REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - bio.uaic.ro · PDF fileatomică cu rezoluție înaltă și...
Transcript of REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT - bio.uaic.ro · PDF fileatomică cu rezoluție înaltă și...
1
UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI
FACULTATEA DE BIOLOGIE
ŞCOALA DOCTORALĂ DE CHIMIE ȘI ŞTIINŢE ALE VIEŢII ŞI PĂMÂNTULUI
Contaminarea cu metale grele şi toxicocinetica acestora în
ecosistemele acvatice dulcicole, influenţa lor asupra
organismelor acvatice şi asupra omului
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător de doctorat:
PROF.UNIV.DR. MOGLAN IOAN
Student-doctorand:
STRUNGARU ŞTEFAN-ADRIAN
Iași
2016
2
Comisia de doctorat (decizia nr.13150 din 22.08.2016) are următoarea
componenţă:
Preşedinte:
- Prof. univ. dr. Gabi Drochioiu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din
Iaşi, Director al Școlii doctorale de Chimie și Științe ale Vieții și
Pământului
Conducător ştiinţific:
- Prof. univ. dr. Ioan Moglan, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Referenţi:
- Prof. univ. dr. ing. Carmen Teodosiu, Universitatea Tehnică „Gheorghe
Asachi” din Iaşi
- Prof. univ. dr. Mircea Nicuşor Nicoară, Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi
- Conf. univ. dr. Alexandru Crişan, Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-
Napoca
3
CUPRINS
Introducere ................................................................................................................................. 4
Scopul principal .......................................................................................................................... 4
Obiective propuse și realizate .................................................................................................... 4
Capitolul II - Impactul produs de metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) rezultate din
activitățile Combinatului de Utilaj Greu (C.U.G.) din Iași asupra papurei (T. latifolia ) ............. 6
II.2. Materiale și metode ......................................................................................................... 6
II.3 Rezultate și discuții ........................................................................................................... 6
II.3.2. Contaminarea apei și a sedimentelor râului Nicolina cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co,
Pb și Cd) ................................................................................................................................... 6
II.3.3. Impactul cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb, Cd) rezultat al activităților antropogene
asupra speciei Typha latifolia. Utilizarea acesteia ca bioindicator și în remedierea
ecosistemelor acvatice contaminate .................................................................................... 12
Capitolul III - Bioacumularea, poluarea și biocircuitul metalelor grele (Pb, Cd, Cu, Ni și Cr) în
ecosistemul Lacului Stânca-Costești, România ........................................................................ 13
III.3.Rezultate și discuții ........................................................................................................ 13
III.3.2. Biocircuitul metalelor grele (Cu, Cd, Cr, Ni și Pb) în organismul speciilor de pești
investigate ......................................................................................................................... 14
Toxicitatea cadmiului și riscul consumului cărnii de pește provenită din Lacu-Stânca
Costești de către om ............................................................................................................. 17
III.3.3.Interacțiunea gazdă-parazit Alburnus alburnus și Ligula intestinalis ......................... 18
III.3.4.Bioacumularea metalelor grele analizate la speciile Viviparus acerosus (B.1862) și
Dreissena polymorpha (P.1774) ............................................................................................ 20
Concluzii și recomandări ........................................................................................................... 21
Bibliografie selectivă ................................................................................................................. 24
4
Introducere
Metalele au jucat şi joacă un rol important nu doar pentru om ci şi pentru toate
formele de viaţă. Numeroși oameni de știință afirmă că viaţa nu ar fi evoluat fără apariţia şi
concentrarea unor săruri metalice la suprafaţa litosferei, care iniţial fără nici un rol pentru
organisme au fost incluse în structuri complexe de natură proteică şi în schimburi ionice. Sub
formă de săruri, aliaje şi stare pură, elementele metalice au un rol important asupra vieţii și
activităţilor antropogene cum ar fi cele socio-economice şi tehnologice. Dintre metalele
cunoscute nu toate au rol benefic pentru formele de viaţă şi nu există în aceeaşi proporţie
pe planetă noastră, iar atunci când sunt concentrate la exteriorul litosferei în diferite
ecosisteme ridică probleme extrem de mari.
Tehnica modernă de analiză care stă la baza cuantificării concentraţiilor elementelor
metalice a fost pusă în practică abia după anul 1955 de către Alan Walsh şi mai târziu de
L’vov, utilizând spectrometria cu absorbţie atomică. Această tehnică s-a dezvoltat rapid, cu o
precizie din ce în ce mai mare, eliminând interferenţele cu alţi compuşi.
Ecosistemele acvatice au cel mai rapid timp de răspuns la poluarea cu metale toxice
datorită interacţiunilor care au loc între metale –biotă și proprietăţile fizico-chimice ale apei.
Acestea sunt o resursă importantă pentru susţinerea vieţii şi a integrităţii mediului.
Activitățile antropogene necontrolate fac presiuni imense asupra tuturor ecosistemelor.
Fiecare ființă vie pe Terra are dreptul la un mediu curat în care să se nască, să crească, să se
reproducă și să își încheie viața (Strungaru et al., 2015a).
Scopul principal
În lucrarea de faţă sunt prezentate și discutate abordări originale, interdisciplinare ale
studiilor din domeniul ecotoxicologiei atât pe plan naţional cât şi mondial. Pentru
îndeplinirea obiectivelor au fost integrate ultimele studii efectuate în domeniu şi au fost
dezvoltate în vederea propunerii unor noi metode de analiză şi diagnoză ecotoxicologică ale
metalelor toxice din ecosistemele acvatice (apă-biotă-sediment) sub forma biocircuitelor și al
transferului lor de-a lungul reţelelor trofice în care este inclus și omul.
Obiective propuse și realizate
- O1: impactul produs de metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) rezultate din
activitățile fostului Combinat de Utilaj Greu (C.U.G.) din Iași asupra papurei (Typha
latifolia L.)
5
- O2: monitorizarea parmetrilor fizico-chimici ai apei și a cinci metale (Cd, Pb, Cu, Ni și
Cr) pentru stabilirea stării ecologice a ecosistemului Stânca-Costești, România,
pentru perioada 2014-2015
- O3: descrierea biocircuitului și toxicocineticii metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni și Cr) în
organismul peștilor utilizând o metodă care implică spectrometria cu absorbție
atomică GF HR-CS AAS (spectrometru de absorbție atomică cu cuptor electrotermal și
sursă continuă cu rezoluție înaltă).
- O4: analizele interacțiunilor gazdă-parazit dintre specia Alburnus alburnus (L.1758)
care este gazda intermediară a parazitului Ligula intestinalis (L.1758) pe baza
metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni și Cr).
- O5: studierea bioacumulării metalelor grele (Cd, Pb, Cu, Ni și Cr) la două specii
bioindicatoare de organisme bentonice Viviparus acerosus (B.1862) și Dreissena
polymorpha (P.1774).
6
Capitolul II - Impactul produs de metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) rezultate din
activitățile Combinatului de Utilaj Greu (C.U.G.) din Iași asupra papurei (T. latifolia )
II.2. Materiale și metode
În acest subcapitol sunt prezentate și descrise principalele metode utilizate cu optimizările
metodelor.
