urmatoare;

conversia n valuta a drepturilor si transferarea lor n tara de origine;

deducerea cheltuielilor de reclama si publicitate;

dobndirea de drepturi reale - inclusiv de proprietate - asupra bunurilor mobile si imobile;

posibilitatea angajarii de cetateni straini, n conditiile legislatiei n vigoare;

garantia mentinerii acestor facilitati timp de cel putin 5 ani

Pentru investitiile cu impact major asupra activitatii economice (cu exceptia celor din sectorul bancar, servicii si comert), care sunt efectuate n societati comerciale si n urma carora se obtine detinerea pachetului majoritar de actiuni, se acorda o serie de facilitati.

Se considera, n acest sens, ca investitie directa cu impact major o participare la constituirea sau extinderea unei SC, dobndirea de actiuni sau parti sociale sau nfiintarea (extinderea) n Romnia a unei filiale de catre o societate comerciala.

Pentru a fi considerata investitie cu impact major, o participare straina trebuie sa ndeplineasca anumite conditii:

valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 5 ani, sa fie de cel putin 200 milioane USD; la constituire, valoarea capitalului social va fi de minimum 50 milioane USD, iar n cazul societatilor care au facut obiectul unor proceduri de privatizare, investitia totala n primul an, inclusiv pretul de achizitie a actiunilor, va fi de minimum 50 milioane USD;

valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 5 ani, este de cel putin 100 milioane USD, se realizeaza n alte zone dect cele defavorizate, reprezentnd una sau mai multe unitati administrativ-teritoriale alaturate, n care, individual, media somajului - nregistrat n ultimii 2 ani - este de peste 10%, iar n urma investitiei se creeaza, n aceeasi perioada, minimum 1.000 de noi locuri de munca;

valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 2 ani, este de cel putin 50 milioane USD si se realizeaza ntr-unul din urmatoarele domenii de interes national:

infrastructura;

metalurgie;

chimie si petrochimie;

electronica;

constructii de locuinte.

valoarea investitiei realizate, esalonata pe o perioada de maximum 2 ani, este de cel putin 50 milioane USD si realizeaza cel putin 50% din cifra de afaceri pe piete externe, pe ntreaga durata de acordare a facilitatilor.

Proiectele de investitii si investitorii care sunt eligibili pentru acordarea de facilitati sunt propuse Guvernului de catre Agentia Romna de Dezvoltare.

Dupa ncheierea contractului cu posibilii investitori, se pot aplica o serie de penalitati, daca prevederile lui nu sunt ndeplinite, respectiv plata retroactiva a impozitelor, taxelor si altor obligatii, suspendate sau reduse prin aplicarea facilitatilor.

Facilitatile acordate pentru investitiile cu impact major sunt:

Scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA a importului de bunuri, precum si scutirea de la plata TVA a bunurilor achizitionate de pe piata interna, care se constituie n active amortizabile, conform legii, precum si a componentelor care conduc la crearea acestora, reprezentnd aport n natura la capitalul social al unei SC sau achizitionate din aportul n numerar la capitalul social al unei SC sau achizionate din aportul n numerar la capitalul social al societatii respective;

scutirea de la plata taxelor vamale a importului si scutirea de la plata TVA a achizitiilor de pe piata interna de echipamente tehnologice, masini si utilaje, constituind, conform legii, active amortizabile; lista cuprinznd denumirea comerciala si codurile din Tariful vamal de import al Romniei, corespunzatoare bunurilor ce se ncadreaza n prevederile mai sus-mentionate, se adopta anual, n functie de necesitati, prin Hotarre a Guvernului, la propunerea ARD si pe baza avizelor Ministerului Industriei si Comertului si Ministerul Finantelor.

scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA a importului, precum si scutirea de la plata TVA a achizitiilor de materii prime, materiale consumabile si piese de schimb si componente, pentru o perioada de 2 ani de la data nceperii activitatii sau, dupa caz, a punerii an functiune a obiectivului, cu conditia ca nceperea activitatii sau punerea n functiune sa se faca n maximum 3 ani de la data nregistrarii investitiei la Registrul Comertului;

scutirea de la plata impozitului pe profit, dupa cum urmeaza :

societatile n care se efectueaza investitii cu impact major n procesul de privatizare vor beneficia de o perioada de scutire de impozitul pe profit de 5 ani, ncepnd cu primul exercitiu financiar n care se obtine profit, cu conditia ca acesta sa se realizeze n maximum 3 ani de la data nregistrarii investitiei;

societati - n care se efectueaza investitii - care se constituie la data intrarii n vigoare a ordonantei vor beneficia de o perioada de scutire de impozitul pe profit de 10 ani, ncepnd cu primul exercitiu financiar n care se obtine profit, cu conditia ca acesta sa se realizeze n maximum 5 ani de la data nregistrarii investitiei;

scutirea de la plata impozitului pentru profitul reinvestit;

deducerea integrala din profitul impozabil a cehltuielilor cu reclama si publicitatea;

deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor privind amortizarea, chiar si n cazul n care contribuabilul a optat pentru regimul de amortizare accelerata;

recuperarea pierderilor anuale declareate de contribuabili, prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute n urmatorii 5 ani consecutivi; recuperarea pierderilor se va efectua la fiecare termen de plata a impozitului pe profit;

dobndirea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate sau folosinta asupra terenurilor si cladirilor aferente investitiei;

acordarea unor subventii pentru pregatirea personalului aferent investitiei;

dobndirea sau nchirierea, n conditii preferentiale, a unor spatii de expunere si de desfacere utilizate n realizarea investitiei;

scutirea de plata dobnzilor sau a corectiilor monetare n cazul decalajului la plata TVA;

acordarea unui decalaj de 1 pna la 3 ani la plata TVA de la data nregistrarii investitiei;

scutirea de la plata taxelor vamale si a TVAS a importului unor produse, n limita unor contingente stabilite de comun acord cu ministerele de resort;

scutirea de la plata TVA a activitatilor respective pe o perioada de timp de pna la 3 ani;

acordarea unui decalaj de pna la 65 de zile calendaristice fata de termenul prevazut n Legea nr.118/1996, art.4, cu privire la constituirea si utilizarea fondului special al drumurilor pentru plata cotei de 5 % din valoarea autovehiculelor produse si livrate la intern.

Subcontractantii - care ncheie contracte de subcontractare, pe minimum 5 ani, cu SC n care s-au realizat investitii cu impact major - pot beneficia de facilitati suplimentare referitoare la acordarea unui decalaj la plata TVA daca realizeaza cel putin 50% din cifra de afaceri cu societatea n care s-a realizat investitia cu impact major.

Investitiile realizate sub incidenta OUG privind stimularea investitiilor directepot beneficia de facilitati daca majoreaza capitalul social la 50 milioane USD ntr-o perioada de maximum 2 ani de la data intrarii n vigoare a legii.

2.2 Cadrul institutional

Atragerea investitiilor straine directe a devenit o componenta importanta a politicii economice a tuturor statelor. Pentru Romnia, care dispune de resurse limitate de capital, investitiile straine reprezinta mai mult dect o necesitate.

nfiintata ca institutie specializata n domeniu, Agentia Romna de Dezvoltare (ARD) prezinta, n cadrul paginii sale web de pe reteaua Internet, cadrul legislativ si institutional al investitiilor straine n Romnia, atributiile si functiile ARD, ghidul pentru investitorii straini, date statistice privind investitiile straine n Romnia si adrese utile investitorilor straini.

Activitatea practica a ARD consta n:

furnizarea de materiale si informatii privind cadrul legislativ si institutional al investitiilor straine (ghiduri si brosuri);

furnizarea de servicii de consultanta (vizite la institutii si intreprinderi, participarea la negocieri si asistarea n completarea formularelor de constituire a firmelor mixte);

asigurarea unei interfete ntre investitorii straini si institutiile si intreprinderile romnesti, n solutionarea amiabila a divergentelor si problemelor.

