ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

ŞCOALA DOCTORALĂ

Maior ENACHE PETRE-RĂZVAN

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII, INSTRUIRII

ŞI ÎNTREBUINŢĂRII ELEMENTELOR DE COOPERARE

CIVILI-MILITARI/CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA

MISIUNILOR SPECIFICE ATÂT PE TERITORIUL

NAŢIONAL, CÂT ŞI ÎN AFARA ACESTUIA

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel (r) prof. univ. dr. Sorin PÎNZARIU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în ştiinţe militare

-Bucureşti, 2019-

PAGINĂ ALBĂ

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CIMIC - Abordări teoretice în concepţia Armatei României

şi a altor state membre NATO sau altor organizaţii (Organizaţia Naţiunilor

Unite, Uniunea Europeană)

1.1. CIMIC – parte componentă a relaţiilor civili-militari şi

relaţia cu operaţiile informaţionale

1.1.1. Istoricul cooperării civili-militari

1.1.2. CIMIC - parte a relaţiilor civili-militari

1.1.3. Relaţia CIMIC - operaţii informaţionale

1.2. Structuri CIMIC internaţionale – repere evolutive

1.2.1. Structuri CIMIC ale NATO

1.2.2. Structuri CIMIC ale altor organizaţii

1.2.3. Structuri CIMIC ale unor state

1.3. CIMIC în concepţia Armatei României

1.3.1. Conceptul CIMIC românesc

1.3.2. Misiunile structurilor CIMIC

1.3.3. Dimensiunea culturală

1.3.4. Structuri CIMIC în Armata României

CAPITOLUL 2. Consideraţii privind perfecționarea organizării, instruirii și

întrebuintării elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe

teritoriul național

2.1. Consideraţii generale privind îndeplinirea misiunilor

specifice CIMIC pe teritoriul naţional

2.1.1. Reglementări privind îndeplinirea misiunilor specifice

CIMIC pe teritoriul naţional

2.1.2. Misiuni specifice CIMIC pe teritoriul naţional

2.1.3. Rolul şi misiunile structurilor CIMIC din organigrama

Batalionului 1 CIMIC

2.2. Studiu de caz – Acţiunile elementelor CIMIC pentru

sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de

urgenţă pe teritoriul naţional

2.2.1.Prezentarea situaţiei generale

2.2.2. Organizarea pentru misiune.

2.2.3. Activităţi specifice desfăşurate

2.3. Noua viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a

elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice pe teritoriul

naţional

2.3.1. Organizare şi dotare

2.3.2. Instruire

2.3.3. Întrebuinţare

2.4. Exerciţiu tactic – Acţiunile elementelor tactice CIMIC pentru

sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii

de urgenţă pe teritoriul naţional

CAPITOLUL 3. Opinii privind perfecționarea organizării, instruirii și

întrebuintării elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în

afara teritoriului național

3.1. Consideraţii generale privind îndeplinirea misiunilor specifice

CIMIC în afara teritoriului naţional

3.1.1. Reglementări privind îndeplinirea misiunilor specifice

CIMIC în afara teritoriului naţional

3.1.2. Misiuni specifice CIMIC în afara teritoriului naţional

3.1.3. Scurt istoric al participării elementelor CIMIC din cadrul

Batalionului 1 CIMIC la misiuni în afara teritoriului naţional

3.2. Studiu de caz – Participarea elementelor CIMIC în teatrul de

operaţii Afganistan

3.2.1. Prezentarea situaţiei generale

3.2.2. Organizarea pentru misiune

3.2.3. Activităţi specifice desfăşurate

3.3. Perspective privind organizarea, instruirea şi întrebuinţarea

elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara

teritoriului naţional

3.3.1. Organizare şi dotare

3.3.2. Instruire

3.3.3. Întrebuinţare

3.4. Exerciţiu tactic cu tema “Acțiunile elementelor tactice CIMIC în

operații în afara teritoriului naţional”

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME

GLOSAR DE TERMENI ŞI DEFINIŢII

LISTA FIGURILOR ŞI TABELELOR

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

ANEXE

Cuvinte cheie

Cooperare civili-militari, afaceri civile, coordonare, situaţii de urgenţă, sprijin,

asistenţă umanitară, asistenţă medicală, proiecte cu impact imediat, autorităţi

locale, organizaţii civile, forţe pentru operaţii speciale, operaţii informaţionale,

evaluare, legătură, teritoriul naţional.