II.2.2.4. Optimizarea aparaturii, testarea și validarea metodelor, analiza probelor
Măsurătorile metalelor analizate din probe s-au realizat utilizând spectrometria de absorbție
atomică cu rezoluție înaltă și cuptor electrotermal de grafit având transportor al ionilor Argon 5.0 de
puritate înaltă (Fig. II.17)
Figura II.17. Spectrometrul cu absorbție atomică ContrAA 600
II.3 Rezultate și discuții
II.3.2. Contaminarea apei și a sedimentelor râului Nicolina cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co,
Pb și Cd)
După obținerea distribuțiilor au fost aplicat testul One-Way ANOVA urmat de testul
Tukey HSD pentru variația fiecărui metal analizat din apă (Fig. II.36). Cromul deși a avut
concentrații diferite, a variat invers față de sursa de poluare prevăzută. În amonte de orașul
Argon 5.0 Autosampler
Vase cu probe Detector HR Sistemul optic cu
emisie
Soluție
pentru
spălat
Lichid
Rezidual
ă
7
Iași, în localitatea Dumbrava, a avut cea mai mare concentrație în apă, apoi acesta a scăzut
odată cu traversarea platformei industriale. Testul Tukey (Tab. II.11) a arătat că între stațiile
din zona industrială și cele urbane concentrațiile au rămas constante.
Figura II.36. Concentrațiile metalelor grele în probele de apă (**p<0.01) din râul Nicolina la
stațiile de prelevare stabilite
Explicația ar consta în dizolvarea în apă a unor substanțe coagulante a cromului din
apă și prezența unor nanoparticule care ar avea acest rol.
Tabelul II.11. Rezultatele testului Post Hoc Tukey HSD aplicat pentru cromul din apa râului
Nicolina
Cr Stația _1 Stația _2 Stația _3 Stația _4 Stația _5
Stația _1
Stația _2 p>0.05
Stația _3 *p<0.05 p>0.05
Stația _4 **p<0.01 p>0.05 p>0.05
Stația _5 **p<0.01 p>0.05 p>0.05 p>0.05
Din punctul de vedere al stării ecologice aplicând legislația în vigoare Ord.
nr.161/16.02. 2006, fiecare element analizat clasifică corpul de apă astfel:
** ** **
** **
8
- Cr – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1- 0.54±0.13
µg/l, Stația 2- 0.36±0.06 µg/l, Stația 3- 0.23 ±0.03 µg/l, Stația 4- 0.11±0.11 µg/l, Stația
5- 0.19±0.11 µg/l) – Mediu NEPOLUAT
o Clasa de Calitate conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Clasa I de calitate (25
µg/l)
- Pb – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-
1.506±0.28µg/l, Stația 2- 2.1±1.02µg/l, Stația 3- 1.61± 0.63µg/l, Stația 4- 1.24±
0.60µg/l, Stația 5- 1.28± 0.18µg/l) - Mediu NEPOLUAT
o Clasa de Calitate conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Clasa I de calitate (5
µg/l)
- Ni – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-
4.57±0.43µg/l, Stația 2- 5.9±0.86µg/l, Stația 3- 5.58± 0.03µg/l, Stația 4- 5.05± 0.3µg/l,
Stația 5- 4.47± 1.5 µg/l) - Mediu NEPOLUAT
o Clasa de Calitate conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Clasa I de calitate (10
µg/l)
În probele de sedimente analizate au fost cuantificate toate cele șase metale grele
analizate (Cu, Ni, Cr, Co, Pb, Cd). Legislația aplicată privind încărcarea sedimentelor cu metale
grele și clasificarea acestora privind starea ecologică sunt stipulate în actul normativ Ord.
nr.161/16.02. 2006. Clasele de calitate și fondul geochimic s-au comparat cu legislația în
vigoare dată de Ministerul mediului din Polonia deoarece atribuie valorilor clase de calitate.
Rezultatele testului ANOVA pentru concentrațiile cuprului în sedimente au fost
***p<0.001. Aceste valori au demonstrat o încărcare semnificativă a sedimentelor cu acest
element. La Stația 1 concentrația acestui element a fost în medie de 17.363±1.360 µg/g și a
crescut odată cu traversarea orașului ajungând la concentrații de 34.633±1.234 µg/g la Stația
5 (Fig. II.37). Testul Tukey a arătat (Tab. II.12) că sedimentele se încarcă cu plumb în zona
platformei industriale C.U.G. Concentația acestui element crește până la confluența cu râul
Bahlui. Combinatul de Utilaj greu este principala sursă de încărcare cu acest element al
sedimentelor.
9
Figura II.37. Încărcarea sedimentelor cu cuprul (***p<0.001) rezultat din activitățile
antropogene pe râul Nicolina
Tabelul II.12. Rezultatele testului Post Hoc Tukey HSD aplicat pentru cuprul din sedimentele
râului Nicolina
Cu Stația_1 Stația _2 Stația _3 Stația _4 Stația _5
Stația_1
Stația _2 *p<0.05
Stația _3 **p<0.01 **p<0.01
Stația _4 **p<0.01 **p<0.01 p>0.05
Stația _5 **p<0.01 **p<0.01 p>0.05 p>0.05
Rezultatele testului ANOVA pentru concentrațiile nichelului în sedimente au fost
*p<0.05. Contrar rezultatelor prevăzute, acest element nu arată o încărcare a sedimentelor
râului odată cu travesarea platformei industriale și a orașului (Fig. II.38).
10
Din punctul de vedere al stării ecologice, aplicând legislația în vigoare Ord. nr.161/16.02.
2006 și comparând cu legislația din Polonia, fiecare element analizat clasifică ecologic
sedimentele Râului Nicolina astfel:
- Cu – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-
17.36±1.36µg/g, Stația 2- 23.1 ±2.96µg/g, Stația 3- 31.7 ±1.26µg/g, Stația 4- 32.1
±1.66µg/g, Stația 5- 34.6±1.23µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE se încadrează conform
legislației polone între CLASA I și CLASA A II-A
o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (40 µg/g)- Nu
există clase de calitate
o Legislația din Polonia
(20 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE
(100 µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT
Rezultat final: sedimente ușor poluate sub limita maximă admisă de lege cu cupru
provenit din activitățile antropogene desfășurate în Municipiul Iași
- Ni – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1- 91.9±5.3µg/g,
Stația 2- 73.8±9.6µg/g, Stația 3- 77.2±3.42µg/g, Stația 4- 66.5±7.7µg/g, Stația 5-
79.5±10.1µg/g) – SEDIMENTE FOARTE POLUATE se încadrează conform legislației
polone în CLASA A IV-A de calitate.
o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (35 µg/g)- Nu
există clase de calitate
o Legislația din Polonia
(16 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE
(40µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT
(50µg/g) – Clasa a III-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MEDIU
(>50µg/g) – Clasa a IV-a de calitate – SEDIMENTE FOARTE POLUATE
Rezultat final: sedimente foarte poluate cu nichel dar nu din cauza activităților
antropogene desfășurate în Municipiul Iași. Valorile depășesc limitele admise de
lege. Rezultatele studiului au demonstrat că aceste valori fac parte din structura
naturală a fodului geochimic având aceași structură ca a metalului marker –
cobaltul.
- Cr – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-
58.2±11.9µg/g, Stația 2- 48.6± 4.7µg/g, Stația 3- 55.9±1.5µg/g, Stația 4-
36.7±11.1µg/g, Stația 5- 27.4± 1.7µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE se încadrează
conform legislației polone între CLASA I și CLASA A II-A
o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (100 µg/g)- Nu
există clase de calitate
o Legislația din Polonia
11
(50 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE
(100µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT
Rezultat final: sedimente ușor poluate cu crom dar nu din cauza activităților antropogene
desfășurate în Municipiul Iași. Valorile sunt sub limita maximă admisă de lege. Rezultatele
studiului au arătat că aceste valori fac parte din structura naturală a fodului geochimic,
având aceeși structură cu a metalului marker – cobaltul.