La cerere, pentru partea romna, ARD poate asigura: asistarea firmelor romnesti n pregatirea proiectelor de investitii; evaluarea ofertelor firmelor straine, n sensul asigurarii unor evaluari echitabile ale participarii straine; elaborarea de studii si analize privind practicile internationale n domeniul investitiilor straine; realizarea unor proiecte complexe de investitii straine.

Organizarea si functionarea ARD

Hotarrea de Guvern nr. 216 din 10 aprilie 1995 reglementeaza organizarea si functionarea Agentiei Romne de Dezvoltare. Ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, ARD aplica strategia dezvoltarii si politica economica a Guvernului n domeniul atragerii investitiilor straine.

ARD are ca principale atributii:

elaboreaza programele generale si sectoriale anuale de atragere a investitiilor straine, ct si normele metodologice unitare de aplicare a legislatiei;

ntocmeste, n colaborare cu societatile comerciale autonome interesate, oferte de investitii;

examineaza propunerile partenerilor straini privind efectuarea de investitii n Romnia si stabileste actiunile pentru valorificarea acestora;

selecteaza partenerii externi si propunerile de investitii straine, efectund verificarile si documentarile de rigoare;

organizeaza, unitar, promovarea - n raporturile cu partenerii externi - a oportunitatilor de investitii straine n Romnia;

acorda asistenta de specialitate pentru realizarea proiectelor de investitii cu participare straina de capital si, la cerere, ajuta la definitivarea formalitatilor privind confirmarea investitiilor straine;

analizeaza actele si contractele ncheiate n materie de investitii straine;

nregistreaza, analizeaza si confirma cererile de investitii straine;

elibereaza certificatul de investitor - document opozabil autoritatilor, care atesta calitatea de investitor;

initiaza, elaboreaza si avizeaza proiectele de legi si acte normative care privesc atragerea investitiilor straine;

n exercitarea atributiilor sale, ARD poate:

sa desfasoare actiuni promotionale n legatura cu atragerea investitiilor straine;

sa utilizeze consultanti externi; sa editeze materiale promotionale;

sa intreprinda actiuni n strainatate pentru atragerea de investitii straine;

sa furnizeze, contra-cost, servicii de consultanta, materiale informative si publicatii n domeniul investitiilor straine;

sa ncheie conventii de colaborare cu alte institutii privind schimbul de informatii, experienta si asistenta reciproca n domeniul promovarii investitiilor straine;

sa beneficieze de programe de asistenta externa si de dotare tehnica si sa obtina de la misiunile diplomatice si economice externe ale Romniei, informatiile necesare ndeplinirii sarcinilor ce i revin.

Prin OG 88/23 decembrie 1997, ARD se transforma n Departamentul pentru Promovarea Investitiilor Straine, dar, odata cu restructurarea Guvernului si desfiintarea, n 1999, a unor ministere, si reia vechiul statut, de dinainte de decembrie 1997 - cel de Agentie de Dezvoltare

Beneficiarii facilitatilor fiscale si vamale

Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 31/1997 privind regimul investitiilor straine n Romnia prevad ca, pentru a beneficia de facilitati fiscale si vamale, persoana fizica straina sa-si dovedeasca identitatea si statutul cu pasaportul personal.

Persoana juridica straina se legitimeaza cu documentele de ncorporare (nregistrare la organele competente din tara n care si are sediul), statutul organic si documentele prevazute de art. 43 din Legea 105/1992. Domiciliul persoanei fizice straine se dovedeste cu mentiunea corespunzatoare n pasaport. Adresa exacta rezulta dintr-o declaratie autentificata, data pe propria raspundere; sediul persoanei juridice se dovedeste cu documentele de ncorporare.

Conversia creantelor rezultate din exporturi n Romnia sau din credite acordate n parti sociale ale societatilor comerciale debitoare sau n actiuni emise de acestea se poate face pe baza actelor juridice ncheiate, n acest sens, pe teritoriul Romniei, ntre investitorul strain titular al dreptului de creanta si societatea comerciala debitoare, fie prin cesionare de parti sociale sau actiuni existente, fie prin emisiune de noi parti sociale sau actiuni.

