Rolul de Oglindă al mamei

8/15/2019 Rolul de Oglindă al mamei

1/8

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Curs: Psihologia clinică a copilului

ROLUL DE OGLIND AL MAMEI I AL !AMILIEI "NȘDE#VOLTAREA COPILULUI

D$ %$ %innico&&


2/8

Conceptul de oglindă (mirror) i ac iunea de a oglindi (mirroring) sunt întâlnite înș ț

psihologie i în psihoterapie, în diverse coli sau orientări, de la cele cognitiviste laș ș

cele psihanalitice. De la Wallon la Lacan, stadiul oglinzii este fie epresia teoretică

a momentului la care copilul î i descoperă propriul corp, fie a descoperirii unuiș

celălalt, părintele său, atunci când prive te în oglindă.ș

D. W. Winnicott dă o semnifica ie mult mai aparte conceptului de oglindă iț ș

introduce rolul de oglindă al mamei în dezvoltarea !e!elu ului. "ste un timp înș

care mama se pune total la dispozi ia !e!elu ului. "a îi oferă la început îngri#iriț ș

perfecte, în primele săptămâni de via ă. $poi, cu cât mai imperfecte vor deveniț

răspunsurile ei, cu atât, treptat, va lăsa spa iu !e!elu ului să î i creeze propriaț ș ș

imagine despre sine, despre lume, internă i eternă, despre sine i celălalt, caș ș

entită i distincte, cu voin e diferite% o trecere graduală de la dependen a a!solută laț ț ț

dependen a relativă i, mai apoi, căte independen ă. &ama este cea care î i vaț ș ț ș

privi, atinge, sim i, auzi i asculta copilul i îi va restitui, întoarce acestuiaț ș ș

informa ii despre el însu i prin propria privire.ț ș

' va face prin zâm!etele i râsetele sale, cântând sau legănând, mângâind sau,ș

alteori, speriată, panicată, cu lacrimi în ochi, strângându i copilul în !ra e. &amaș ț

va fi acolo pentru el, pentru a da sens eisten ei lui. "a este cea care va permite,ț

treptat, ca !e!elu ul său să devină un !e!elu cu propriul corp, propria minte, cu oș ș

eisten ă i o imagine de sine. e crede că un !e!elu este un !e!elu odată cuț ș ș ș

na terea sa. *n sens fizic, este un adevăr. La fel cum mama este mama, în sensș

descriptiv, atunci când !e!elu ul se na te. +oate cumva atipic fa ă de felul în careș ș ț

suntem o!i nui i să gândim, calitatea de !e!elu , de copil al cuiva, precum i ceaș ț ș ș

de mamă, de mamă a unui copil (născut de acea persoană sau nu) nu sunt implicite.

e!elu ul devine !e!elu prin ochii mamei lui.ș ș

&ama devine mamă ca rezultat al investirii ei de către propriul !e!elu . &irroringș

sau oglindirea este un proces care construie te eisten a !e!elu ului prin ochiiș ț ș

mamei sale i eisten a mamei prin privirea !e!elu ului său.ș ț ș


3/8

*n dezvoltarea individuală emo ională, precursorul ,,oglinzii,, este reprezentat deț

chipul mamei. &ama dispune de o capacitate de a capta i de a oglindi stărileș

emo ionale ale !e!elu ui ei.ț ș

$firma ia de !ază a acestui articol semnat de Winnicot este-ț

''"n s&a(iil) &i*purii al) ()+,ol&ării )*o ional) al) -)-)lu ului u*an' *)(iulț ș

p) car) -)-)lu ul nu l.a s)para& () )l /nsu i.0oacă un rol ,i&al''ș ș

reptat are loc separarea neminelui de mine, iar ritmul diferă în func ie de !e!eluț ș

i în func ie de mediu.ș ț

&odificările ma#ore au loc în cadrul separării mamei ca trăsătură de mediu

percepută în mod o!ectiv.

