Ritm de studiu recomandat: 50 min. - ro-bul-ret.eu · PDF filefluctuantă pe piaţa...

UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de

frontieră româno-bulgară (numai pentru partea română)

139

Unitatea de învăţare nr. 8

EVALUAREA POTENŢIALULUI ENERGETIC ACTUAL AL SURSELOR

REGENERABILE DE ENERGIE ÎN ZONA DE FRONTIERĂ ROMÂNO-BULGARĂ

(numai pentru partea română).

Unitatea de studiu 8.1

Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de

frontieră româno-bulgară

Ritm de studiu recomandat: 50 min.

Cuprins

Elemente introductive.

Potenţialul tehnico-economic al surselor de energie regenerabilă în România.

Distribuţia geo-spaţială a potenţialului surselor de energie regenerabilă în România.

OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 8.1.

- evaluarea stadiului actual al surselor de energie regenerabilă la nivel mondial.

- evaluarea potenţialul tehnico-economic al surselor de energie regenerabilă în România.

- localizarea principalelor amplasamente pentru surselor de energie regenerabilă în zona de

frontieră româno-bulgară.

8.1. Elemente introductive

Discuţiile referitoare la energiile alternative s-au intensificat în urma accidentului care

a avut loc în 2010 la centrala nucleară japoneză de la Fukushima. De asemenea, în ultimii ani

a fost conştientizat şi făcut public faptul ca resursele celor mai folosiţi combustibili fosili,

petrolul si gazele naturale sunt din ce în ce mai mici, iar utilizarea lor (costisitoare si

fluctuantă pe piaţa internaţională) accelerează procesul negativ al schimbarilor climaterice.

Din aceste motive, sursele de energie trebuie sa fie în viitor nu doar economisite, cât şi

folosite în mod responsabil faţă de mediul inconjurator. Sunt în acest caz energiile

alternative o soluţie?

Punerea în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului surselor

regenerabile de energie (SRE) se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe

termen mediu si lung şi oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la

alternativele energetice şi înscrierea în acquis-ul comunitar în domeniu.

În anul 2010 aportul surselor regenerabile de energie în ţările membre al UE, a fost de

15,65 % din consumul total de resurse primare, în timp ce în România acest procent a fost de

26% (v.Tabel 7.1 şi Tabel 7.2).

În rapoartele comisiilor internaţionale de specialitate se prognozează procentele fiecărui

tip de sursă de energie regenerabilă în producerea de energie în lume (situaţie dată pentru anul

2010) astfel:

- bioenergie: aproape 11% din energia folosită în prezent pe plan mondial este obţinută din

bioenergie; se estimează pentru potenţialul bioenergiei în 2050 o medie de 450 EJ (ceea ce

este mult mai mult decât cererea totală actuală de energie in plan mondial ).

- energie geotermală: energia geotermală poate fi o sursă de energie regenerabilă majoră

pentru un numar mare de ţări (cel puţin 58 de ţări: 39 pot fi alimentate 100% din energie

geotermală, 4 cu mai mult de 50%, 5 cu mai mult de 20% şi 8 cu mai mult de 10 %).



140

- energia eoliană: capacitatea globală a energiei eoliene va ajunge la peste 32.000 MW, iar

procentul de creştere este de 32% / an. Ţinta de 12% din cererea mondială de electricitate

produsă din energie eoliană până în 2020 pare a fi deja atinsă.

- energie solară: energia solară a avut o rată de creştere din 1971 până în 2000 de cca. 32.6 %.

În literatura de specialitate pentru anul 2010 au fost furnizate următoarele capacităţi

energetice:

Biomasă: 135 Mtoe;

Energie Hidro: 14 GW în cazul instalaţiilor hidroelectrice de capacitate mică (sub 10

MW); 91 GW în cazul instalaţiilor hidroelectrice de capacitate mare;

Energie Eoliană: 40 GW;

Energie Termică Solară: 100 Milioane m2;

Energie Fotovoltaică: 3 GWp;

Energie Solară Pasivă: 35 Mtoe;

Energie Geotermală: 1 GW - energie electrică; 5 GWth - energie termică.

Sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la creşterea resurselor interne,

ceea ce le conferă o anumită prioritate în politica energetică. În acelaşi context în cursul

anului 2010 s-a înregistrat o reducere a emisiilor de CO2 astfel:

Tabel 2.1 Reducerea emisiilor de CO2 (sursa: DIRECTIVE 2001/77/EC on the promotion of electricity produced

from renewable energy sources in the internal electricity market)

Tipul de energie Capacitate

suplimentară

Reducere de CO2 (mil.t/an)

Eoliană 36 GW 72

Hidro 13 GW 48

Fotovoltaică 3 GWp 3

Biomasă 90 Mtep 255

Geotermală (+ pompe de căldură) 2.5 GW 5

Colectoare solare 94 mil m2 19

Total pentru piaţa UE 402

Temă pentru studiu 8.1: Cu ajutorul resurselor internet identificaţi contribuţia

fiecărui tip de sursă de energie regenerabilă în producerea de energie în lume în anul 2011.

