Ritualurile Puterii Vizita Regelui Ferdinand i in Bucovina Si Basarabia in 1920

Ritualurile puterii: vizita regelui Ferdinand I în Bucovina şi Basarabia în 1920

Scris de Daniel-Valeriu BobocMiercuri, 20 Octombrie 2010 21:13 - Ultima actualizare Miercuri, 20 Octombrie 2010 21:14

Daniel-Valeriu Boboc. Ritualurile puterii: vizita regelui Ferdinand I în Bucovina şi Basarabia în1920 // Pontes, 2009. № V.

Pe data de 16 mai 1920 începea vizita pe care familia regală română a întreprins-o în Bucovinaşi Basarabia. Ajuns la Cernăuţi, regele Ferdinand I era salutat de către ministrul Bucovinei IoanStîrcea cu următoarele cuvinte:

Maiestate! Zilele de 16, 17 Mai 1920 sînt zile care vor rămîne înscrise în cartea de aur afrumoasei Bucovini. După 145 de ani de dor arzător după patria mumă, poporul bucovinean a putut avea în aceste zile strălucite pentru el nespusa bucurie de aprimi, de a vedea şi de a saluta pe cel mai viteaz şi pe cel mai bun urmaş al Domnului Moldovei Ştefan cel Mare şi Bun, pe regele Ferdinand I făuritorul României Mari1

.

Utilizarea unor registre simbolice cu conotaţii grandilocvente era o practică destul de frecventăîn epocă la asemenea evenimente. Cu toate acestea, vizita familiei regale, şi în primul rînd a luiFerdinand I, era de o importanţă indiscutabilă: pentru prima dată regele român venea peteritoriul acestor două provincii după unirea din 1918, afirmînd printr-un gest simbolic prezenţaautorităţii regale în Bucovina şi Basarabia 2 .

Pornind de la acest eveniment, ne propunem să evidenţiem, pe de o parte, modalităţile princare vîrfurile puterii au construit simbolic, cu ajutorul unor ritualuri, imaginea autorităţii centrale,iar pe de altă parte, felul în care locuitorii din cele două provincii s-au „pus în scenă” faţă deaceastă construcţie ritualică. Prin acest studiu de caz, intenţionăm să identificăm anumiteelemente de cultură politică specifice bucovinenilor şi basarabenilor din acea perioadă.

1 Arhivele Naţionale Istorice Centrale (ANIC), fond Direcţia Generală a Poliţiei (DGP), Dosar6/1919, vol. I, f. 197.

2 Gestul era cu atît mai important ca urmare a faptului că din punct de vedere juridicinternaţional statutul Basarabiei nu fusese încă hotărît.

1 / 13

#bookmark0



122

În vederea realizării acestui demers am utilizat atît datele furnizate de presa timpului (destul debogată în informaţii cu privire la ceremoniale şi discursuri), memorii, cum ar fi cele ale regineiMaria, şi mai ales rapoartele întocmite de Direcţia Generală a Poliţiei cu privire la starea despirit a locuitorilor, măsurile de siguranţă luate în vederea desfăşurării fără incidente a vizitei,precum şi datele culese de la informatori cu privire la opiniile bucovinenilor şi basarabenilordespre rege şi familia regală.

Decizia suveranului de a vizita Bucovina şi Basarabia în acea perioadă a fost comentată îndiferite feluri. Unele cercuri politice din opoziţie (mai ales din zona Partidului NaţionalistDemocrat şi a Partidului Ţărănesc) au afirmat că prin acest gest regele acceptase să se pună înslujba unui partid politic – Partidul Poporului – căruia îi făcea campanie electorală3. Într-adevăr,prezenţa generalului Alexandru Averescu, şeful guvernului, în cadrul alaiului regal putea fi cuuşurinţă interpretată drept un gest de susţinere a guvernului în alegerile care aveau să sedesfăşoare la finele lunii, mai ales că în provinciile vizitate, Partidul Poporului stătea destul deslab, avînd organizaţii încropite în grabă şi neavînd nici ascendentul popularităţii lui AlexandruAverescu din vechiul regat.

Aceste acuzaţii au fost însă în bună măsură nefondate. Regele a transmis invitaţii de aparticipa şefilor tuturor partidelor politice, dar aceştia au preferat să privească vizita în termeniiluptelor politice şi au refuzat să participe 4 .

