A venit din nou septembrie, cu bucuria revederii ,
pentru cei mari i cu emoia începutului pentru cei mici. Pe
drumul bttorit de atâtea generaii, paii grbii se aud , iar
glasurile timide sparg linitea dimineii.
Este toamn, miroase a fructe coapte i a frunze ruginii, iar cerul,senin înc, ne încânt privirea aruncat rugtor spre înalt, acolo unde visurile noastre,vechi sau noi, capt contur. Fiecare ine în buzunarul de la piept o frântur din cldura verii, o amintire drag, o emoie plcut, care acum sîntrein focul abia aâat al schimbrilor pe care le aduce orice început. Cu contiina treaz, cu sufletul deschis , toi ne agm de speran, iar sentimentul reuitei ne d puterea de a merge mai departe, de a gsi motivaii, în timpuri pe cât de moderne , pe atât de debusolante. Iubirea, încrederea , respectul, sinceritatea , familia, munca, credina , cunoaterea de sine sunt câteva dintre valorile vieii care ne pot feri de eroziunea timpului i de momentele de slbiciune , specific umane. S credem în noi, s ne pstrm vii idealurile, oricare ar fi ele, s fim mai tolerani i, poate, vom gsi mai uor fericirea!
Prof. Irina oan
BINE ATI VENIT DIN NOU LA SCOALA !
Ne aflm în faa unui nou început ! Întotdeauna ne dorim s ne fie mult mai bine decât ne-a fost ! Pentru a avea
certitudinea ca aa este, trebuie s tim la ce ne raportm, care au fost rezultatele muncii noastre la finalul anului colar anterior. Cu acest ocazie, vreau, înainte de toate, s felicit întregul corp profesoral pentru implicarea, druirea i seriozitatea de care a dat dovad în pregtirea elevilor pentru examenele naionale. Ne putem luda cu un procent de promovabilitate de 87 % la evaluarea
naional petru clasa a 8 a, 3 note de 10, la matematic i una la lb. român, de asemenea cu 17 note intre 9 si 10 obinute la matematic, de elevii notri .Cea mai mare medie de admitere a fost 9.90. Felicitri, copii !
La bacalaureat, rezultatele au fost foarte bune, in sesiuea iunie- iulie, din 83 de absolveni inscrii din seria curenta, 78 au luat examenul maturitii, am obinut un procent de 94% . V mrturisesc cu mândrie, faptul ca Liceul nostru s-a situat pe locul I pe centru de examen, subclasând liceele din Sinaia, Buteni si Azuga, iar la nivel judeean suntem pe locul 10. Mediile obinute de absolvenii nosti au fost foarte mari, cea mai mare 9.65 la clasa 12 MI , care a avut un procent de promovabilitate de 100% .La aceast clas s-au obinut 4 note de 10 la matematic. Nu vreau s v plictisesc cu cifre, dar nu pot s nu v spun c eleva noast, Raluca Bulig, cea care a luat cea mai mare medie la bacalaureat, a luat nota 10 la admitere, la facultatea de medicin din Tg. Mure, fiind prima pe listele celor admii. Nu pot s inchei acest subiect far a mulumi dv., stimai prini, pentru susinerea copiilor dv.
Dar cum putem avea noi rezultate mult mai bune dac nu am avea i susinerea comunitaii locale ? Dragii mei, în aceast var, Primria i Consiliul Local, D-nul Primar, Mircea Coc, ne-a sprijinit foarte mult, au investit foarte mult in repararea acoperiului i a instalaiei electrice la localul 2, a scrilor de la intrarea principal, a pardoselii la grdinia 2 Ghioeti. Asociaia de prini a investit in noi, sprijinindu-ne in achiziionarea a 20 de unitai de calculator pentru laboratorul de informatic din localul 2, laborator ce va fi folosit in
5
acest an de ciclul primar i gimnazial, dar i cu achiziionarea parchetului pentru 2 sli de clasa din localul 1. Vreau, de asemenea, s
mulumesc tuturor prinilor care au participat direct la igienizarea colii noastre alturi de d-nele invtoare i diriginte.
Am considerat c e normal s tii toate aceste lucruri, iar mai departe, mergem cu un corp profesoral format din cadre didactice calificate, iar celor 38 de titulari s-au alaturat inc 3, Neagu Gabriela – economie, Trifan MIhaela- PM, erbanoiu Ion- Ed. fizica.
Cadrele didactice nou venite in coala noastr sunt:
Lb. roman- Bdan Liana, Lb. englez- Manole Georgeta, Niculescu Loredana, Lb. francez- Sîmpetreanu Mariana, Lb. latin- Mehedini Camelia, matematic- Dinc Denisa, Fizic- Chiu Maria, Biologie- Pol Georgeta, Cirstei Adrian, Istorie- Costea Robert, Geografie- iei MIhaela, Socio-umane – Pirvulescu Simona, Religie- Catea Flavia, Ed. Fizic- Vasile Cornel, Informatic- Magla Manuela, Ed. tehnologic- Toader Nicoleta.