- Co – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1- 5.72±0.5µg/g,
Stația 2- 5.48±0.3µg/g, Stația 3- 4.79± 0.1µg/g, Stația 4- 4.57± 0.1µg/g, Stația 5- 5.23±
0.18µg/g) – ELEMENT NEÎNCADRAT LEGISLATIV
o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 - Nu există
valoare de referință, nu a fost evaluat din punctul de vedere al poluării
sedimentelor
o Legislația din Polonia
Acest element chimic nu a fost evaluat și încadrat legislativ
Rezultat final: sedimentele nu sunt contaminate datorită actvităților antropogene;
a fost selectat și utilizat corect ca metal marker.
- Pb – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-
14.5±0.87µg/g, Stația 2- 25.4±9.6µg/g, Stația 3- 34.3±2.3µg/g, Stația 4-
32.04±2.07µg/g, Stația 5- 38.4±5.8µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE, se încadrează
conform legislației polone între CLASA I și CLASA A II-A
o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (85 µg/g)- Nu
există clase de calitate
o Legislația din Polonia
(30 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE
(100µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT
Rezultat final: sedimente ușor poluate cu plumb din cauza activităților antropogene
desfășurate în zona de studiu. Sunt sub limita maximă admisă de lege
- Cd – valori obținute în probe/stație media ± deviația standard (Stația 1-
0.26±0.01µg/g, Stația 2- 0.36±0.02µg/g, Stația 3- 0.56±0.02µg/g, Stația 4-
0.42±0.01µg/g, Stația 5- 0.7±0.01µg/g) – SEDIMENTE NEPOLUATE se încadrează
conform legislației polone în CLASA I de calitate
o Valoarea maximă admisă conform Ord. nr.161/16.02. 2006 (0.8 µg/g)- Nu
există clase de calitate
o Legislația din Polonia
(0.7 µg/g) – Clasa I de calitate – SEDIMENTE NEPOLUATE
(3.5µg/g) – Clasa a II-a de calitate – SEDIMENTE POLUATE MODERAT
12
Rezultat final: sedimente ușor poluate cu cadmiu din cauza activităților
antropogene desfășurate în zona de studiu. Valorile sunt sub limita maximă admisă
de lege
II.3.3. Impactul cu metale grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb, Cd) rezultat al activităților antropogene
asupra speciei Typha latifolia. Utilizarea acesteia ca bioindicator și în remedierea
ecosistemelor acvatice contaminate
Dacă factorul de bioacumulare ar fi avut valori peste 0.5 în sezonul maxim de
creștere al biomasei (cazul de față), în anul următor trebuia începută biomonitorizarea
saptămânală a organismului pentru a face estimările randamentului de remediere. Factorul
de bioacumulare (Fig. II.45) cu valoarea cea mai mare a fost în cazul cuprului la Stația 1 și
Stația 2 (0.14). Deși studiile demonstrează potențialul acestei specii în procesele de
fitoremediere a unui mediu contaminat cu metalele studiate, în acest caz, specia investigată
nu are potențial de fitoremediere semnificativ.
Figura II.45. Factorul de bioacumulare sediment/frunze al metalelor grele din mediu calculat
pentru probele din stațiile de prelevare analizate
13
Capitolul III - Bioacumularea, poluarea și biocircuitul metalelor grele (Pb, Cd, Cu, Ni și Cr) în
ecosistemul Lacului Stânca-Costești, România
În cazul metalelor grele dintr-un lac există un întreg circuit atât între mediu-biotă, biotă-biotă
cât și în organismul biotei. Strungaru et al., 2014 îl circuitul metalelor toxice într-un
ecosistem acvatic la un vertebrat din categoria peștilor prădători (Fig. III.9).
Figura III.9. Rutele metalelor grele într-un ecosistem acvatic la un pește prădător (după
Strungaru et al., 2014)
III.3.Rezultate și discuții
Apa se încadrează pentru toate stațiile și întreaga perioadă de monitorizare în Clasa I de
calitate , starea ecologică fiind foarte bună. Mediul, în conformitate cu aceste rezultate nu
este sub presiuni antropogene datorat posibilelor poluări cu acest element. Între sezoanele
de monitorizare s-a aplicat testul de variabilitate ANOVA (Fig. III.25) și nu s-au observat
diferențe semnificative ale concentrațiilor, deși, media cu valoarea cea mai mare a fost
pentru sezonul de iană, ceea ce s-ar fi corelat direct cu conductivitatea și salinitatea apei. Se
pare că acest element are tendința de concentrare în sezonul de iarnă.
14
Figura III.25. Mediile±deviația standard ale concentrațiilor cuprului pentru întreaga perioadă
de monitorizare 2014-2015 fără valorile stației 6
III.3.2. Biocircuitul metalelor grele (Cu, Cd, Cr, Ni și Pb) în organismul speciilor de pești
investigate
Prima specie investigată a fost Alburnus alburnus (L.1758) – obletele. Din cele cinci
metale analizate (Cu, Cd, Cr, Ni și Pb) au putut fi detectate și cuantificate doar trei (Cu, Cd,
Pb), restul fiind sub limita de detecție a aparatului. Testul Tukey a demonstrat că tractul
digestiv absoarbe cea mai mare cantitate de cadmiu. Pe baza rezultatelor poate fi formulat
principiul conform căruia tegumentul ar avea potențial în eliminarea acestui element. Un alt
principiu ține de selectivitatea sistemului digestiv și rolul său de biofiltru al organismului (Fig.
III.26).
Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv absoarbe cea mai mare cantitate de
cupru rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate organe analizate,
urmat de tegumet comparativ cu mușchi și oase (**p<0.01). Diferența între oase și mușchi
nu este semnificativă. Rămâne principiul conform căruia tegumentul are potențial în
eliminarea acestui element. Un alt principiu ține de selectivitatea sistemului digestiv și rolul
său de filtru al organismului (Fig. III.27).
15
Figura III.26. Cadmiul în organismul speciei Alburnus alburnus reprezentat printr-o secțiune
transversală (***p<0.001- ANOVA unifactorial)
Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv absoarbe cea mai mare cantitate de
plumb, rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate organe analizate,
urmat de oase comparativ cu mușchi și tegument (**p<0.01). Diferența între tegument și
mușchi nu este semnificativă. Sistemul osos are capacitatea de a acumula acest element dar
trebuie ținut cont de selectivitatea sistemului digestiv și rolul său de biofiltru al organismului
(Fig. III.28).
Figura III.27. Cuprul în organismul speciei Alburnus alburnus reprezentat printr-o secțiune
transversală (***p<0.001- ANOVA unifactorial)
16
Figura III.28. Plumbul în organismul speciei Alburnus alburnus reprezentat printr-o secțiune
transversală (***p<0.001- ANOVA unifactorial)
Perca fluviatilis (L.1758) cunoscută sub numele de biban este o specie
comună, prădătoare, oportunistă. Din cele cinci metale analizate (Cu, Cd, Cr, Ni, Pb) au putut
fi detectate și cuantificate doar două (Cu și Cd) restul fiind sub limita de detecție a aparatului.