Acordarea de facilitati suplimentare

Criteriile care se iau n calcul la acordarea unor facilitati suplimentare pentru investitorii straini sunt :

valoarea capitalului social efectiv varsat;

valoarea majorarilor de capital (cu exceptia profitului reinvestit si a investitiilor realizate din surse de finantare atrase);

valoarea exportului efectiv ncasat n devize liber convertibile (minimum 40 % din suma totala a vnzarilor);

valoarea profitului net reinvestit anual (minimum 50 % din profitul net realizat de societate).

Pentru a se acorda facilitatile prevazute, investitia straina trebuie sa realizeze un anumit punctaj. Baza de timp pentru ndeplinirea criteriilor este de maxim cinci ani. Pentru investitiile n parcuri tehnologice si zone speciale, valoarea acordata este de 20 puncte pe milion USD.

Punctajul tine cont de:

investitiile facute pentru restructurarea, modernizarea si rentabilizarea societatii fata de valoarea de achizitie;

cheltuieli pentru pregatirea personalului ;

cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, prin cresterea numarului de personal fata de cel existent la data vnzarii;

gradul de integrare a productiei ;

ponderea exportului n totalul cifrei de afaceri ;

investitiile pentru protectia mediului, prevazute a fi realizate, n valuta liber-convertibila, n primii trei ani, suplimentar fata de valoarea investitiei initiale .

Cazurile care determina retragerea facilitatilor sunt urmatoarele:

participarea investitorului strain la capitalul social scade sub cuantumul si ponderea prevazute;

utilizarea incorecta a certificatului de investitor pentru scutirea de taxe vamale;

nerespectarea obligatiilor asumate prin planul de afaceri, care au stat la baza acordarii facilitatilor;

nerespectarea obligatiilor asumate prin contractul de vnzare - cumparare a actiunilor.

Pentru bunurile care se importa ca aport n natura la capitalul social, indiferent de valoare, nu se percep taxe vamale. Pentru a beneficia de acest drept, nu este necesara eliberarea certificatului de investitor, fiind suficiente doar actele care dovedesc nmatricularea societatii comerciale ca persoana juridica romna, cu participare de capital strain, si nregistrarea aportului n natura la Registrul Comertului.

Pentru a beneficia de scutirile de taxe vamale pentru bunurile amortizabile - achizitionate ca urmare a unei finantari deschise si garantate de investitorul strain, pentru cele achizitionate din dividendele cuvenite investitorului strain, precum si pentru bunurile a caror valoare este achitata din surse proprii, atrase sau mprumutate din strainatate este necesara prezentarea, la organele vamale, a certificatului de investitor si a confirmarii Agentiei Romne de Dezvoltare pentru veridicitatea surselor de finantare si de plata.

Transferul dividendelor (sau profiturilor nete), cuvenite conform hotarrii adunarii generale a actionarilor, se va efectua prin determinarea sumei n valuta liber convertibila aferenta, la cursul de schimb al pietei valutare de la data operatiunii de transfer, si cu dovedirea platii taxelor si impozitelor prevazute de lege, printr-un certificat eliberat de administratiile financiare teritoriale.

n cazul cesionarii integrale a actiunilor (sau partilor sociale) catre un investitor romn, Oficiul Registrului Comertului va efectua nregistrarile numai dupa primirea confirmarii scrise a Agentiei Romne de Dezvoltare privind restituirea certificatului de investitor. n cazul cesiunii catre un investitor strain, certificatul de investitor emis pentru investitorul cedent si pastreza valabilitatea pentru cesionar.

Beneficiaza de facilitatile prevazute de Legea nr. 35/1991, republicata si de Legea nr. 71/1994, numai investitiile straine pentru care s-au eliberat certificate de investitor n temeiul acestor legi .

Stimularea investitiilor directe

Ordonanta de Urgenta nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, aprobata prin Legea nr. 241 / decembrie 1998,stabileste regimul juridic general privind garantiile si facilitatile de care beneficiaza investitiile directe n Romnia.