8.2. Potenţialul tehnico-economic al surselor de energie regenerabilă în România

A. Potenţialul solar

Dupa evoluţia foarte bună din sectorul eolian, România a inceput sa atraga investitori

si in domeniul producerii de energie solară, aceasta fiind nu numai nepoluanta, ci si, practic,

inepuizabila, pe termen mediu si lung. Potrivit Strategiei Energetice Nationale, potenţialul

solar al Romaniei poate genera 1,2 TWh anual de electricitate, adică 2,5% din consumul

naţional actual. Zonele Dobrogea şi Câmpia de Sud sunt cele mai potrivite zone pentru astfel

de investitii. Printre cele mai mari câmpuri solare se află şi Parcul Solar Gura Ialomitei, din

judetul Ialomita cu o capacitate de 10 megawati. În privinţa radiaţiei solare, ecartul lunar al

valorilor de pe teritoriul României atinge valori maxime în luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) şi

valori minime în luna februarie ( 0.34 kWh/ m2/zi).



141

Potenţialul solar-termal

Sistemele solar-termale sunt realizate, în principal, cu captatoare solare plane sau cu

tuburi vidate, în special pentru zonele cu radiaţia solară mai redusă din Europa. În evaluările

de potenţial energetic au fost luate în considerare aplicaţiile care privesc încalzirea apei sau a

incintelor, care necesită apă caldă menajeră, încălzire etc.

Tabel 2.2. Potenţialul energetic solar-termal al României (sursa: ANM, ICPE, ICEMERG)

Mărimea fizică u.m. Tehnic Economic

Putere termică

Energie termică

MWt 56.000 48570

GWh/an 40 17

TJ/an 1444000 61200

mii tep/an 3430 1450

Suprafaţa de captare m2 8000 34000

Potenţialul solar-fotovoltaic

În analiza efectuată în cadrul acestui studiu s-au avut în vedere atât aplicaţiile

fotovoltaice cu cuplare la retea, cat si cele autonome (neracordate la retea) pentru consumatori

izolaţi.

Tabel 8.3. Potenţialul energetic solar-foltovoltaic al României (sursa: ANM, ICPE, ICEMERG)


Putere de vârf

Energie electrică

MWp 6000 4000

TWh/an 6 4,8

mii tep/an 516 413

Suprafaţa ocupată km2 60 (3 m

2/loc) 40 (2 m

2/loc)

B. Potenţialul eolian

Energia eoliană, generată de puterea vantului, rămâne avantajoasă, întrucat Romania

are cel mai ridicat potenţial din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene, iar sud-estul

Dobrogei se plaseaza pe locul al doilea la nivelul intregului continent. Turbinele eoliene

folosesc o energie perpetua, regenerabila, care nu se consuma niciodata, si pornesc de la o

viteza a vantului de numai 3,5 m/secunda. In Dobrogea viteza este de 7 m/s, la o inaltime de

100 de m. Antreprenorii din eolian, cei care au facut pasi in aceasta directie, s-au orientat de

curand si spre zona Moldovei, mai precis in jurul Galatiului, creand acolo un nou pol, dupa

Dobrogea, potrivit datelor detinute de Transelectrica. Printre cei mai mari figureaza

Eximprod, cu un proiect de 70 MW in Galati, Sibioara Windfarm, cu 42 MW in Vaslui sau

Blue Planet Investments care a primit deja de la ANRE autorizatie de infiintare a unui parc de

35 MW, in Tulcea. În strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenţialul

eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie

de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenţialului teoretic, şi

trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică.

Pornind de la potenţialul eolian teoretic, ceea ce interesează însă prognozele de

dezvoltare energetică este potenţialul de valorificare practică în aplicaţii eoliene, potenţial

care este mult mai mic decât cel teoretic, depinzând de posibilităţile de folosire a terenului şi

de condiţiile pe piaţa energiei. De aceea potenţialul eolian valorificabil economic poate fi

apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor tehnologice şi economice cunoscute astăzi şi

considerate şi ele valabile pe termen mediu. În cadrul acestui material s-a ales calea de



142

evaluare a potenţialului valorificabil al ţării noastre cea macroeconomică, de tip top-down,

pornind de la următoarele premise macroeconomice:

- condiţiile de potenţial eolian tehnic (viteza vântului) în România care sunt apropiate de

media condiţiilor eoliene în ansamblul teritoriului Europei;

- politica energetică şi piaţa energiei în România vor fi integrate în politica europeană şi piaţa

europeană a energiei si in concluzie indicatorii de corelare macroeconomică a potenţialul

eolian valorificabil pe termen mediu si lung (2030-2050) trebuie să fie apropiaţi de indicatorii

medii europeni.