Testul Tukey a demonstrat că ficatul acumulează cea mai mare cantitate de cadmiu,
rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate organe analizate. Testul
Tukey a demonstrat că ficatul acumulează cea mai mare cantitate de cupru rezultatele fiind
semnificative (**p<0.01), comparativ cu celelate organe analizate. Urmează tubul digestiv
care acumulează mai mult decât mușchi (*p<0.05), dar nu semnificativ față de tegument,
branhii, gonade și oase. Acest element nu mai este absorbit intensiv în tractul digestiv, fapt
cauzat și de către regimul de hrană, și prădătorismului de rang înalt.
Abramis brama (L.1758), cunoscută sub numele de plătică, este o specie comună în
România, abundentă, care în stadiul larvar se hrănește cu plancton iar în cel adult este
omnivoră, consumând în special plante și nevertebrate acvatice. Testul Tukey a demonstrat
că tractul digestiv acumulează cea mai mare cantitate de cadmiu, rezultatele fiind
semnificative (*p<0.05) în comparație doar cu mușchii. Între celelate organe nu au rezultat
comparații cu diferențe semnificative deși în oase și tegument există capacitatea de
acumulare a acestui element. Testul Tukey a demonstrat tractul digestiv acumulează cea mai
mare cantitate de cupru, rezultatele fiind semnificative (*p<0.05) comparativ cu celelalte
17
organe analizate. Între restul organelor nu au rezultat comparații cu diferențe semnificative.
Tractul digestiv este principalul filtru pentru cupru la această specie.
Scardinius erythrophthalmus (L.1758), cunoscută și sub numele de roșioară este o
specie comună în România. Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv acumulează cea
mai mare cantitate de cadmiu rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu toate
organele. Între probele dintre celelalte organe nu au rezultat medii cu diferențe
semnificative, deși în oase există capacitatea de acumulare a acestui element. Testul Tukey a
demonstrat că tractul digestiv acumulează cea mai mare cantitate de cupru, rezultatele fiind
semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelalte organe, urmat de gonadele femel unde
concentrațiile de cupru sunt semnificativ ridicate față de mușchi, oase și branhii.
Vimba vimba (L.1758), specie cunoscută și sub numele de morunaș, poate atinge
vârsta de 17 ani, este omnivoră, se hrănește în special cu larve de insecte, moluște mici și
hrană vegetală. Testul Tukey a demonstrat că tractul digestiv acumulează cea mai mare
cantitate de cadmiu, rezultatele fiind semnificative (**p<0.01) comparativ cu toate organele.
Între probele dintre celelalte organe nu au rezultat comparații cu diferențe semnificative,
deși în oase și tegument există capacitatea de acumulare a acestui element. Testul Tukey a
demonstrat că tractul digestiv acumulează cea mai mare cantitate de cupru, rezultatele fiind
semnificative (**p<0.01) comparativ cu celelate. Între probele dintre celelalte organe nu au
rezultat comparații cu diferențe semnificative deși în branhii și tegument există capacitatea
de acumulare a acestui element.
Toxicitatea cadmiului și riscul consumului cărnii de pește provenită din Lacu-Stânca
Costești de către om
S-a demonstrat cât de necontaminat este ecosistemul cu cadmiu deoarece omul ar putea
consuma zilnic aceste cantități de mușchi de pește (Fig. III.44).
Figura III.44. Estimarea cantității de carne care ar putea fi consumată zilnic de om fără a fi
atins pragul de contaminare cu cadmiu
18
III.3.3.Interacțiunea gazdă-parazit Alburnus alburnus și Ligula intestinalis
În medie, numărul de paraziți dintre cele două grupe de pești infestați nu a fost diferit
semnificativ (p>0.05), grupul B a avut în medie 6.33±1.154 paraziți iar grupul b 7.33±2.503
(Fig. III.45). Teoretic ar exista o anumită capacitate de suport a gazdei pentru parazit care
limitează numărul de paraziți, determinând o competiție între ei.
Figura III.45. Media±deviația standard a greutății totale ale obleților separați în cele trei
grupe și a numărului paraziților extrași
Există diferențe semnificative între paraziții dintre cele două grupe (Fig. III.46).
Paraziții care au infestat obleții mai mari au avut lungimea și greutatea mai mare față de cei
din grupul cu dimensiuni mai mici. Rezultă că paraziții au crescut direct proporțional cu gazda
făcând parte din organismul acesteia. Cadmiul a variat semnificativ în tractul digestiv la cele
trei grupe (Fig. III.47). Obleții parazitați au avut o concentrație mult mai scăzută față de cei
neparazitați. Același efect a fost observat și în cazul țesutului osos unde parazitul la grupul de
obleți cu dimensiuni mici a redus acumularea de cadmiu. Acest lucru nu este menționat în
literatura de specialitate și constitue punctul de plecare pentru noi cercetări din domeniu.
Figura III.46 Media±deviația standard a lungimilor și greutății paraziților pentru cele două
grupe
19
Figura III.47. Media±deviația standard a concentrațiilor cadmiului și cuprului din probele
obleților neparazitați și parazitați (**p<0.01- ANOVA)
Cuprul, în loc să crească în concentrație odată
cu creșterea în biomasă a parazitului a scăzut.
Același efect a fost observat și aupra cadmiului
care a scăzut semnificativ (Fig. III.48).
Din acest studiu reiese că obletele s-ar preta
ca viitor organism model pentru studierea
interacțiunilor cu acest parazit.
Figura III.48. Media ± dev. std. concentrațiilor de cadmiu și cupru între cele două grupe de
obleți parazitați (*p<0.05-T Test)
Cuprul a fost elementul care este transferat de către parazit din mușchi și scheletul
gazdei deoarece este depășită valoarea 1 a factorului (Fig. III.49).
Figura III.49. Factorul de bioacumulare pentru cadmiu și cupru parazit/gazdă
20
III.3.4.Bioacumularea metalelor grele analizate la speciile Viviparus acerosus (B.1862) și
Dreissena polymorpha (P.1774)
În acest studiu s-a investigat rolul de bioindicatori al speciilor Viviparus acerosus (B.1862) și
Dreissena polymorpha (P.1774), două specii de moluște incluse în listele de taxoni cu rol de
bioindicatori ai saprobității apei (Ord.161/16.02.2006 și Planul Management SH Prut Bârlad
2016-2021) a indicelui de saprobitate beta, specific apelor cu o încărcătură organică ridicată.
Între cele trei gupe au rezultat diferențe semnificative al greutății. Grupa A nu a avut
diferențe semnificative față de grupa B dar ambele au a avut valori (**p<0.01) mai mari față
de grupa C (Fig. III.50).
Figura III.50. Greutățile medii±deviația standard pentru gasteropodele și bivalvele analizate
separate pe grupe de greutate
Figura III.51. Media±deviația standard a concentrațiilor metalelor în gasteropodele și
bivalvele analizate separate pe grupe de greutate
Sedimentele prelevate au fost preparate în laborator pentru analiza metalelor. Toate cele 4
elemente au putut fi cuantificate (Pb, Cu, Cr, Ni) analizate și interpretate (Fig. III.52).
21
Figura III.52. Media±deviația standard a concentrațiilor metalelor în sedimente și factorul de
bioacumulare pentru V.acerosus separat pe grupe de greutate
Factorul de bioacumulare a putut fi calculat doar pentru specia V. acerosus deoarece a fost
posibilă prelevarea de probe de sedimente din habitatul organismelor prelevate. Dintre cele
patru metale investigate (Pb, Cu, Ni și Cr) a rezultat că această specie acumulează cuprul deși
poate adera la masa viscerală (Fig. III.52).