Echipa managerial este format in acest an din director, subsemanta, Peticil Elena – profesor de informatic, alturi de colega mea, directorul adj. Tleanu Florentina – profesor de biologie.
A vrea s precizez faptul c alaturi de noi, cadrele didactice, in coala noastr funcioneaz i personalul didactic auxiliar i nedidactic, far de care coala nu ar fi artat aa cum ai gsit-o astzi. Au muncit zi lumin, inclusiv in weekend motiv pentru care atât in nume personal cât i in numele colii le mulumesc.
Dragi elevi, s avei încredere în voi i s fii convini c ceea ce realizai aici, în aceast coal, va însemna enorm pentru viitorul vostru.Vei învaa de la profesorii votri multe lucruri importante pentru reuita în profesie, dar i pentru via.
În încheiere, v urez un an colar plin de reuite, sntate i mult putere de munc !
Director Prof. Peticil Elena
Repere biografice :
6 noiembrie 1905- se nate Alexandru Botez în comuna Puchenii-Moneni, judetul Prahova. 1914-1918 -a urmat cursurile colii primare din localitatea
natal. 1918-1925-a studiat la Liceul Sfântu Sava unde a legat prietenii cu Dan Botta, Eugen Ionescu i unde fregventeaz Societatea literar a liceului, condus de profesor Olmazu. 1923 - debuteaz publicistic cu poezia În fiecare noapte în revista clujeanCosânzeana. 1925- absolv clasa a IV a Liceului Sfântul Sava, apoi întrerupe cursurile. Le reia între 1928-1932, la Câmpina . În acest timp este descoperit de E. Lovinescu, care-i d pseudonimul Simion Stolnicu .În revista Sburtorul îi apar poeziile Funerarii detoamna i Faur. 1927- înfiineaz cu Felix Voican revista„Rapsodul la Ploieti, în care public poezii. 1928-1930- public 28 de poezii în „Bilete de papagal a lui Tudor Arghezi. În aceast revist, Geo Bogza îi creioneaz un portret:poet plmdit din humi din azur, poet / pe catifeaua serii .Colaboreazi la revista Kalende a lui Vladimir Streinu. 1933- apare primul volum de poezii Punct vernal, care primete în 1934 Premiul S.S.R 1935 -vede lumina tiparului cel de-al doilea volum,
7
Pod eleat, care primete Premiul scriitorilor tineri. 1935-1940 -scrie romanul autobiografic Madona Angelicata, care a rmas în manuscris. 1935-1940- scrie nuvela fantasticRuleta, aprutînUniversul literar. 1938- este suplinitor de limba francezîn Bucureti. 1949-1966- (anul morii) este profesor de limba francez la Comarnic. 28 noiembrie 1966- se stinge din via, asfixiat cu gaze, în locuina sa din Gura Beliei i este înmormântat la cimitirul din Bneti. 1973-apare sub îngrijirea lui Simion Brbulescu volumulerpuiri între lut i torele de aur,cuprinzând cele dou volume antume i o bun parte a postumelor. 1988-apare volumul Printre scriitori i artiti, ediie îngrijiti prefaat de Simion Brbulescu 1993-este anul de când liceul din Comarnic îi poart numele... 1999-apare volumul Poezii inedite-Noi erpuiri- , ediie îngrijiti prefaat de Simion Brbulescu
8
Preludiu
optind s se 'ntoarne lumea cernit
i tipsia soarelui vârfuit
Te-a minit desimea pâlpâietoarelor
i nu vrei s ai înc luta preacurat
Cum ai luat-o mic din mâna ursitoarelor?
Înseratu-s'a.... întoptatu-s'a...
S'ating 'n piscuri albe rtcita pârtie
Unde-un crin postum te poate adsta?...
( din vol . Punct vernal)
de prinul Bibescu, care a
donat terenul pe care urma s
se construiasc cladirea de
astzi.
Este îns neclar care dintre prinii din familia Bibescu a fost acest binefctor al elevilor comrniceni, numele complet nefiind cunoscut oamenilor de astzi.
Cea mai logic presupunere ar fi ca acesta s fi fost Prinul George Gheorghe Bibescu , deoarece, cred c doar el putea s fac aceast donaie, fiul su Prinul George Valentin Bibescu având doar 14 ani în 1894. Menionez c acest fapt este atribuit de ctre unii Prinului George Valentin Bibescu în mod nefondat, din cauza confuziei de nume i a lipsei de documente istorice scrise. Confuzia poate fi provocati de faptul c Prinul George Valentin Bibescu a fost ctitor al bisericii Sfântul Nicolae din Vatra Sat , lca construit în 1902.
Tot Prinul George Gheorghe Bibescu este cel ce ar fi acceptat construirea pe domeniul familiei a fabricii
10
Vulturul, vânzând terenul pe care a fost ridicat aceasta, în 1884 viitorilor patroni de origine german .
