UNIVERSITATEA din B U C U R E Ş T IROMÂNIA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

TEZĂ DE DOCTORAT

Dimensiunea spirituală

ortodoxă

a Pedagogiei creştine

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:Prof. univ. dr. Ioan CERGHIT

DOCTORAND:Pr. Tănăsache Atanasie COSTEA

1

BUCUREŞTI2007

C U P R I N S……………………………………………………………………………...I

LISTA ABREVIERILOR……………………………………………………………..VII

Cuvânt introductiv………………………………...……………………………………..01

Capitolul I. Temeiuri filosofice şi psiho - sociale ale Spiritualităţii creştine ortodoxe………………….……………...03

1.1. Fundamente filosofice ale spiritualităţii creştine ortodoxe……...…...04 a. Concepţia despre lume şi fiinţa umană în filosofie……….……………….04 b. Concepţia creştină despre lume şi fiinţa umană ………………………… 07c. Educaţia şi antropologia creştină ……………...………….……………...10d. Rolul şi locul ştiinţei, filosofiei şi credinţei

în spiritualitatea creştin ortodoxă. ……………………………………….11

1.2. Omul şi dimensiunea sa spirituală………………...……………………..15a. Omul – creaţie a lui Dumnezeu după chipul şi asemănarea Lui………….…………………………….…15b. Mâna lui Dumnezeu l-a creat pe om……………………………………...17c. Omul este iubire din

iubire………………………………………………..17d. Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Omului……………………….

………………..18e. Smerenia - asemănarea omului cu Dumnezeu, prin Biserica lui Hristos………………………………….

…………….…19f. Educaţia spiritual ortodoxă a trupului şi a

sufletului……………………..20g. Omul, dumnezeu fără vreme………………………………………………22

1.3. Bazele psiho - sociale ale Spiritualităţii creştine ortodoxe…..……………….…..……………...23

a. De la omul cel vechi la omul cel nou……………………...………………23b. De la coeziunea socială la participarea democratică ……………………23c. Democraţia trebuie să-l îndrume pe om către Dumnezeu ………………..24d. De la teocraţie la teonomie ……………………………………………….26e. Proprietatea şi sistemul educaţional ……………………………………...27f. Omul de mâine – ţinta educaţiei ………...………………………………...28g. Asemănarea cu Dumnezeu – viitorul sistemului educaţional …………….29

2

1.4. Educaţia şi valorile socio -spirituale….…………….……………………31a. Omul şi valorile ………………………...…………..……………………..31b. Sociologia valorii …………………………………………………………32c. Educaţie pentru valorile universale şi morala globală …….……………..33d. Ierarhia valorilor …………………………………………………………35e. Noţiunile de valoare (calitate), virtute şi model…………………………..37f. Comunitarismul, colectivismul, mondializarea şi ecumenismul …….…….39g. Creştinismul şi lupta valorilor…………………………………………….40

Capitolul II. Perspective, principii şi direcţii ale spiritualităţii creştin ortodoxe…….……….…….……….……41

2.1. Perspective ale spiritualităţii creştin ortodoxe ……………………….………422.1.1. Cunoaşterea lui Dumnezeu - suportul de cunoaştere al lumii……..42

a. Duhul Sfânt şi duhul educaţiei în secolul XXI……………………………42 b. Ştiinţele naturale, ştiinţele sociale şi Religia ……………….…..……..….43c. Cunoaşterea şi înţelegerea semenului nostru prin ora de Religie …….….44d. Revelaţia şi credinţa - trepte ale cunoaşterii …………………………….46

2.1.2. Biserica lui Hristos, Împărăţia lui Dumnezeu - model desăvârşit pentru o comunitate a educaţiei…………….….….48

a. Comunitatea educativă - necesitate a comunităţii globale ……………….48b. Sistemul educaţional în căutarea unei vieţi de armonie, într-o comunitate planetară sau într-un sat global ……………………….49c. Comunitatea creştină ortodoxă - model pentru satul global ……………...50