Vizita în Bucovina şi Basarabia reprezenta o continuare firească a celei efectuate de către regeun an mai devreme în Transilvania. Călătoria lui Ferdinand I în teritoriile unite cu România eranecesară mai ales din alte puncte de vedere. Prezenţa fizică a regelui într-un teritoriu reprezintăun act de afirmare a legitimităţii şi suzeranităţii, mai ales în cadrul

3 G. Rosin, Rostul vizitei regale în Bucovina şi Basarabia. În Bucovina d. Averescu a pierdutsituaţia. Rupturi şi candidaturi suspecte, în „Adevărul”, XXXIII, nr. 11679, 14 mai 1920, p. 1.

4 Maria, Regina României, Însemnări zilnice, vol. II (ianuarie 1920-decembrie 1920), traducere

2 / 13

#bookmark1



de Sanda Racoviceanu, Editura Albatros, Bucureşti, 2003, p. 146.

123

societăţilor în care elementele culturale de factură pre-modernă sînt puternic înrădăcinate.Bucovinenii şi basarabenii trăiseră mai bine de o sută de ani în cadrul unor regimuri imperiale încare figura împăratului fusese puternic impregnată în mentalul colectiv. Prăbuşirea celor douămari imperii produsese un vid care risca să conducă la grave tensiuni şi frămîntări, dacă imaginiifoştilor monarhi nu i se substituia o alta, fapt surprins şi de către Regina Maria în memoriilesale. La data de 22 decembrie 1918 / 4 ianuarie 1919 ea a primit o delegaţie basarabeană înfrunte cu Pantelimon Halippa care „s-a plîns că nu este nici un şef, nici o organizare, nu au unconducător adevărat sau un stăpîn (...) că ei iubesc pe rege şi pe regină şi contează pe noi şică toată puterea ar trebui să fie în mîinile noastre”5.

Nu în ultimul rînd, trebuie avută în vedere şi starea de spirit a populaţiei din acea perioadă. Atîtîn Bucovina, cît şi în Basarabia, minorităţile naţionale reprezentau o proporţie impresionantă şinu toate manifestau entuziasm faţă de unirea cu România. Rapoartele informative realizate decătre Direcţia Generală de Poliţie în Bucovina la sfîrşitul anului 1919 şi începutul anului 1920arătau că rutenii ar fi dorit mai degrabă alipirea la Ucraina, iar mişcarea lor avea tendinţa de ase „bolşe-viza” 6 . Evreii, în principal comercianţii, considerau România un stat sărac şi înapoiat,susţinînd că scumpetea vieţii se datora apariţiei noului stat 7 , germanii eraunemulţumiţi de administra-ţia românească8

, în timp ce printre poloni circula zvonul că la conferinţa de pace se va lua hotărîrea ca nordulBucovinei să fie alipit la Polonia9

. Victoriile bolşevicilor din martie 1920 au impresionat pozitiv multe din minorităţile bucovinene10

. Chiar şi în rîndul românilor situaţia economică dificilă şi corupţia din administraţie şi de la CăileFerate produceau numeroase nemul-

5 Maria, Regina Romaniei, op. cit., vol. I (decembrie 1918 – decembrie 1919), p. 19.

6 ANIC, Fond DGP, Dosar 1/1920, f. 33.

3 / 13

#bookmark2

#bookmark3

#bookmark4

#bookmark5

#bookmark6



7 Ibidem, f. 5.

8 Ibidem, f. 35.

9 Ibidem, f. 33.

10 Ibidem, f. 98.

124

ţumiri11. Nici în Basarabia situaţia nu stătea mai bine. Minoritatea rusă, mai ales printreintelectuali, era nemulţumită de administraţia românească şi de acordarea dreptului de votuniversal unei ţărănimi cvasi-analfabete 12 , numeroşi evrei aderau la ideile comuniste,iar preoţimea era dominată de un spirit separatist şi revoluţionar13

.

Călătoria a început la 16 mai 1920, regele Ferdinand I fiind însoţit de regina Maria, principesaElisabeta, primul ministru Alexandru Averescu şi directorul Poliţiei şi Siguranţei GeneraleRomulus P. Voinescu. Absenţa – remarcabilă – în cadrul alaiului oficial a fost cea a principeluimoştenitor, Carol, care se mai afla încă sub efectul aventurii Zizi Lambrino.

Traseul regelui a urmat itinerariul Iţcani, Suceava, Putna, Rădăuţi, Cernăuţi, Noua Suliţă, Hotin,Bălţi, Chişinău, Cetatea Albă, Şaba, Leipzig, Basarabeasca, Valul lui Traian, Bolgrad, Reni,Ismail. Localităţile vizitate nu au fost alese întîmplător. Au fost vizate în primul rînd acelelocalităţi legate simbolic de elemente ale românismului şi în primul rînd de figura emblematică alui Ştefan cel Mare. De altfel, voievodul moldovean şi reîntruparea calităţilor sale în persoanaregelui Ferdinand I au fost leit-motivul simbolic al întregii călătorii.