Viaa Prinului George Gheorghe Bibescu a fost parc rupt dintr-un roman de capi spad. În 1843, când Gheorghe Bibescu devenea Domn, fiul su, George Bibescu, avea numai zece ani. Mama lui fiind exilatîn strintate, tânrul George asist la manevrele complicate ale tatlui su pentru a obine anularea mariajului i autorizaia de a se cstori cu Maria Vcrescu (ea însi trebuind s se separe de soul ei, Costache Ghika).
Când, în fine, autorizaiile sunt obinute, nunta are loc la Focani, în prezena domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza, dar Revoluia de la 1848, care izbucnete la numai doi ani i jumtate dup acest eveniment, obligîntreaga familie s fug din ari s se exileze - bineîneles, la Paris. Dup studii strlucite la celebra coal militar de la St. Cyr i la Marele Stat Major, George Bibescu îi câtig marea reputaie în timpul campaniei nefericite dus de armata lui Napoleon al III-lea în Mexic, unde a fost citat în "ordinul de zi" dup btliile de la Cumbres, Puebla i Teocaltica. Aceste isprvi i-au adus distincii variate, între care Legiunea de Onoare în 1862, numirea în grad de Cpitan al Statului Major al Armatei Franceze în 1863 i ridicarea la gradul de Ofier al Legiunii de Onoare în 1862. În 1867 a obinut drepturile civile în Frana printr-un Decret Imperial. Dup ce a fost distins prin curajul su cu ocazia btliei de la Sedan, a fost fcut prizonier de trupele germane i, dup eliberare, s-a întors în România, unde, printre alte funcii, a fost i Comisarul General al Pavilionului României în cadrul Expoziiei Universale de la Paris în 1889.
11
Tânr ofier fiind, foarte chipe la înfiare, el se îndrgostete de frumoasa Valentine, nscut contes de Caraman-Chimay. Acest sentiment este împrtit de juna femeie. Din pcate îns, ea era mritat cu contele de Bauffremont (care mai avea i gradul de general) i mam a doi copii. Legtura dintre Bibescu i Valentine, devenit public, determin un mare scandal i chiar un duel între general i prin, în urma cruia amantul este trimis la închisoarea de la Conciergerie. În cele din urm, cei doi îndrgostii reuesc s se cstoreasc, dar trebuie s abandoneze Frana. S-au instalat la Bucureti, unde de altfel au avut un fiu, pe George Valentin Bibescu, rmas în istorie prin faima lui de pilot, automobilist, i... prin faptul c a fost soul Marthei Bibescu. Se consacrã apoi aciunilor filantropice i este epitrop al bisericii Domnia Bãlaa. Ca o recunoatere a meritelor sale a fost ales membru corespondent al Academiei de tiine morale i politice din Paris, iar ase ani mai târziu, în 1897, membru asociat al Institutului Franei. Pe lângã frumoasa poveste de dragoste cu nepoata lui Napoleon, George Bibescu a avut parte i de o moarte suspect. Aceasta a intervenit în contextul vizitei la Constantinopol, împreunã cu fiul sãu George Valentin, la 20 mai 1902. Cei doi, tatãl i fiul, hotãrâserã sã ia drumul Bosforului pentru rezolvarea unor probleme de afaceri, dar i a uneia legatã de un titlu conferit odinioarã pãrintelui domnitor, pe care George dorea sã-l transmitã, pe când mai era în viaã, fiului sãu aflat în pragul cãsãtoriei cu frumoasa i inteligenta Martha Lahovary, pe care o îndrãgea i o preuia atât de mult. La Constantinopol cei doi, tatãl i fiul rãmân mai multe luni, George Valentin întorcându-se mai devreme în arã. Nu ajunge însã bine la Bucureti i din urmãîl ajunge o scrisoare care îi anunã moartea subitãi suspectã totodatã a tatãlui, la ieirea de la audiena acordatã de
12
Sultan. Cel mai probabil, prinul a fost victima unei crize cardiace, favorizatã de vârstãi provocatã de emoia momentului, petrecutãîn maina lui Alexandru Lahovary, Ministrul plenipoteniar al României la Istanbul. Nu au lipsit însã, nici speculaiile cã sfâritul sãu ar fi fost provocat prematur prin otrava strecuratãîn cafeaua servitã, turcii fiind interesai de dispariia sa.
PROFESOR OAN MARIAN
EDITURA "CORESI" BUCURETI
Alt an, aceeasi toamna...