Ca indicatori macroecomici s-au considerat:

- Puterea instalată (sau energia produsă) în instalaţii eoliene în corelaţie cu PIB pe cap de

locuitor –indicatorul Peol /PIB/loc sau Eeol /PIB/loc

- Energia electrică produsă în instalaţii eoliene în corelaţie cu consumul brut de energie

electrică- indicatorul (cota) Eeol/ Eel

Tabel 8.4. Potenţialul energetic eolian al României (sursa: ANM, ICEMERG, 2006)


Puterea nominală

Energie electrică

MWp 3600 2400

TWh/an 8 5,3

mii tep/an 688 456

De asemenea în acest moment pe lângă cei 120 MW instalaţi în anul 2010 se doreşte

instalarea a încă 280 MW până în anul 2015.

Conform acestei evolutii, energia electrică produsă din surse eoliene a asigurat cca 2

% din consumul brut de energie electrica în anul 2010. Raportat la cantitatea de energie

prevazuta din surse regenerabile fără hidro de mare putere, energia eoliana ar asigura 12,3%

din aceasta cantitate.

În aceste condiţii, analizând situaţia zonei de frontieră româno-bulgară considerăm că

exista rezerve suficiente pentru o dezvoltare şi mai importantă a aplicatiilor eoliene decat cea

prevazută pentru zona Dobrogei. Faţă de un potential tehnic amenajabil de 3600 MW (8000

GWh/an), cotele ţintă pentru aplicaţiile eoliene, pot fi până in 2015 de 600 MW (pentru anul

2010 a fost realizat 200 MW).

C. Potenţialul din biomasă

Biomasa este „fracţiunea biodegradabilă a produselor, de deşeurilor si reziduurilor

din agricultura, inclusiv substantele animale si vegetale, din silvicultura si industriile conexe,

precum si fractiunea biodegradabil a deseurilor industriale si urbane“ (conform legii nr.

220/2008). În România, semne de dezvoltare nu prezinta, momentan, decat cea din

silvicultura. Astfel că cea mai mare centrala termica in cogenerare pe bioamasa a fost pusa in

functiune in 2009, in incinta fabricii de cherestea Holzindustrie Schweighofer din Radauti.

Aceasta functioneaza in exclusivitate cu biomasa, cum ar fi: scoarta, aschii de lemn, crengi

sau resturi de lemn care rezulta din productia zilnica de cherestea sau din exploatari forestiere.

Costurile investitiei se ridica la o valoare de crica 20 mil.€.

Acesta este un prim pas in dezvoltarea implementarii utilizarii energiei provenite din

biomasă, in ciuda temerilor legate de lipsa experientei in colectarea reziduurilor agricole si

costurile ridicate ale infrastructurii si ale implementarii acestui procedeu.

Din punctul de vedere al potenţialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost

împărţit în opt regiuni. Dintre aceste regiuni Dobrogea şi Câmpia de Sud se disting ca zone cu

un potenţial semnificativ (peste 25 % din potenţialul total la nivel naţional).

Tabel 8.5. Potenţialul energetic tehnic al biomasei pe regiuni (sursa: ICEMERG, 2006)



143

Regiune Biomasă

forestieră

mii t/an,

TJ

Deşeuri

lemnoase

mii t/an,

TJ

Biomasă

agricolă

mii t/an,

TJ

Biogaz

forestieră

ml m3/an,

TJ

Deşeuri

urbane

mii t/an,

TJ

Total

TJ

Dobrogea 54 19 844 71 182

29.897 451 269 13.422 1.477 910

Câmpia de Sud 204 62 3.419 400 1350

126.639 2133 861 54.370 8.371 6.750

.......................... .......... .................. ................ ............... ............... ............

Total naţional 4.727 1.478 12.637 1.178 4.561 518.439

49.241 20.432 200.935 24.620 22.805

Asa cum rezultă din acest tabel, potenţialul energetic tehnic al biomasei este de cca.