2.2. Principii ale spiritualităţii creştin ortodoxe ………...…………………………..52

2.2.1. Sfinţii evanghelişti - pilonii de bază ai educaţiei duhovniceşti...….52a. Cele patru căi ale educaţiei. ……………………………………………. 52b. Înţelepciunea şi inteligenţa - izvoarele ştiinţei şi culturii. ………………..53c. „Ora et labora”……………………………………………………………54d. Obştea creştină - trăirea împreună cu Dumnezeu prin aproapele. ………55e. Omul duhovnicesc - modelul omului educat. ……………………………..56f. Cei patru evanghelişti - stâlpii de bază ai spiritualităţii creştine. ………..57

2.2.2. Trezvia şi sinergia - concepte ale educaţie permanente ………….58a. Educaţia permanentă - viaţa comunităţii. ………………………………...58b. Virtuţile creştine şi sinergiile educaţionale. ……………………………...59c. Trezvia - temelie a educaţiei permanente. ………………………………..60

2.2.3. Iubirea - principiul fundamental al educaţiei ……………………….61a. Iubirea faţă de Dumnezeu – prima poruncă. ……………………………..61b. Iubirea faţă de aproapele – a doua poruncă. …………………………….62

c. Iubirea faţă de sine - maica tuturor relelor. …………….………………..63

2.3. Direcţii ale spiritualităţii creştin ortodoxe ………………….…………………64

3

2.3.1. Educaţia religioasă - componentă a procesului de învăţământ………..……………………. 64

a. Învăţământul şi conceptele de coeziune, solidaritate şi excludere socială …………………………………………..64b. Învăţământul - şansă, putere de decizie şi însănătoşire a comunităţii …...65c. Învăţământul şi comunitatea globală ……………………………………..66d. Învăţământul multicultural şi cultura Duhului …………………………...67

Capitolul III. Dimensiuni specifice ale educaţiei……………………..………...70

3.1. Educaţia – pluralitate de ipostaze şi demensiuni.……………………...71a. Noţiunea de dimensiune. …………………………………………………71b. Dimensiuni ale educaţiei - scurt istoric. ………………………………….71c. Finalitatea educaţională - dimensiune definitorie a educaţiei. …………..72d. Dimensiunea - concept pedagogic. ……………………………………….72e. Axiologia educaţiei - teorie a dimensiunilor. ……………………………74f. Spiritualitatea ortodoxă - dimensiune a educaţiei. ……………………….76g. Trăsăturile dimensiunilor educaţiei şi învăţământului. ………………….78h. Integrare şi globalitate prin educaţie şi noile ei dimensiuni. …………….79i. Trilogia dimensiunilor şi cele trei facultăţi ale sufletului uman. …………82

3.2. Dimensiunea culturală a educaţiei ……………………………………....87a. Formarea şi dezvoltarea culturală a personalităţii umane. ……………...87b. Cultura, civilizaţia şi educaţia. …………………………………………...89c. Ce este cultura? …………………………………………………………..90d. Care este sensul culturii?…………………………………………………92e. Nihilismul şi educaţia. ……………………………………………………93f. Erosul şi cultura. ………………………………………………………….94g. Educaţia şi ştiinţa. ………………………………………………………..94

3.3. Consideraţii şi demersuri în pedagogia culturii …………………….…96a. Pedagogia şi cultura. …………………………………………………….96b. Valorile culturale şi pedagogia. ………………………………………….97c. Cultura spirituală şi pedagogia. ………………………………………..101d. Autonomie şi competenţă axiologică. …………………………………..102

3.4. Obiective culturale ale educaţiei ……………………………………..104a. Acţiunea educaţională şi cultura. ………………………………………104b. Cultura generală, cultura profesională, educaţia fizică şi formarea spirituală - stâlpii învăţământului. …………………...……105c. Trinitatea dialectică (muncă, vorbire şi gândire), educaţia şi omul de cultură.