Investitia directa reprezinta participarea financiara la constituirea sau extinderea unei intreprinderi, n oricare dintre formele juridice prevazute de lege, dobndirea de actiuni sau parti sociale ale unei societati comerciale, cu exceptia investitiilor de portofoliu, precum si nfiintarea sau extinderea n Romnia a unor sucursale de catre o societate comerciala straina, prin aport financiar n lei sau valuta convertibila, aport n natura de bunuri imobile sau/si bunuri mobile, corporale, participarea la cresterea activelor unei firme prin orice mijloc legal de finantare.

Legea defineste, de asemenea, investitia de portofoliu ca fiind dobndirea de valori mobiliare pe pietele de capital organizate si reglementate si care nu permit participarea directa la administrarea societatii comerciale.

Investitiile efectuate n Romnia, precum si posesia, folosinta si dispozitia asupra unei proprietati beneficiaza de garantiile si facilitatile prevazute de ordonanta.

Investitorii directi n Romnia beneficiaza, n principal, de aceleasi garantii si facilitati ca oricare investitor.

Regimul juridic nu se aplica investitorilor si investitiilor care functioneaza n zonele libere sau n zonele reglementate prin legi speciale.

Domeniile n care investitiile se pot efectua numai pe baza de licenta sau de autorizare, precum si conditiile generale n care se pot acorda licentele sau autorizatiile, se stabilesc prin acte normative cu putere de lege.

Orice societate comerciala, persoana juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobndi orice drepturi reale asupra bunurilor imobile n masura derularii activitatii sale, potrivit obiectului social, cu exceptia terenurilor care pot fi dobndite doart de persoane fizice sau juridice romne.

Investitiile nu pot fi nationalizate, expropiate sau supuse unor masuri cu caracter echivalent, dect daca o asemenea masura :

este necesara pentru o cauza de utilizate publica;

este nediscriminatorie;

se efectueaza n conformitate cu prevederile exprese ale legii;

se efectueaza cu plata unei despagubiri prealabile, adecvate si efective.

Despagubirea va fi echivalenta cu valoarea justa de piata a investitiei expropriate la momentul imediat anterior exproprierii sau nainte ca exproprierea iminenta sa devina cunoscuta ntr-un mod care sa afecteze valoarea investitiei.

Garantii si facilitati pentru investitorii straini sau rezidenti n Romnia

Investitorii rezidenti sau nerezidenti au aceleasi drepturi si obligatii ca si investitorii romni. n cazul acordurilor bilaterale de promovare si protejare reciproca a investitiilor (ori al altor legi), investitorii rezidenti sau nerezidenti pot beneficia de un tratament mai favorabil dect cel prevazut de Ordonanta de Urgenta.

Investitorii nerezidenti au dreptul de a transfera n strainatate, fara restrictii, dupa plata impozitelor si taxelor legale, urmatoarele venituri n valuta liber convertibila:

dividendul (sau beneficiul) obtinut ca actionari (sau asociati) la o societatea comerciala , persoana juridica romna, sau profitul de la sucursala;

venitul obtinut n cazul unei asociatii n participatiune si veniturile din vnzarea actiunilor si partilor sociale;

sumele obtinute din lichidarea unei societati comerciale;

sumele obtinute cu titlul de despagubiri, ca urmare a unei expropieri sau a altor masuri cu caracter echivalent;

alte venituri din urma investitiei.

Importul de bunuri mobile, corporale sau necorporale, care constituie aport n natura la capitalul social al unei societati comerciale (sau reprezinta contributia la o asociatie n participatiune ori de o asociatie familiala), necesar pentru realizarea obiectului de activitate, este exceptat de la plata taxelor vamale si de la plata taxelor pe valoarea adaugata. Importul de echipamente tehnologice, masini si utilaje, constituind active amortizabile, este exceptat de la plata taxelor vamale.