Ce punctual suntei, doamn! Nici nu vism c-ai i venit... Nu v-ai schimbat. Aceeai toamn! Luai loc, poate ai obosit! V-ai luat paltonul ruginit Cam vechi, dar totui elegant V-ai coafat, v-ai primenit Pe tocuri avei un mers galant! Ochii gri v-ai conturat Cu farduri mai inchise Si v-ai vopsit prul buclat În nuane rocate-aprinse Impuntoare, dur, rece, Un aer aspru emanat Tristee e, cci timpul trece i ce-i trecut e destrmat! Suntem deschii spre transformare Cci tim ce ne-ai pregtit Ne-aruncai priviri scânteietoare Dar mai stai, c v-ai grbit! Mai lasai-ne un rgaz S ne obinuim...Cu toate c ne e necaz
Ai venit, cum era firesc Gândeam la efemeritate i-am uitat s v poftesc În suflet, cci priveam departe... Cât timp o s v instalai Noi o s ateptm tcui. Desi tim ce-o s ne artai Suntem aici de ani mai muli. i ne zâmbii cu ironie De forfota ce vei crea Dar n-o s stai o venicie Cum ai venit, vei si pleca! Vei fi lsat în urma dumneavoastr
Începuturi i finaluri Bruma sclipitoare la fereastr
Sperane, gânduri, idealuri. Copaci goi i fructe coapte Numai lucruri schimbtoare... Aici natere, acolo moarte An de an, o nou transformare!
Atunci cnd pierdem ce iubim.
Cojocaru Laura XII U
Activitile exacurriculare
Balul Bobocilor S-a organizat în luna noiembrie având ca tema „Seara
Misterelor„ În urma probelor susinute de participani, s-a ales Miss i Mr. Boboc din promoia 2015-2016. Acetia au fost Ionela Terecos i Botoc Drago.
15
Comemorarea poetului
SIMION STOLNICU
Pentru c poeii nu mor niciodat, rmânând în sufletele celor care i-
au rsfoit opera, catedra de limba român i de religie, împreun cu
bibliotecarul scolii i cu elevi de la clasele a IX a U i a XII a U, au
ajuns in aceast toamn târzie, la sfârit de noiembrie, la Bneti,
acolo unde este înmormântat poetul care a dat numele Liceuli nostru,
Simion Stolnicu.
Ca în fiecare an, s-a inut o slujb de pomenire de ctre
printele de la parohia Bneti împreun cu d-l profesor de religie,
oan Marian, s-a amenajat mormântul, s-au depus flori i lumânri,
iar în amintirea operei poetului, doamnele profesoare oan Irina i
Viean Gabriela au prezentat repere ale vieii si creaiei acestui
scriitor. Elevii i d-na bibliotecar, Anghelache Mihaela , au citit
versuri din creaia poetului, fiind subliniat evoluia liricii sale.
16
Consider util s redm cu aceast ocazie versurile care îl
definesc cel mai bine pe poet, poezia
Peisaj din volumul aprut postum, Noi erpuiri-Inedite-:
Sunt singur, scriu versuri i-am uitat
De vreme, de oameni, plceri
Ninge de ieri
Compasul tristei solitudini
Ca negre roi de dric ce-noat parc-n
Decepiile toamnei i-a vieii platitudini.
17
Prea bine-o tiu i numr nrva
Inima mea hornuri ce se-ntrec peste-ora
S-ntind-un popas corbului ce taie boli cu zborul...
PROF. OAN IRINA
18
„Halloween este o srbtoare de origine celtic, preluat astzi de mai multe popoare din lumea occidental, ea rspândindu-se în secolul al XIX lea prin intermediul imigranilor irlandezi din SUA.
Este srbtorit în noaptea de 31 octombrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezint,,Lanterna lui Jack,,. Cu ocazia acestei srbtori, copiii se costumeaz în diferite personaje i colind pe la case intrebând: ,, Trick or Treat,, ( Pcaleal sau dulciuri), ca o ameninare c dac nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o fars. În alte ri Halloween este serbat prin parade i carnavaluri. Numele provine din limba englez, de la All Hallows' Even, numele srbtorii cretine a tuturor sfinilor, srbtoare cu care Halloweenul a devenit asociat în rile unde predomin cretinismul occidental — catolic i protestant, deoarece în aceste culte cretine ziua tuturor sfinilor este srbtorit pe 1 noiembrie.
Dumitru Izabela XII u
...
Sfântul Dimitrie cel Noueste este considerat ocrotitorul Arhiepiscopiei Bucuretilor din care facem i noi parte. Srbatorit la 27 octombrie, el s-a nscut în satul Basarabi, la sud de Dunre (în Bulgaria) i a trit în secolul al XIII-lea. Sfantul Dimitrie Basarabov a fost numit "cel Nou" pentru a nu fi confundat cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, prznuit pe 26 octombrie.
