Titu Maiorescu

Titu Maiorescu

Eminescu si poeziile lui

Eminescu i poeziile lui este un studiu de Titu Maiorescu. A fost publicat n anul 1889, anul morii lui Eminescu, i este prima lucrare de exegez (analiz / interpretare) a operei eminesciene. Aadar, Maiorescu devine primul eminescolog (cercettor i cuceritor al operei eminesciene). Aa cum arat i titlul, studiul cuprinde dou pri: prima parte se refer la viaa poetului, (vizeaz omul Eminescu), n timp ce a doua cuprinde o analiz a operei acestuia (poeziile lui). n partea nti, criticul fixeaz sumar cteva date din biografia lui Eminescu, artnd c acesta s-a nscut la Botoani, a studiat la Cernui, Viena i Berlin, a fost inspector colar, bibliotecar; a murit n 1889. Maiorescu ncearc s dezlege misterul bolii lui Eminescu. El nu admite ideea potrivit creia boala de care a suferit Eminescu (nebunia) ar fi fost declanat de srcie i arat c ea a fost motenit ereditar (doi frai ai acestuia s-au sinucis dup ce nnebuniser!). Consider c viaa sa plin de excese (abuz de tutun, cafea; lecturile excesive) a fost o consecin a acestei boli i nu factorul care a cauzat-o.

Face un portret spiritual al lui Eminescu, evideniindu-i ca trsturi definitorii inteligena, memoria extraordinar (capacitatea de a reine un volum imens de cunotine), cultura excepional (cunosctor al filosofiei, al credinelor religioase; pasionat de marile scrieri ale lumii), setea de cunoatere (interesul constant pentru nou, pentru teoriile tiinifice, economice, filosofice etc.), modestia (refuzul premiilor i al gloriei; simplitatea pe care o dovedete n discuia cu regina Romniei, Carmen Sylva). Afirm c biografia lui Eminescu se apropie de cea a geniului romantic: inteligent, vistor, nsetat de cunoatere, dar nefericit n plan familial, neneles de societate. Pune n discuie pesimismul eminescian i arat c acesta a fost unul nativ ( ine deci de structura interioar a poetului), nu unul dobndit ca urmare a srciei n care a trit, a mizeriei i a lipsurilor cu care s-a confruntat. Dup ce exclude factorul material ca generator al pesimismului, art c, oricnd i oriunde ar fi trit Eminescu, din opera sa ar fi rzbit acelai pesimism, aceeai dezamgire. Pesimismul eminsecian nu este unul egoist (n lirica sa, Eminescu nu-i plnge propriile nempliniri erotice!), ci unul metafizic, izvort din contientizarea nedreptilor sociale, politice, dar mai ales din contientizarea tragismului condiiei umane. Contactul cu filosofia lui Schopenhauer a alimentat ns acest pesimism nativ, corespunznd perfect structurii sufleteti a lui Eminescu.

Criticul supune analizei cteva dintre poeziile eminesciene reprezentative care-i pun n valoare genialitatea, comentndu-le sub aspectul limbajului i al coninutului de idei, socotit novator n literatura romn a momentului. Maiorescu afirm c ceea ce individualizeaz opera lui Eminescu n raport cu opera scriitorilor dinaintea sa i o face inconfundabil este bogia ideilor filosofice i frumuseea limbajului, semnul celor alei (i-a ales ntotdeauna cele mai potrivite cuvinte pentru a exact ideile). Remarc multitudinea de idei filosofice, religioase, tiinifice, mitologice care se regsesc la Eminescu, i le explic prin cultura excepional a acestuia. Evideniaz talentul excepional dovedit n mnuirea limbii, concretizat n alegerea cuvintelor celor mai potrivite pentru exprimarea ideilor

Analizeaz poezia de dragoste a lui Eminescu, afirmnd c poetul a vzut n femeie doar copia imperfect a unui prototip irealizabil. n mod greit, arat c erotica eminescian are o dimensiune pur instinctual, refuzndu-i deci platonismul.

