RFID 501

Standarde pentru biblioteci

Traim intr-o perioada captivanta privind evolutia tehnologiei RFID (indentificarii prin frecvente radio) pentru biblioteci. Comitetele nationale si internationale sunt in prag de a finaliza cateva standarde care au fost in curs de dezvoltare timp de mai multi ani. Aceste standarde noi vor imbunatati interoperabilitatea si flexibilitatea sistemelor RFID pentru biblioteci si vor determina ca aceasta tehnologie sa fie si mai pretuita.

• Interoperabilitatea. Standardele comune vor permite ca etichetele provenite de la un anumit producator sa fie recunoscute si citite de echipamentul altui producator. Importanta acestei capacitati devine din ce in ce mai pregnanta pe masura ce retelele bibliotecilor devin mai integrate – pe masura ce din ce in ce mai multe carti si CD-uri ce apartin sistemului unei anumite biblioteci sunt imprumutate altor sisteme. Interoperabilitatea creste si potentialul de etichetare, in ceea ce ii priveste pe editori si pe distribuitori.

• Flexibilitate. Noile standarde vor acorda, de asemenea, bibliotecilor o mai mare flexibilitate in proiectarea sistemelor si in achizitionarea echipamentului si etichetelor lor. Cu aceste standarde, ele pot lua decizii de achizitionare potrivit caracteristicilor si gradului de performanta, fara a se preocupa de compatibilitatea cu echipamentul instalat anterior in biblioteca.

Standardele confera librariilor si un sentiment de incredere asupra investitiilor lor. Cu toate ca este evident faptul ca standardele se pot modifica, bibliotecile pot fi asigurate ca aceste schimbari vor fi acceptate in intreaga industrie si ca un sistem achizitonat momentan nu va deveni prea curand depasit.

Standarde pentru echipamente versus standarde pentru aplicatii

Doua tipuri de standarde au impact direct asupra RFID. Standardele referitoare la echipamente si la tehnologii adreseaza aspecte hardware; standardele software sau aplicatiile adreseaza dispunerea si modul de procesare a datelor care sunt prelucrate de echipamente.

Acum mai multi ani, Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a inceput sa stabileasca standarde pentru tehnologia RFID care afecteaza aplicatiile RFID in mai multe moduri precum accesul securizat, sistemele de plata, magazinele implicate in comertul cu amanuntul si bibliotecile.

Aceste standarde tehnologice vizeaza modul de comunicare dintre etichete si cititori; ele nu vizeaza etichetele RFID sau calitatea or fiabilitatea echipamentului.

Unul din aceste standarde ISO despre tehnologia RFID – cunoscut si ca ISO 15693 – a vizat dispozitivele de circuit integrat contactless – care sunt supranumite cateodata carduri de proximitate. Acestea sunt intrebuintate pentru dobandirea accesului securizat sau pentru utilizarea sistemelor de plati. Aceste aplicatii sunt concepute in general cu scopul de a identifica persoanele, insa unii producatori au realizat faptul ca unele standarde pot fi aplicate si la identificarea articolelor. Primele aplicatii de identificare a articolelor s-au bazat pe ISO 15693. In cele din urma, ISO a introdus o serie noua de standarde – categoria ISO 18000 – care se refera la modul in care etichetele si cititorii comunica cu diverse aplicatii de identificare a articolelor. Una din acestea, ISO 18000 Partea a-3-a, identifica frecventa 13,56 MHz ca fiind frecventa de comunicare a cititoarelor de eticheta in cadrul acestor aplicatii. Modul 1 din Partea a-3-a a ISO 18000 reprezinta tipul de eticheta utilizata

frecvent in cadrul acestei aplicatii, inclusiv in biblioteci.

Aceste sisteme de echipamente sunt in mod evident necesare, insa ele nu sunt de ajuns pentru a permite interoperabilitatea intre sisteme. Stabilirea frecventei de comunicare garanteaza ca atat cititorul cat si eticheta se afla pe aceeasi lungime de unda. Acest lucru este similar functiei de presetare a radioului din masina pe un anumit post. Totusi, acest lucru nu are legatura cu “limbajul” transmisiunii de la acesta. Pentru ca sistemele RFID sa functioneze complementar, limbajul lor trebuie sa fie unul standardizat.