Viaa lui, pstrat în vechile sinaxare, ne spune c,” la un moment dat, trecând cu anumite treburi printr-un lan de grâu, a
clcat peste oule dintr-un cuib aflat pe sol. i-a luat canon de a merge descul pentru a-i ispsi în acest fel pcatul de a fi clcat peste cuibul respectiv. S-a clugarit la schitul ce se afla într-o peter, nu departe de satul Basarabi, trind în post, rugciuni, privegheri i în aspre nevoine. Pentru viaa sa curat, Dumnezeu i-a descoperit sfântului când va muri. S-a aezat între dou lespezi de piatr i i-a dat duhul. Aici a rmas netiut de nimeni, câteva sute de ani. Prin purtarea de grij a lui Dumnezeu, Sfântul Dimitrie s-a aratat unei fete oarbe, spunând c dac parinii ei vor scoate sfintele sale moate, ea se va vindeca. Aa s-au aflat moatele Cuviosului Dimitrie. Sfintele sale moate au ajuns la Bucureti în anul 1774. A fost proclamat oficial ocrotitorul Bucuretilor de ctre mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). Datorit patriarhului Justinian Marina, cultul sau a fost generalizat în toata ara din anul 1955. Moatele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost aduse în Bucureti în urma Razboiului ruso-turc din 1769-1774. Generalul rus Petru Salticov, ocupând o regiune în care se afla i localitatea Basarabov, aduce moatele Sfântului Dimitrie cel Nou pe 13 iulie 1774 în Catedrala mitropolitan, cu scopul de a fi pstrate aici pân se va întoarce în Rusia. La insistenele lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoroman, precum i ale mitropolitului Grigorie al II lea, sfintele moate au rmas la noi în ar, general rus luând cu el doar o mân a Sfântului Dimitrie.
SFANTUL DIMITRIE CEL NOU
Pentru Bucureti el s-a dovedit a fi un adevrat ocrotitor.Astfel, în timpul epidemiei de ciuma bubonic ce a avut loc în ara Româneasc ,în perioada 1813-1814, cunoscut i sub denumirea de ciuma lui Caragea (pe atunci era domnitor Ioan Gheorghe Caragea), moatele Sfântului Dimitrie au fost scoase din Catedrala i purtate în procesiune în jurul oraului. În urma acestei procesiuni, epidemia a sczut în intensitate. Moatele sale au mai fost scoase în procesiune în timpul secetei din 1827, în vremea domniei lui Grigorie Ghica. Datorit acestei procesiuni, a plouat trei zile cu mici întreruperi. Peste patru ani, în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speranta opririi epidemiei de holer, moatele sale au fost din nou scoase în procesiune. Numrul morilor care ajunsese la 160 pe zi din cauza holerei va scdea rapid datorita mijlocirii Sfantului Dimitrie. Sfântul a artat ,în mai multe rânduri, c nu dorete s ne prseasc. Pe 17 februarie 1918, în timpul ocupaiei germane, din timpul Primului Rzboi Mondial, un pluton de soldai bulgari, care era aliat al nemilor în acel moment, a patruns în Catedral i a luat pe ascuns moatele Sfântului Dimitrie, încercând s le duc în Bulgaria.Sfântul nu a dorit acest lucru iar ei au rtcit pân dimineaa. Temându-se de o rscoal, autoritile germane au intervenit i au restituit românilor moatele Sfântului Dimitrie. Astfel, pe 19 februarie 1918, la ora 6 clopotul Mitropoliei suna, semn ca moatele fuseser readuse în catedral.
În timpul regimului comunist, autoritile vremii, deranjate de pelerinajul la moatele Sfântului Dimitrie, au fixat pe 27 octombrie 1989 o sesiune a Marii Adunri Naionale. Din acest motiv, moatele Sfântului Dimitrie au fost duse la Biserica "Sfântul Nicolae - Vladica", în vecintatea Catedralei patriarhale.Dar, dup Revoluia din acelai an,va reveni în biserica sa . El rmâne pân astzi ocrotitorul nostru, potrivit vrerii lui Dumnezeu.
Prof. oan Marian
IOS 9 a fost instalat pe 50% din dispozitivele Apple
Apple a anunat c utilizatorii iPhone i iPad au fost nerbdtori s îi actualizeze dispozitivele la noua versiune. IOS 9 a fost pus la dispoziie cu câteva zile in urm, iar acum a ajuns s fie instalat pe 50% din dispozitivele ce ruleaz sistemul de operare mobil al firmei Apple.
Phill Schiller, vice-preedinte de marketing al firmei Apple a spus c noul sistem de operare se indreapt ctre un start nemaipomenit, la un pas s fie cel mai descrcat software lansat de Apple in istoria sa.
Dispozitivele cu Android ar putea rula in curând aplicatii pentru Windows
Totul va fi posibil datorit layer-ului CrossOver
Înainte i chiar dup apariia Android sau iOS, aplicaiile noastre favorite se numeau programe i erau
dedicate pentru Windows, in cea mai mare parte. Acum, multi i-ar dori aplicaiile preferate, nu doar portate de pe un sistem pe altul, ci s poat fi folosite indiferent de OS.
Totul ar putea fi posibil in curând. O companie lucreaz la un pod intre Windows i Android. Cei de la CodeWeavers se ocup cu construirea de
22
layere de compatibilitate pentru Linux si Mac. Acum vor s fac acelai lucru si pentru Android.
