1 din 27

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Neclasificat

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Exemplar nr.

Nr _____ din ____________

Maior Laviniu BOJOR

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Tema: COOPERAREA FORŢE TERESTRE -

COMUNITATE LOCALĂ PE TIMPUL CONFLICTELOR

MILITARE DE TIP IREGULAR

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Col. (r) prof. univ. dr. Mircea COSMA

- BUCUREŞTI , 2015-

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare şi Informaţii

Neclasificat

2 din 27

- pagina albă -

Neclasificat

3 din 27

C U P R I N S

INTRODUCERE ……………………………………………………..……………… 7

1. CONFLICTUL IREGULAR – CONFLICT MILITAR

CARACTERISTIC PRIMELOR DECENII ALE SECOLULUI AL XXI-LEA ..

15

1.1. Conflictele asimetrice, iregulare şi de tip hibrid ………..…………………….. 15

1.1.1. Apariţia şi escaladarea crizelor şi a conflictelor contemporane ……. 16

1.2. Conflictul iregular – aspecte generale şi specifice 39

1.2.1. Asimetria şi iregularitatea – caracteristică omniprezentă a

conflictelor armate ……………………………………….………….

40

1.2.2. Conflictul iregular – conţinut şi caracteristici ……………………… 56

1.2.2.1. Definire şi conţinut ………………………………………… 57

1.2.2.2. Caracteristici ……………………………………………….. 64

1.2.3. Corelaţia conflict iregular – conflict de tip hibrid o nouă provocare a

acţiunilor militare moderne .……… ……………………………….

95

2. COOPERAREA DINTRE FORŢELE TERESTRE ŞI COMUNITĂŢILE

LOCALE ÎN CADRUL CONFLICTELOR DE TIP IREGULAR ………………

109

2.1. Particularităţile comunităţilor locale în cadrul conflictelor iregulare ……….... 109

2.1.1 Comunitatea locală: mediu esenţial al dezvoltării umane ………….. 110

2.1.2 Populaţia locală - centru de greutate în cadrul conflictelor de tip

iregular ………………………………………………………………

121

2.2. Locul şi rolul Forţelor Terestre în cadrul conflictelor de tip iregular ………... 130

2.2.1. Forţele Terestre - rol şi modalităţi de operare în cadrul noilor

conflicte …………………………………………………………….

130

2.2.2. Relaţia Forţe Terestre - Forţe de Securitate Naţională ....................... 136

2.2.3. Rolul echipelor de reconstrucţie provincială în dinamica de

securitate regională .............................................................................

140

2.2.4. Echipa de analiză a terenului uman - premisă a colaborării civil-

militare ……………...……………………………………………….

147

2.3. Doctrine, tactici, tehnici şi proceduri folosite de Forţele Terestre în cadrul

conflictelor iregulare ………….………….……………………………………

154

2.3.1. Doctrine, tactici, tehnici, proceduri - delimitări conceptuale ………. 155

2.3.2. Cerinţe specifice doctrinei operaţiilor Forţelor Terestre .................... 159

2.3.3. Tactici, tehnici şi proceduri folosite pentru rezolvarea conflictelor

iregulare .............................................................................................

162

3. MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A MILITARILOR DIN CADRUL

FORŢELOR TERESTRE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN VEDEREA

OPTIMIZĂRII RELAŢIEI CU POPULAŢIA LOCALĂ ………………………..

175

3.1. Necesitatea competenţei interculturale ……………………………………….. 176

3.2. Tehnici, mijloace şi forme specifice interrelaţionării dintre militari şi

comunităţile locale utilizate în pregătirea militarilor …………………………

178

Neclasificat

4 din 27

3.2.1. Tehnici specifice obţinerii consensului între militari şi comunităţile

locale ………………………………………………………………….

179

3.2.2. Argumentarea - mijloc de manifestare a calităţii competenţei

interrelaţionării dintre militari şi comunităţile locale ………...……….

183

3.2.3. Comunicarea nonverbală – formă eficientă a deschiderii şi susţinerii

dialogului interuman în teatrele de operaţii ……….………...………...

188

3.2.4. Persuasiunea – formă complexă de influenţare a relaţiilor dintre

militari şi comunităţile locale …………………………………...…….

191

3.3. Analiza terenului uman în cadrul procesului de pregătire informativă a

câmpului de luptă .....................................................………...………...………...........

197

3.3.1. Modalităţi de pregătire a militarilor în vederea valorificării

potenţialului comunităţii locale ……………………………..………...

198

3.3.2. Analiza comunităţii locale în cadrul procesului de pregătire

informativă a câmpului de luptă …………………..…………………..

201

3.3.3. Specificul comportamentului militarilor necesar relaţionării Forţele

Terestre cu reprezentanţii comunităţilor locale………………...…….

213

4. PARTICULARITĂŢI ALE REALIZĂRII COOPERĂRII FORŢELOR

TERESTRE CU COMUNITĂŢILE LOCALE DIN TEATRUL DE OPERAŢII

DIN AFGANISTAN …………………………..............................………...………..

221

4.1. Influenţa caracteristicilor comunităţii locale din teatrul de operaţii Afganistan

asupra îndeplinirii misiunilor de către Forţele Terestre ………………………

221

4.1.1. Economia narcotică - resursă principală a susţinerii acţiunilor

grupărilor antiguvernamentale afgane………………………………....

222

4.1.2. Pakistanul – potenţial susţinător al forţelor antiguvernamentale din

Afganistan…………………………………...………...………...……

226

4.1.3. Forţele Naţionale de Securitate Afgană – factor al întăririi securităţii

şi siguranţei comunităţilor locale………………………...………...…

229

4.1.4. Analiza terenului uman - fundament al realizării cooperării dintre

Forţele Terestre şi comunitatea locală…………….….………...……

239

4.1.5. Situaţia politico economică a Afganistanului – factor esenţial al

gestionării eficiente a cooperării dintre Forţele Terestre şi

comunitatea locală …...............................................................………..

244

4.2. Studiu privind modalităţile de cooperare dintre Forţele Terestre şi

Comunităţile Locale în vederea îndeplinirii performante a misiunilor

încredinţate …………………………….………………..………...………......

252

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ................................................................................... 281

ABREVIERI ŞI ACRONIME ................................................................................... 201

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 305

ANEXE ......................................................................................................................... 313

Neclasificat

5 din 27

Cuvinte cheie: conflict iregular, conflict de tip hibrid, Forţe Terestre, cooperarea

Forţe Terestre - comunitate locală, echipe de analiză a terenului uman, echipe de

reconstrucţie provincială, diversitatea culturală, competenţa interculturală,

educaţia interculturală, analiza comunităţii locale, valorificarea potenţialului

comunităţii locale, Afganistan, economia narcotică, forţele naţionale de securitate

afgană.