518.400 TJ. Luând ca referinţă pentru potentialul economic amenajabil anul 2030 rezultă

urmatoarele valori de potential:

Tabel 8.6. Potenţialul energetic al biomasei în România (sursa: ICEMERG, 2006)


Biomasă vegetală

Energie termică / electrică


TJ/an 471000 289500

mii tep/an 11249 6915

Biogaz



TJ/an 24600 14800

mii tep/an 587 353

Deşeuri urbane

Energie termică / electrică TJ/an 22800 13700

mii tep/an 544 327

Total TJ/an 518400 318000

mii tep/an 12382 7595

D. Potenţialul microhidroenergetic

Resursele de apă datorate râurilor interioare sunt evaluate la nivel naţional la

aproximativ 42 miliarde m3/an, dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ

19 milioane m3/an, din cauza fluctuaţiilor de debite ale râurilor. Resursele de apă din

interiorul ţării se caracterizează printr-o mare variabilitate, atât în spaţiu, cât şi în timp. În

cazul proiectului nostru zona analizată formată din Câmpia Română şi Dobrogea, sunt sărace

în apă. Din aceste considerente în analiza efectuată în acest capitol nu vom aborda problema

potenţialului microhidroenergetic.

E. Potenţialul energetic geotermal

Din aceleaşi considerente ca şi cele expuse la punctul 2.4 în analiza efectuată în acest

capitol nu vom aborda problema potenţialului energetic geotermal.

8.3. Distribuţia geo-spaţială a potentialului surselor de energie regenerabilă în România

A. Zonarea energetică solară a României

Pornind de la datele disponibile în literatura de specialitate s-a intocmit harta cu

distribuţia in teritoriu a radiatiei solare în România, fig.8.1.



144

Zona de radiaţie solară Intensitatea radiaţiei solare (kWh / m

2 / an)

II > 1350

II 1300-1350

III 1250-1300

IV 1200-1250

V < 1200

Fig. 8.1. Harta solară a României (sursa: ICEMENRG, 2006)

Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe

suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei. Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile

fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din

suprafata tarii beneficiaza de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2.

Harta solara a fost realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre:

ANM precum si NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care

aveau o abatere mai mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in kWh/ m2/an,

in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru

cele solare fotovoltaice cat si termice. Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile

electroenergetice ale energiei solare in tara noastra sunt: Arealul cu potenţial moderat, dispune

de mai puţin de 1300 MJ / m2 şi acoperă cea mai mare parte a Podişului Transilvaniei, nordul

Podişului Moldovenesc şi arcul carpatic. Arealul cu un potenţial bun, include nordul Câmpiei

Române, Podişul Getic, Subcarpatii Olteniei şi Munteniei o bună parte din Lunca Dunării,

Podişul Moldovenesc şi Câmpia şi Dealurile Vestice şi vestul Podişului Transilvaniei, unde

radiaţia solară pe suprafaţă orizontală se situează între 1300 şi 1400 MJ / m2.

Zona Dobrogea şi o mare parte din Câmpia Română sunt zonele cu cu cel mai ridicat

potenţial energetic solar din România.

B. Zonarea resurselor eoliene din România

În ultimii 10 ani în multe studii de specialitate s-a considerat necesară si oportuna

abordarea unor activitati de reevaluare a potentialului eolian al Romaniei, prin utilizarea unor

mijloace si instrumente adecvate (aparatură de masură, softuri adecvate etc.) pornind de la



145

datele de vânt măsurate de staţiile aparţinand Agenţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), fig.

8.2.

Fig. 8.2 Viteza medie a vântului – distribuţia la nivel naţional. (sursa: ANM, 2006)

La staţiile meteorologice măsurarea celor doi parametri ai vântului, direcţia şi viteza,

se efectuează, conform recomandărilor OMM (Organizaţia Meteorologică Mondială), la

înălţimea de 10 m deasupra solului. Din pacate, recomandarile UE in domeniu, precum si

practica actuala , au dovedit insa că viteza de la care este rentabilă exploatarea vântului ca

resursă energetică trebuie sa se refere la viteza vântului de la înălţimea rotorului turbinelor

centralelor eoliene, situat in prezent de obicei la înălţimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra

solului). În aceste condiţii în fg. 8.2 este prezentată harta eoliană a României care cuprinde

vitezele medii anuale calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului. Chiar dacă distribuţia pe

teritoriul României a vitezei medii a vintului scoate în evidenţă ca principală zonă cu potenţial

energetic eolian aceea a vârfurilor montane unde viteza vântului poate depăşi 8 m/s, zona

litoralului românesc al Mării Negre este o zonă cu un potenţial major al energie eoliene.