Scopul şi obiectivele tezei de doctorat

Scopul final pe care ni l-am propus a fost ca printr-o analiză aprofundată a

domeniului şi activităţilor desfăşurate până în prezent să propunem o nouă viziune

de organizare, dotare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru

îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.

În conformitate cu scopul urmărit am plecat de la următoarea ipoteză: dacă

elemente CIMIC au participat în trecut la activităţi pentru îndeplinirea misiunilor

specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara teritoriului naţional, atunci vom

identifica aspecte pozitive, dar şi vulnerabilităţi care pot fi îmbunătăţite pe viitor.

Acestea se vor constitui într-o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare

a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul

naţional, cât şi în afara acestuia.

Verificarea ipotezei prezentate pentru realizarea scopului cercetării a

determinat abordarea următoarelor obiective specifice de cercetare ştiinţifică:

Obiectivul 1: Analiza diferitelor abordări privind modelele teoretice ale

conceptului de cooperare civili-militari în concepţia Armatei României şi a altor

state membre NATO sau altor organizaţii;

Obiectivul 2: Analiza evoluţiei structurilor CIMIC româneşti urmare a cerinţelor

operative;

Obiectivul 3: Analiza consideraţiilor generale privind îndeplinirea misiunilor

specifice de către elementele CIMIC pe teritoriul naţional şi în afara acestuia;

Obiectivul 4: Analiza unor experienţe anterioare în care elementele CIMIC au

acţionat atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia;

Obiectivul 5: Propunerea unei noi viziuni de organizare, instruire şi întrebuinţare a

elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice atât pe teritoriul

naţional, cât şi în afara acestuia;

Obiectivul 6: Analiza eficienţei noii viziuni propuse prin integrarea acesteia în

cadrul unor scenarii posibile.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al cercetării

În cadrul investigaţiei au fost aplicate următoarele metode, tehnici şi

instrumente de cercetare ştiinţifică:

a) Cercetarea documentară şi analiza de conţinut – au fost analizate

reglementările naţionale şi internaţionale privind conceptul de cooperare

civili-militari, studii privind apariţia şi evoluţia structurilor CIMIC,

internaţionale şi a fost utilizată experienţa personală dobândită în acest

domeniu;

b) Analiză comparativă pe situaţii şi studiul acţiunilor desfăşurate de

elementele CIMIC pe timpul participării la misiuni pe teritoriul naţional şi în

afara acestuia în vederea identificării aspectelor semnificative care stau la

baza organizării, instruirii şi întrebuinţării elementelor CIMIC pentru

îndeplinirea misiunilor specifice;

c) Analiză direcţionată pe experienţele acumulate de personalul CIMIC pe

teritoriul naţional şi în afara acestuia;

d) Modelarea teoretică – au fost structurate scheme sintetice de exprimare a

informaţiilor analizate.

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a tezei

În cadrul demersului de cercetare ştiinţifică, am analizat doctrine,

regulamente, prevederi naţionale şi internaţionale, lecţii identificate în urma

participării elementelor CIMIC în diferite situaţii. În acelaşi timp, am folosit

experienţa personală acumulată în acest domeniu, experienţă rezultată din

participarea la diferite cursuri de specialitate, activităţi şi exerciţii naţionale şi

internaţionale, elaborării unor studii în domeniu şi participarea în cadrul

colectivelor de elaborare a manualelor de luptă nivel echipă şi pluton CIMIC şi, nu

în ultimul rând, participarea la misiuni în teatrele de operaţii.

Lucrarea a fost constituită într-un studiu privind evoluţia în timp a

conceptului CIMIC şi a structurilor CIMIC româneşti şi din alte state membre

NATO sau altor organizaţii (ONU, UE), precum şi a activităţilor desfăşurate de

structurile CIMIC româneşti atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. De

asemenea, lecţiile identificate şi experienţa personală au fost luate în considerare în

cadrul demersului de cercetare ştiinţifică. Am analizat participarea structurilor

CIMIC la misiuni pe teritoriul naţional, în speţă participarea la situaţii de urgenţă

pe teritoriul naţional (calamităţi naturale, inundaţii), dar şi participarea acestora în

afara teritoriului naţional.

În urma aspectelor analizate, am propus o nouă viziune de organizare,

instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor

specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia. Propunerile au fost

validate în cadrul unor exerciţii tactice cu scenarii posibile.