Concluzii și recomandări
Investigațiile desfășurate cu scopul de a studia contaminarea ecosistemelor acvatice
dulcicole cu metale grele și toxicocinetia lor au permis obținerea de noi informații pe baza
cărora se pot formula următoarele concluzii și recomandări:
metalele grele (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) măsurate în probele de apă prelevate din râul
Nicolina, clasifică mediul în Clasa I de calitate – mediu neafectat de surse
antropogene de poluare;
în apa râului Nicolina apar modificări ale parametrilor fizico-chimici ai apei după
intrarea în C.U.G;
a fost utilizat cobaltul ca element marker, în vederea stabilirii concentrațiilor în
geofondul natural metalelor grele în sedimente. Acest element nu are valoare de
referință și nu este încadrat legislativ. Conform acestuia, trei metale (Cu, Pb și Cd) din
cele șase (Cu, Ni, Cr, Co, Pb și Cd) analizate din sedimente au crescut în concentrații
datorită industriei metalurgice și altor activități. Metalele care au provenit din
activitățile antropogene nu depășește limitele admise de lege. Nichelul a fost singurul
metal din sedimente care a depășit limitele admise de lege, sendimentele fiind
considerate a fi foarte poluate. Rezulatele au arătat că acest element provine în
sedimente în concentrații mari din surse naturale și nu antropogene în râul Nicolina;
22
s-a demonstrat potențialul papurei de fitoremediere ale râului Nicolina. Ca
bioindicator, această specie a demostrat că mediul este ușor poluat doar cu plumb,
celelate metale nu au crescut semnificativ, în frunzele plantelor de la o zonă la alta. În
acest studiu, papura nu are potențial de fitoremediere pentru metalele studiate (Cu,
Ni, Cr, Co, Pb și Cd). Acestea sunt imobilizate în sedimente de către diferite tipuri de
interacțiuni. Parametrii fizico-chimici pot influența pozitiv preluarea plumbului de
către papură din sedimente.
parametrii fizico-chimici ai apei din lacul Stânca-Costești au indicat o stare ecologică
foarte bună pentru tot parcursul anului;
apa din lacul Stânca-Costești este considerată potabilă și ar putea fi consumată ca
atare din punct de vedere al TDS-ului. Singurul impediment ar fi microorganismele și
particulele nedizolvate care nu fac parte din obiectivele acestui studiu. Conform
etalonului USEPA pentru TDS, apa poate din considerată potabila la valoarea maxima
de 300 mg/l;
cuprul (singurul element cuantificat) din probele de apă încadrează apa lacului
Stânca-Costești pentru toate stațiile și întreaga perioadă de monitorizare în Clasa I de
calitate, starea ecologică fiind foarte bună. Mediul nu este sub presiuni antropogene
datorat posibilei poluări cu elementele investigate (Cd, Cu, Pb, Ni și Cr);
rezultatele analizelor integrate într-o figură de tip secțiune transversală anatomico-
toxicologică unde au fost aranjate concentrațiile țesuturilor pentru a forma un întreg
organism asupra căruia să fie studiate biocircuitul și toxicocinetica metalelor grele în
organismul peștilor;
la cele cinci specii de pești investigate din lacul Stânca-Costești au putut fi cuantificate
și măsurate două metale (Cu și Cd) din cinci (Cd, Cu, Pb, Ni și Cr) cu excepția obletelui
unde au putut fi măsurat și plumbul;
pe baza rezultatelor poate fi formulat principiul conform căruia branhiile și
tegumentul sunt implicate în absorbția și eliminarea cadmiului și cuprului. Un alt
principiu ține de selectivitatea sistemului digestiv și rolul său de biofiltru al
organismului peștelui. Există căi de bioacumulare diferite pentru fiecare metal în
funcție rolul său structural și funcțional în organismul peștelui;
la biban, mușchii și gonadele acumulează cel mai puțin cadmiu. Ficatul este organul
cu principalul rol în retenția cadmiului și cuprului din corpul acestui organism. Cuprul
nu este intensiv acumulat în tractul digestiv fapt cauzat de către regimul de hrană și a
poziției în lanțul trofic;
roșioara acumulează cupru în gonadele femel care ar putea avea implicații biochimice
în producerea de icre;
23
există diferențe semnificative ale cupului între specii strict prădătoare și speciile
fitofage/oportuniste investigate. Poate fi propusă utilizarea acestui element pentru
stabilirea poziției trofice a peștilor;
lacul Stânca-Costești este o sursă sigură de dezvoltare a acvaculturii deoarece mediul
nu este poluat și poate furniza consumatorului uman pește de calitate necontaminat
cu metale grele.
infestarea cu parazitul L. intestinalis poate avea loc într-o anumită fază de creștere a
obletelui în perioda în care sunt consumate ciclopidele cu larve procercoid. Studiul
relevă că obletele s-ar preta ca organism model pentru studierea interacțiunilor cu
acest parazit
paraziții care au infestat obleți mai mari au avut, semnificativ, lungimea și greutatea
mai mare față de cei care au parazitat obleții mici. Rezultă că paraziții au crescut
direct proporțional cu gazda. Parazitul absoarbe Cd din hrana digerată ceea ce ne
îndreptățește să afirmăm că acesta protejează gazda;
deoarece cuprul a scăzut în loc să crească în concentrație odată cu creșterea în
biomasă a parazitului, se pare că există o legătură între metabolismul gazdei carența
acestui element. Este posibil ca odată cu creșterea parazitului, gazda ajung mai greu
la resursa de hrană. Acest fapt va duce la scăderea aportului acestui element în corp,
parazitul fiind dezvoltat pentru a parazita gazda finală. Gazda devine din ce în ce mai
slăbită, și este atacată de către păsările ihtiofage care sunt gazdele finale ale acestui
parazit. Parazitul atunci când este mic are scopul să nu exploateze gazda ca să o
distrugă. La momentul când își termină dezvoltarea, la o anumită dimensiune îi
reduce capacitatea locomotorie și de hrănire a gazdei.
la specia V. acerosus cuprul a avut în medie pentru grupa A 18.42±3.632µg/g, grupa B
41.67±13.54µg/g și grupa C 17.24±2.03µg/g; nu au rezultat diferențe semnificative
între grupe datorită particulelor fine de sediment ingerate de fiecare organism și
aderate la masa viscerală care nu au putut fi îndepărtate în totalitate. Pentru cromul
din gasteropod starea ecologică indicată a lacului Stânca-Costești este foarte bună.
Specia are preferință pentru cupru pe care îl acumulează. Nichelul, pumbul și cromul
nu sunt acumulate. Cuprul a avut un factor de bioacumulare cuprins între 3 - 6.5 cu
cea mai mare valoare pentru grupul B. Rezultate demonstrează capacitatea de
bioacumulare a acestui organism la valori foarte scăzute în mediu ceea ce îl propune
ca bioindicator în cazul poluării cu cupru a lacului Stânca-Costești;
metalele analizate de la specia D. polymorpha au încadrat starea ecologică a
ecosistemului Stânca-Costești foarte bună - bună. A fost demonstrată prin separarea
pe clase de mărime că particulele sedimetare pot ramâne filtrate în corpul bivalbelor
rezultând valori îndepărtate de cea reală, biologică, din corp;
24
concentrațiile metalelor din sedimente au demonstrat că starea ecologică a
ecosistemului Stânca-Costești este foarte bună.