Stocarea datelor pe o eticheta RFID

Pentru a intelege valoarea unui limbaj comun, gaditi-va la modul in care sunt stocate datele pe o eticheta RFID. In Statele Unite, fiecare articol din biblioteca este identificat de obicei printr-un numar unic compus din 14 cifre. Inainte ca acel numar sa poata fi codificat intr-o eticheta RFID, el trebuie convertit in formula unui sir de zerouri si de cifra unu, suita care compune limbajul calculatoarelor dar si a etichetelor RFID. Abia apoi el este programat in eticheta.

Datele pot fi convertite intr-o suita de zerouri si de cifra unu pentru a eticheta in mai multe feluri. (Standardul tehnologic – Modul 1 din Partea a-3-a a ISO 18000 – nu interzice utilizarea vreunei metode.) Fiecare metoda codifica numarul in mod diferit. In plus, sunt multe locatii in cadrul etichetei unde pot fi plasate datele.

Prin urmare, numai cineva care cunoaste si care aplica abordarea utilizata in procesul initial de codare, pentru locatia initiala de codare, poate decodifica eticheta si poate genera numarul corect de identificare.

In lipsa unei abordari standardizate asupra procesului de codificare, de multe ori o biblioteca nu poate decodifica un articol si nu poate identifica corect o eticheta RFID de la o alta biblioteca. Evident, acest lucru se rasfrange asupra interoperabilitati si satisfactiei clientului. Mai mult, in lipsa unei abordari standardizate, o biblioteca poate fi obligata sa achizitioneze un echipament de rezerva bazat in principal pe metoda de codificare utilizata initial asupra etichetelor, sau se poate confrunta cu costuri semnficative pentru reprogramarea etichetelor din colectia proprie.

Acestea sunt unele din motivele pentru care multe biblioteci au monitorizat indeaproape de-a lungul timpului evolutia standardelor de aplicabilitate.

Standardele aplicatiilor: un raport asupra situatiei

Industria RFID din biblioteci a debutat printr-un set divers de modele asupra modului de procesare a datelor, fiecare din aceste modele fiind conditionat de catre anumiti producatori.

In cele din urma, patru tari au adoptat modele la scala nationala. Standardul olandez a fost creat in anul 2003 de catre un consortiu organizat de catre un producator important de carti care isi comercializa produsele in cadrul industriei biblioteconomiei. Standardul danez a urmat in anul 2005. In anul de dupa, un standard finlandez a fost adaptat in baza modelului danez, si un standard de sine statator a fost elaborat de catre francezi.

In Statele Unite, Organizatia Nationala de Comunicare a Standardelor – supranumita si NISO (National Information Standards Organization) a format o echipa in anul 2005 cu scopul de a investiga tehnologia RFID pentru bibliotecile din intraga tara. Grupul a inclus reprezentanti din partea producatorilor de carti, intermediarilor din industrie, bibliotecilor si din partea gruparilor industriale. Desi accentul a cazut asupra bibliotecilor din Statele Unite, cativa membri au introdus o perspectiva internationala asupra discutiilor. In anul 2008, echipa a aprobat un cod recomandat de performanta pentru bibliotecile americane, care este disponibil astazi pe adresa web NISO, la http://www.niso.org/publications/rp/RP-6-2008.pdf.

In plus, ISO a sponsorizat o echipa internationala in scopul dezvoltarii standardelor de aplicatii RFID pentru biblioteci.

Codificarea invariabila si orientata pe obiect

Fiecare din cele patru modele europene utilizeaza o abordare de tip “codificare invariabila”, in cadrul careia localizarea datelor de pe eticheta este prestabilita si este alocat un numar specific de biti fiecarei unitati de date. In momentul inceperii activitatii grupului de lucru NISO, membrii acestuia au analizat modelele danez si olandez, care erau

singurele standarde nationale existente la vremea respectiva. Grupul NISO a decis ca modelele de codificare invariabila erau deficitare in ceea ce priveste flexibilitatea ce ar fi dorita pentru un standard american, astfel incat au demarat lucrul la o noua abordare, centrata pe obiect.