INTRODUCERE

Domeniul CIMIC a luat naştere nu de foarte mult timp, atât în concepţia

armatei române, cât şi a alianţei ca urmare a necesităţii de realizare a cooperării şi

coordonării între structurile militare prezente în diferite zone şi ceea ce generic

numim “actori civili”. Am denumit generic pe parcursul tezei actorii civili fiind

reprezentaţi de autorităţile naţionale, regionale şi locale, organizaţii internaţionale,

guvernamentale, nonguvernamentale şi private de voluntari, precum şi populaţia

locală.

Întreprinderea unui demers de asemenea amploare, precum cel specific

programului de studii doctorale, este determinat de existenţa unei motivaţii şi a

unor argumente puternice care au stat la baza alegerii tematicii de cercetare.

În cei doisprezece ani în care mi-am desfăşurat activitatea în domeniul

CIMIC, în cadrul structurii specializate a Armatei României, Batalionul 1 CIMIC

am ocupat treptat funcţii de la şef de echipă CIMIC până la şef grup specialişti

funcţionali şi am participat la diferite activităţi şi exerciţii atât pe teritoriul naţional,

cât şi în teatre de operaţii. Toate acestea m-au determinat să-mi doresc să continui

eforturile în acest domeniu printr-un proces de cercetare ştiinţifică în cadrul

programului de doctorat. Consider că este necesar să se dezvolte cercetarea

ştiinţifică în domeniul CIMIC având în vedere faptul că dimensiunea civilă a

devenit o componentă esenţială pentru planificarea şi ducerea acţiunilor militare.

Până în momentul propunerii acestei teme pentru teza de doctorat, existau

doar două lucrări în domeniul CIMIC. Studiile şi analizele efectuate până în

prezent au condus la necesitatea continuării efortului de cercetare ştiinţifică în

domeniu.

Deşi domeniul CIMIC este unul apărut recent, putem sublinia preocuparea

specialiştilor din domeniul relaţiilor civili-militari şi a factorilor militari de decizie

în ceea ce priveşte sprijinul CIMIC al operaţiilor militare în vederea obţinerii unor

efecte maximale. Luând în considerare acestea, am clarificat mai multe probleme

specifice acestui domeniu: Care este nivelul cunoaşterii specifice domeniului

CIMIC? Care sunt structurile CIMIC din Armata României? Sunt acestea

interoperabile cu structuri CIMIC din alte armate? Care sunt tipurile de activităţi

specifice ce trebuie îndeplinite de către structurile CIMIC? Care este varianta

optimă de organizare, instruire şi întrebuinţare a structurilor CIMIC astfel încât să

îndeplinească cu succes misiunile specifice atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara

acestuia?

Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol intitulat

“Abordări teoretice în concepţia Armatei României şi a altor state membre NATO

sau altor organizaţii (Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană)” am

analizat, sub diferite aspecte, evoluţia în timp a conceptului CIMIC şi a structurilor

CIMIC româneşti şi din alte state membre NATO sau altor organizaţii (ONU, UE),

precum şi a activităţilor desfăşurate de structurile CIMIC româneşti atât pe

teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.

Capitolele doi şi trei cuprind analize ale situaţiilor în care elementele

CIMIC din Armata României au acţionat pentru îndeplinirea misiunilor specifice

atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia, propuneri privind o nouă viziune

de organizare, instruire şi întrebuinţare a acestora, precum şi includerea acestor

propuneri în cadrul unor exerciţii tactice pentru a verifica veridicitatea celor

propuse.

Teza cuprinde, de asemenea, câteva concluzii şi propuneri rezultate în urma

analizelor efectuate şi se încheie cu bibliografie, lista de abrevieri şi acronime,

glosar de termeni şi definiţii, precum şi un număr de 15 (cincisprezece) anexe.

CAPITOLUL 1. CIMIC - ABORDĂRI TEORETICE ÎN CONCEPŢIA

ARMATEI ROMÂNIEI ŞI A ALTOR STATE MEMBRE NATO SAU

ALTOR ORGANIZAŢII (ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE,

UNIUNEA EUROPEANĂ)

În cadrul acestui capitol am analizat, sub diferite aspecte, evoluţia în timp a

conceptului CIMIC şi a structurilor CIMIC româneşti şi din alte state membre

NATO sau altor organizaţii (ONU, UE), precum şi a activităţilor desfăşurate de

structurile CIMIC româneşti atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.