Investitorul poate opta, cu ocazia realizarii unor unvestitii noi, pentru una din urmatoarele doua forme de stimulente fiscale necumulative:

deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor privind amortizarea si utilizarea regimului de amortizare accelerata;

deducerea din profitul impozabil, aferent exercitiului financiar, a unei cote de 20% din pretul de achizitie a echipamentelor tehnologice, a masinilor si utilajelor ce constituie active achizitionate n cursul respectivului exercitiu financiar.

Din profitul impozabil se deduce integral cheltuiala cu reclama si publicitatea si poate fi recuperata pierderea anuala declarata de contribuabili (prin declaratia de impozit pe profit), din profiturile impozabile obtinute n urmatorii cinci ani consecutivi.

Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe precizeaza ca prin aport n natura la capitalul social al unei societati comerciale sau prin contributia la o asociatie n participatiune (ori la o asociatie familiala) se nteleg bunurile si valorile destinate sa deserveasca activitatea pe o perioada mai mare de un an si care se consuma treptat, fiind supuse amortizarii.

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale si a TVA, bunurile mobile care constituie active amortizabile n anumite conditii, verificate de birourile vamale cu ocazia ntocmirii declaratiei vamale de import. n cazul bunurilor care constituie aport n natura la capitalul social al unei societati comerciale, importatorul trebuie sa faca dovada ca bunurile respective figureaza ntr-o lista anexa la actul constitutiv al societatii comerciale sau la hotarrea de majorare a capitalului social.

Investitorii care beneficiaza de exceptarea de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata vor completa si o declaratie pe proprie raspundere. Bunurile constituind active amortizabile importate, care sunt scutite de taxe vamale, trebuie sa serveasca nemijlocit realizarii obiectului de activitate. Realizarea acestei conditii se dovedeste la birourile vamale, pe baza vizei administratiei financiare la care se depune declaratia fiscala, viza data n original pe declaratiile pe proprie raspundere.

nstrainarea bunului individual constituind activ amortizabil, importat fara taxe vamale, constituie schimbare de regim vamal si duce la ndeplinirea obligatiilor vamale n conformitate cu noua ncadrare ca regim vamal.

n cazul investitiilor noi, optiunea pentru una dintre facilitatile fiscale se face cu prilejul nregistrarii n evidentele agentului economic a fiecarui bun individual ce constituie activ amortizabil. Optiunea de a folosi una dintre cele doua facilitati fiscale se comunica de catre contribuabili odata cu depunerea la organele fiscale a primei declaratii de impunere, dupa data nregistrarii n evidenta firmei a bunului individual ce constituie activ amortizabil.

Amortizarea accelerata consta n includerea, n primul an de functionare, n cheltuielile de exploatare, a unei amortizari de pna la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Pentru anii urmatori, amortizarile anuale sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat n regim liniar, prin raportare la durata normala de utilizare ramasa.

n cazul n care investitorul a optat pentru deducerea din profitul impozabil a cotei de 20% din valoarea de achizitie a bunurilor ce constituie active amortizabile, acesta nu mai poate opta pentru regimul de amortizare liniara.

Cota de 20% din pretul de achizitie al echipamentelor tehnologice, masini si utilaje, se deduce numai n primul an, respectiv anul n care s-a efectuat achizitia.

Prin adoptarea Legii Bugetului pe anul 1999, o parte din facilitatile fiscale prevazute de OU nr. 92 / 1997 se suspenda, respectiv :

scutirea de la plata TVA a taxelor vamale la importul de bunuri ce constituie aport n natura la capitalul social sau contributia la asocierea n participatiune ori la o asociatie familiala;

scutirea de taxe vamale si TVA la import si de la plata TVA n cazul achizitiilor de pe piata interna de tehnologii, masini si utilaje;

deducerea cheltuielilor cu amortizarea (si n cazul celei accelerate) din profitul impozabil;

scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit;

reducerea impozitului pe profit la investitiile n noi societati, ce depasesc 500.000 USD (sau echivalentul n lei), cu exceptia sectorului bancar.

Ramn n vigoare doar facilitatile acordate conform Legii nr. 35/ 1991 (regimul investitiilor straine), Legea nr. 71/1994 si OUG nr. 31/1997, mentinute doar pna la expirarea termenelor pentru care au fost acordate.