………………………………………………………107d. Idealul suprem al educaţiei = întipărirea învăţăturilor în inima ascultătorilor. ……………………….108

Capitolul IV. Caracterul intercultural şi deschis

4

al spiritualităţii creştin ortodoxe……………………………...….110

4.1. Dimensiunea interculturală a educaţiei ……………………….……..111a. Clasificarea valorilor religioase şi posibilitatea deschiderii interculturale. ……………………………...111b. Identitatea, unitatea şi diversitatea valorilor religioase. ……………….111c. Curriculumul valorilor religioase. ……………………………………...113d. Dimensiunea estetică a procesului educativ. …………………………..114

4.2. Dimensiunea spirituală a educaţiei …………………………….116a. Caracterul dinamic al dimensiunii spirituale a educaţiei. ……..……….116b. Motivaţiile duhovniceşti ale educaţiei. ………….………………………118c. Evaluarea educaţiei duhovniceşti, pro şi contra. ……………………….121d. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie - materialul didactic

fundamental în procesul de formare duhovnicească a personalităţii

umane. ………..122e. Rolul tradiţiei creştine ortodoxe în formarea duhovnicească a omului. ..125f. Filocalia – ştiinţă a educaţiei duhovniceşti. …………………………….132g. Pagina de Pateric - studiul de caz al spiritualităţii creştin ortodoxe. ….134h. Psaltirea - Cheia spiritualităţii creştin ortodoxe…………….….……....135

4.3. Conţinutul modelului în educaţie ……………………………………...136a. Noţiunea de model în cadrul educaţiei. …………………………………136b. Modelul cultural şi învăţământul. ………………………………………137c. Ştiinţa modelelor - ştiinţa educaţiei. …………………………………….138d. Modelarea pedagogică. …………………………………………………140e. Personalitatea umană şi modelul educaţional. …………………………141f. Modelul spiritual şi educaţia. ……………………………………………142g. Iubirea semenului - calitate fundamentală a modelului. ………………..145h. Conţinutul modelului educaţional. ……………………………………...148i. Modelul şi autoeducaţia. ………………………………………………...149

Capitolul V. Creştinismul şi reverberaţiile sale educative….………………151

5.1. Creştinismul şi comunitatea educaţională………………...……………152 a. Creştinismul - educaţia Învierii. …………………………………………152b. Creştinismul - model de comunitate educaţională. ……………………...154c. Creştinismul, prin Ortodoxie, este dimensiunea spirituală a didacticii. ...155d. Iisus Hristos - Învăţătorul cel bun. ………………………………………159

5.2. Criza lumii actuale şi răspunsurile în plan educativ………………….162a. Duhul lumii trecătoare nu este prielnic educaţiei. ……………………...162b. Păcatele - nonvalorile sistemului educaţional. …………………………162c. Pocăinţa - primul pas spre educaţie. ……………………………………166

5

d. Sfânta Liturghie centrul educaţiei prin lucrarea Sfântului Duh. …...…..167

5.3. Spiritualitatea ortodoxă şi implicarea ei în educaţie ………………..169a. Spiritualitatea ortodoxă şi societatea

universală………………………..169b. Crucea – educaţie spre înviere…………………………………………..170c. Timpul, părţile, treptele şi etapele spiritualităţii creştin ortodoxe………172d. Purificarea………………………………………………………………179e. Iluminarea……………………………………………………………….179f. Desăvârşirea……………………………………………………………..180

5.4. Spiritualitatea ortodoxă şi personalitatea umană……………….…….181a. Personalitatea umană şi sistemul educaţional…………………………..181b. Învăţământul creştin ortodox şi formarea personalităţii omului….…….182

c. Valorile spiritualităţii ortodoxe, ca virtuţi creştine – esenţa personalităţii umane …………………………………….….