Vorbim despre apariţia conceptului CIMIC spre sfârşitul secolului XX-lea ca

şi concept de sine stătător, deşi ideea de bază a existat de-a lungul istoriei.

Dacă studiem istoria conceptului, va trebui să facem distincţia între CIMIC

(concept specific NATO) – Operaţii civili – militare şi CA/Civil Affairs/Afaceri

Civile (concepte specifice Armatei SUA) – UN CMCoord (Concept specific

ONU).

De asemenea, am studiat şi analizat relaţia CIMIC cu operaţiile

informaţionale şi problematica cooperării civili-militari ca parte componentă a

relaţiilor civili-militari. Relaţiile civili-militari reprezintă o preocupare majoră în

cadrul politicilor de apărare şi securitate şi cuprind un spectru larg de activităţi în

cadrul cărora putem identifica CIMIC-ul.

O modalitate de a consolida noul concept CIMIC la nivel NATO a

reprezentat crearea unor grupuri CIMIC. Astfel, iniţial, în cadrul NATO au fost

formate două grupuri CIMIC: Grupul CIMIC Nord şi Grupul CIMIC Sud. Ulterior,

acestea au fost transformate, astfel că Grupul CIMIC Nord a devenit Centru

CIMIC de Excelenţă, iar Grupul CIMIC Sud a preluat partea operaţională devenind

Grupul CIMIC Multinaţional.

Ţara noastră s-a alăturat încă de la început efortului internaţional, astfel încât

la 1 septembrie 2001 ia naştere prima structura specializată în domeniul CIMIC din

Armata României, Grupul 1 CIMIC care în anul 2004 se transformă în Batalionul 1

CIMIC şi începând cu aprilie 2006, România devine membră a Grupului CIMIC

Multinaţional.

Încă de la formarea unităţii şi până în prezent, militarii din Batalionul 1

CIMIC au participat la multiple exerciţii şi aplicaţii naţionale, NATO, UE şi ONU,

au intervenit în sprijinul populaţiei civile afectată de inundaţiile (2005 – Braila,

Bacău, Focşani), au fost o prezenţă constantă în cadrul contingentelor româneşti şi

comandamentelor multinaţionale care au acţionat în teatrele de operaţii din Bosnia,

Kosovo, Irak şi Afganistan, şi au participat, de asemenea, şi la misiuni ONU

(Georgia, Coasta de Fildeş, Liberia, Congo, Sudan).

CAPITOLUL 2. CONSIDERAŢII PRIVIND PERFECȚIONAREA

ORGANIZĂRII, INSTRUIRII ȘI ÎNTREBUINTĂRII

ELEMENTELOR CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA

MISIUNILOR SPECIFICE PE TERITORIUL NAȚIONAL

În cadrul acestui capitol, am analizat situaţii anterioare în care elementele

CIMIC au acţionat pe teritoriul naţional pentru sprijinirea autorităţilor

administraţiei publice centrale şi locale, iar pe baza analizei am propus o nouă

viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor CIMIC, propunere pe

care am validat-o în cadrul unui exerciţiu tactic cu tema ”Acţiunile elementelor

CIMIC pentru sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de

către forţele armate, pe timp de pace, pentru managementul unor situaţii de urgenţă

pe teritoriul naţional, determinate de cauze naturale şi/sau tehnologice pentru

protejarea populaţiei, limitarea efectelor şi restabilirea stării de normalitate”.

Din însăşi funcţiile de bază ale cooperării civili-militari rezultă faptul că

structurile CIMIC joacă un rol decisiv în eficientizarea cooperării dintre

administraţia civilă şi structurile militare în mod deosebit în situaţii de urgenţă.

În anul 2005, Batalionul 1 CIMIC a primit sarcina de a disloca trei echipe

mobile care să acţioneze în judeţele Brăila, Bacău şi Vrancea în vederea sprijinirii

autorităţilor administraţiei publice pe timpul inundaţiilor care au marcat cele treim

judeţe în acea perioadă.

Intervenţia celor trei echipe CIMIC în judeţele afectate de inundaţii a

reprezentat o experienţă inedită pentru personalul Batalionului 1 CIMIC care,

practic, se afla în prima situaţie reală de a desfăşura activităţi specifice cooperării

civili-militari. Ulterior, în cadrul unităţii, au fost realizate o serie de analize a

activităţilor desfăşurate în vederea identificării aspectelor pozitive care au facilitat

îndeplinirea misiunilor, dar şi a celor negative care ar putea fi îmbunătăţite pe

viitor pentru a maximiza rezultatele obţinute.