C) ,)() un copil c/n( pri,) &) chipul *a*)i sal)1ș

Cînd prive te chipul mamei,copilul se vede pe sine însu i, mama prive teș ș ș

copilul,iar modul în care arată ea are legătură cu ceea ce vede el acolo

2)-)lu ii pri,)sc' i nu s) ,ă( p) )i /n i iș ș ș ș

*n cazul în care mama nu poate reflecta sinele copilului,aceasta nu poate fi o

oglindă, manifestînd o ,,relativă lipsă maternă,, , iar copilul !eneficiază de ,,un

schim! semnificativ cu lumea,, , deoarece, chipul mamei nu eprimă decît propria

ei ,, dispozi ie,,.ț

Conc)p&ul () *a&uri+ar)

*n studiul său asupra importan ei mediului în procesul de maturizare a egouluiț

!e!elu ului, Winnicottș , distinge trei func ii maternale ma#ore-ț

/. holding , care condi ionează procesul de integrare%ț

0. handling , care face posi!ilă personalizarea sau 1pozi ionarea psihicului înț

somă1 iș

2. prezentarea obiectului , care stă la !aza constituirii rela iei de o!iect.ț


4/8

"ercitarea suficient de !ună a acestora asigură procesul de maturizare a

!e!elu ului.ș

Conc)p&ul () pri,ir)3 loo45ga+)6

"ste o activitate de orientare inten ionată a privirii spre ceva. 3mplică anticipareaț

unei imagini i îngustarea cîmpului vizual. Donald Winnicott, în reflec iile saleș ț

asupra motivului din care privirea !e!elu ului este direc ionată spre mamă,ș ț

eviden iază rolul structural al activită ii vizuale, constituind o schemă organizatorieț ț

a individului.

Winnicott etinde no iunea propusă de Lacan, prin eviden ierea rolului #ucat deț ț

chip, în special a privirii materne, ca oglindă pentru copil.

Ogin(ă5S&a(iul oglin+ii

Winnicott a!ordează 1oglinda1 ca o privire iu!itoare a îngri#itorului

(mama4su!stitut maternal), reflectînd perceperea copilului de către îngri#itor, mai

curând, decât iluzia narcisică a acestuia. $stfel, egoul copilului se separă treptat din

dependen ă.ț

5erealizarea unei oglindiri eficiente, determină e ecul !e!elu ului în crearea unuiș ș

sine sta!il, inhi!înduse a!ilitatea lui de a forma rela ii timpurii efective, ulterior ț

determinând patologia.

e!elu ul se dezvoltă ca func ie a răspunsului maternal.ș ț

Capaci&a&) cr)a&i,ă+entru Winnicott, în timp ce creativitatea se rela ionează visului i vie ii, aceastaț ș ț

nu este o parte a vie ii fantasmatice. "perien a selfului poate fi o! inută doar prinț ț ț

acea activitate creativă fizică i mentală a cărei model este #ocul. Creativitatea nuș

este capacitatea creativă dar ceva universal, inerent însă i faptului de a trăi. *nș

cazul în care individul se supune realită ii eterioare până la punctul de a se pierdeț

în ea ( falsul self ), creativitatea sa dispare i rămîne a fi ascunsă, totu i fără a fiș ș

distrusă. *n acest mod este lipsit de contactul cu eperien a vie ii. Conceptul deț ț


5/8

creativitate se referă predominant activită ii i nu producerii operelor de artă.ț ș

Winnicott a teoretizat conceptul asociindul cu considera iile egoului i nonegoț ș

ului, precum i spa iului tranza ional care serve te !ază narcisismului primar.ș ț ț ș

Sin)l)

Winnicott utilizează termenul de 1self1 pentru a descrie atât egoul cât i sinele caș

o!iect. "l descrie sinele în termenii organizării psihosomatice, emergente treptat

din starea primară de nonintegrare. inele adevărat, care eprimă autenticitatea iș

vitalitatea individului va fi întotdeauna par ial sau total ascuns, sinele fals este oț

adaptare compliantă la eigen ele mediului.ț

Ap)rc)p i)5 P)rc)p i)ț ț

ermen oferit de către Winnicott eperien ei su!iective de fuziune cu mama aț

!e!elu ului, implicând rela ionarea cu o!iectele su!iective. +rin urmare,ș ț

apercep iaț semnifică 6a se vedea pe sine prin faptul de a fi văzut de mamă1.