INTRODUCERE

Tema tezei de doctorat se înscrie în aria preocupărilor şi eforturilor

semnificative ale cercetătorilor, analiştilor şi comandanţilor din domeniu, de a

aborda şi clarifica probleme de stringentă actualitate şi necesitate pentru Forţele

Terestre, şi nu numai, în ceea ce priveşte condiţionările îndeplinirii cu succes a

misiunilor în teatrele de operaţii. În acest sens, abordarea cooperării Forţe

Terestre–comunitate locală pe timpul conflictului iregular a fost concepută şi

finalizată printr-o corelare adecvată a contribuţiilor semnificative ale unor autori

consacraţi ai acestui domeniu, români şi străini, a actelor normative militare

naţionale şi internaţionale, cu o analiză ştiinţifică proprie, bazată şi pe experienţa a

trei misiuni în teatrele de operaţii din Irak şi Afganistan, atât pentru partea

teoretică, cât şi pentru cea aplicativă.

Conflictele militare ale ultimelor decenii ale secolului al XX-lea, dar mai

ales ale acestor prime decenii ale mileniului trei cunosc schimbări importante

determinate de acţiunea unor factori cu influenţă deosebită asupra fizionomiei,

caracteristicilor şi conţinutului acestora. Secolul al XXI-lea a afirmat, din nou,

prezenţa activă în cadrul conflictelor militare a unor modalităţi specifice de

desfăşurare a conflictelor militare de tip iregular şi hibrid. Această realitate, cu

ample semnificaţii şi determinări, solicită o nouă concepţie de pregătire a

militarilor ce vor îndeplini misiuni în teatrele de operaţii, care implică acţiuni

complexe, a căror succes nu poate fi realizat decât pe baza luării în considerare a

potenţialului deosebit pe care îl reprezintă comunitatea locală şi membrii acesteia.

Neclasificat

6 din 27

Se poate afirma faptul că avantajul combativ al Forţelor Terestre în faţa

adversarului rezidă în cooperarea acestora cu comunitatea locală, aceasta devenind

realmente resursa strategică care poate înclina balanţa victoriei de partea Forţelor

Terestre sau din contră, de partea adversarului din teatrul de operaţii respectiv.

Astfel, domeniul tezei de doctorat pune în evidenţă, prin argumente

ştiinţifice, prezenţa unor noi provocări în care se confruntă structurile militare

angajate în conflicte iregulare, în cadrul cărora comunitatea locală îşi manifestă tot

mai mult potenţialitatea sa, realitate cunoscută mai mult prin efectele sale şi mai

puţin sub aspectul ştiinţific al problematicii abordate.

Cercetarea noastră teoretică şi investigarea de teren sunt proiectate şi

desfăşurate pe baza unor direcţii şi obiective specifice, stabilite în vederea validării

sau invalidării ipotezelor formulate şi punerii în discuţie a problemelor esenţiale

referitoare la modalităţile de cooperare ale Forţelor Terestre cu comunităţile locale

în scopul îndeplinirii misiunilor de către acestea în cadrul conflictelor militare de

tip iregular.

În vederea realizării unor conceptualizări şi delimitări teoretice concludente

şi a continuării corecte a demersului metodologic necesar unui asemenea proiect

am utilizat ca metode de cercetare: explicaţia, comparaţia, analiza de conţinut,

descrierea, interpretarea.

Culegerea informaţiilor necesare părţii aplicative am realizat-o apelând la

metoda anchetei şi la chestionar, ca instrument de cercetare, eşantionul necesar

investigaţiei fiind constituit din militari participanţi la cel puţin o misiune în

recentele teatre de operaţii.

Având în vedere acumulările ştiinţifice, normative şi acţionale, dar mai ales

cerinţele realizării unei cooperări performante între Forţele Terestre şi comunităţile

locale în cadrul conflictelor militare de tip iregular, ne-am concentrat efortul

cercetării ştiinţifice pe direcţii, obiective şi ipoteze concludente pentru acestea.

O primă direcţie o constituie analiza conflictelor iregulare, asimetrice şi de

tip hibrid care are în vedere următoarele obiective: evidenţierea apariţiei şi

Neclasificat

7 din 27

escaladării crizelor şi conflictelor contemporane; determinarea caracteristicilor

asimetriei şi iregularităţii; stabilirea cuantumului şi caracteristicile conflictului de

tip hibrid.

Am formulat următoarea ipoteză: Dacă sunt corect fundamentate elementele

specifice conflictului iregular în cadrul conflictelor militare, atunci se obţine

succesul în îndeplinirea misiunilor de către Forţele Terestre.

Cea de-a doua direcţie, analiza cooperării dintre Forţele Terestre şi

comunităţile locale în cadrul conflictelor de tip iregular vizează îndeplinirea

următoarelor obiective: stabilirea particularităţilor comunităţilor locale;

identificarea aspectelor specifice acţiunilor Forţelor Terestre în cadrul conflictelor

de tip iregular; reliefarea modalităţilor de realizare a cooperării Forţe Terestre –

comunităţi locale; cunoaşterea doctrinelor, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor ce

pot fi folosite în cadrul conflictelor de tip iregular.

Ipoteza formulată este următoarea: Diversificarea şi utilizarea corectă a

doctrinelor, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor în realizarea cooperării Forţe

Terestre – comunităţi locale asigură îndeplinirea cu succes a misiunilor de către

acestea.

A treia direcţie, analiza modalităţilor de pregătire a militarilor în vederea

optimizării relaţiei cu comunităţile locale a impus următoarele obiective:

cunoaşterea cerinţelor competenţei interculturale; identificarea tehnicilor,

metodelor şi instrumentelor necesare pregătirii militarilor în vederea relaţionării

competente cu comunitatea locală.

Conţinutul ipotezei formulate este următorul: cu cât sunt mai bine cunoscute

şi folosite modalităţile de pregătire interrelaţionară a militarilor cu comunităţile

locale cu atât creşte calitatea comportamentului acestora în teatrele de operaţii.

Ultima direcţie, cea care are în vedere investigaţia de teren, are drept

conţinut analiza particularităţilor de realizare a cooperării Forţelor Terestre cu

comunităţile locale în teatrul de operaţii din Afganistan. Vizează următoarele

obiective: identificarea caracteristicilor economice, politice, şi militare a

Neclasificat

8 din 27

comunităţilor locale; evidenţierea modalităţilor de cooperare dintre militari români

din compunerea Forţelor Terestre şi comunităţile locale.

S-au formulat următoarele două ipoteze: dacă factorii care influenţează

situaţia Afganistanului sunt cunoscuţi atunci aceştia pot asigura îmbunătăţirea

situaţiei comunităţilor locale şi, respectiv, utilizarea ştiinţifică a modalităţilor de

validare a cooperării dintre Forţele Terestre şi comunităţile locale determină

obţinerea îndeplinirii misiunilor în cadrul conflictului militar iregular din

Afganistan.