Remarc bogia i varietatea rimelor din lirica eminescian. Potrivit criticului, originalitatea acestor rime este indiscutabil. El nsui identific trei tipurti de rime: (a) rime noi , rezultate din rimarea unui cuvnt ntreg cu altul prescurtat; sine-mi/ inemi /suie cu nu e). ( b) Rime surprinztoare, n care rimeaz un cuvnt obinuit cu unul prozaic, neliterar (nalte cu ncalte) (c) Rime rezultate din rimarea unui substantiv comun cu unul propriu (zid cu Baiazid/ oaspe cu Istaspe). Observ c poetul a utilizat relativ puine cuvinte, dar le-a atribuit sensuri noi. Apreciaz sonetele eminesciene, Glossa i Oda. Arat c una dintre sursele muzicalitii liricii poetului de la Ipoteti o constituie numele proprii (Dalila, Venera, Basarabi, Muatini). Laud nteresul acestuia pentru folclor i faptul c a valorificat o serie de cuvinte populare (sar, nouri), dnd versurilor o perfeciune aproape onomatopeic.

n finalul studiului, Maiorescu se lanseaz ntr-o profeie care a fost confirmat mai trziu, artnd c pe ct se poate omenete prevedea, literatura (poezia) romnesc din secolul al XX-lea, va ncepe sub auspiciile geniului eminescian (deci poezia eminescian va fi germenele din care se va nate toat poezia secolului urmtor).

Riga Crypto si Lapona Enigel

Ion Barbu

Poezia modernista, epica

-arta poetica moderna-

Menestrel trist, mai aburitCa vinul vechi ciocnit la nunt, De cuscrul mare druitCu pungi, panglici, beteli cu funt,

Mult ndrtnic menestrel,Un cntec larg tot mai ncearc, Zi-mi de lapona Enigeli Crypto, regele-ciupearc!

- Nunta frunta!Ospul tu limba mi-a fript-o, Dar, cntecul, tot zice-l-a, Cu Enigel i riga Crypto.

- Zi-l menestrel!Cu foc l-ai zis acum o var; Azi zi-mi-l strns, ncetinel, La spartul nunii, n cmar.

*

Des cercetat de pdurein pat de ru i-n hum uns, mprea peste bureiCrai Crypto, inim ascuns,

La vecinic tron, de rou parc! Dar printre ei brfeau bureii De-o vrjitoare mntarc, De la fntna tinereii.

i ri ghioci i toporaiDin gropi ieeau s-l ocrasc, Sterp l fceau i nrva, C nu voia s nfloreasc.

n ri de ghea urgisit, Pe-acelai timp tria cu el, Lapon mic, linitit, Cu piei, pre nume Enigel.

De la iernat, la punat,n noul an, s-i duc renii, Prin aer ud, tot mai la sud, Ea poposi pe muchiul crud La Crypto, mirele poienii.

Pe trei covoare de rcoare Lin adormi, torcnd verdea: Cnd lng sn, un rig spn, Cu eunucul lui btrn,Veni s-o-mbie, cu dulcea:

- Enigel, Enigel,i-am adus dulcea, iac. Uite fragi, ie dragi,Ia-i i toarn-i n puiac.

- Rig spn, de la sn, Mulumesc Dumitale.Eu m duc s culegFragii fragezi, mai la vale.

-Enigel, Enigel,Scade noaptea, ies lumine, Dac pleci s culegi,ncepi, rogu-te, cu mine.

-Te-a culege, rig blnd... Zorile ncep s joacei eti umed i plpnd:Team mi-e, te frngi curnd, Las. - Ateapt de te coace.

-S m coc, Enigel,Mult a vrea, dar vezi, de soare, Visuri sute, de mcel, M despart. E rou, mare, Pete are fel de fel;Las-l, uit-l, Enigel,n somn fraged i rcoare.