Dumitru Izabela XII U
SCURT ISTORIC
Numele de Comarnic al localitii i a toponimiei din jur este legat de terminologia oierilor. Ca i Breaza, se pare ca acest sat a fost infiinat de mocanii transilvneni care, in drumul lor ctre balile Dunrii poposeau aici. i tot aici se fcea i tunsul oilor, cel putin pân în secolul al XVIII-lea.
Atestat documentar ca sat, începând cu secolul al XV-lea, Comarnicul se afla în stpinirea boierilor Margineni. În secolul al XVII-lea, aezarea trecea în stapânirea familiilor Cantacuzino si Filipescu, iar dou secole mai tirziu în proprietatea domnitorului Gheorghe Bibescu.
Cruia a constituit principala ocupaie a locuitorilor Comarnicului, aezarea fiind la 1694, printre cele 12 sate trecute în raza schelei Câmpina spre Braov. O bun parte din comarniceni s-au îndeletnicit cu aceast ocupaie, transportând cu ajutorul cailor mrfurile negustorilor pe potecile de plai, în samare, iar ulterior, dup o oarecare amenajare a drumurilor, în chervane. Cruia
DESPRE ORAUL COMARNIC
24
comarnicenilor devenise un fel de monopol in cursul secolului al XVIII-lea.
Numele satului, ne spun filologii, vine de la comarnic, cuvânt cu care ciobanii din ara Bârsei numeau încperea de la stân în care ei pstrau caul. Hidronimele Valea Lânii, Valea Criei, Valea Beliei i toponimele Dealul Lânii i Plaiul Criei întregesc afirmaia filologilor, amintind de îndeletnicirea de odinioar a ciobanilor venii cu turmele de peste muni i aezindu-se pe aceste vetre insorite, întemeind sate ce le poart numele, azi cartiere ale oraului : Podu Neagului, Podu Lung, Podu Vârtos, Poiana, Vatra Satului si Ghioeti.O meniune documentar a Comarnicului o face Mihai uu într-un hrisov la 21 oct. 1791, pe care-l adresa ispravnicului de Prahova în legatur cu plângerea unui localnic Stoica, care fusese jefuit. De fapt, locurile sunt amintite înc de pe la 1510, de Vlad cel Tânr (1510-1512), apoi, din nou prin 1538 de Radu Paisie (1535-1545), mrturii care în contextul unor cercetri sistematice i pluridisciplinare de amploare ar putea cpta o semnificaie istoric de o însemnatate covâritoare.
Aici, în localitatea component, Posada (a crei denumire înseamn " trecatoare îngust în muni" derivat de unii din sanscritul "d u s a d y a "), o cruce de piatr - monument istoric din piatr de calcar cu decoraiuni florale si geometrice, ridicat prin 1741, strjuie oseaua naional în dreptul km 17.
Denumirea localitii poate fi pus în strâns relaie cu vechile îndeletniciri ale locuitorilor, "comarnic", semnificând 1. plasa de nuiele pe care se pune spre svântare caul luat din strcurtoare; 2. streaina ce apar strunga de ploaie; 3. cmara unde se ine caul.
În 1884, Ulrich Weittman, investete capital, înfiinând aici actuala fabric "Vulturul", care producea ceramic termic. Ulterior, oraul i-a dezvoltat activitatea industrial i alturi de "Vulturul", specializat în produse refractare, exista i fabrica de ciment, fabrica din produse din lemn "Posada" i cooperativa "CovArt" cu secii specializate în esturi i custuri tradiionale.
În 1968, Comarnicul obine statutul de ora, având în componen cartierele Poiana, Podul Lung, Ghioeti, Posada cu Podul lui Neag i Podul Vârtos
25
LOCALIZARE
Însoind mai ales malul stâng al Prahovei (pe cursul su superior), Comarnicul îi risipete casele pe colinele din jur pân departe, aproximativ 8 km, unde acestea se întâlnesc cu primii muni, cei ai Baiului. Altitudinea medie a oraului de 557 m (msurat în dreptul grii) i relieful molcom cu puni i fânee întinse, ofer condiii blânde de via, principala ocupaie a localnicilor fiind, de secole, pomicultura i creterea vitelor. Localitatea este aezat pe ambele maluri ale Prahovei la ieirea sa din strânsoarea munilor.
Galerie foto
Octombrie este,, Luna International a Bibliotecilor colare. Pentru cititorii ei, biblioteca reprezint un univers, iar cartea, reprezint cel mai complet depozit al inteligenei omeneti. Pivotul patrimoniului cultural al oricarui popor îl constituie limba, cuvântul scris, în consecin CARTEA.
