Colegiul Economic Virgil Madgearu , Ploiesti

Colegiul Economic Virgil Madgearu , Ploiesti

Ritualuri funerare la romani

Elev:

Clasa:

Profesor:

Aspecte ale ritualului funerar

Spiritualitatea romaneasca a pastrat una din cele mai arhaice modalitati de a-i celebra pe cei disparuti. Nenumrate practici si obiceiuri adanc nradacinate n constiinta fiecaruia dintre noi, ne determina a fi mereu mpreuna cu cei care fizic nu mai exista.

Riturile funerare lapoporul roman transmit o serie de ritualuri forme culturale arhaice dintre cele mai vechi si mai interesante din Europa, poate si din lume, care dovedesc vechimea si continuitatea unei populatii ce le practica.Parastasul, este o slujba religioasa de pomenirea mortilor, prin intermediul preotilor, reprezentand o legatura dintre cei vii si cei morti. De asemenea exprim viabilitatea sufletului ca parte dumnezeiasc, in planul mantuirii noastre, de la care nimeni nu este omis, fapt pentru care, n timpul liturghiei si iesirii cu Sfintele Daruri, preotul se roaga si pentru cei pentru care nu mai are cine sa se roage. (Romnia Liber, 13.01.96).

Dup nvatatura Bisericii Ortodoxe, mortii care au murit n pacatele lor, merg n iad si de acolo pot fi mantuiti prin parastase (pomeni) aduse de rudele ramase n viata, si rugaciuni rostite de preoti, acestea facandu-se la anumite date fixate de Biserica Ortodoxa.

Obiceiuri:Motru Sec - obiceiurile de inmormantare sunt marcate de o serie de ritualuri menite sa ajute la desprinderea sufletului celui decedat de lumea celor vi. Omul trebuie sa moara imbracat si cu ,, lumina aprinsa in mana pentru ai lumina drumul in lumea cea intunecata. Mortul este imbracat in haine de sarbatoare iar in buzunarul hainei i se pune piepten, oglinda, aparat de ras,bomboane, ceas si bani, fiindu-i necesare pentru a ,,plati granita cand trece in ,,lumea de dincolo. In ziua inmormantarii este adus bradul (sulita), care este impodobit cu hartie alba ori albastra, ciucuri rosii, lana si batiste. Spre deosebire de alte zone , ,,sulita se pune la toti oamenii indiferent de varsta. In ziua inmormantarii se canta ,, zorile care se canta dimineata,devreme, afara, cu fata spre rassarit, apoi la capul mortului, cand este asezat in tron (sicriu), la aducerea bradului, la biserica si la cimitir.Cand este scos din casa, se sparge o oala de pamant care semnifica spargerea tuturor relelor din acea casa. Din ziua inmormantarii timp de 44 de zile, in fiecare dimineata un copil duce ,,izvorul mortului( o galeata si un ulcior pline cu apa). La intoarcerea de la cimitir toti participantii la inmormantare se spala pe maini. Tot din acest obicei face parte si ,, hora de pomana. Hora este condusa de un tinar, iar rudele decedatului impart lumanari la care este atasata o batista cu un banut in ea si o floare, dupa care se prind si ele in joc, astfel are loc calcarea doliului.

Oltenia-locuitorii Olteniei merg si aseaz cruci sau alte monumente funerare, chiar pe zidul casei n care a locuit cel decedat, pentru ca spiritul lui s fie n continuare atasat de locurile pe care le-a ndragit. Si daca popoarele antice asezau n locurile de veci provizii considerabile, pentru ca mortul s aiba de mancare si de baut mult timp, romanul (care a simtit si el aceasta nevoie) a fost ceva mai practic. Asa au aparut pomenile, parastasele, capetelele, apa mortului, si acea adaugire fantastica Dumnezeu s-l ierte!, de dup fiecare pomenire a numelui celui decedat. Fiecare astfel de manifestare a iubirii si a neuitarii este nsotita de lumanari care au rostul de a lumina viata de dincolo a disparutului.

In com. Galicea Mare, jud. Dolj, sub capataiul decedatului se pun 9 pietricele, de obicei 6 albe si 3 cenusii,.In com. Golesti, satul Popesti, jud. Valcea se practica acelasi obicei.In com. Pausesti-Otasau si in comunele invecinate din acelasi judet se asaza sub capataiul decedatului tot un numar de 9 pietricele, fara sa se urmareasca o culoare anumita a lor, insa sunt insotite cu o bucatica de marmura alba si cu sapunul folosit la scaldat. Tot acest material este pus intr-o pernita si depus apoi sub capataiul decedatului.In alte comune si sate din jud. Mehedinti: Barda, Baraiac, Bratilov, Cracul Muntelui, Giurgeni, Izverna, Marasesti, Obarsia-Closani, Ponoare, Salistea Izvernei, Stanesti, Sipot, Titirlesti, Valea Ursului, sub capataiul decedatului se asaza doua pernite suprapuse. In prima pernita se pune iarba verde, simbol al nemuririi. In pernita a doua de deasupra se pun 9 muguri de copaci (3 de plop, 3 de salcie si 3 de fag). 9 pietricele, un pieptene, o oglinda si putina lana, amintind, desigur, de viata pastorala. Mugurii arborilor neroditori : plop, salcie, fag, au semnificatia actului ritual, ca mortul sa nu mai faca "roade", adica sa nu mai atraga dupa sine si alti membri din cadrul comunitatii sale. Dupa moarte, sufletul este cu mult mai viu, nu mai putin, si este mai constient decat nainte de moarte. Sf. Ambrozie al Milanului ne nvata: ntrucat viata sufletului urmeaz si dup moarte, ramane un bun care nu se pierde prin moarte, ci sporeste. Sufletul nu este tras napoi de nici o piedica a mortii, ci este mai lucrator, caci este lucrator n salasul lui, fara vreo legatura cu trupul, care este mai mult o povara pentru el, decat un folos.