- Rig Crypto, rig Crypto, Ca o lam de blestemVorba-n inim-ai nfipt-o! Eu de umbr mult m tem,

C dac-n iarn sunt fcut, i ursul alb mi-e vrul drept, Din umbra deas, desfcut, M-nchin la soarele-nelept.

La lmpi de ghea, supt zpezi, Tot polul meu un vis viseaz. Greu taler scump cu margini verzi De aur, visu-i cerceteaz.

M-nchin la soarele-nelept, C sufletu-i fntn-n piept, i roata alb mi-e stpn, Ce zace-n sufletul-fntn.

La soare, roata se mrete;La umbr, numai carnea crete i somn e carnea, se dezumfl, Dar vnt i umbr iar o umfl...

Frumos vorbi i subirel Lapona dreapt, Enigel,Dar timpul, vezi, nu adsta, Iar soarele acuma staSvrlit n sus, ca un inel.

- Plngi, preacuminte Enigel! Lui Crypto, regele-ciupearc.Lumina iute cum s-i plac? El se desface uurelDe Enigel,De partea umbrei moi, s treac...

Dar soarele, aprins inel, Se oglindi adnc n el;De zece ori, fr sfial,Se oglindi n pielea-i cheal.

i sucul dulce ncrete! Ascunsa-i inim plesnete, Spre zece vii pecei de semn, Venin i rou untdelemn Mustesc din funduri de blestem;

C-i greu mult soare s ndure Ciupearc crud de pdure, C sufletul nu e fntn Dect la om, fiar btrn, Iar la fptur mai firav Pahar e gndul, cu otrav,

Ca la nebunul rig Crypto, Ce focul inima i-a fript-o, De a rmas s rtceasc Cu alt fa, mai criasc:

Cu Laurul-Balaurul,S toarne-n lume aurul,S-l toace, gol la drum s ias,Cu mslaria-mireas, S-i ie de mprteas.