Bibliografie selectivă
Gauthier T., Hawley M., 2015: Statistical Methods. Introduction to Environmental Forensics, Editat de Murphy B. and Morrison D., pag. 99-147
Goulet R., Pick F., 2001: The effects of cattails (Typha latifolia L.) on concentrations and partitioning of metals in surficial dediments of surface-flow constructed wetlands. Water, Air, and Soil Pollution . 132: 275–291.
Strungaru S.A., Gabriel Plavan, Nicoara M., 2016: A short overview about cadmium and its toxicity focused on humans, bioindicators and model organisms. Journal of Survey in Fisheries Sciences. 2(2)1-15
Strungaru S.A., Nicoara M., Jitar O., Plavan G., 2015a: Influence of urban activity in modifying water parameters, concentration and uptake of heavy metals in Typha latifolia L. into a river that crosses an industrial city, Journal of Environmental Health Science & Engineering. 13:5
Strungaru Ş.A., Rău M. A., Nicoară M., Plăvan G. și Micu D., 2015b: Do you like to eat fish? – An overview of the benefits of fish consumption and risk of mercury poisoning. Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală. Tom LXI 117-123
Strungaru S.A., Nicoara M., Jitar O., Moglan I., Plavan G., 2015c: An overview of the development and progress of water supply and wastewater treatment in Romania. Environmental Engineering and Management Journal, Acceptat pentru publicare August 2015
Strungaru Ș.A., Plăvan G., Rău M. A., Nicoară M.: A short overview focused on invertebrate and vertebrate bioindicators for freshwater environments contaminated with heavy metals. Analele Științifice ale Univesității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s.Biologie animală, Tom LX. 2014, 121-127.
Oyoo-Okoth E., Admiraal W., Osano O., Kraak M. H.S., Gichuki J., Ogwai C., 2012: Parasites modify sub-cellular partitioning of metals in the gut of fish. Aquatic Toxicology. 106-107: 76-84.
Prasad M.N.V., Greger M. and Smith B. N., 2001: Aquatic Macrophytes. Metals in the Environment - Analysis by Biodiversity, pag. 259 – 288.
Rajaei G. E., Aghaie H., Zare K., Aghaie M., 2013: Adsorption of Cu(II) and Zn(II) ions from aqueous solutions onto fine powder of Typha latifolia L. root: kinetics and isotherm studies. Res Chem Intermed. 39: 3579 – 3594.
25
Anexa 1 Diseminarea rezultatelor 1) Articole publicate în reviste cotate ISI Web of Sciene, cu factor de impact:
- Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Oana Jitar, Gabriel Plavan, (2015),
Influence of urban activity in modifying water parameters, concentration and uptake of heavy metals in Typha latifolia L. into a river that crosses an industrial city, Journal of Environmental Health Science & Engineering, 13:5, DOI 10.1186/s40201-015-0161-7 (I.F.=1.65; A.I.=0.27)
- Brandusa Robu, Oana Jitar, Carmen Teodosiu, Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Gabriel Plavan, (2015), Environmental impact and risk assessment of the main pollution sources from the Romanian Black Sea Coast, Environmental Engineering and Management Journal, Vol.14, No.2, 331-340 (I.F.=1.01; A.I.=0.07)
- Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Oana Jitar, Ioan Moglan, Gabriel Plavan. An overview of the development and progress of water supply and wastewater treatment in Romania, Environmental Engineering and Management Journal, ISSN 1582-9596 (I.F.=1.01; A.I.=0.07)- Acceptat pentru publicare August 2015
- Marlene Jahnke, Asbjørn Christensen, Dragos Micu, Nataliya Milchakova, Murat Sezgin,Valentina Todorova, Stefan Strungaru, Gabriele Procaccini, (2016), Patterns and mechanisms of dispersal in a keystone seagrass species, Marine Environmental Research, 117:54-62 http://dx.doi.org/10.1016/j.marenvres.2016.04.004, (I.F.=2.76; A.I.=0.74 )
2) Articole publicate în reviste cotate ISI Web of Sciene, cu factor de impact în
volumele conferințelor internaționale:
- Mircea Fântânariu, Lucia Carmen Trincă, Carmen Solcan, Alina Trofin, Ștefan Strungaru, Eusebiu Viorel Șindilar, Gabriel Plăvan, Sergiu Stanciu, (2015), A new Fe-Mn-Si alloplastic biomaterial as bone grafting material: In vivo study, Applied Surface Science, 352:129-139 http://dx.doi.org/10.1016/j.apsusc.2015.04.197, journal: www.elsevier.com/locate/apsusc (I.F.=2.538; A.I.=0.55)
3) Articole publicate în reviste cotate BDI (B+):
- Ştefan-Adrian STRUNGARU, Gabriel PLĂVAN, Marius Andrei RĂU, Mircea NICOARĂ,
(2014), A short overview focused on invertebrate and vertebrate bioindicators for freshwater environments contaminated with heavy metals, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LX, 121-127
- Marius Andrei RĂU, Gabriel PLĂVAN, Ştefan-Adrian STRUNGARU, Mircea NICOARĂ, (2014), Study of macroinvertebrate diversity and seasonal dynamics from Bădărău
26
Lake – Iași, Romania, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LX, 35-46
- Ioana Vasiliu, Cristina Preda, Ionela Lăcrămioara Serban, D. N. Serban, S. A. Strungaru, M. Nicoară, G. Plăvan, B. Stoica, Delia Gabriela Ciobanu, O. Bredeţean, Carmen Vulpoi, (2015), Selenium status in autoimmune thyroiditis, Revista medico-chirurgicala a Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi-vol.119, no.4, ISSN-0300-8738
- Ştefan-Adrian STRUNGARU, Marius Andrei RĂU, Mircea NICOARĂ, Gabriel PLĂVAN and Dragoș Micu, (2015), Do you like to eat fish? – An overview of the benefits of fish consumption and risk of mercury poisoning, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LXI,117-123
- Marius Andrei RĂU, Gabriel PLĂVAN, Ştefan-Adrian STRUNGARU, Mircea NICOARĂ, Ioan MOGLAN and Dorel URECHE (2015), Feeding ecology of two sympatric fish species in a river ecosystem, Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, s. Biologie animală, Tom LXI, 11-18
4) Articole publicate în reviste internaționale fără factor de impact:
- Nicoara M., Zubcov E., Bagrin N., Borodin N., Strungaru S.A., Jurminscaia O., Gabriel
Plavan,(2015), Evaluation of environmental impact and risk in Prut River using five indicators (CBO5, CCO-Cr, SO4
2-, NO2-, NO3
-), Journal of Survey in Fisheries Sciences, 1(2)1-10
- Strungaru S.A., Gabriel Plavan, Nicoara M., (2016), A short overview about cadmium and its toxicity focused on humans, bioindicators and model organisms, Journal of Survey in Fisheries Sciences 2(2)1-15
Participări la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice naționale și internaționale: 1. Nicoară Mircea, Constandache Ionela, Strungaru Ştefan-Adrian, Plavan Gabriel, A
biodiversity study of benthic macroinvertebrates from Cogeasca (Cucuteni) Lake, Iasi County, duing 2012-2013. VIII-th International Conference of Zoologists – ACTUAL PROBLEMS OF PROTECTION AND SUSTAINABLE USE OF THE ANIMAL WORLD DIVERSITY, 10 – 12 Octombrie 2013, Academia de Ştiinţe şi Institutul de Zoologie, Chişinău – Republica Moldova. Comunicare orală