O abordare similara in standardele de aplicabilitate a fost adoptata de cateva alte grupuri de lucru RFID, inclusiv de grupul international de lucru ISO insarcinat cu investigarea tehnologiei RFID in domeniul biblioteconomiei, precum si de grupuri de lucru centrate pe standardizarea RFID in Regatul Unit si in Australia.

Aceasta abordare orientata pe obiect a fost bazata pe ISO 15962, un standard existent care specifica modul cum trebuie codificate obiectele de tip date – care sunt in esenta unitati de date – in etichetele RFID.

In cazul codificarii orientate pe obiect, eticheta este programata cu obiecte de tip date, care pot include identificarea articolului, formatul media, biblioteca careia ii apartine, institutia implicata in imprumutarea articolului intre biblioteci, un numar al tranzactiei sau altceva. Codificarea fiecarui obiect de tip date informeaza cititorul asupra modului in care obiectul este compactat pe eticheta si asupra dimensiunii datelor incluse. Apoi ea furnizeaza datele propriu-zise.

Codificarea orientata pe obiect, dupa cum este definita de standardul ISO 15962, si-a demonstrat flexibilitatea si eficacitatea pe parcursul anilor de utilizare in diverse industrii.

• Flexibilitate. In cazul codificarii orientate pe obiect, ISO poate adauga noi elemente de date (spre exemplu, greutatea unei carti) atunci cand intreaga industrie considera acest lucru ca fiind necesar. Aceasta abordare permite fiecarei tari – si fiecarei biblioteci – sa decida asupra dimensiunii etichetei si asupra caror elemente de date aprobate ISO doreste sa utilizeze potrivit cerintelor sale unice.

• Eficienta. Codificarea orientata pe obiect prelucreaza datele numerice intr-un mod eficient pentru datele numerice. In cazul in care informatia se afla intr-un format alfanumeric, ea este codificata intr-o modalitate eficienta pentru datele alfanumerice. Aceasta eficienta economiseste

spatiu pe eticheta, lucru important deoarece afecteaza atat dimensiunea acesteia, cat si timpul necesar de citire a datelor.

Partea din stanga ilustreaza cum ar aparea un articol pe o eticheta RFIS, codificat potrivit modelului danez. In partea dreapta avem aceeasi informatie, codificata in baza abordarii orientate pe obiect.

A se retine grupurile neutilizate din partea dreapta. Unele sunt libere deoarece codificarea orientata pe obiect este mai performanta la condensarea numerelor de identificare. ID-ul articolului – aratat in cazul acesta prin culoarea galbena – necesita de doua ori mai multe grupuri utilizand modelul danez. ID-ul bibliotecii – din partea de jos a etichetei – este si el putin mai lung.

Alte grupuri din dreapta sunt libere datorita flexibilitatii codificarii orientate pe obiect. Modelul invariabil din dreapta necesita sa fie specificat intotdeauna un anume tip de informatie. Prin contrast, abordarea orientata pe obiect permite sistemului sa stabileasca parametri impliciti. Sa presupunem, spre exemplu, ca acest exemplu este al unei carti si ca sistemul orientat pe obiect a definit “carte” ca fiind cazul implicit. Sistemul poate sa presupuna ca articolul respectiv este o carte, in cazul in care eticheta nu ii comunica contrarul. Deoarece nu este ncesar ca aceasta informatie sa fie inclusa pe eticheta, aceasta are mai mult spatiu liber.

Deoarece setul de date este mai mic in cazul codificarii orientate pe obiect, sistemul poate utiliza etichete mai mici. Si pentru ca sistemul are nevoie doar sa citeasca portiunea din eticheta care contine datele, el petrece mai putin timp citind etichetele, ceea ce inseamna o mai buna performanta in cadrul bibliotecii.

Eficienta codificarii orientate pe obiect variaza intr-o oarecare masura, potrivit setului de date.

Acest material ilustreaza modul in care

codificarea orientata pe obiect este similara cu modelul danez in sase aspecte. In cel de-al patrulea set de date, codificarea orientata pe obiect necesita putin mai mult spatiu decat codificarea invariabila. Acest lucru se va intampla cateodata, insa, cu toate acestea, reprezinta o exceptie. In majoritatea cazurilor, codificarea orientata pe obiect este mai eficienta – uneori chiar in mod spectaculos. (Pentru detalii asupra datelor utilizate in cadrul celor sase exemple de mai sus, se recomanda cercetarea Anexei 1.)