Fundamentul construcţiei ştiinţifice, pe baza căreia am dezvoltat demersul

teoretic şi aplicativ cerut de tema tezei de doctorat, constă în relevarea aspectelor

definitorii ale conflictului iregular în cadrul conflictelor militare ale primelor

decenii ale secolului al XXI-lea şi ale comunităţii locale, respectiv prin punerea în

relaţie a acestor realităţi ale teatrelor de operaţii, concomitent cu abordarea

modalităţilor aflate la îndemâna Forţelor Terestre pentru a transforma comunitatea

locală într-un factor generator de izbândă a misiunilor acestora. De aceea,

valorificarea potenţialului comunităţii locale din aria de responsabilitate ce revine

Forţelor Terestre devine centrul de greutate al conflictului de tip iregular, realitate

susţinută de o argumentaţie proprie, convingătoare, şi de idei originale în măsură

să răspundă cerinţelor elaborării tezei de doctorat.

CAPITOLUL 1

CONFLICTUL IREGULAR – CONFLICT MILITAR CARACTERISTIC

PRIMELOR DECENII ALE SECOLULUI AL XXI-LEA

Primul capitol al tezei descrie imaginea ameninţărilor cu care se confruntă în

prezent umanitatea, scoţând în evidenţă fragilitatea actualei arhitecturi de securitate

globală. Actualele manifestări populare, materializate în revolte, demonstraţii,

proteste paşnice sau violente, lovituri de stat sau revoluţii sunt semne clare ale unui

mediu de insecuritate socio-politic. Astăzi, suntem martorii valurilor de refugiaţi

care lovesc Europa, urmare a lipsei de reacţie din partea comunităţii internaţionale

Neclasificat

9 din 27

în ceea ce priveşte mediul de insecuritate din Siria. Escaladarea situaţiei din

Ucraina sau acţiunile grupării Statului Islamic din Orientul Mijlociu, pot deschide

noi teatre de operaţii militare în viitorul apropiat, iar urgenţa reducerii victimelor

civile se poate să nu ne ofere timpul necesar de pregătire.

Conflictul asimetric din Liban a arătat lumii forţa la care poate ajunge o

grupare care se bucură de sprijinul populaţiei locale, iar acest reper nu poate fi

omis de actorii statali sau non-statali, care iau în calcul un eventual conflict cu

marile puteri occidentale.

Introducerea capabilităţilor convenţionale în ecuaţia iregularităţii multiplică

aceste riscuri ce trebuie asumate. Dacă Forţele Terestre din Afganistan s-au simţit

oarecum protejate datorită blindajului superior (tehnică MRAP capabilă să reziste

atacurilor IED) sau a sprijinului aerian de care au beneficiat 24 de ore din 24 (ceea

ce a redus semnificativ numărul ambuscadelor), accesul adversarului la mijloace

convenţionale performante ar face viaţa militarilor un coşmar.

Prin prezentarea modului de ducere a noilor conflicte militare am reiterat

necesitatea adaptării permanente a acţiunilor Forţelor Terestre la acţiunile

adversarului pentru a evita dislocarea detaşamentelor militare într-un teatru de

operaţii diferit de cel pentru care ne pregătim.

Nici un conflict nu poate să fie asemănător, în totalitate, cu cel anterior, iar

cu siguranţă, un viitor conflict nu o să fie identic cu cel din prezent. Studiul

conflictelor anterioare este obligatoriu şi oferă un punct de plecare pentru noile

metode ce trebuie aplicate. Veniturile obţinute din vânzarea hidrocarburilor în Irak

nu pot fi comparate cu profiturile ilegale obţinute din traficul de droguri afgan, iar

dacă luăm în calcul şi diferenţa de educaţie dintre cele două popoare ne dăm seama

că avem de-a face cu situaţii diametral opuse.

Problemele apar în condiţiile în care se consideră că metodele care s-au

dovedit eficiente în Irak sunt puse în aplicare, la nesfârşit, în Afganistan. Sau în

alte teatre de operaţii. Greşeala de a nu recunoaşte tipul de conflict în care

adversarul te atrage sau diagnosticarea greşită a conflictului în care o entitate îşi

Neclasificat

10 din 27

trimite forţele, va duce cu siguranţă la pierderi umane şi mari şanse de a înregistra

o înfrângere în final.

Evoluţia şi caracteristicile recentelor conflicte militare, a făcut ca armatele

moderne să studieze şi să impună înţelegerea acestui nou tip de conflict – conflictul

iregular. Astfel, Departamentul Militar de Apărare defineşte acest concept drept o

„luptă violentă între actori statali şi non-statali1 pentru câştigarea legitimităţii şi

influenţei asupra populaţiei, conflictul iregular favorizează demersuri indirecte şi

asimetrice, întrebuinţează întreaga gamă de capabilităţi militare, şi nu numai,

pentru a eroda puterea, influenţa şi voinţa adversarului2”.

Aşadar, avem o schimbare majoră în definirea conflictului, sau mai exact

în strategia pe care o foloseşte acest nou tip de conflict pentru impunerea voinţei

asupra adversarului: concentrarea efortului nu asupra forţelor militare sau a

teritoriului, ci asupra populaţiei civile, obiectivul final fiind obţinerea legitimităţii

autorităţilor politice existente în faţa cetăţenilor. Menţinerea controlului, a

influenţei şi a sprijinului popular se va face prin toate mijlocele politice,

psihologice sau economice aflate la dispoziţie. Conflictul iregular include şi acţiuni

de subminare, subversiune, sabotaje sau constrângeri duse pentru epuizarea puterii,

influenţei şi dorinţei de a lupta a forţei adverse.

Concluzia finală a acestui capitol este aceea că, pentru a face faţă viitoarelor

conflicte militare iregulare, este necesară cunoaşterea lor exactă şi pe această bază

conceperea posibilităţilor şi modalităţilor de acţiune militară eficientă.

1 Actorii non statali sunt grupurile sau organizaţiile care nu activează în structura oficială a unui stat, nu se limitează

la graniţele fizice ale unui stat şi operează în afara controlului exercitat de un stat. 2United States Department of Defense Directive 3000.07: Irregular Warfare, 1 Decembrie 2008, p.11, accesată în

13 ianuarie 2012 pe adresa http://www.dtic.mil/whs/directives/corres/pdf/300007p.pdf .

Neclasificat

11 din 27

CAPITOLUL 2

COOPERAREA DINTRE FORŢELE TERESTRE ŞI COMUNITĂŢILE

LOCALE ÎN CADRUL CONFLICTELOR DE TIP IREGULAR

În cel de-al doilea capitol cercetarea ştiinţifică este centrată spre prezentarea

unor idei referitoare la conţinutul conceptului de comunitate locală şi de stabilire a

locului şi rolului acesteia în cadrul conflictului iregular.