În vederea asigurării bunei pregătiri şi instruiri a elementelor şi structurilor

dislocabile din Armata României pe linia cooperării civili – militari, a asigurării

sprijinului structurilor de specialitate atât la nivel strategic, cât şi la nivel operativ,

pentru coordonarea activităţilor specifice în vederea elaborării de studii

specializate, programe de pregătire, manuale şi alte documente specifice, necesare

în procesul de instruire ale structurilor din Armata României în vederea executării

de misiuni pe teritoriul naţional, la pace, criză şi război, punctul nostru de vedere

este că Batalionul 1 CIMIC, singura structură specializată din Armata României în

domeniul cooperării civili-militari ar trebui transformat într-un Centru de instruire

şi expertiză CIMIC.

La finalul exerciţiului prezentat, putem observa faptul că noua viziune de

organizare, dotare, instruire şi întrebuinţare oferă o flexibilitate, mobilitate şi

libertate de acţiune mult mai mare ducând la obţinerea unei eficienţe în ceea ce

priveşte sprijinul CIMIC acordat autorităţilor administraţiei publice locale.

Considerăm oportun adoptarea acestui model pentru a optimiza modul de

executare a misiunilor specifice CIMIC pe teritoriul naţional în situaţii de urgenţă.

CAPITOLUL 3. OPINII PRIVIND PERFECȚIONAREA

ORGANIZĂRII, INSTRUIRII ȘI ÎNTREBUINTĂRII

ELEMENTELOR CIMIC PENTRU ÎNDEPLINIREA

MISIUNILOR SPECIFICE ÎN AFARA TERITORIULUI

NAȚIONAL

În cadrul celui de-al treilea capitol, am analizat situaţii anterioare în care

elementele CIMIC au acţionat în afara teritoriului naţional, iar pe baza analizei am

propus o nouă viziune de organizare, instruire şi întrebuinţare a elementelor

CIMIC, propunere pe care am validat-o în cadrul unui exerciţiu tactic cu tema

”Acţiunile elementelor CIMIC şi Afaceri Civile pe timpul participării la operaţii în

afara teritoriului naţional”.

Încă de la înfiinţare, Batalionul 1 CIMIC a asigurat personal specializat care

a ocupat funcţii CIMIC la nivel batalion, brigadă şi comandament regional atât în

Afganistan, Irak, dar şi în alte teatre de operaţii, precum Kosovo, Bosnia. De

asemenea, personal din cadrul batalionului a participat la misiuni ONU în Georgia,

Liberia, Coasta de Fildeş, Sudan şi Congo. Participarea cu elemente tactice CIMIC

a început în anul 2006. Am avut onoarea şi privilegiul de a fi membru al primei

echipe CIMIC dislocată de ţara noastră într-un teatru de operaţii. Iniţial, echipele

CIMIC au fost dislocate în Afganistan în cadrul detaşamentelor de operaţii

speciale, iar începând cu anul 2009, acestea au fost dislocate în cadrul

batalioanelor de manevră româneşti.

De asemenea, de-a lungul anilor, Batalionul 1 CIMIC a primit misiunea de a

pune la dispoziţie plutoane CIMIC în cadrul grupurilor de luptă ale Uniunii

Europene şi în cadrul Forţei NATO de răspuns imediat/Immediate Reaction

Force/IRF. În calitate de comandant al companiei CIMIC, am fost direct implicat

în pregătirea şi instruirea acestor plutoane astfel încât la încheierea etapelor de

certificare naţională şi internaţională acestea să dispună de capacitate operaţională

completă. Plutoanele puse la dispoziţia grupurilor de luptă ale Uniunii Europene se

aflau în stare de a fi în măsură să acţioneze imediat timp de şase luni după

încheierea perioadei de pregătire naţională şi internaţională, iar plutoanele din

cadrul IRF timp de un an.

În urma analizei efectuate, am propus o nouă viziune de organizare, instruire

şi întrebuinţare a elementelor CIMIC pentru îndeplinirea misiunilor specifice în

afara teritoriului naţional şi, totodată, includerea în cadrul structurii specializate a

unor elemente de Afaceri Civile destinate sprijinului forţelor pentru operaţii

speciale.