2. Gabriel Plavan, Ştefan-Adrian Strungaru, Oana Jitar, Carmen Teodosiu, Mircea Nicoară, Risk assesment of fish consumption and heavy metal concentrations (Cd, Cr, Cu, Ni, Pb) in five species from Romanian’s Black Sea Coastline. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY WITHOUT FRONTIERS SYMPOSIUM, 24 – 26 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Comunicare orală
27
3. Mircea Nicoară, Gabriel Plavan, Marius Andrei Rău, Ştefan-Adrian Strungaru, Gimi George Dâscă, Seasonal dynamics of benthic macroinvertebrates from Bădărău Lake – Iaşi. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY WITHOUT FRONTIERS SYMPOSIUM, 24 – 26 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Poster
4. Ştefan-Adrian Strungaru, Oana Jitar, Gabriel Plavan, Mircea Nicoară, Lead accumulation in the bodies of Rana tadpoles (Anura: Ranidae). International Symposium, the 10th Edition – ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS, 7 – 9 Noiembrie 2013, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster
5. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Ştefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Study of macroinvertebrate diversity and seasonal dynamics from Bâdărău Lake - Iaşi. International Symposium, the 10th Edition – ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS, 7 – 9 Noiembrie 2013, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster
6. Strungaru Ştefan-Adrian, Jitar Oana, Plavan Gabriel, Nicoară Mircea, Lead compounds in freshwater ecosystems during the last century; toxicity and their effects on aquatic organisms and to the humans. Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a IV-a, 22-24 Noiembrie 2013, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Rarău – România. Comunicare orală
7. Strungaru Ştefan-Adrian, Plavan Gabriel, Jitar Oana, Nicoară Mircea, Iasi city’s impact with heavy metals pollution in Nicolina River. International Conference “New tools for sustainable management of aquatic living resources”, AQUALIRES 17 – 18 Ianuarie, 2014, Academia Română, B.EN.A, INCDPM Bucureşti, INCDDD Tulcea, INCDM Constanţa, Biblioteca Academiei Române, Bucureşti – România. Poster
8. Micu Dragos, Ion Gabriel, Melinte-Dobrinescu Mihaela, Strungaru Stefan , Briceag Andrei, Ungureanu Constantin, Balan Sorin, The recent Recovery of Zernov’s Phyllophora Field extends into the Romanian Black Sea. International Conference “New tools for sustainable management of aquatic living resources”, AQUALIRES 17 – 18 Ianuarie, 2014, Academia Română, B.EN.A, INCDPM Bucureşti, INCDDD Tulcea, INCDM Constanţa, Biblioteca Academiei Române, Bucureşti – România. Poster
9. Dragos Micu, Gabriel Ion, Mihaela Melinte-Dobrinescu, Stefan Strungaru , Andrei Briceag, Constantin Ungureanu, Sorin Balan, The recent Recovery of Zernov’s Phyllophora Field extends into the Romanian Black Sea. Towards COast to COast NETworks of Marine Protected Areas Coupled with Sea-based Wind Energy Potential. 29 – 30 Ianuarie, 2014, Divani Acropolis, Atena – Grecia. Poster
10. Oana Jitar, Carmen Teodosiu, Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Gabriel Plavan, Heavy metals analysis, estimated daily intake and risk exposure by consumption of fish from Black Sea, Romania. Second International Conference on
28
NATURAL AND ANTHROPIC RISKS. ICNAR 2014, 4 – 7 Iunie, 2014, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster
11. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Dorel Ureche, Perccottus glenii distribution and influence on native fish species in Siret River, Romania, based on trophic spectrum. Second International Conference on NATURAL AND ANTHROPIC RISKS. ICNAR 2014, 4 – 7 Iunie, 2014, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Poster
12. Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Oana Jitar, Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, The development and progress of water supply and wastewater treatment in Romania. Second International Conference on NATURAL AND ANTHROPIC RISKS. ICNAR 2014, 4 – 7 Iunie, 2014, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău – România. Comunicare orală
13. Mircea Nicoară , Zubcov Elena, Bagrin Nina, Borodin Natalia, Ștefan-Adrian Strungaru, Jurminscaia Olga, Gabriel Plavan, Evaluation of environment impact and risk in Prut River using five indicators (CBO5, CCO-Cr, SO4
2-, NO2-, NO3
-). Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, Ediţia a X-a, DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ DURABILĂ A EUROREGIUNILOR ŞI A ZONELOR TRANSFRONTALIERE. 27 Iunie, 2014. Universitatea de Stat “ALECU RUSSO”, Bălţi – Republica Moldova. Comunicare orală
14. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Dorel Ureche, Perccottus glenii distribution and influence on native fish species in Siret River, Romania, based on trophic spectrum. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională, Ediţia a X-a, DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ DURABILĂ A EUROREGIUNILOR ŞI A ZONELOR TRANSFRONTALIERE. 27 Iunie, 2014. Universitatea de Stat “ALECU RUSSO”, Bălţi – Republica Moldova. Comunicare orală
15. Ștefan-Adrian Strungaru, Marius Andrei Rău, Mircea Nicoară, Gabriel Plavan, Biodiversity oasis for aquatic macroinvertebrates in the City of Iasi. International Symposium “Young Researchers in BioSciences”, YRBS. 23 – 27 Iulie, 2014. OSpN, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca – România. Poster
16. Mircea Fântânariu, Lucia Trincă, Carmen Solcan, Alina Trofin, Ştefan Strungaru, Eusebiu Şindilar, Gabriel Plăvan, Sergiu Stanciu, A new Fe-Mn-Si alloplastic biomaterial as bone grafting material: In vivo study. International Conference on Physics of Advanced Meterials (ICPAM – 10) Iasi, 21-28 Septembrie, 2014 - România. Comunicare orală
17. Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Oana Jitar, Gabriel Plavan, Are you affraid of cadmium? – A review about toxicity and symproms focused on humans, bioindicators and model organisms. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY CONSERVATION IN CONTEXT OF SUSTAINABLE DEVELOPMENT, 23 – 25 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Comunicare orală
29
18. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Pablo Rodriguez-Lozano, Dorel Ureche, Feeding Ecology of Perccotus gleni Dybowsky, 1877 (Perciformes: Odontobutidae) in Romania:Prey ecological traits and selection. Faculty of Biology Annual Scientific Meeting – BIODIVERSITY CONSERVATION IN CONTEXT OF SUSTAINABLE DEVELOPMENT, 23 – 25 Octombrie 2013, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi – România. Poster
19. Strungaru Ștefan-Adrian, Mircea Nicoara, Marius Andrei Rau, Gabriel Plavan, A short review about invertebrate and vertebrate bioindicators proposed for environments contaminated with heavy metals and pesticides. International Symposium dedicated to 75th anniversary of Proffesor Andrei MUNTEANU, SUSTAINABLE USE AND PROTECTION OF ANIMAL WORLD DIVERSITY, 30-31 Octombrie 2014, Chișinău, Republica Moldova. Comunicare orală