Am analizat rolul comunităţilor locale în cadrul conflictelor iregulare şi de

tip hibrid şi am ajuns la concluzia că populaţia locală, acest element „neutro-

activ”, reprezintă centrul de greutate al noilor conflicte în jurul căruia pivotează

neîncetat forţele beligerante din zona de conflict. Apartenenţa acesteia are un

caracter interschimbabil, oscilând către unul sau celălalt actor de pe „tabla de şah”,

în funcţie de interesele pe care aceştia le promovează şi de evenimentele care se

succed pe timpul interacţiunilor dintre ei. În opinia noastră numai prin separarea

insurgenţilor şi atragerea comunităţii locale în zona securităţii şi democraţiei se

obţine cheia succesului şi punctul central pe care trebuie să se concentreze orice

acţiune desfăşurată într-un teatru de operaţii.

Acţiunile fiecărui militar, dar mai ales ale structurilor Forţelor Terestre

participante la misiuni internaţionale, trebuie să se concentreze pe câştigarea

simpatiei şi a sprijinului local, pe atragerea populaţiei de partea forţelor

guvernamentale şi realizarea unei colaborări permanente care să reuşească

interzicerea accesului insurgent spre resursa care îi asigură forţa şi puterea de a

lupta: comunitatea locală. Analizând aceste aspecte complexe, putem aprecia

dificultatea misiunii primite de un tânăr sublocotenent sau locotenent, comandant

al unei microstructuri militare, antrenat în principal pentru a răspunde cu foc sau

pentru a-şi scoate oamenii surprinşi în ambuscadă, în condiţiile necesităţii de a crea

punţi de legătură spre inima şi sufletul populaţiei din mijlocul cărora se realizează,

de regulă, atacurile violente.

Analiza doctrinelor, tehnicilor, tacticilor şi a procedurilor de acţiune,

aplicate de Forţele Terestre române în cadrul recentelor teatre de operaţii, ne-a

Neclasificat

12 din 27

semnalat faptul că trebuie să schimbăm anumite aspecte în gândirea şi practica

militară, între care situarea populaţiei pe primul plan şi nu a adversarului ocupă un

loc important. Caracteristicile conflictelor iregulare ne-au arătat că atragerea

populaţiei de partea Forţelor Terestre va duce automat la înfrângerea unui adversar

care depinde în totalitate de resursele comunităţilor locale.

Drept urmare, am propus introducerea în Doctrina Operaţiilor Forţelor

Terestre, document ce stă la baza cunoaşterii şi gândirii militare a Forţelor

Terestre, a unui nou principiu, cel al responsabilităţii de a proteja populaţia.

Acesta are drept scop formarea deprinderilor militare care să pună în

permanenţă accent pe securitatea cetăţeanului şi a comunităţii din care acesta face

parte. Planificarea operaţiilor din zonele de conflict se va realiza în concordanţă cu

„relieful uman” din aria de responsabilitate, iar în timp, toate acţiunile sau

inacţiunile Forţelor Terestre vor fi centrate pe sprijinul populaţiei şi nu pe

neutralizarea adversarului. Acest lucru însemnă chiar şi neangajarea cu foc a

adversarului în cazul în care acest demers poate pune în pericol viaţa unor localnici

aflaţi în imediata apropiere.

Considerăm că majoritatea conflictelor sunt alimentate de surse

informaţionale culturale care se comportă asemenea unui aisberg. O mică parte din

ele sunt identificabile (obiceiuri, îmbrăcăminte, arhitectura) pe când majoritatea

acestora (concepţii, mentalităţi, idealuri) sunt memorate în ”hărţile mentale” ale

comunităţilor locale care sunt mult mai greu accesibile pentru a putea fi cunoscute.

Analizând greşeli ce au permis forţelor insurgente din Afganistan şi Irak să preia

iniţiativa acţiunilor de luptă şi controlul teritoriului, am propus implementarea unei

soluţii identificate şi aplicate de către NATO, respectiv acţiunea unor echipe

specializate (Human Terrain Team) pentru decodificarea matricei socio-culturale a

populaţiei locale şi pregătirea Forţelor Terestre în vederea îndeplinirii misiunilor

cu eficienţă pe această bază.

Ţinând cont de rolul şi locul comunităţilor locale în cadrul conflictelor

iregulare, identificate pe parcursul capitolului, Forţele Terestre implicate în acţiuni

Neclasificat

13 din 27

militare similare îşi vor propune acele direcţii şi modalităţi de acţiune pentru a

câştiga legitimitatea şi influenţa asupra populaţiei, dintre care reţinem ca fiind

specifice următoarele: investirea încrederii în capacitatea comandanţilor de la cele

mai mici structuri de a acţiona independent, în mod performant, în zona lor de

responsabilitate; dislocarea forţelor din teren sub forma unei pânze de păianjen

care să includă toate localităţile din zona de responsabilitate; atragerea

comunităţilor locale prin relaţionarea cu localnicii şi liderii acestora, a instituţiilor,

inclusiv neguvernamentale, şi a mass-mediei de partea efortului depus în vederea

realizării protecţiei fizice, şi nu numai, a populaţiei locale.

CAPITOLUL 3

MODALITĂŢI DE PREGĂTIRE A MILITARILOR DIN CADRUL

FORŢELOR TERESTRE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN VEDEREA

OPTIMIZĂRII RELAŢIEI CU POPULAŢIA LOCALĂ

În baza construcţiei teoretice anterioare, în cel de-al treilea capitol ne-am

concentrat pe modul de pregătire al militarilor pentru facilitarea cooperării cu

populaţia locală.

Transformarea conflictelor şi ducerea acţiunilor militare în ţări cu o

moştenire culturală diferită impun noi abordări pentru atingerea obiectivelor şi

îndeplinirea misiunilor încredinţate. Formarea unor competenţe interrelaţionale, cu

ajutorul cărora să depăşim anumite bariere ale comunicării, pot să facă diferenţa în

condiţiile în care supremaţia aeriană şi chiar supremaţia militară, în totalitate, nu

mai reprezintă condiţia unică şi suficientă pentru câştigarea conflictului.

Atragerea membrilor comunităţii locale nu se poate realiza fără o foarte

bună comunicare. Această concluzie are în vedere faptul că fiecare conflict

iregular se câştigă sau se pierde la nivelul tactic de echipele, grupele şi plutoanele

implicate. Mai exact de liderii acestora. Niciodată nu o să avem suficiente forţe

pentru a trimite un pluton în fiecare sat din aria de responsabilitate, dar o grupă

deţine putere de foc mai mult decât suficientă în această luptă orientată spre

Neclasificat

14 din 27

câştigarea populaţiei şi nu pe nimicirea adversarului. În opinia noastră, militarii

români sunt pregătiţi pentru confruntările militare armate, dar nu în suficientă

măsură formaţi pentru câştigarea „Hearts and Minds”. Nu e suficient să fim

prezenţi în mijlocul cetăţenilor, trebuie să vorbim cu ei, să aflăm cu ce probleme se

confruntă şi care le sunt aşteptările. Comunicarea nu se limitează la dimensiunea

verbală, la cuvintele ce pot fi rostite sau la cele care nu pot fi înţelese. Riscurile

existente impun purtarea echipamentelor de protecţie pe timpul contactelor

realizate cu populaţia locală. Aceste măsuri de securitate pot fi trecute cu vederea

dar lipsa de respect nu. O atitudine sfidătoare faţă de cultura naţională sau

populaţia locală transformă militarii din eliberatori în cuceritori, din aliaţi în

adversari. Atitudinea militarilor, în special a celor care intră zilnic în contact cu

localnicii din zona de responsabilitate, trebuie formată. Această luare de poziţie în

raportul cu partenerul de dialog, este dezvăluită prin intermediul unor indicatori

precum: gestică, tonul vocii, reacţii, acţiuni.