Identificatorul domeniului aplicatiei

O alta caracteristica a codificarii orientate pe obiect este faptul ca standardul ISO pe care se bazeaza – ISO 15962 – contine un cod de Indentificator al Domeniului Aplicatiei, sau un cod AFI.

Codul AFI deserveste mai multe scopuri. El a fost creat initial pentru a diferentia aplicatiile, astfel incat o eticheta sa raspunda unui cititor numai daca codurile AFI corespund. Acest lucru ar elimina interferentele dintre aplicatii. Spre exemplu, acesta garanteaza ca un sistem RFID de manipulare a bagajelor amplasat intr-un aeroport citeste si raspunde doar (la) etichetele RFID speciale pentru manipularea bagajelor si nu etichetei dintr-o carte de biblioteca aflata intr-o servieta.

In plus, mai multi comercianti RFID utilizeaza AFI drept mecanism de securitate. Exista doua coduri AFI, unul pentru articolele care sunt imprumutate si unul pentru articolele care sunt returnate. Atunci cand un utilizator frecvent transporta un articol prin portile de securitate ale bibliotecii, sistemul interogheaza eticheta pentru a ii raspunde daca a fost returnata. Daca aceasta raspunde, atunci se va emite un sunet de alarma.

Acest exemplu urmator ilustreaza eficienta codificarii orientate pe obiect.

Codificare invariabila (daneza)

Codificare orientata pe obiect (ISO 15962)

Comparatie intre memoria necesara a etichetei Exemplu numar

Standardele ISO: un raport asupra situatiei

Precum am mentionat anterior, ISO a format o echipa de lucru internationala cu scopul de a elabora standarde de aplicabilitate care sa permita interoperabilitatea la nivel global. Momentan, pare ca aceasta initiativa internationala va consolida un singur standard global pentru definirea elementelor de date pentru etichetele RFID.

Se prognozeaza ca initiativa ISO va sprijini doua sisteme de codificare. Unul va fi invariabil; probabil apropiat de modelul danez. Al doilea va fi orientat pe obiect si va respecta standardul ISO 15962 recomandat de NISO pentru utilizarea in Statele Unite.

Recent, au fost creionate schite ale celor trei

standarde ISO (unul pentru date, doua pentru procedeul de codificare) si puse in circulatie in cadrul tarilor si organismelor participante. Standardele finale ar trebui sa fie publicate pana la sfarsitul lui 2008. In prezent, doar identificatorul principal al articolului este considerat obligatoriu. In cazul in care sunt specificate elemente suplimentare de memorie, atunci indexul OID (care reprezinta un registru al elementelor de date stocate in eticheta) va fi si el mandatat.

In ciuda faptului ca publicarea in forma finala va mai dura cateva luni, multe din sistemele de biblioteca merg mai departe cu planurile de a implementa sisteme RFID. Orice variatii ale standardelor schitate se asteapta sa fie minore iar comerciantii recunoscuti in domeniu vor intampina putine probleme sau chiar nici o dificultate in ceea ce priveste adaptarea sistemelor planificate pentru a se potrivi oricaror modificari intervenite.

Ce asteptari ar trebui sa aveti de la comerciantul dvs. RFID?

Ce asteptari ar trebui sa aiba bibliotecile fata de comerciantii RFID? In primul rand, comerciantul dvs. ar trebui sa supravegheze si, in cazul ideal, sa participe la activitatile conexe de stabilire a standardelor descrise anterior. Aceasta ar indica un nivel de angajament atat fata de industrie, cat si fata de biblioteci.

In al doilea rand, produsul comerciantului dvs. ar trebui sa reflecte ultimele imbunatatiri aduse standardelor.