Mari oameni de cultur au catalogat cartea astfel: Mircea Cartrescu spunea,, CARTEA ESTE I VA FI INSTRUMENTUL DE NEINLOCUIT, I ESTE SINGURUL INSTRUMENT CARE PRODUCE CULTUR; Maxim Gorki spunea: CARTEA ESTE CEA MAI COMPLICAT I MAI MAREA MINUNE DINTRE MINUNILE CREATE DE OMENIRE ÎN CALEA EI SPRE FERICIRE, iar Charles
28
W. Eliot spunea:,, CARILE SUNT CEI MAI TACUI I CONSTANI PRIETENI, SUNT CEI MAI ACCESIBILI I ÎNELEPI CONSILIERI, I CEI MAI RBDTORI PROFESORI
Fiecare carte este o lume care te face s te bucuri, s râzi i s plângi înmagazinând în filele ei cunoatere i sensibilitate. Cultura unui om se fundamenteaz pe trâmul solid al lecturii. Gustul pentru citit se formeaz în primii ani de viat, în familie, prin lectura- poveste a mamei, sau a altui membru al familiei, apoi educatorul de gradini înva elevul precolar s iubeasc povetile, s iubeasc eroii i personajele basmelor i apoi ajunsi la coal, învatorul i biliotecarul colar îi ateapt cu cari frumos ilustrate, cu texte redactate cu caractere mai mari, spre a le uura buchisirea lor.
Stimularea lecturii elevilor în coal se face inand cont de cerinele procesului instructiv-educativ, cum ar fi recomandrile cadrelor didactice conform programelor colare, lectura obligatorie i suplimentar, olimpiade i concursuri, activiti extracurriculare( serbri, recitri, dramatizri etc.)
Dar foarte important este lectura de placere, care reprezint un alt mod de a-l apropia pe copil de universul carii. Pentru a simi bucuria lecturii, fiecare carte de acest gen este ,, ...O CALATORIE PRIN SUFLETE,GÂNDURI I FRUMUSEI - Mihail Sadoveanu.
Nu întâmplator pe data de 19 octombrie 2015, rspunzând invitaiei fcute de United Way Romania, prin care se lansa rugamintea s fim parte dintr-un eveniment internaional de promovare a lecturii, biblioteca Liceului,,Simion Stolnicu Comarnic, împreun cu bibliotecarul ei, s-a implicat pe parcursul a 2 ore, invitând în spaiul bibliotecii elevi din mai multe clase, însoii de cadre didactice, i citind copiilor din cri specifice vârstei lor. Aciunea a avut un impact deosebit, muli dintre elevii participani fiind fascinai de lectur, solicitând crile din care se citise.
Cartea: ,, ...ESTE O COMOAR MAI SCUMP DECAT TOATE COMORILE PMÂNTETI, CCI...COMOARA ACEASTA ÎNFRUMUSEEAZA SUFLETUL OMULUI- Psalirea slavon 1637. i ce poate fi mai frumos ca sufletul! S pstrm aceast comoar nepreuit i s-o imbogaim permanent.
29
Bibliotecar Angheache Mihaela
Triunghiul Bermudelor cunoscut i sub numele de „Triunghiul Diavolului„ este o zon apoximativ triunghiular ca form, cu cele trei coluri localizate de insulele Bermude, Porto Rico i Fort Lauderdale.
Exist unele speculatii cum c în aceast regiune se întampl foarte des fenomene paranormale, cum ar fi: dispariii ale unui numr mare de vase i aparate de zbor, activiti paranormale în care legile fizicii sunt date peste cap, puse pe seama fiinelor extraterestre.
Dac intri în triunghi ai o senzaie stranie de fric i corpul uman rmâne paralizat în timp ce valurile înghit vasul i trupurile plutesc neputând fi vzute din cauza ceii, iar cei aflai în via sunt prini de valuri i aruncai sub ap. În Triunghiul Bermudelor nu exist animale sau plante, de aceea oamenii de tiin cred c de fapt sunt gaze naturale.
Triunghiul Bermudelor
30
Noi cercetri arat c marea din acea zon elimin bule de gaz atât de mari încât pot cuprinde un vas întreg i îl pot scufunda.
Dumitru
general. Acest concurs vizeaz un domeniu vast de
cultur.Elevii trebuie s dein informaii din urmtoarele
domenii: Limba i Literatura Român, Arte, Istoria
românilor, Geografia României , Sport i ultimul domeniu,
dar nu cel din urm, Matematic i tiine. Pot participa
doar liceele din judeul Prahova. S-au înscris 28 de licee, dar
31
doar 21 au trecut de preselecii, printre care i elevi de-ai
Liceului Simion Stolnicu Comarnic.Acetia sunt:
Alexandru Coma – clasa a IX-a Goran Teodora – clasa a X-a Maria Spurcaciu – clasa a XI-a Vâlcea Andrei – clasa a XII-a
Dup ce am trecut cu brio de preselecii, a urmat etapa urmtoare. Aceasta a constat în a obine cele mai multe puncte din întrecerea cu alte dou licee ,Carol I din Valea Doftanei i Nichita Stnescu din Ploieti. Dup ce am întrecut cele dou licee, ne-am calificat în semifinale, etap în care am concurat cu liceele N. Grigorescu din Câmpina i J.Monnet din Ploieti. În aceast serie am ieit pe locul 3, iar drumul nostru s-a oprit aici. Pentru c am ajuns pân în aceast etap, felicitm elevii, pe profesorii care i-au coordonat i pe profesorul responsabil cu munca educativ, pentru c este o mare reuit s ajungem pe locul 5 între atâtea licee mari din jude. Finala concursului a fost câtigat de liceul M. Cantacuzino din Sinaia.