Am folosit termeni precum „cetăţi umane”, „ziduri umane” sau „blindaj

uman” tocmai pentru a scoate în evidenţă necesitatea implementării unor metode

nonviolente, care se adresează softului uman, în care cuvântul este mult mai

eficient decât bombele inteligente, în efortul principal de atragere a sprijinului

popular. Formarea deprinderilor în ceea ce priveşte folosirea celor mai potrivite

cuvinte în contextul existent poate duce la programarea mentală a interlocutorului

spre o stare emoţională favorabilă cooperării. Activarea ”softului mintal” nu se

poate realiza fără o cunoaştere detaliată a comunităţii, a informaţiilor care definesc

mediul operaţional din punct de vedere al populaţiei locale.

Deprinderile formate pe terenurile de instrucţie trebuie completate cu noi

competenţe, specifice noilor cerinţe ale teatrelor de operaţii. Misiunile de patrulare,

escortă, puncte control trafic, posturi de observare, ambuscade sau scotocire,

eficiente în contactele directe cu insurgenţii, nu trebuie omise, dar ele singure nu

reuşesc să atragă sprijinul populaţiei. Metode indirecte, raţionale, lipsite de

violenţă, trebuie încurajate chiar dacă necesită transformarea unui militar în

Neclasificat

15 din 27

mediator, diplomat, negociator, economist, administrator sau educator. Folosirea

militarilor drept ”senzori” nu doar în direcţia identificării şi colectării informaţiilor

din aria de interes, dar şi invers, prin distribuirea acestora, în mod direct sau prin

comportamentul adoptat, devine o necesitate şi notă firească de comportament.

Acordarea respectului şi a consideraţiei faţă de obiceiurile şi tradiţiile culturale

sunt mesaje pozitive în eforturile duse pentru evitarea şocului cultural.

Antrenarea Forţelor Terestre, în special a celor care încadrează structurile

tactice aflate în contact direct cu populaţia din zona de responsabilitate, trebuie să

ţină cont de moştenirea culturală existentă în zona de conflict . Analiza terenului

uman poate să transforme străinul dintr-un ”ciudat”, un „adversar”, într-un partener

a căror acţiuni sunt dictate de o moştenire culturală diferită de a lor. Cunoaşterea

particularităţilor culturale permite militarilor să-şi folosească limbajul, inclusiv al

trupului, într-un mod care să confirme esenţa mesajului verbal transmis prin viu

grai. Nu există reţeta magică şi nici nu găsim răspunsuri general valabile la toate

întrebările ce apar în cadrul comunicării interculturale, dar aceasta, în ansamblul ei,

trebuie să evite etnocentrismul, stereotipurile, prejudecăţile şi toate barierele care

pot duce la blocarea mesajelor dintre civili şi militari. Analiza comunităţilor din

aria de responsabilitate, în cadrul procesului de luare a deciziei, reprezintă o etapă

care permite militarilor identificarea punctelor slabe, a locurile vulnerabile prin

care adversarul îşi consolidează poziţia în relaţia cu populaţia locală. Cunoaşterea

acestor ”open doors” către adversar, ne permite să acţionăm în direcţiile necesare,

să evacuăm ameninţările în afara ”cetăţilor umane” şi să evităm prelungirea

conflictelor spre termene în care consumul de resurse devine insuportabil.

Obiectivele instruirii şi formării militarilor trebuie să se alinieze la cerinţele

şi provocările actuale, la rezultatele şi experienţa acumulată, prin implementarea

unor programe care vizează formarea şi specializarea permanentă a resursei umane

în direcţia cunoaşterii terenului uman din aria de responsabilitate încredinţată.

Competenţa interculturală asigură nu numai realizarea unui dialog

constructiv între militarii din structurile Forţelor Terestre şi membrii comunităţii

Neclasificat

16 din 27

locale, ci şi valorificarea potenţialului întregii comunităţi locale. Numai astfel, se

poate cunoaşte, în detaliu, mediul operaţional în care se acţionează.

Concluzia capitolului trei este una relevantă din punct de vedere al

comportamentului militarilor din Forţele Terestre şi anume faptul că, dacă nu se

acordă respectul cuvenit culturii şi tradiţiilor locale, se pot eroda relaţiile dintre

aceştia şi comunitatea locală, ceea ce va duce, în final, la ruptura cooperării dintre

cei doi parteneri sau chiar la transformarea unui bun prieten într-un inamic

periculos.

CAPITOLUL 4

PARTICULARITĂŢI ALE REALIZĂRII COOPERĂRII FORŢELOR

TERESTRE CU COMUNITĂŢILE LOCALE DIN TEATRUL DE

OPERAŢII DIN AFGANISTAN

Pe parcursul acestui capitol am apelat la două modalităţi de investigare,

metoda studiului de caz şi a anchetei, în cadrul cărora au fost vizate următoarele

obiective: identificarea caracteristicilor economice, politice, şi militare a

comunităţilor locale afgane, respectiv evidenţierea modalităţilor de cooperare

dintre militari români din compunerea Forţelor Terestre şi comunităţile locale

afgane.

Am identificat cât de greşit s-au abordat anumite problemele reale. Timp de

10 ani în Afganistan s-a evitat concentrarea asupra populaţiei locale, obiectivele şi

misiunile planificate fiind direcţionate într-o continuă urmărire a grupărilor

talibane. Forţele Terestre, inclusiv cele din România, şi structurile militare şi civile

dislocate în Afganistan, au construit şcoli deşi nu existau profesori care să ţină

cursuri, au construit instituţii bancare deşi nimeni nu avea conturi şi nici bani pe

care să îi depoziteze sau au investit resurse în construirea unor centre de frumuseţe

destinate femeilor într-o ţară în care soţiile nu au voie să-şi arate chipul. Nu s-a

acordat atenţie greutăţilor zilnice, precum lipsa locurilor de muncă sau efectelor pe

care populaţia era nevoită să le suporte ca urmare a acţiunilor militare desfăşurate

Neclasificat

17 din 27

în zonele urbane. Nu s-a ştiut ce se întâmplă în comunităţile aflate la mare distanţă

de bazele militare iar la predarea-primirea zonelor de responsabilitate, a fost

suficient ca populaţia locală să fie catalogată drept ”prietenoasă” sau ”ostilă”. În

acest fel, fiecare detaşament dislocat o lua de la ”zero” în ceea ce priveşte

înţelegerea mediului operaţional din punct de vedere al populaţiei locale.