4 / 13

#bookmark7

#bookmark8



În Bucovina elementele centrale ale călătoriei au fost vizita la cetatea de scaun din Suceava,slujba religioasă de la Putna, Biserica Sf. Neculai de la Rădăuţi cu criptele domneşti şimanifestările de la Cernăuţi, iar în Basarabia – cetatea de la Hotin, manifestările de laChişinău, vizita la Cetatea Albă şi Valul lui Traian.

Primirea regelui presupunea un ritual ales cu grijă. Regele era întîmpinat cu pîine şi sare, erasalutat de cele mai importante oficialităţi locale, care rosteau discursuri în cinstea iluştriloroas-peţi. După vizitarea locurilor simbolice ale identităţii naţionale româneşti – cripte voievodale,cetăţi, cîmpuri de luptă (ca în cazul vizitei la Codrii Cosminului) etc., regele trecea în revistă

11 Ibidem, f. 32.

12 ANIC, Fond DGP, Dosar, 6/1919, vol. I, f. 133.

13 Ibidem, f. 126.

125

trupele – element simbolic al prerogativelor monarhice -, decora drapele şi vizita diferite şcolisau instituţii de cultură din localitate. Un rol central în cadrul acestui ritual era jucat de slujbelede pomenire – a lui Ştefan cel Mare, la Putna,14 şi a „eroilor martiri” căzuţi în timpul MareluiRăzboi, slujbă oficiată la Catedrala din Chişinău15

.

Legătura cu trecutul ştefanian era subliniată prin tehnici variate – discursuri, gestică, alegorii.Astfel, la Putna cuvîntarea regelui accentua asupra îndeplinirii mandatului testamentar almarelui voievod:

5 / 13

#bookmark9



Ştefan al Moldovei, ai trăit veacuri în sufletele româneşti şi vei trăi deapururea. Sămînţa ce-aipus în inimile noastre a rodit şi poruncile tale s’au îndeplinit. Prin jertfa de sînge a sute de miidin fiii patriei am împins hotarele pînă la marginile însemnate de graiul şi de sîngele românesc.Chilia şi Cetatea Albă, la pierderea cărora a sîngerat inimaTa sînt ale noastre, şi Ardealul, pentru care Tu şi viteazul tău fiu Petru Rareş aţi purtat armele victorioase peste munţi, este al nostru16

.

Pentru a sublinia şi mai clar legătura cu trecutul, regele a îngenuncheat în faţa mormîntului dela Putna, iar în cadrul ceremoniei oficiale de primire Ferdinand I era întîmpinat atît în Bucovinacît şi în Basarabia de tineri călare, simbolizînd plăieşii 17 .

Totuşi, gestica regală nu s-a oprit doar la elementele de identitate naţională. Prezenţa unorgrupuri minoritare însemnate în provinciile vizitate l-a convins pe rege că în cadrul călătorieianumite gesturi simbolice trebuiau făcute la adresa lor. Astfel, în Bucovina, regele a vizitat laCernăuţi lăcaşurile de cult ale tuturor confesiunilor – evanghelică, Templul Evreiesc (de unde aprimit binecuvîntările rabinului), armeană, greco-catolică

14 Ibidem, f. 188.

15 Ibidem, f. 223.

16 Ibidem, f. 190.

17 Ibidem, f. 195 şi C. D. B., Vizita Maiestăţilor Lor în Basarabia, în „Sfatul Ţării”, An III, nr. 614,28 mai 1920, p. 1.

126

6 / 13

#bookmark10

#bookmark11



(ruteană) – precum şi aşezămintele culturale Casa Polonă şi Casa Germană18. În Basarabia,ceremonialul s-a repetat, regele vizitînd spitalul evreiesc, azilul evreiesc, sinagoga, şi bisericilecatolică, polonă, grecească şi armeană19

.

Într-un editorial consacrat vizitei suveranilor publicat în ziarul „Sfatul Ţării” din Chişinău, autorulaprecia că vizita suveranilor în Basarabia

a spulberat legenda că duhurile rele, duhurile anarhiei şi distrugerii de peste Nistru, s’au pututîncuiba în sufletele cetăţenilor Basarabiei, (...) iar conştiinţa şi mîndrianaţională a reînviat, a încolţit mai adînc în sufletele plugarilor ca şi ale intelectualilor20

.