Modernismul este un curent literar constituit la sfrsitul secolului al XIX-lea; promovat ta literatura romna de Eugen Lovinescu prin revista Sburatorul. Prin intermediul acestei reviste se promoveaza o orientare bazata pe ideea sincronizarii cu literatura si cultura Occidentului, prin imitatie, dar si adaptare.Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale si anticonservatoare si se bazeaza pe ruptura " fata de trecut si pe negarea valorilor din etapa anterioara. Revista Sburatorul si cercul literar format n jurul acesteia condamna traditionalismul, misticismul ortodoxist si ostilitatea fata de civilizatie. n paginile revistei apar creatiile unor autori importanti, cum ar fi: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu. Modernismul presupune o mare variatie tematica, autorii care se ncadreaza n aceasta tipologie fiind preocupati n primul rnd de cautarea unor noi teme, exprimate cu ajutorul unui limbaj care nu mai respecta canoanele anterioare.Elementele moderniste care se regasesc n poezia Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu sunt: raportarea polemica la tehnicile si limbajul poetic ale naintasilor, cultivarea ambiguitatii si a echivocului, specifice limbajului poetic modern, promovarea poeziei ca act de cunoastere, folosirea unor motive ale literaturii anterioare n contexte inedite.Poezia Riga Crypto si lapona Enigel face parte din volum Joc secund, publicat n anul 1930. Autorul si subintituleaza poezia Balada si o include n ciclul Uvedenrode, deci n etapa baladic-orientala. Viziunea despre lume a poetului se observa att din alegerea baladei ca specie literara, ct si din alegerea temei poeziei. Este o perspectiva moderna, deci polemica, asupra acestei specii epice, fiind, de fapt, un poem alegoric. Asemanarea cu un alt poem alegoric al literaturii romne, Luceafarul de Mihai Eminescu, este evidenta.Autorul nsusi si intituleaza opera un Luceafar ntors". Ambelepoezii trateaza aceeasi tema, a iubirii imposibile si a incompatibilitatiidintre doua fiinte care apartin unor lumi diferite. Caracterul alegoric alpoeziei este dat de faptul ca se pune accentul pe problema cunoasterii:la fel ca si fata de mparat, riga Crypto doreste sa-si depaseasca statutulde fiinta inferioara, dar n final constata ca acest lucru este imposibil.Diferenta esentiala este ca n cazul poeziei lui Barbu fiinta superioaraeste omul, lapona Enigel, care aspira spre o cunoastere absoluta.Drama este nsa aceeasi: cineva trebuie sa plateasca tentatia si tentativade a-si depasi conditia.Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, iar n acest caz acesta nu se ntregeste din cauza incompatibilitaii dintre cei doi eroi, care fac parte din regnuri diferite. Fiecare se afla pe o treapta superioara n propria lume, dar povestea de dragoste este imposibila, mai ales din cauza aspiratiilor fiecaruia. Poezia este structurata n doua parti fiecare dintre ele reprezentnd cte o nunta. Se mprumuta formula narativa specifica genului epic, si anume povestirea n rama. Prima nunta este una posibila, care s-a realizat deja si are rolul unui cadru pentru nunta fantastica, care va avea un final nedorit, riga Crypto fiind nevoit sa accepte casatoria cu masalarita-mireasa" .Prima parte cuprinde primele patru strofe, care au rolul de prolog al baladei si reprezinta dialogul menestrelului cu nuntasul frumas. Se face trimiterea spre un timp mitic, spre Evul Mediu, prin adresarea directa catre cel care va rosti povestea tragica a laponei Enigel si a lui riga Crypto: Menestrel trist", , Mult ndaratnic menestrel. Sintagma acum o vara' presupune o plasare temporala, dar ea nu face dect sa plaseze si mai mult n imprecis momentul rostirii, n aceeasi situatie fiind si adverbul azi". Cntecul despre povestea tragica de iubire trebuie spus ntr-o atmosfera prielnica, n afara cotidianului, la spartul nuntii, n camara". Menestrelul are multiple modalitati de interpretare: Ca foc l-ai zis acum o vara;/Azi zi-mi-l stins, ncetiner, dar trebuie sa o aleaga pe cea care sa se potriveasca cel mai bine cu atmosfera si cu povestea. Repetarea cntecului spus si n trecut sugereaza un ritual al zicerii unei povesti exemplare.A doua parte contine povestea propriu-zisa dintre riga Crypto si lapona Enigel si este realizata din mai multe secvente poetice, n prima secventa sunt prezentate personajele: n lumea lui, Crypto este un ales, are un statut superior: Des cercetat de padureti/n pat de ru si-n huma unsa, /Imparatea peste bureti/Crai Crypto, inima