Nu au fost concentrate eforturile spre consolidarea autorităţilor

guvernamentale pentru a le aduce la stadiul de a prelua responsabilităţile

îndeplinite de structurile militare multinaţionale. Sprijinirea unui guvern eficient şi

dezvoltarea economică durabilă a naţiunii gazde, devin un conţinut obiectiv de

important ce trebuie cunoscut şi respectat de Forţele Terestre. Rezultatele

extraordinare ale Forţelor Terestre devin irelevante dacă formarea unui guvern

legitim eşuează după plecarea acestora din zonele de acţiune specifice spaţiului

naţional al statului respectiv.

Exemplul Afganistanului, analizat în detaliu în acest capitol, este un reper

semnificativ în acest sens. Infuzia de bani alocată reconstrucţiei naţionale din

Afganistan cu siguranţă a fost direcţionată greşit. Această disfuncţionalitate s-a

datorat faptului că s-a încercat securizarea întregului stat şi proiectele de

reconstrucţie naţională au fost dezvoltate în întreaga ţară, indiferent de existenţa

sau nu a influenţei talibane în aceste zone. În lipsa unor rezultate care să poată

pună pe picioare economia afgană, putem spune că banii investiţi au fost folosiţi

pentru „cumpărarea temporară a bunăvoinţei populaţiei” şi nu pentru câştigarea

încrederii şi a credibilităţii acesteia de lungă durată. Ultimele studii arată că în

Afganistan s-au cheltuit peste 650 miliarde de dolari, dar, fără un control fiscal

eficient şi cu un guvern corupt, rezultatele au fost mult sub aşteptări.

În acest fel, conflictul iregular se dovedeşte a fi o confruntare extrem de

complexă, care ne-a demonstrat că reuşeşte să anihileze cu uşurinţă decalajul

tehnologic existent. Confruntarea cu un adversar lipsit de scrupule, ascuns în

interiorul comunităţilor umane devine o misiune imposibilă pentru o

Neclasificat

18 din 27

microstructură condusă de un tânăr ofiţer sau subofiţer, proaspăt ieşit de pe băncile

instituţiilor militare de pregătire, dacă nu este instruit pentru aceste situaţii.

Pentru investigarea de teren am considerat că metoda cea mai potrivită este

ancheta, iar ca instrument de cercetare chestionarul. Au fost interogaţi un număr

total de 72 de militari cu vârsta cuprinsă între 20-50 de ani, dintre care 11 ofiţeri,

27 subofiţeri, 34 militari profesionişti, care au participat cel puţin o dată la acţiuni

militare în cadrul TO Afganistan.

Interpretarea răspunsurilor ne-a arătat că există diferenţe şi consecinţe

negative asupra unei cooperări adecvate între Forţele Terestre şi comunităţile

locale, determinate de lipsa competenţei interculturale şi de găsirea celor mai

eficiente strategii de comunicare şi acţiune cu membrii acestora.

Prima întrebare de opinie a chestionarului a urmărit identificarea misiunii

principale a acţiunilor desfăşurate de militarii români din cadrul Forţelor Terestre,

în TO Afganistan.

Din variantele de răspunsuri oferite, Asigurarea şi menţinerea libertăţii de

mişcare pe A1 şi pe principalele căi de comunicaţie din aria de responsabilitate a

fost considerată, aşa cum rezultă din figura nr. 4.1, ca misiune principală,

respondenţii optând în proporţie de 75% pentru aceasta.

Figura nr. 4.1. - Misiunea principală a detaşamentelor din care militarii au făcut parte.

11%

14%

75%

Neutralizarea grupărilor antiguvernamentale (talibani, membrii şi simpatizanţi Al Qaeda).

Sprijinul autorităţilor locale şi guvernamentale în eforturile depuse pentru câştigarea legitimităţii şi influenţei asupra populaţiei.

Asigurarea şi menţinerea libertăţii de mişcare pe A1 şi pe principalele căi de comunicaţie din aria de responsabilitate.

Neclasificat

19 din 27

Acest răspuns confirmă faptul că pe timpul celor peste 13 ani de conflict

Forţele Terestre nu s-au concentrat cu adevărat pe obiectivul primordial al

conflictelor de tip iregular: atragerea sprijinului popular. Reiterăm prezenta

concluzie deoarece acest deziderat nu poate fi atins de la distanţă, prin misiuni care

se concentrează pe securitatea principalelor căi de comunicaţie şi lăsarea

comunităţilor locale, cu excepţia celor dispuse de-a lungul A1, sub influenţa

grupărilor talibane.

Răspunsurile la întrebarea privind măsura în care unele activităţi contribuie la

îndeplinirea misiunilor şi atingerea obiectivelor ne arată că Atragerea sprijinului

popular de partea Coaliţiei şi a guvernului afgan a constituit, aşa cum rezultă din

figura nr. 4.2., opţiunea dominantă a respondenţilor.

Figura nr. 4.2. – Măsura în care atragerea sprijinului popular contribuie la îndeplinirea

misiunilor de către Forţele Terestre. La fel, cunoaşterea culturii afgane şi respectarea tradiţiilor şi a obiceiurilor

locale, în special cele ce rezultă din practicarea unei religii diferite, prin

răspunsurile date (materializate grafic în fig. nr. 4.3) au confirmat importanţa

religiei, a tradiţiilor şi a obiceiurilor locale, a limbajului folosit în cadrul cooperării

dintre reprezentanţi cu o moştenire socio-culturală total diferită.

1

544

1

16

6

1

4

6

14

10

În foarte mică măsură

În mică măsură Nici/ Nici În mare măsură În foarte mare măsură

of sof Mp

Neclasificat

20 din 27

Figura nr. 4.3. - Măsura în care cunoaşterea şi respectarea culturii afgane contribuie la

îndeplinirea obiectivelor. Elaborarea chestionarului, răspunsurile subiecţilor participanţi la misiuni în

TO Afganistan, ne-au dat posibilitatea realizării unei cercetări în teren, prin care

am putut identifica, analiza şi elabora concluzii şi propuneri relevante din

perspectiva temei tezei de doctorat, a cerinţelor formulate prin direcţiile şi

obiectivele stabilite în scopul validării sau invalidăriiipotezelor construite.