Fac exceptie de la suspendarea facilitatilor agentii economic care au facut investitii conform OU nr. 92 /1997 n perioada 16-31 decembrie 1998, care beneficiaza integral de prevederile Ordonantei.

2.3 Programe finantate de UE

40% din suma alocata proiectelor eContent castigatoare - primita in avans

Coordonatorul programului eContent din partea Comisiei Europene, Massimo Garribba, a prezentat, in cadrul sesiunii de informare privind Programul eContent, metodologia necesara intocmirii si depunerii proiectelor care pot fi finantate de Comisia Europeana in cadrul acestui program.

In pregatirea propunerii de proiecte trebuie parcurse documente de referinta precum programul de lucru, jurnalul oficial al cererii de propunere si ghidul aplicantilor. De asemenea, o formula pertinenta pentru depunerea prepropunerii se bazeaza pe definirea clara a obiectivelor, a motivatiilor, descrierea unui plan de lucru prezentat sub forma unor pachete de lucru, a consortiului, tipului de public caruia i se adreseaza proiectul si a rezultatelor finale asteptate.

Pentru a putea trimite o propunere de proiect trebuie completate cate 4 formulare tip de catre fiecare dintre parteneri, care vor contine informatii succinte cu privire la aspecte financiare, legale si administrative, apoi o decriere detaliata a proiectului de 30-40 de pagini si nu in ultimul rand, confirmarea de primire. Din descrierea proiectului nu trebuie sa lipseasca un plan de afaceri elaborat.

Proiectele selectate pentru finantare vor primi in avans 40% din suma alocata, urmand ca o serie a platilor catre consortiu sa fie facuta, in general, la 12 luni de la initirea acestuia, o ultima transa fiind livrata catre beneficiari la sfarsitul proiectului. Un aspect foarte important in obtinerea fondurilor il constituie prezentarea unor costuri realiste previzionate in derularea proiectului si o balanta in care sa figureze calcule acurate cu privire la profit si costuri.

Evaluarea propunerilor se va face in functie urmatoarele 3 criterii: eligibilitate, care consta in depunerea la timp a setului complet de materiale cerute, punctare in functie de calitate, relevanta, inovatie si impact - 35%, parteneriat, resurse si management - 35%, valoare adaugata la nivel european si contributia la politicile relevante - 15% si contributia la sustinerea obiectivelor economice si sociale - 15% si selectie, care vizeaza capacitatea de sustinere financiara si resursele umane.

Evaluarea proiectelor va incepe in iunie, urmand ca in septembrie sa inceapa negocierile cu aplicantii selectati.

Cel de al 4-lea apel pentru propuneri eContent este deshis pana la data de 14 mai 2004, ora 17.00, ora Luxemburgului, atat pentru depunerea proiectelor demonstrative, cat si a celor de fezabilitate cuprinse in apelul permanent lansat la 20 decembrie 2002, in cadrul celui de al 3-lea apel pentru propuneri.

Cel de al 4-lea apel pentru propuneri din cadrul programului eContent vizeaza dezvoltarea serviciilor de informare transfrontaliera bazate pe informatii din sectorul public si intarirea infrastructurii lingvistice, avand un bugetul alocat de 26,8 milioane Euro. La acest tip de proiecte trebuie sa participe un consortiu format din cel putin doi parteneri din minim doua tari, unul din parteneri urmand sa fie coordonatorul proiectului, care raporteaza Comisiei Europene. Proiectele demonstrative se intind pe o perioada de 24 pana la 30 luni. Comisia Europeana contribuie cu pana la 50% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 2,5 milioane Euro.

Cu un buget alocat de 1,5 milioane Euro, programele de fezabilitate, lansate prin apelul permanent din 20 decembrie 2002, se intind pe o perioada de 6 pana la 9 luni, furnizand cadrul experimental si de evaluare pentru concepte novatoare. Ele se vor finaliza printr-un proiect concret, bazat pe un parteneriat si pe un plan de afaceri clar definit. Proiectele isi propun sa faciliteze participarea celor 10 state care adera si a tarilor candidate. Comisia Europeana contribuie cu pana la 50% din valoarea proiectului, dar nu mai mult de 200.000 Euro.

