Rolul factorilor educativi în prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală şi familie

Scris de AdministratorMarţi, 26 Aprilie 2011 03:36 - Ultima actualizare Marţi, 26 Aprilie 2011 11:10

  Învăţătoare Dobraniş Gabriela- Şcoala cu clasele I- IV Bărtăşeşti, comuna Ungureni,judeţul Bacău Învăţătoare Răpişcă Ionela- Şcoala cu clasele I- VIII Ungureni, comunaUngureni, judeţul Bacău                   Într-o societate în caremajoritatea oamenilor nu-şi urmăresc decât propriile interese şi câştiguri, într-o societate în careviolenţa de orice tip este considerată ca ceva normal şi chiar necesar, într-o societate în careaderarea la “principiile” democraţiei occidentale defavorizează respectarea individului caentitate umană, copilul nu-şi găseşte locul ce ar trebui să-l ocupe atât în familie, cât şi însocietate.              Copiii trebuierespectaţi ca o persoane distincte. Ei trebuie respectaţi ca cetăţeni, la fel ca adulţii. Copii audrepturi fundamentale, atât ca fiiniţe omeneşti, cât şi ca cetăţeni ai unui stat - dreptul la o viaţăparticulară, dreptul la intimitate, dreptul la o dezvoltare normală. Pe langă acestea, copiii aunevoi speciale şi au dreptul ca acestea sa fie indeplinite (dreptul copilului la protectie, lalibertate). Creştereaviolenţei asupra copilului constituie una din problemele sociale cele mai dramatice cu care seconfruntă societatea contemporană. Violenţa este un fenomen din ce în ce mai răspândit, atâtîn familie, cât şi în şcoală şi în comunitate. Ea afectează vieţile a mii de copii şi tineri, în calitatede victime, agresori sau martori.               Există diferite tipuri de violentă, care se pot clasifica după formă şi după grupul devarstă afectat. După forma, violenţa poate fi: emoţională (injurii, ameninţări, intimidări); fizică (dela smunciri, palme şi până la răniri grave); spirituală (impunerea de valori); economică (privareade hrană, îmbrăcăminte, bani); socială (izolarea, impiedicarea activitaţilor şcolare); sexuală.              Violenţa este o formă agresivă de comportament care a existat de la începutulcomunităţii umane, dar care azi, a început să capete proporţii exagerate şi îngrijoratoare. Eareprezintă un factor regresiv al civilizaţiei. Ioan Mihăilescu consideră violenţa ca o “relaţie socială”. Această relaţie presupune existenţa atrei elemente: cel care exercită violenţa (autorul), cel care suportă violenţa ( victima) şi acţiuneacoerentă (violenţa ca atare). Violenţa poate fi concretizată atât în mod direct, cât şi indirect.              Teoria violenţei innăscute consideră că violenţa este o caracteristică de bază a fiiniţeiumane. Cauzele ei sunt multiple şi complexe, însă factorii care complică şi intensifică problemaviolenţei sunt: sărăcia şi lipsa oportunităţii, toleranţa socială, lipsa suportului şi implicării familiei,imitaţia, lipsa unor modele pozitive, violenţa în mass- media ş.a.              Educatorul şi părintele trebuie să sprijine copilul, să conştientizeze consecinţelefaptelor sale şi să-şi asume responsabilitatea pentru acestea. Deoarece familia îndeplineştefuncţii importante în societate, aceasta s-a dovedit a fi una dintre cele mai stabile şi mai vechiforme de comunitate umană. Copilul işi petrece o mare parte din viaţă în familie. Datorită acesteia, copilul se poatetransforma şi adapta diferentelor circumstante, ceea ce ii permite să evolueze.                  Elsocializează atât în familie, cât şi în şcoală. Relaţiile violente au la bază lipsa de comunicare şide intelegere reciprocă. Dacă în familie persistă aceste relaţii de tip violent,copilul fiind martorsau chiar victimă, la rândul lui va reacţiona la fel cu cei din jur. Pentru a se dezvolta armonios,

1 / 2

Rolul factorilor educativi în prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală şi familie

Scris de AdministratorMarţi, 26 Aprilie 2011 03:36 - Ultima actualizare Marţi, 26 Aprilie 2011 11:10

pentru a deveni un adult echilibrat şi adaptat, copilul are nevoie de dragostea celor din jur, decondiţii optime de dezvoltare fizică şi sănătate, de un mediu familial echilibrat, fără tensiuni şiconflicte, bazat pe ataşament şi respect între membrii familiei, de acces la educaţie şiinformaţie.                Prevenirea violenţei este mai facilă decât stoparea ei. Familia trebuie să fie încolaborare eficientă cu şcoala, dar şi scoala cu familia trebuie sa aibă un parteneriateducaţional adevarat, care trebuie să aibă la bază unificarea ansamblului de măsuri şi deacţiuni prin care se poate preveni uşor violenţa în rândul şcolarilor.                Nu trebuie neglijat faptul că în şcoală toţi au importanşă: elevi, profesori, manageri,administratori etc. Şcoala nu este un loc unde sa fie depuşi copiii şi apoi parinţii să iasă dindrepturi. Copiii nu trebuie să fie abandonaţi în mâinile dascălului, ci trebuie să conlucreze, săcolaboreze pentru o buna educaţie. Violenţa există şi în şcoală, atât între elevi cât şi între profesori şi elevi. În România, într-unstudiu experimental, efectuat de C. Havarneanu, pe elevi, a descoperit că cele mai frecventeforme de agresivitate a profesorilor faţă de elevi, aşa cum sunt percepute de aceştia din urmă,sunt, în ordine descrescătoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectivă, intimidareaelevilor, adresarea de injurii/jigniri, ameninţarea, lovirea, nervozitatea permanentă, ironia,absenşa răspunsului la solicitări.                Violenţa în şcoală are multiple cauze şi implicaţii, dar de multe ori este expresia uneisocietăţi. Se merită tot efortul pentru a se promova conduite şi condiţii potrivite în mediul deînvăţare, astfel încât să avem cu adevărat un învăţământ care să ţină cont de nevoile elevilor şisă dezvolte personalităţi implinite.Deci, în concluzie, factorii educativi au un rol special înprevenirea şi combaterea violenţei în şcoală şi familie. Atenţie domnilor profesori! Atenţie parinţi! Aceste comportamente sunt la fel de toxice laşcoală, cât şi acasă.     Bibliografie: 1. Fundaţia “Salvaţi Copiii” (2000), “Abuzul şi neglijarea copilului”, Bucureşti. 2. Muntean, Ana (2000), “Relaţia dintre violenţă domestică şi maltratarea copilului” 3. Zamfir, Catalin (coord.), 1997, “Pentru o societate centrată pe copil”- raport realizat deInstitutul de Cercetare a Calităţii vieţii, Ed. Alternative, Bucureşti.

2 / 2