Analiza răspunsurilor demonstrează că militarii participanţi din Forţele

Terestre la îndeplinirea unor misiuni în teatrele de operaţii se confruntă cu un

mediu operaţional în care este prezent conflictul iregular. Diversitatea opţiunilor

exprimate în ceea ce priveşte cooperarea Forţe Terestre – comunitate locală în

cadrul conflictului iregular, ne arată existenţa unor puncte de vedere comune ale

categoriilor de militari participanţi la misiuni multinaţionale, dar şi anumite

particularităţi pe fiecare categorie a acestora, ceea ce confirmă necesitatea

înţelegerii şi aplicării atât în procesul de formare şi pregătire al acestora, cât şi în

executarea acţiunilor militare internaţionale a unui comportament intercultural

adecvat, în cadrul căruia cooperarea performantă cu comunitatea locală devine

cheia succesului îndeplinirii obiectivelor şi misiunilor primite.

În foarte mică

măsură

În mică măsură Nici/ Nici

În mare măsură În foarte

mare măsură

00

2

5

41

43

14

51

54

20

4

of sof Mp

Neclasificat

21 din 27

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Tematica tezei de doctorat răspunde unor necesităţi ale cercetării ştiinţifice

şi acţiunilor practice din domeniul ducerii operaţiilor multinaţionale de către

Forţele Terestre, propunând o nouă şi importantă problematică specifică

desfăşurării conflictului militar iregular, cea a cooperării dintre Forţele Terestre şi

comunităţile locale. Studiul nostru ştiinţific a vizat realizarea unei abordări

teoretice clarificatoare şi originale, completată de rezolvări practice care împreună

să poată contribui la lărgirea posibilităţilor de analiză a conflictului militar iregular

şi a optimizării relaţiei dintre Forţele Terestre şi comunităţile locale, condiţie şi

necesitate a îndeplinirii cu succes a misiunilor acestora în oricare teatre de operaţii.

Considerăm că distanţa dintre speranţe şi recomandări, dintre teorie şi

acţiune practică concretă, în ceea ce priveşte investiţia în potenţialul comunităţii

locale, este încă destul de mare faţă de modul în care acţionează în prezent Forţele

Terestre pentru realizarea cooperării cu comunităţile locale. Această constatare este

reliefată şi de opiniile militarilor investigaţi în cadrul cercetării de teren.

Apreciem că demersul nostru ştiinţific, teoretic, praxiologic, metodologic şi

axiologic, finalizat prin dezvoltări teoretice semnificative şi soluţionări practice

concrete ale cooperării dintre Forţele Terestre şi comunităţile locale pe timpul

conflictului militar iregular, au validat ipotezele formulate şi au finalizat realizarea

cerinţelor formulate prin direcţiile şi obiectivele cercetării.

Analiza cooperării dintre Forţele Terestre şi comunităţile locale în timpul

unui conflict iregular, prin prisma abordărilor teoretice şi a acţiunilor practice

prezentate, ne-a favorizat posibilitatea concentrării cercetării noastre şi asupra unor

acţiuni care pot contribui la realizarea performantă a relaţiilor dintre militarii

participanţi la misiuni multinaţionale şi fiecare membru al comunităţii locale.

Având în vedere necesitatea gestionării eficiente a cooperării dintre Forţele

Terestre şi comunităţile locale, în continuare aducem în atenţie următoarele

propuneri:

Neclasificat

22 din 27

- Cunoaşterea de către Forţele Terestre a terenului uman din Aria de

Responsabilitate. Acest aspect implică cunoaşterea de către militari a informaţiilor

care să le permită „creionarea” populaţiei locale pe „harta” zonei de

responsabilitate. Acestea sunt, dar nu se limitează la:

apartenenţa politică, socială, şi culturală a populaţiei şi eventualele aspecte

ce rezultă din orientarea ideologică a acestora;

nevoile, trebuinţele, interesele, aspiraţiile sau idealurile care stau la baza

acţiunilor populaţiei;

nivelul şi condiţiile de trai ale cetăţenilor;

mediul de securitate (sau insecuritate) din interiorul comunităţilor umane şi

factorii care stau la baza acestuia;

accesul la resurse al cetăţenilor (materiale, financiare, informaţionale, etc);

organizarea socială şi liderii formali sau informali ai Comunităţilor Locale;

- Alocarea de forţe şi resurse suficiente pentru teritoriul repartizat. Forţele

trebuie să cuprindă specialişti din toate domeniile necesare (politic, economic,

cultural, social, etc) astfel încât structurile militare, optim dimensionate, să se poate

concentra pe realizarea securităţii fizice a populaţiei locale şi pregătirea structurilor

de securitate naţională. Lipsa resurselor şi a reformelor pentru redresarea

economică a ţării gazdă înseamnă acceptarea compromisurilor şi propagarea unor

activităţi care împing populaţia în afara legii, mai exact spre tabăra adversă.

Câştigarea existenţei din activităţi ilicite poate fi stopată doar prin oferirea unor

alternative economice viabile, iar acest aspect presupune, în majoritatea cazurilor,

refacerea de la zero a economiei naţionale a respectivului stat. Lipsa forţelor şi a

resurselor dislocate nu înseamnă neapărat pierderea şanselor de reuşită ci poate

însemna doar prelungirea perioadei de dislocare a forţelor internaţionale. Dar

ignorarea cetăţeanului şi a comunităţii din care acesta face parte cu siguranţă va

duce în final la pierderea conflictului şi irosirea resurselor alocate.

- Identificarea şi soluţionarea disfuncţionalităţilor ce pot să apară în cadrul

cooperării dintre detaşamentele militare şi comunităţile umane, ca urmare a

Neclasificat

23 din 27

diferenţelor culturale existente. Acestea se referă în principal la cele ce rezultă din

barierele de comunicare sau efectele „şocului cultural” iniţial, iar evitarea lor prin

formarea unor competenţe interculturale trebuie să aibă în vedere toate categoriile

de personal. În cadrul tuturor conflictelor militare, contactul dintre detaşamentele

internaţionale şi comunităţile locale (ne referim la relaţionarea zilnică şi nu la

ceremoniile sau evenimentele particulare în care se întâlnesc liderii acestora sau

membrii echipelor CIMIC) se realizează de grupările de nivel tactic, prin subofiţeri

sau soldaţi şi gradaţi profesionişti. Formarea competenţei interculturale nu poate să

se limiteze la corpul ofiţerilor din comandament sau a echipelor CIMIC. Mesajul

transmis de soldaţii şi gradaţii profesionişti reprezintă mesajul întregii structuri din

care aceştia fac parte.

- Direcţionarea efortului principal a Forţelor Terestre spre populaţiei locală

şi nu spre grupările antiguvernamentale. Obţinerea scopului general, de atragerea

populaţiei în efortul comun de îndeplinire a obiectivelor militare, poate fi

condiţionat de atingerea cu prioritate a unor obiective civile, dar reprezintă un preţ

mult mai mic faţă de ceea ce ar însemna ducerea conflictului în lipsa sprijinului

popular.

- Realizarea în cadrul procesului de instrucţie al militarilor din cadrul

Forţelor Terestre, ce urmează să execute misiuni în cadrul conflictelor iregulare şi

de tip hibrid, a unor exerciţii specifice prin care să se urmărească formarea

deprinderilor şi creşterea competenţei militarilor de a atrage sprijinul cetăţenilor şi

al comunităţilor locale din zona de responsabilitate în care urmează să acţioneze.