La acest concurs am fost reprezentai i de frumoase momente artistice, dansul sportiv al elevei Georgescu Mihaela IX U, Interpetarea la saxofon a lui Beldica tefan XII MI i la acordeon a lui Mierli Marius XI PM . Cei doi au câtigat premiul Concursului The Best pentru cel mai frumos moment artistic. Redm interviul adresat participanilor concursului, realizat de reporterul Drago Botoac:
Reporter: Bun ziua, dragi elevi ai colii noastre ! În primul rând vreau s v mulumesc pentru c mi-ai acceptat invitaia de a participa la acest interviu pentru revista colii.
Alexandru: Salut.i nou ne pare bine c ne-ai propus acest lucru.
32
Teodora: Bun!
Reporter:De ce ai ales s participai la acest concurs?
Alexandru: Am ales s particip la acest concurs deoarece am vrut s îmi testez cunotiinele, îmi place s lucrez în echip i vreau în acelai timp s înv lucruri noi.
Maria: Am ales s particip deoarece este o experien frumoas care m ajuti în viitor.
Andrei: Mi s-a prut o experien interesant. Aveam de dovedit unor persoane anumite lucuri.
Teodora: Am ales s particip la concursul acesta de cultur general, deoarece am zis c este un concurs unic in via.
-Reporter:Consideri c aceast experien este una unic? Argumenteaz.
Alexandru: Consider c aceast experien este una unic, deoarece sunt puine concursuri pe aceast tem de cultur general.
Maria: Este o experien unic pentru c nu toi elevii au ocazia de a-i reprezenta liceul i de a participa la un astfel de concurs.
Andrei: Pân acum este o experien unic. Sper s existe cât mai multe de acest gen.
Teodora: Da, este o experien unic de acest gen.
-Reporter:Pân unde ai vrea s ajungi cu acest concurs?
Alexandru:Vreau s câtigm acest concurs cu orice pre.
33
Maria: A vrea s aduc colii premiul I i s artm tuturor c putem acest lucru.
Andrei:Vreau s câtig. Nu mi-am pierdut timpul degeaba.
Teodora:A vrea s merg cu acest concurs pân in final.
-Reporter:Îi plac experienele de acest gen? Dac da, de ce? Argumenteaz.
Alexandru:Îmi plac experienele de acest gen, deoarece cu ocazia acestui concurs îmi pot testa cunotiinele generale dobândite pân în momentul de fa.
Maria: Îmi plac experienele de acest gen pentru c am ocazia de a lucra alturi de colegii din coala mea i de a-mi verifica cunotiinele
Andrei:Sunt experiene interesante. M ajut s îmi art potenialul.
Teodora:Da, mereu este bine venit un concurs de acest gen.
Acesta a fost interviul meu alturi de participanii colii noastre la acest concurs.
Acum o s aflm prerea câtorva copii care au fost în galerie i care i-au susinut pânîn ultimul moment:
-Andreea Pian: Consider ca acest concurs este o provocare, atat pentru concurenti, cât i pentru restul elevilor din coala. Datorit acestuia dobândim experien, noi cunotine i învm s lucrm în echip. Sunt optimist i sunt alturi de colegii mei care concureaz! Întregul colectiv al elevilor le ofer toat susinerea necesar de care au nevoie!
34
-Drago Botoac: Acest concurs este unul dintre cele mai spectaculoase din Valea Prahovei.Eu am fost încântat înc de la început, atunci când am auzit c coala noastr va participa la acest concurs. Am fost alturi de colegii mei în galerie, îmi susin coala, i mi-o voi susine pân în ultimul moment. -Valentina Anghel: Alturi de la început de echipa The Best a liceului nostru, pot spune c sunt mândr de ei. Au trecut prin multe ca s ajung aici, au luptat i au câtigat. Au avut un spirit de echipa extraordinar, fost unii i au primit tot sprijinul de care au avut nevoie din partea profesorilor, al doamnei bibliotecar i nu în ultimul rând al direciunii colii noastre. Le doresc succes pe mai departe, noroc i multa putere de munca în ceea ce privete învatul. Câteva imagini de la concurs:
Aici sunt cele trei echipe care s-au confruntat, împreun cu cei doi prezentatori.
35
Prof.OAN IRINA