Pe lângă zona de litoral, Delta Dunării şi nordul Dobrogei unde viteza medie anuală

a vântului se situează în jurul a 6 m/s constituie şi ele zone de interes. Faţă de alte zone

exploatarea energetică a potenţialui eolian din această zonă este favorizată şi de turbulenţa

mai mică a vântului.

C. Zonarea geo-spaţială a resurselor de biomasă din România

Biomasa constituie pentru România, o sursa regenerabila de energie, promiţătoare, atât

din punct de vedere al potenţialului, cât şi, din punct de vedere al posibilităţilor de utilizare. În

multe din sursele bibliografice consultate urma prelucrarii datelor s-au ridicat urmatoarele

hărţi de profil:

- Potentialul energetic al biomasei in Romania, fig.8.3, care cuprinde distributia in teritoriu

(pe judete si regiuni de dezvoltare economica) a valorilor energetice (TJ) preconizate a se

obtine prin valorificarea energetica a biomasei vegetale;

- Distributia biomasei vegetale in Romania, fig.8.4, care cuprinde distributia in teritoriu (pe

judete si regiuni de dezvoltare economica) a cantitatilor (mii.mc) de biomasa vegetala.



146

Din analiza hărţii cu distribuţia geografică a resurselor de biomasă vegetală cu

potenţial energetic disponibil se constată că:

- judeţele din sudul României au un potenţial forestiar foarte scăzut;

- potenţialul valorificării biomasei din resursa agricolă este ridicat în zona de Sud (dezvoltat

în judeţele Giurgiu, Brăila, Călăraşi).

Temă pentru studiu 8.2: Cu ajutorul resurselor internet localizaţi principalele

amplasamente pentru surselor de energie regenerabilă în zona de frontieră româno-bulgară.

UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de frontieră româno-bulgară (numai pentru partea

română)

147

Fig.8.3 Potenţialul energetic al biomasei în România (sursa: INL, 2006)

UI 8: Evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în zona de frontieră româno-bulgară (numai pentru partea

română)

148

Fig. 8.4 Distribuţia spaţială a biomasei vegetale în România (sursa: INL, 2006)



149

8.1.4. TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Care sunt zonele cu potenţialul solar cel mai ridicat din România:

a) zona Podişului Transilvaniei;

b) zonele Dobrogea şi Câmpia de Sud;

c) zona Câmpiei de Est;

d) zona Munţilor Apuseni.

2. Biomasă agricolă totală pentru zona Dobrogea şi Câmpia de Sud este:

a) 13.422 TJ;

b) 54.370 TJ

c) 67.800 TJ;

d) 12.367 TJ.

3.3. Care sunt zonele cu potenţialul solar cel mai ridicat din România:

a) Podişul Transilvaniei;

b) Câmpia de Sud şi Câmpia de Vest;

c) zona Câmpiei de Est;

d) Delta Dunării şi nordul Dobrogei.

8.1.5. LUCRARE DE VERIFICARE

1. Analizaţi şi prezentaţi argumentat potenţialul energetic solar al zonei de frontieră româno-

bulgare.

2. Analizaţi şi prezentaţi argumentat potenţialul energetic eolian al zonei de frontieră

româno-bulgare.

3. Analizaţi şi prezentaţi argumentat potenţialul energetic al biomasei al zonei de frontieră

româno-bulgare.

8.1.6. RĂSPUNSURI LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

1. B 2.C 3. D.



150

8.1.7. BIBLIOGRAFIE

1. Nikola Mihailov, ... - Renewable Energy Sources and Trends for their Development Along

the Cross Border Region Bulgaria-Romania, Workshop-RES 2011, The Future of

Renewable Energy Sector, Constantza, 27-28 oct. 2011 .

2. Roxana Ristache, Florin Nicolae, ...- The assessment of current energy potential of

renewable energy sources in the Romanian-Bulgarian cross-border area, Workshop-RES

3. Samoilescu, Ghe. - T Scientific research in the field of renewable energies, Workshop-RES

2011, The Future of Renewable Energy Sector, Constantza, 27-28 oct. 2011.

4. 2011, The Future of Renewable Energy Sector, Constantza, 27-28 oct. 2011.

5. *** - Energia şi transportul în UE în cifre. Agenda Statistică, 2010. www.ec.europa.eu.

6. *** - www.retscreen.net, 2011.

http://www.ec.europa.eu/

http://www.retscreen.net/

Ritm de studiu recomandat: 50 min. - ro-bul-ret.eu · PDF filefluctuantă pe piaţa...

Documents

Transcript of Ritm de studiu recomandat: 50 min. - ro-bul-ret.eu · PDF filefluctuantă pe piaţa...