În urma analizei efectuată în cadrul acestui capitol, concluzionăm faptul că

modelul propus este mult mai eficient decât cel existent pentru a obţine efecte mai

mari ale acţiunilor CIMIC desfăşurate în afara teritoriului naţional. Aşadar, ipoteza

cercetării ştiinţifice a fost confirmată în urma analizei situaţiilor în care elementele

CIMIC au acţionat pentru îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului

naţional. Pe timpul analizei au fost evidenţiate aspectele pozitive, dar şi identificate

unele vulnerabilităţi ce pot fi îmbunătăţite pe viitor. Am subliniat în cadrul

capitolului necesitatea redimensionării elementelor CIMIC, dar şi înfiinţarea unei

componente de Afaceri Civile pentru a răspunde cât mai eficient provocărilor

câmpului de luptă modern. Necesitatea propusă a fost verificată în cadrul unui

exerciţiu tactic cu scenariu posibil şi am arătat veridicitatea celor propuse.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Există mai multe abordări ale conceptului de cooperare civili-militari, deşi

ideea de bază este comună pentru toate şi anume cooperarea şi coordonarea între

forţele militare şi actorii civili din zonele de desfăşurare a diferitelor tipuri de

operaţii în sprijinul misiunii. Ne referim aici la conceptele prezentate în cadrul

capitolului şi anume: CIMIC în accepţiunea NATO, ONU, UE, Marea Britanie şi

SUA. Considerăm că este extrem de util studierea şi analizarea acestor concepte

astfel încât modelul propus pentru structurile proprii să răspundă cât mai eficient

noilor cerinţe operaţionale ale câmpului de luptă modern.

Din punctul nostru de vedere, o mai mare atenţie trebuie acordată

structurilor CIMIC prin extinderea gamei de misiuni pe care le pot îndeplini atât pe

teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia.

Studiind şi analizând diferitele situaţii în care elementele CIMIC au

acţionat sau pot acţiona, dar şi utilizînd experienţa personală dobândită de-a lungul

anilor pe timpul participării la activităţi şi exerciţii în ţară şi peste hotare, precum şi

la misiuni în teatrele de operaţii, am prezentat propuneri în ceea ce priveşte

întrebuinţarea elementelor CIMIC şi, în funcţie de situaţie, misiune, activităţi ce se

vor desfăşura, compunerea elementelor CIMIC să urmeze necesitatea atingerii

obiectivului final. Este foarte probabil ca în anumite situaţii, probleme specifice

cooperării civili-militari să fie complexe, iar utilizarea unui singur element CIMIC

să nu fie suficientă sau, altfel spus, dacă am suplimenta efortul CIMIC rezultatele

obţinute să fie mult mai mari, iar efectele rezultate peste măsură.

De asemenea am analizat situaţiile anterioare în care elementele CIMIC au

acţionat şi pe baza acestor analize, am propus o nouă viziune de organizare,

instruire şi întrebuinţare a acestora, propunere pe care am verificat-o în cadrul unui

exerciţiu tactic cu scenariu posibil. De asemenea, a rezultat necesitatea

transformării singurei unităţi specializate în domeniul CIMIC, Batalionul 1 CIMIC

în Centru de instruire şi expertiză CIMIC.

În ceea ce priveşte îndeplinirea misiunilor specifice în afara teritoriului

naţional, Centrul ar trebui să aibă în compunere, pe lângă elementele CIMIC

propuse în cadrul capitolului anterior, elemente de Afaceri Civile având în vedere

experienţa acumulată în acest domeniu şi necesitatea utilizării acestora.

Considerăm că elementele de Afaceri Civile ar trebui să fie pregătite pentru a

acţiona în sprijinul forţelor pentru operaţii speciale, având o organizare specifică şi

dotare corespunzătoare.

Punctul nostru de vedere este ca doar în urma unei analize profunde a

situaţiei, să se determine numărul şi mărimea elementelor CIMIC care pot fi

destinate sprijinului operaţiilor structurii destinate.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. ***, Carta Albă a Apărării, România, 2015

2. ***, Constituţia României, actualizată şi republicată în Monitorul oficial

nr.767 din 31 octombrie 2003

3. ***, Legea apărării naţionale, nr.45/ 1994, Monitorul Oficial al

României, nr.172, Bucureşti, 1994

4. ***, Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni

şi operaţii în afara teritoriului statului român, 2011

5. ***, Legea 481/2004 Republicată privind protecţia civilă, publicată în

Monitorul Oficial nr. 554 din 22 iulie 2008

6. ***, OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al

Situaţiilor de Urgenţă

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI

7. ***, Doctrina instruirii Armatei României – S.M.G./ I.F.-7, Bucureşti,

2006.

