,,Rolul Bisericii În Societatea Medievală
2
Eseu pe tema: ,,Rolul bisericii în societatea medievală” Biserica a jucat un rol deosebit de important în cadrul soceităţii medievale. Biserica catolică s-a implicat în viaţa politică fapt ce a determinat o slăbire a disciplinei ecleziastice, a moravurilor şi a sentimentului religios în rândul clerului. Între secolele IX-XI, Biserica catolică a traversat o perioadă de criză profundă. În această perioadă a luat amploare un fenomen numit simonie, traficul cu funcţii bisericeşti. Ca o consecinţă în posturile ecleziastice sunt numite persoane fără vocaţie şi fără moralitate. Împotriva degradări biserici s-a pronuntat mănăstirea franceză de la Cluny, întemeiată în secolul al X-lea şi mănăstirea Cîteaux, care au propus o nouă interpretare a regulii Sf. Benedict de Nursia. Acesta a fost un călugăr din secolul al VI-lea, care a întemeiat mănăstirea de la Monte Cassino şi a elaborate regula Benedicti, care a pus bazele vieţii monahale din Europa de Vest: statornicia în mănăstire, sărăcie, abstinenţă, ascultare faţă de stareţ, rugăciune şi muncă. În anul 1098 a fost întemeiat ordinul de calugari cistercieni (de la numele mănăstirii Cîteaux). Călugării cistercieni erau supuşi unor reguli severe, trebuind să renunţe la orice bogăţie şi să se consacre muncii şi rugăcieunii. Acest ordin călugăresc s-a extins în toată Europa inclusive în Transilvania, unde au întemeiat 2 mănăstiri, la Igriş şi Cârţa. Reformarea biserici a constituit o papalitate constantă pentru mai mulţi papi, care doreau să refacă prestigiul Bisericii catolice. Dintre aceştia, cei mai importanţi au fost: Grigore al VII-lea (1073-1085). El a urmărit să facă din funcţia de papă, cea mai importantă autoritate din Europa de Vest. Astfel, în anul 1075 el a elaborat un document numit Dictatus Papae, potrivit căruia autorităţile laice nu se pot implica în viaţa biserici. Acest act a reformat biserica la toate nivelurile ierarhice. Grigore al VII-lea a avut un îndelungat conflict cu împăratul romano-german Henric al IV-lea, care a contestat autoritatea papei. Împăratul a fost obligat să facă penitenţă la Canossa (1077), pentru a nu-şi pierde tronul. Inocenţiu al III-lea (1198-1216). El s-a comportat ca un adevărat conducator al Europei de Vest, atât din punct de vedere bisericesc, cât şi din punct de vedere laic. În timpul său papalitatea medievală a atins culmea puterii. Inocenţiu al III- lea l-a sprijinit pe regele Franţei, Filip al II-lea August
-
Upload
irina-ungureanu -
Category
Documents
-
view
797 -
download
8
description
istorie
Transcript of ,,Rolul Bisericii În Societatea Medievală
Eseu pe tema:,,Rolul bisericii n societatea medievalBiserica a jucat un rol deosebit de important n cadrul soceitii medievale. Biserica catolic s-a implicat n viaa politic fapt ce a determinat o slbire a disciplinei ecleziastice, a moravurilor i a sentimentului religios n rndul clerului. ntre secolele IX-XI, Biserica catolic a traversat o perioad de criz profund. n aceast perioad a luat amploare un fenomen numit simonie, traficul cu funcii bisericeti. Ca o consecin n posturile ecleziastice sunt numite persoane fr vocaie i fr moralitate. mpotriva degradri biserici s-a pronuntat mnstirea francez de la Cluny, ntemeiat n secolul al X-lea i mnstirea Cteaux, care au propus o nou interpretare a regulii Sf. Benedict de Nursia. Acesta a fost un clugr din secolul al VI-lea, care a ntemeiat mnstirea de la Monte Cassino i a elaborate regula Benedicti, care a pus bazele vieii monahale din Europa de Vest: statornicia n mnstire, srcie, abstinen, ascultare fa de stare, rugciune i munc. n anul 1098 a fost ntemeiat ordinul de calugari cistercieni (de la numele mnstirii Cteaux). Clugrii cistercieni erau supui unor reguli severe, trebuind s renune la orice bogie i s se consacre muncii i rugcieunii. Acest ordin clugresc s-a extins n toat Europa inclusive n Transilvania, unde au ntemeiat 2 mnstiri, la Igri i Cra.Reformarea biserici a constituit o papalitate constant pentru mai muli papi, care doreau s refac prestigiul Bisericii catolice. Dintre acetia, cei mai importani au fost:Grigore al VII-lea (1073-1085). El a urmrit s fac din funcia de pap, cea mai important autoritate din Europa de Vest. Astfel, n anul 1075 el a elaborat un document numitDictatus Papae, potrivit cruia autoritile laice nu se pot implica n viaa biserici. Acest act a reformat biserica la toate nivelurile ierarhice. Grigore al VII-lea a avut un ndelungat conflict cu mpratul romano-german Henric al IV-lea, care a contestat autoritatea papei. mpratul a fost obligat s fac peniten la Canossa (1077), pentru a nu-i pierde tronul.Inoceniu al III-lea (1198-1216). El s-a comportat ca un adevrat conducator al Europei de Vest, att din punct de vedere bisericesc, ct i din punct de vedere laic. n timpul su papalitatea medieval a atins culmea puterii. Inoceniu al III-lea l-a sprijinit pe regele Franei, Filip al II-lea August mpotriva regelui Angliei, Ioan Fr de ar i a iniiat 2 cruciade: cruciada a IV-a din 1202-1204, care a cucerit oraul Constantinopol i cruciada mpotriva sectei albigenzilor din sudul Franei, nceput n 1209.ntre secolele XI-XII, cu sprijinul papalitii se creeaz ordinele de clugri militari: ioaniii, templierii i teutonii.Peste un timp, mnstirile au devenit adevrate focare de cultur i de difuzare a cretinismului, transformndu-se n centre economice importante, datorit donaiilor fcute de credincioi i perceperii zeciuelii de la populaie.Biserica cretin a avut un rol deosebit de important n societatea medieval. Dotat cu o puternic organizare, biserica se afla n inima societii medievale. Locuitorii Europei triau sentimentul apartenenei la aceeai comunitate cretintatea. Prin puterea sa spiritual, politic i economic, biserica integra viaa tuturor i conducea comportamentul fiecruia. Religia cretin era prezent n fiecare clip a vieii omului medieval. Anul se scurge n ritmul srbtorilor religioase, iar credincioii se adun la biseric pentru a marca toate momentele importante ale existenei lor.