Indubitabil, vizita familiei regale în ambele provincii a fost un succes. Oamenii s-au adunat defiecare dată în număr foarte mare şi şi-au exprimat entuziasmul. Regina Maria consemna înînsemnările sale în legătură cu primirea făcută la Chişinău că

întreaga atmosferă a fost caldă şi de adevărată simpatie reciprocă şi cînd, în final, a venit oradespărţirii, am simţit că oraşul ne-a îndrăgit dinfelul entuziast în care ne-au condus la plecare, atît oamenii de pe stradă, cît şi oficialităţile. Am avut plăcutul sentiment că ne-au acceptat şi că acum ovaţiile nu mai erau un lucru aranjat, pentru căoamenii veneau bucuroşi din toate părţile să ne salute şi să-şi ia un afectuos rămas bun cumulte lacrimi şi rugăminţi de a reveni cît mai curînd posibil. Am senzaţia certă că vizita noastră afost de un mare impact, din toate punctele de vedere. Oamenii pluteau, erau în al nouălea cer21

.

7 / 13

#bookmark12

#bookmark13

#bookmark14



Totuşi, pentru a surprinde mai bine modul în care familia regală a fost percepută, informaţiileculese de către agenţii

18 ANIC, Fond DGP, Dosar, 6/1919, vol. I, f. 196 şi 199-200.

19 Ibidem, f. 223-224.

20 N. F., Efectul vizitei Suveranilor, în „Sfatul Ţăriii”, An III, nr. 612, 24 mai 1920, p. 1.

21 Maria, Regina Romaniei, op. cit., vol. II, p. 156.

127

Siguranţei sînt mai detaliate şi pot fi considerate chiar şi mai obiective.

Unele atitudini şi reacţii au fost comune atît în Basarabia, cît şi în Bucovina. În acelaşi timp auexistat şi elemente de dife-renţiere.

Astfel, în Bucovina, o provincie cu un grad mai ridicat de alfabetizare şi în care elementele demodernitate politică pătrun-seseră mai bine ca urmare a stăpînirii austriece, putem surprindechiar şi unele elemente de factură civică.

În comuna Dorneşti, judeţul Siret, locuită în proporţie de peste 90% de unguri, atunci cînd avenit regele, el a fost întîm-pinat de o mulţime numeroasă, venită chiar şi din localităţileînvecinate, în principal ruteni, evrei şi români. La început au venit din curiozitate, dar apoi audevenit brusc contagiaţi de un entuziasm general. Ei îl catalogau pe Ferdinand I drept popularul

8 / 13



şi democratul rege22

. În acelaşi timp, agenţii Siguranţei care se ocupau cu securitatea familiei regale au fost profundimpresionaţi de faptul că populaţia, chiar şi cea minoritară, are un respect deosebit faţă dejandarmi, la care apelează cu încredere şi faţă de care nu sînt nemulţumiri23

. În aceeaşi comună, în cinstea evenimentului maghiarii au organizat din proprie iniţiativă odefilare de retragere cu torţe24

.

Prezenţa regelui între oameni, apropierea de aceştia a fost în mod constant comentată pozitiv,deşi avea să stea şi la baza unui incident nedorit. La Putna, regina Maria a fost lovită la ochi deun buchet de flori care avea şi ramuri de brad ce fusese aruncat spre ea de la mică distanţă 25 .De altfel, la Putna autorităţile locale erau complet depăşite de situaţie, neştiind cum să seorganizeze şi nici ce discursuri să ţină, dar totul a fost promt organizat de către comisarul depoliţie. Cu toate acestea, populaţia a manifestat şi aici un entuziasm ridicat26

.


23 Ibidem, f. 139.

24 Ibidem, f. 193.

25 Maria, regina României, op. cit., vol. II, p. 146.


128

9 / 13

#bookmark15

#bookmark16

#bookmark17

#bookmark18



La Suceviţa, atunci cînd locuitorii au aflat că va veni regele, au fost foarte încîntaţi de faptul că Măria sa vine să îşi vadă noii supuşi, dar atunci cînd, datorită unor modificări de ultim moment, a fost anunţat faptul că regele nu vamai trece, locuitorii au fost foarte supăraţi, mulţi dintre ei începînd chiar să plîngă, fapt ce adeterminat autorităţile locale să insiste pe lîngă rege să vină şi acolo27

.

În toate gările pe unde trenul a trecut, oamenii s-au strîns pentru a aclama familia regală, fiindnecesare numeroase opriri neprogramate prin diferite gări 28 .

Şi în Basarabia pot fi identificate anumite percepţii întîlnite în cazul Bucovinei, doar că aicielementele culturale de factură pre-modernă sînt mai accentuate, ceea ce face ca anumiteraportări la persoana regelui să fie ceva mai diferite.