8. ***, Strategia naţională de apărare a ţări pentru perioada 2015-2019,

Monitorul Oficial al României, 23 iunie 2015

9. ***, S.M.G. / C.O. - 10.0, Doctrina operaţiilor informaţionale,

Bucureşti, 2011

10. ***, S.M.G./P.F.A.- 5.2 Doctrina pentru cooperarea civili-militari

(CIMIC), Bucureşti, 2013

11. ***, S.M.G./P.F.A – 5.3 Manualul pentru cooperarea civili-militari

(CIMIC), Bucureşti, 2015

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

12. ***, AJP 3.4.9 Allied Joint Doctrine for Civil-military cooperation,

Februarie 2013

13. ***, AJP-3.10, Allied Doctrine for Information Operations, 2009

14. ***, Civil-Military Coordination in UN Integrated Peacekeeping

Missions (UN-CIMIC), Policy, Octombrie 2010

15. ***, Civil-military coordination officer field handbook, versiunea E 1.0,

2008

16. ***, DPKO Policy for UN Civil-Military Coordination, 25 Septembrie

2002

17. ***, EU Concept for Civil-military co-operation (CIMIC) for EU-led

military operations, Bruxelles, 2008

18. ***, European Union Concept for EU-led military operations and

missions, Bruxelles, 19 decembrie 2014

19. ***, FM 41-10 Civil Affairs Operations, februarie 2000

20. ***, FM 100-23 Peace Operations, decembrie 1994

21. ***, FM 3-07 Stability Operations and Support Operations, februarie

2003

22. ***, IJWP 3-90 Interim Joint Warfare Publication 3-90, Civil-Military

Co-operation (CIMIC), UK, 2003

23. ***, Joint Publication 3-57, Civil-Military Operations, Septembrie 2013

24. ***, Manualul NATO, Office of Information and Press NATO, Bruxelles,

2001

25. ***, MCM-236-03 “MC Concepts for COEs”, 4 decembrie 2003

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

26. BABOŞ, Alexandru, UDREA, Florentin, Relaţiile civil-militare –curs,

Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, Editura CTEA, 2006

27. FRUNZETI, Teodor, Organizaţiile internaţionale în era globalizării,

Editura Academiei Forţelor Terestre, Sibiu, 2003

28. POPA I şi colectiv, Pregătirea în domeniul prevenirii şi intervenţiei în

situaţii de urgenţă, vol 1, partea 2, Editura Vox, 2005

29. STEINER, Nicolae, ANDRICIUC, Radu, Fundamental elements of the

management of crisis and civil emergencies from the civil protection perspective,

Bucureşti, 2004

30. UDOR, Aurel, Managementul securităţii obiectivelor de importanţă

deosebită din economia naţională, teza de doctorat, Bucureşti, 2005

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

31. EISENHOWER Dwight, Cruciadă în Europa, Editura Politica, 1975

32. Colonel PHILLIPS William, Civil-military cooperation: Vital to peace

implementation in Bosnia, Webedition, vol 46, nr 1, 1998

33. WATKINS, Charlotte, Provincial Reconstruction Teams (PRTs): an

analysis of their contribution to security in Afghanistan, Oxford Brookes

University, martie 2003

VI. SURSE WEB

34. www.afghanistan.usaid.gov accesat la 10.10.2018

35. www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/02/13/documentar-

participarea-ostasilor-romani-la-operatiunea-budapesta, accesat la data de

08.08.2017

36. www.dexonline.ro accesat la 11.12.2017

37. www.larousse.fr accesat la 13.12.2017

38. www.nato.int, accesat la data de 20.01.2014

39. www.sectorul4live.ro accesat la 12.05.2018

40. www.sfatulmedicului.ro accesat la 12.05.2018

41. www.usar.army.mil/USACAPOC, accesat la data de 20.09.2017

VII. REVISTE

42. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2007-2016.

43. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii

2006-2016.

44. Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2007-2016.

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

45. Academia Română, Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura

Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2009.

46 . Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a II-

a, Bucureşti, 1996.