- Menţionarea în toate publicaţiile militare folosite în procesul de instrucţie

al Forţelor Terestre, inclusiv în instituţiile de învăţământ militar, a rolului decisiv

al populaţiei locale în cadrul noilor conflicte militare. Adaptarea Doctrinei

Operaţiilor Forţelor Terestre prin introducerea principiului responsabilităţii de a

proteja populaţia, a cărei aplicare cu siguranţă va duce la consolidarea relaţiilor

dintre structurile militare şi cele locale, ca urmare a ducerii acţiunilor militare

centrate pe populaţie şi nu pe adversar.

Neclasificat

24 din 27

- Punerea la dispoziţia comandanţilor şi a organelor de decizie politico-

militară a unor informaţii prin care să se argumenteze necesitatea perfecţionării

cooperării dintre Forţele Terestre şi comunităţile locale, prin apelarea la metode şi

instrumente specifice teoriei deciziei, culturii organizaţionale, teoriei

organizaţionale, psihologiei, sociologiei şi, în special, a ştiinţei militare.

- Menţinerea şi asigurarea creşterii încrederii în valenţele deosebite ale

cooperării Forţelor Terestre cu comunităţile locale ca modalitate sigură şi eficientă

pentru îndeplinirea misiunilor specifice operaţiilor duse din cadrul conflictului

militar de tip iregular.

Toate aceste aspecte reflectă importanţa şi actualitatea temei tezei de

doctorat, care încearcă să evidenţieze faptul că forţele armate române au luat şi

continuă să ia parte, în prezent, la un conflict militar a căror caracteristici nu au

fost pe deplin exploatate, nu au fost pe deplin înţelese de structurile tactice

implicate în acţiuni militare şi nu sunt suficient folosite pentru crearea avantajelor

şi obţinerea unor rezultate pozitive.

BIBLIOGRAFIE

Regulamente şi instrucţiuni militare româneşti

* Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre/F.T. 1, 2007

*SMG/PF-3 Doctrina pentru operaţii întrunite a Armatei României, 2014

* Manualul operaţiilor de contrainsurgenţă, Centrul de Instruire pentru

Infanterie şi Vânători de Munte „Constantin Brâncoveanu”, Făgăraş, 2011

*SMG/PF-5.2 Doctrina pentru cooperare civili militari (CIMIC), 2013

Regulamente şi instrucţiuni militare străine

*Directiva Departamentului Apărării SUA din 1 decembrie 2008 cu numărul

3000.07: Irregular Warfare

* Handbook, Commander’s Guide, Employing a Human Terrain Team in

Operation Enduring Freedom and Operation Iraqi Freedom,Tehnics, Tactics and

Neclasificat

25 din 27

Procedures, 2009

* Joint Publication 3-26, Counterterrorism, Departamentul de Apărare al SUA

2009

* Rapoartele SIGAR (Special Inspector General for Afghanistan Reconstruction)

ale inspectorului general pentru reconstrucţia Afganistanului , 2012, 2013, 2014

Lucrări de autori români şi străini

1. Alderson, A., The validity of british army counterinsurgency doctrine after

the war in Iraq 2003-2009 , Cranfield University, 2009

2. Berger P., The Longest War – The enduring conflict between America and al-

Qaeda, Free Press, New York, 2011

3. Boacă, M., Curs – comunicarea interculturală, Editura UNAp, Bucureşti,

2010

4. Chifu, I., Libia şi operaţiunile NATO. Reîntoarcerea de la voluntarism la

regulile clasice ale dreptului internaţional , Impact Strategic, Nr. 2/2011

5. Clausewitz, C ., Despre Război, Editura Militară, Bucureşti, 1982

6. Cordesman, A., Shape, Clear, Hold, Build, and Transfer: The Full Metrics of

the Afghan War, 2010

7. Cordesman, A., The U.S. cost of the Afghan War: FY2002-FY2013 - Cost in

military operating expenditures and aid and prospects for “transition”, 2012

8. Cosma, M., Agresiunea Informaţional-Simbolică a Securităţii Naţionale,

Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 1997

9. Cosma, M., Cosma, B., Dezvoltarea comunitară, Editura Alma Mater,

Sibiu, 2011

10. Cosma M, Cosma B., Educaţia interculturală: de la teorie la practică ,

Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, 2006

11. Cosma, M., Rezilienţa la riscuri şi ameninţări la începutul sec. al XXI-lea,

Editura Alma Mater, Sibiu, 2008

12. Cosma, M., Raţiu, A., Sisteme şi doctrine politico militare, Editura

Neclasificat

26 din 27

Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, 2007

13. Dinu, Ş., Rolul factorilor culturali în acţiunile militare, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare Carol I, Bucureşti, 2011

14. Frunzeti, T., Neag, M., (coordonatori), Dezvoltarea durabilă şi perspectiva

securităţii umane, Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

Sibiu, 2009.

15. Kaldor, M., Securitatea umană, Editura, CA Publishing, Cluj Napoca, 2010

16. Kilcullen, D., Three Pillars of Counterinsurgency, 2006

17. Kiş, A.„NATO & Securitatea Umană, Editura Universităţii din Oradea. 2012

18. Kimbrough, J., Examining U.S. Irregular Warfare doctrine, Department of

The Air Force - Air University, 2008

19. Neag, M., Dezvoltarea durabilă – garant final al securităţii umane, 2011

20. Neag, M., coordonator, “Garantarea securităţii umane”, vol. II “Securitatea

umană prin integrare europeană şi dezvoltare umană”, Editura Sitech,

Craiova, 2010

21. Rollins, J., Wyler, L., International Terrorism and Transnational Crime:

Security Threats, U.S. Policy, and Considerations for Congress, 2010

22. Tatu, A., Managementul informaţiilor de securitate naţională în contextul

noilor ameninţări asupra securităţii naţionale, Colocviu Strategic, Nr.8/2011

23. Tran V., Stănciugelu, I., Curs de teoria comunicării, Editura Facultăţii de

Comunicare şi Relaţii Publice "David Ogilvy", Bucureşti, 2001

24. Văduva, G., Dinu, M., Crizele politico-militare ale începutului de mileniu,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2005,

25. Voloşin, A., Melica, V., Paradoxul asimetriei în conflictele internaţionale în

actuala etapă, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare

internaţională a Centrului de Studii Strategice de Apărare si Securitate

U.N.Ap. - 20-21 noiembrie 2008, Bucureşti -vol.2.

Neclasificat

27 din 27

Surse web

1. www.sri.ro

2. www.forter.ro

3. www.isaf.nato.int

4. www.dtic.mil/doctrine/dod_dictionary

5. www.csis.org

6. www.metro.co.uk

7. www.reuters.com

8. www.foreignpolicy.com

9. www.mapn.ro

10. www.news.bbc.co.uk