Percep iaț rezultă din apercep ie i se referă la a!ilitatea de a vedea o!iecteleț ș

integre a!ilitatea de a diferen ia minele de nonmine.ț

Dacă percep ia are loc prematur prin ina!ilitatea mamei de a răspunde la chipulț

!e!elu ului, acesta caută alte căi de a o! ine răspunsuri de la mediu, fiind afectat înș ț

acest caz sentimentul său de sine. " ecul din partea mamei rezultă în dezvoltareaș

prematură a egoului copilului.

e!elu ul care 1î i poate permite să privească1 este norocos să ai!ă o mamă careș ș

la fel 1î i poate permite să privească1 i ini iază procesul de cunoa tere a copiluluiș ș ț ș

său.

7ăspunsul pozitiv la gesturile spontane ale !e!elu ului (sinele real în ac iune),ș ț

încura#ează dezvoltarea sinelui !e!elu ului.ș

Pr)(ic&i-ili&a&)

7epeti ia consistentă a unei stări, ac iuni, comportament, fapt ce face posi!ilăț ț

anticiparea acestora. Cercetătorii au teoretizat că impredicti!ilitatea, precum iș


6/8

conceptul apropiat de lipsă a controlului sunt determinan i ai anietă ii. Dupăț ț

Winnicott precaritatea predictibilită iiț poate amenin a cu haosul, copilulț

organizând o retragere sau va privi doar pentru a percepe, ca o apărare.


7/8

I()i (in ar&icolul lui %innico&& c) po& 7i pr)lua&) /n ac&i,i&a&)a () psiholog

+sihoterapia nu înseamnă emiterea de înterpretări potrivite i inteligente% în generalș

însemnă o perioadă lungă de timp în care îi dăm pacientului înapoi ceea ce aduce.

"ste o derivată compleă a chipului care reflectă ceea ce eistă pentru a fi văzut.

+sihanaliza maternită ii vor!e te despre maternitate ca despre o perioadă în careț ș

femeia se reîntâlne te cu calitatea i, totodată eperien a sa de !e!elu , dar i cuș ș ț ș ș

felul în care a trăit i eperimentat prezen a propriei sale mame în perioada deș ț

început a vie ii sale.ț

$ceste posi!ile identificări, cu !e!elu ul din ea, cu mama pe care a sim it că aș ț

avuto, cu propriul său !e!elu , vor contura mama care va deveni.ș 8neori, aceste

6întâlniri1 nu se opresc aici, ci merg în urmă, la genera iile mai vechi din filia iaț ț

acelei familii, construind verita!ile scenarii transgenera ionale.ț

ermenii rolului mamei de ai da înapoi !e!elu ului propriul lui ine continuă săș

fie important în termenii copilului i familiei. +e măsură ce copilul se dezvoltă iș ș

procesele de maturizare devin sofisticate, i identificările se multiplică, copilulș

devine din ce în ce mai pu in dependent de a i primi inele înapoi de la chipulț ș

mamei i al tatălui i de la chipurile celorlal i cu care se află în rela ii familiale.ș ș ț ț

$ceasta ar fi o modalitate de a descrie contri!u ia pe care o poate avea o familieț

la cre terea i îm!ogă irea personalită ii fiecăruia dintre mem!rii ei.ș ș ț ț

*mi place să mă gândesc astfel la munca mea, i să mă gândesc că dacă fac astaș

îndea#uns de !ine, pacientul î i va descoperi propriul ine i va putea să eiste i săș ș ș

se simtă real. ă te sim i real înseamnă mai mult decît să ei ti% însemnă să găse tiț ș ș

o cale de a eista ca tu însu i, i să te rela ionezi cu o!iectele ca tine însu i, i săț ș ț ț ș

posezi un ine unde să te po i retrage pentru relaare.ț

5u este u oară această sarcină de a reflecta ceea ce aduce pacientul. 5u este facilăș

i este epuizantă din punct de vedere emo ional. Chiar i atunci cînd pacien iiș ț ș ț


8/8

no tri nu se vindecă, ei ne sunt recunăscători pentru că iam văzut a a cum sunt ei,ș ș

iar asta ne conferă o satisfac ie profundă.ț

Rolul de Oglindă al mamei

Documents

Transcript of Rolul de Oglindă al mamei