Programul eContent a fost adoptat ca parte a planului de actiuni eEurope, in decembrie 2000, cu un buget de 100 milioane Euro pentru perioada 2001-2005. Programul se adreseaza companiilor care produc, editeaza si comercializeaza continuturi online, furnizorilor de acces la Internet, administratiilor guvernamentale, institutiilor de invatamant, institutiilor publice si colectivitatilor locale. Proiectele eContent au la baza parteneriate constituite din cel putin 2 entitati diferite, una publica si una privata, din tari diferite. Romania este parte la programul eContent din anul 2003. Aplicatii comerciale finantate cu pana la 2,5 milioane Euro prin eContent

"Romania este parte a programului eContent de anul trecut, astfel incat firmele romanesti pot sa depuna proiecte pentru a obtine o parte din cele aproape 27 milioane euro pe care le pune Uniunea Europeana la dispozitie. Altfel spus, Uniunea Europeana ne ofera tot sprijinul, dar depinde de noi sa il folosim la justa valoare. Continutul digital este cel care pune in valoare infrastructura de comunicatii si justifica investitiile facute in sistemele informatice, asigurand utilizarea acestora la intreaga capacitate.

Coordonatorul programului din partea Comisiei Europene va va prezenta conditiile concrete pentru depunerea de aplicatii, etapele si calendarul. Proiectele vor fi realizate in regim de cofinantare si subliniez ca este vorba de aplicatii comerciale, care se pot autosustine dupa incheierea finantarii. Avand in vedere ca mobilitatea este din ce in ce mai importanta, v-as sugera sa va orientati, spre exemplu, catre servicii pentru utilizatorii de telefonie mobila carora le pot fi transmise in timp real informatiile de care au nevoie, cum ar fi cele privind starea drumurilor, despre trafic sau care le permit sa aleaga o anumita ruta folosind sisteme GPS. De asemenea, transmiterea in timp real a datelor de identificare a persoanelor suspecte prin accesarea bazelor de date ale institutiilor responsabile sau monitorizarea imaginilor pentru alegerea unei rute alternative in cazul in care traficul este blocat, sunt alte exemple de aplicatii care ar putea fi dezvoltate. Asadar nu vorbim de servicii de eGovernment, care sunt puse la dispozitia cetatenilor, gratuit, de institutiile publice." a declarat Dan Nica, Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, astazi, 12 martie 2004, in deschiderea intalnirii de prezentare a programului european eContent in Romania.

"Unul din obiectivele majore ale programului eContent consta in crearea unei societati informationale europene mai practice si care sa beneficieze de o vizibilitate crescuta. Astfel, imbunatatirea accesului la serviciile publice electronice inseamna, in primul rand, ca sectorul public da aceste informatii pentru a fi folositoare in dezvoltarea economica. Participantii la program vor fi capabili sa furnizeze servicii similare, armonizate sub aceleasi standarde, dar continutul digital va fi adaptat culturii si nevoilor consumatorului local. La program participa 31 de tari din care 15 sunt state membre, 10 - in curs de aderare, tarile membre EFTA, precum si Bulgaria, Romania si Turcia. De asemenea, participa organizatii publice, private si non-profit. Sunt doua tipuri de proiecte la care se poate aplica, cele demonstrative - a caror valoare maxima este de 2,5 milioane Euro pe proiect, cu un numar de 5-8 parteneri din cel putin doua tari diferite - si proiectele de fezabilitate. Acestea s-au dovedit a fi cele mai populare in randul tarilor candidate, contributia necesara fiind mai mica - avand in vedere ca plafonul maxim este de 200.000 de Euro pe proiect, la un numar de 2-4 parteneri din minim doua state diferite. Finantarea asigurata de Comisia Europeana acopera 50% din valoarea proiectelor. Programul eContent se defineste prin dimensiunea sa de afaceri, prin parteneriat - fie ca vorbim de cel public - privat