Populaţia, mai ales românii, au primit încă de la început cu entuziasm familia regală. Şi aici,apropierea regelui de oameni a surprins în mod plăcut. La Hotin au venit foarte mulţi să îlîntîmpine, mai puţin ruşii care au participat în număr redus. Evreii în schimb au venit în numărfoarte mare. Pe toată lumea a impresionat popularitatea şi democratismul regelui. Mulţimea afost impresionată că regele venea spre ea şi se întreţinea cu fiecare în parte29

.

În Chişinău, minoritatea rusă şi într-o anumită măsură cea evreiască au tratat regele la începutcu neîncredere, dar răceala manifestată în prima zi avea să se transforme în acceptare în zileleurmătoare, mai ales după vizita la sinagogă şi întîlnirile cu reprezentanţi ai intelectualităţii rusedin oraş 30 . Entuziasmul avea să ajungă la apogeu în ultimele zile ale vizitei, toată lumea,indiferent de naţionalitate, apreciind democratismul familiei regale române 31 .

27 Ibidem, f. 147.

28 Ibidem, f. 202.

10 / 13

#bookmark19

#bookmark20

#bookmark21

#bookmark22



29 Ibidem, f. 230.

30 Ibidem, f. 126.

31 Ibidem, f. 224.

129

Şi locuitorii satelor au fost încîntaţi de sosirea regelui. Atunci cînd Ferdinand I străbătea diferitezone ale Basarabiei cu maşina, „grupuri de plăieşi” erau improvizate pe loc, numeroşi tineriintrînd în cadrul unei cete care escorta călare automobilul regal, uneori spre puţina încîntare afamiliei regale care, din cauza călăreţilor apropiaţi şi a noroiului, a fost împroşcată din cap pînăîn picioare pe drumul de la Basarabeasca la Bolgrad32.

Reprezentările de factură patriarhală, pre-modernă, transpar atunci cînd oamenii de rîndcomentau în piaţa din Chişinău că Vodă al nostru este om cu noroc şi bun la suflet 33 , regelefiind aici reprezentat prin atributele prosperităţii şi milosteniei. Mai mult decît atît, atributeleregalităţii, în această accepţiune, ar fi de natură divină sau cerească, ei avînd şi puterea de asăvîrşi acţiuni supra-naturale. Înainte de venirea familiei regale în Basarabia a fost secetă, iarploaia care a căzut în timpul vizitei a fost interpretată ca un semn divin. La Chişinău ţăraniispuneau că Vodă le-a adus ploaia care s-a revărsat asupra Basarabiei34

, iar la Basarabeasca afirmau că regele este trimisul lui Dumnezeu şi de aceea el a adus ploaia35

.

Construcţiile simbolice sînt foarte importante în politică. Simbolurile pot fi folosite atît pentruafirmarea şi întărirea auto-rităţii, cît şi pentru contestarea acesteia 36 . Realizarea construcţiilor

11 / 13

#bookmark23

#bookmark24

#bookmark25

#bookmark26



simbolice este strict legată de crearea şi punerea în scenă a unor ritualuri standardizateexprimînd un determinism social.37

Ritualurile sînt utilizate în politică cu aceleaşi scopuri ca şi în religie: ele oferă cunoaştere, darmai ales contribuie esenţial la realizarea unui impact emoţional care mobilizează şi oferăelemente identitare participanţilor. Oamenii sînt cuprinşi de un

32 Maria, regina României, op. cit., vol. II, p. 160.


34 Ibidem.

35 Ibidem, f. 224.

36 David I. Kertzer, Ritual, politică şi putere, traducere de Sultana Avram şi Teodor Fleşeru,Editura Univers, Bucureşti, 2002, p. 14-17.

37 Ibidem, p. 22.

130

mare sentiment de satisfacţie atunci cînd participă la un rit, iar de-a lungul mileniilor guvernanţiiau plănuit şi folosit ritualurile atît pentru a se legitima, cît şi pentru a stîrni entuziasmul maselorîn favoarea programelor lor politice 38 .

12 / 13

#bookmark27

#bookmark28



Din acest punct de vedere, vizita familiei regale în Bucovina şi Basarabia a reprezentat unsucces. Ea a afirmat suveranitatea şi legitimitatea monarhică în aceste teritorii, a produs oimagine simbolică menită să se substituie imaginii foştilor suverani, iar prin participarea laritualuri colective a reuşit să convingă într-o măsură ridicată noii supuşi să o accepte.

38

131

13 / 13

Ritualurile Puterii Vizita Regelui Ferdinand i in Bucovina Si Basarabia in 1920

Documents

Transcript of Ritualurile Puterii Vizita Regelui Ferdinand i in Bucovina Si Basarabia in 1920