In al treilea rand, comercianul dvs. ar trebui sa fie dispus sa sprijine actiunile dvs. de migrare a datelor in functie de modificarile nou aduse la adresa standardelor. Acest angajament de a sprijini actiunile de migrare ar trebui sa fie explicit. Pentru a garanta faptul ca migrarea datelor dvs este permisa, este vital sa se poata interveni asupra pozitiei datelor de pe etichetele dvs, aceasta insemnand ca eticheta sa nu fie blocata. Datele de pe o eticheta blocata sunt permanente iar pozitia lor nu poate fi modificata.

Pentru adrese web de legatura in ceea ce priveste evolutia standardelor etichetelor in cadrul mai multor piete de pe glob, consultati Anexa 2.

Anexa 1

Setul de Date: Modelul danez vs. Modele de codificare ISO 15962

Aceasta lista contine datele care au fost utilizate in cadrul celor sase exemple comparative intre modelul danez de codificare si codificarea ISO 15962.

Exemplul 1: Date Standard Daneze Numarul de identificare al articolului: 32092012144373 Tipul de utilizare: Imprumut Informatii despre setul de date: Componenta 9 dintr-un set de 9 articole Biblioteca proprietara: DK-710700 Exemplul 2: Date minime NISO Numarul de identificare al articolului: 32092012144373 Exemplul 3: Numar ID Alfanumeric+ Seturi Numarul de identificare al articolului: 9ZAR01D06S06TLF

Informatii despre setul de date: Componenta 15 dintr-un set de 15 articole Exemplul 4: Numar ID Alfanumeric + Seturile 2 Numarul de identificare al articolului: 9ZAR01D06S06TLF Tipul de utilizare: Imprumut Informatii despre setul de date: Componenta 19 din 19 articole Biblioteca proprietara: DK-710700 Exemplul 5: Numarul de identificare ASCII, Biblioteca Long Owner Numarul de identificare al articolului: A&1!b*27@8C~3#9d Tipul de utilizare: Imprumut Informatii despre setul de date: Componenta 19 din 19 articole Biblioteca proprietara: ORGA-12345678901 Exemplul 6: Numarul de identificare ASCII, Biblioteca Long Owner Numarul de identificare al articolului: A&1!b*27@8C~3#9d#4*$E5%f6^G Informatii despre setul de date: Componenta 19 din 19 articole Biblioteca proprietara: ORGA-12345678901

Anexa 2

Informatii suplimentare referitoare la evolutia standardelor etichetelor

Urmatoarele adrese de legatura web furnizeaza informatii suplimentare despre evolutia standardelor etichetelor in cadrul mai multor piete de pe glob.

• Modelul celor mai bune practici NISO RFID www.niso.org

• Echipa de lucru ISO

www.bs.dk/standards/rfid

• Alocarea Identificatorului domeniului de aplicabilitate (AFI) pentru domeniul Biblioteconomiei

www.bs.dk/standards/RFID/AFI_Preliminary.pdf

• Modelul olandez de date RFID www.debibliotheken.nl/content.jsp?objectid=5179

• Modelul danez de date RFID www.bs.dk/standards/RFID/RFID_Data_Model_for_Libraries_ April_2006.pdf

• Documentul australian asupra celor mai bune practici

www.sybis.com.au/Sybis/4n597-599%20proposal%20document.pdf

• Modelul finlandez de date RFID www.lib.helsinki.fi/katve/toiminta/docs/RFIDDataModel- FI-20051124.pdf

• Modelul francez de date RFID www.addnb.fr/IMG/pdf/normefrancaiseRFID.pdf

• Modul de utilizare a RFID de catre Asociatia Internationala de Transport Aerian (IATA)

www.iata.org/pressroom/briefings/2005-11-18-01

• Modul de utilizare a RFID in domeniul hranirii animalelor cu numar de identificare

www.idtechex.com/products/en/articles/00000379.asp

• Modul de utilizare a RFID de catre Consortiul pentru Codurile de Bare din Industria Sanitara (HIBCC)

www.hibcc.org/PUBS/WhitePapers/RFID%20Guideline.pdf

3M Romania Bucharest Business Park

Str. Menuetului Nr. 12, Corp D, Etaj 3,Sector 1, Bucuresti

Va rugam reciclati.

©3M 2011. Toate drepturile sunt rezervate. 3M, SelfCheck si Tattle-Tape sunt marci

inregistrate ale 3M