20. O.Jitar, C.Teodosiu, B.Robu, S.Strungaru, M.Nicoara, G.Plavan, Heavy metal pollution on the Romanian Black Sea shore: an environmental impact and risk assessment. 2nd International Conference on Chemical Engineering (ICCE 2014), 5-8 Noiembrie, 2014, Iași, România. Poster
21. Strungaru Ștefan-Adrian, Cadmium-the silent killer from cigaretes, food and in aquatic environments, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a IV-a, 29-30 Noiembrie 2014, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași-Rarău, România. Comunicare orală
22. Nicuță (căs.Machidon) Dumitrița, Mantea Alexandra Mihaela, Strungaru Ștefan-Adrian, Human footprint on macroinvertebrates communities from Ozana River after crossing the City of Târgu Neamț, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a IV-a, 29-30 Noiembrie 2014, Facultatea de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași-Rarău, România. Comunicare orală
23. Alexandrina Cruceanu, Stefan Strungaru, The quality of surface waters and population health state. Romania case study. Risk Factors in Regional and Local Development, International Conference, 10-12 April 2015, Paris, Franța. Comunicare orală
24. Savu Mihaela, Strungaru Ștefan-Adrian, Metode de analiză şi tehnici de prelevare – conservare a probelor de apă contaminate cu diferite substanțe toxice din ecosistemele acvatice dulcicole, SESIUNEA NAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI PE TEME DE SILVICULTURĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI - Ediția I, Vatra-Dornei, 29-30 mai 2015, România. Comunicare orală
25. Constandache Ionela, Strungaru Ștefan-Adrian, Studiul toxicologic privind contaminarea și toxicocinetica Cu, Pb, și Cd la specia Alburnus alburnus L. din zona superioară a Râului Prut, SESIUNEA NAȚIONALĂ DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE STUDENȚEȘTI PE TEME DE SILVICULTURĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI - Ediția I, Vatra-Dornei, 29-30 mai 2015, România. Comunicare orală
30
26. Gabriel Plavan, Stefan Strungaru, Alin Ciobica, Manuela Padurariu, Mircea Nicoara, Current aspects regarding the relevance of zebrafish studies in understanding the role of oxytocin in some neuropsychiatric disorders. 4th International Congress on Neurobiology, Pshychopharmacology & Treatment Guidance Focus on patient empowerment and rehabilitation, May 14th-17th, 2015, Agios Nikolaos Crete, Grecia. Poster
27. Ioana Vasiliu, Carmen Vulpoi, Ionela Lăcrămioara Serban, D Serban, S A Strungaru, M. Nicoară, G Plavan, B Stoica, Delia Gabriela Ciobanu, O Bredețean, Cristina Preda, Selenium status in autoimmune thyroiditis, The XXIII-th National Congress of Endocrinology with International Participation, June 2015, Iasi – Romania. Comunicare orală
28. Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Georgiana Arama, Alexandrina Cruceanu, Gabriel Plavan, Should be the consumer warned about that?-The heavy metal (Cd, Pb, Cu, Cr, Ni) in common brands cigarettes from Iasi marke, Romania and Republic of Moldova, Young Researchers in Bioscences, International Symposium 22-26 July, 2015, Cluj-Napoca, Romania. Comunicare orală
29. Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoara, Dragos Micu, Gabriel Plavan, Heavy Metals (Cu, Cd, Ni, Pb, Cr) Pollution Biomonitoring in the Black Sea’s Cross-Border Area (Romania-Ukraine) - Integrating the Sentinel Organisms through Environmental Forensic Techniques, 8 th INTERNATIONAL CONFERENCE ON ENVIRONMENTAL ENGINEERING AND MANAGEMENT, ICEEM/08, 9-12 Septembrie 2015, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iasi, România. Comunicare orală
30. Alexandrina Cruceanu, Stefan-Adrian Strungaru, Gabriel Plavan, Liliana Dumitrache, Ionel Muntele, Anthropogenic influence on the superior hydrographic basin of Bistrita River correlated with the local population’s health, 8 th INTERNATIONAL CONFERENCE ON ENVIRONMENTAL ENGINEERING AND MANAGEMENT, ICEEM/08, 9-12 Septembrie 2015, Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi”, Iasi, România. Poster
31. Dragos Micu, Mircea Nicoara, Gabriel Plavan, Stefan-Adrian Strungaru, Heavy metal (Cu, Ni, Cd, Cr, Pb) accumulation in the organs of Scorpaena porcus Linnaeus, 1758 from the Romanian Black Sea, The 13th European Ecological Federation (EEF) and 25th Italian Society of Ecology (SItE) joint conference ECOLOGY AT THE INTERFACE: „Science-Based Solutions for Human Well-being” , 21-25 Septembrie 2015, Roma, Italia. Comunicare orală
32. Stefan-Adrian Strungaru, Gabriel Plavan, Mircea Nicoara, Alexandrina Cruceanu, Myth or reality-Is the environment contaminated with high levels of gamma radiations by the Crucea Uranium Exploitation, Romania?, Faculty of Biology Annual Scientific Meeting, 22-24 October 2015, Iași, Romania. Comunicare orală
33. Ștefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, How much cadmium, lead and copper is transferred from Alburnus alburnus (L.1758) to
31
the parasite Ligula intestinallis (L.1758)?, ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS THE 11TH EDITION, 5th-7th of November, 2015 BACAU, Romania. Comunicare orală
34. Marius Andrei Rău, Gabriel Plavan, Stefan-Adrian Strungaru, Mircea Nicoară, Dorel Ureche, Feeding ecology of some cyprinids in a South-East European River, ECOLOGY AND PROTECTION OF ECOSYSTEMS THE 11TH EDITION, 5th-7th of November, 2015 BACAU, Romania. Poster
35. Târziman Catalina Nicoleta, Strungaru Ștefan-Adrian, Seleniul în organismul uman-rolul său în prevnirea apariției afecțiunilor neuro-psihiatrice, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a VI-a, 20-22 Noiembrie 2015, Stațiunea de cercetare “Ion Gugiuman” Rarău, România. Comunicare orală
36. Păduraru Emanuela, Strungaru Ștefan-Adrian, Importanța magneziului în stresul oxidativ care ar putea induce apariția unor boli neuropsihiatrice, Simpozionul naţional al studenţilor Mihai David, ediţia a VI-a, 20-22 Noiembrie 2015, Stațiunea de cercetare “Ion Gugiuman” Rarău, România. Comunicare orală
***Contracte de cercetare obținute în perioada studiilor doctorale: 1.Contract pe bază voluntară a activităților de implementare a proiectului Resources pilot
center for cross-border preservation of the aquatic biodiversity of Prut River, MIS ETC 1150/2012 finanțat prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, în conformitate cu fișa postului definită pentru poziția de Membru nr. 11 în echipa de cercetare GA4
Durata contractului: 07.02.2014 - 07.05.2015 2. Cod proiect: POSDRU/159/1.5/S/133391 Titlul proiectului: Programe doctorale și post-doctorale de excelență pentru formarea de
resurse umane înalt calificate pentru cercetare în domeniile Științele Vieții, Mediului și Pământului.
Durata contractului: 08.05.2014 - 07.12.2015 3. Asistent de cercetare științifică/codul funcției 213137 în Proiectul de cercetare intitulat
“STUDIUL COMPLEX PRIVIND RELEVANȚA ADMINISTRĂRII DE OXITOCINĂ ÎN UNELE MODELE DE ANIMALE DE BOLI NEUROPHIHIATRICE” acronym OXYTOCIN, contract de finanțare nr.PN-II-RU-TE-2014-4-1886/01/10/2015
Durata contractului: 01.11.2015 - 31.12.2015