ascunsa." Desi admirat, are parte si de adversitati: este considerat sterp" si narava de celelalte plante ale padurii, care nu nteleg de ce el nu si accepta conditia de ciuperca si ncearca sa o depaseasca. Fiinta la care viseaza apartine regnului uman, este deosebita n lumea ei, datorita faptului ca doreste o mplinire absoluta, reprezentata prin lumina solara. Ea penduleaza anual ntre cotidian: de la iernat" si idealul reprezentat de Sud, de Soare: la pasunat, [...] tot mai la sud", singura asemanare dintre cele doua-fiinte este statutul superior pe care l au n propria lume, dar acest element nu va fi suficient pentru mplinirea prin iubire, Deosebirile sunt prezentate cu ajutorul elementelor de opozitie si a imaginilor care descriu mediul existential al celor doi. Lumea lui Crypto se defineste prin umezeala si racoare: n pat de ru si huma", n timp ce lumea laponei este un spatiu rece: n tari de gheata urgisita', faptcare explica atractia ei spre soare si lumina. n drumul ei spre sud, lapona mica, linistita'' Enigel este rugata de catre regele ciupercilor sa ramna alaturi de el n lumea umeda si racoroasa a plantelor padurii. ntlnirea celor doi se realizeaza n lumea visului, acest motiv facnd din nou trimitere la poemul Luceafarul. Regele ciupercilor ncearca sa o ademeneasca n lumea lui prin intermediul a trei chemari, care constituie un element de simetrie al poeziei. Valoarea de descntec si de incantatie a celor trei chemari, precum si mpletirea limbajului popular cu cel literar {iaca , dragi"", somn fraged', lama de blestem") subliniaza si mai mult caracterul de balada al poeziei. Cele trei chemari prin care riga Crypto ncearca sa o atraga pe lapona n lumea lui sunt urmate de trei refuzuri. Imposibilitatea nuntirii dintre cei doi este exprimata prin intermediul opozitiei soare/umbra, care subliniaza de fapt relatia fiecaruia cu universul, incompatibilitatea peste care niciunul dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine. Crypto se teme de lumina soarelui, n timp ce lapona aspira spre acesta: Ca daca-n iarna sunt facuta, /Si ursul alb mi-e varul drept, /Din umbra deasa, desfacuta/Ma-nchin la soarele-ntelept". Fiinta superioara si da seama ca iubirea lor nu este posibila si ca opozitia dintre soare si ntuneric, dintre ratiune si instinct nu va putea fi niciodata anulata. Refuzul laponei este fatal pentru riga deoarece descntecul se transforma n blestem, atributele lumii pe care Enigel o alege se ntorc mpotriva lui. Dorind sa-si urmeze aspiratia spre fiinta superioara, regele-ciupearca" este pedepsit pentru ndrazneala lui si transformat n ciuperca otravitoare. Astfel, ncercarea lui Crypto de a schimba ordinea fireasca a lumii esueaza iar ordinea este n final restabilita. Cel ajutat de-o vrajitoare manatarca, /pe la fntna tineretii"" pentru a se putea mplini ajunge, prin oglindire (un alt motiv esential al poeziei), sa se nsoteasca cu o fiinta din lumea lui, Cu masalarita-i mireasa, /Sa-i tie de mparateasa". Opozitia dintre cele doua fiinte, una umana, cealalta vegetala, este subliniata si n final prin antiteza: Ca sufletul nu e fntna/ Dect la om, fiara batrna, /lar la faptura mai firava/Pahar e gndul, cu otrava". Omul este o fiinta supusa greselii si ncercarii repetate datorita existentei ndelungate, n timp ce creatura vegetala traieste un an si, prin urmare, nu are dreptul dect la o sansa, care i este fatala.Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu este o poezie moderna, n care autorul si prezinta viziunea despre lume dintr-o dubla perspectiva. La nivelul formei, polemizeaza cu literatura naintasilor, nu ntmplator alegnd sa scrie o balada. De asemenea, este evidenta referirea la poemul eminescian Luceafarul. Se pot nsa remarca si elemente specifice liricii barbiene, cum ar fi motivul oglindirii, motivul nuntirii, motivul soarelui, motivul increatului.Limbajul este o sinteza a limbajului poetic anterior, foloseste att cuvinte populare, care subliniaza caracterul de balada al poeziei, ct si metafore-simbol, care atrag atentia asupra sensului alegoric.La nivel ideatic, Ion Barbu aduce o perspectiva moderna asupra temei iubirii deoarece iubirea nu este vazuta ca un miracol, dar nici ca un eveniment care exprima tragismul existential atunci cnd nu se mplineste. Riga Crypto nu se mplineste n planul iubirii, dar nici nu moare. Nu poate fi vorba nici de o resemnare ca n cazul Luceafarului, deoarece i se refuza ratiunea, fiind condamnat sa traiasca ntr-o continua iluzie din cauza nebuniei.