……186d. Persoanele Sfintei Treimi – modele pedagogice pentru personalitatea umană .…………….….……188e. Educaţia duhovnicească - luminarea personalităţii umane……..………191

Capitolul VI. . Spiritualitatea creştin ortodoxă - perspectivă istorică şi cazuistică………………..…….…………194

6.1. Spiritualitatea creştin ortodoxă românească în trecut şi astăzi…….195a. Viaţa românilor în credinţă creştin - ortodoxă, strămoşească………….195b. Programe educaţionale româneşti………………………………………196c. Perspective istorice, sociale, culturale, politice şi religioase…………...199d. Direcţii pedagogice, psihologice şi teologice……...……………………201e. Tradiţii ale spiritualităţii creştin ortodoxe româneşti – factori de unitate naţională umană, în credinţă, cultură şi iubire frăţească …………………………………..202

6.2. Sfântul Ioan Casian Dobrogeanul - factor de unitate a credinţei paleocreştine……………………………...205

a. Sfântul Ioan Casian monah şi pedagog paleocreştin.……………………205

b. Pedagogia şi spiritualitatea Sfântului Ioan Casian. …………………….208

6.3. Părintele Dumitru Stăniloae - factor de unitate a credinţei creştine contemporane……….…………212

a. Părintele Dumitru Stăniloae teolog şi pedagog creştin …………………212b. Pedagogia şi spiritualitatea Părintelui Dumitru Stăniloae ……………..213

6

Capitolul VII. Cercetarea aplicativă privind spiritualitatea creştin ortodoxă românească şi comunitatea educativă, pe plan vertical şi orizontal …….……………….…………..……..220

7.1. Omul şi comunitatea educativă……………………………..…………..221

a. Chipul lui Dumnezeu din om şi educaţia………………………..……….221

b. Comunitatea educativă şi factorii ei……………………………………..222

c. Factorii educaţiei creştin-ortodoxe şi mediul social…………………….224

7.2. Biserica, factor al educaţiei creştine ortodoxe………………..………229

a. Educaţia prin Biserică…………………………………………………...229b. Învăţătura bisericii - temelie a educaţiei…………….

…………………..230

7.3. Familia, factor al educaţiei creştine ortodoxe……………………..….233

a. Scopul fundamental al familiei este educaţia……………………………233

b. Familia – prima instituţie educaţională…………………...…………….235

c. Învăţătura creştină – baza educaţiei prin familie ……………………….237

d. Atitudinea educaţională faţă de copiii cu handicap……………….…….240

7.4. Şcoala, factor al educaţiei creştine ortodoxe………………………….240

a. Rolul educativ al şcolii ………………………………………………….240

b. Şcoala şi istoria ei ………………………………………………………242

c. Caracterul spiritual al şcolii ……………………………………………244d. Stadiul actual al şcolii şi vestimentaţia şcoală …………………………248

7.5. Mass-media şi educaţia duhovnicească………………………………..249a. Armonia dintre cultura cuvântului şi cultura acţiunii……………….…..249b. Televiziunea, computerul, jocurile electronice şi efectul lor negativ asupra educaţie……………………………………250

7.6. Cum este percepută şi aplicată spiritualitatea creştin ortodoxă

7

în comunitatea educativă românească …………… …………..254a. Motivaţia şi obiectivele cercetării.………………………………………254b. Strategia şi metodologia cercetării.…………………...…………………256 c. Analiza şi interpretarea datelor..………………………………………...260

Concluzii ……………………………………..………………………………….268

Bibliografie selectivă……………………………………………………...……272

Anexe…………………………...…………………………………………………289

Curriculum vitae

Declaraţie

Structura

Filosofie, creştinism ortodox şi fiinţa umană. Psihologia, sociologia şi axiologia spiritualităţii creştin ortodoxe. Revelaţie, credinţă şi ştiinţă. Comunitatea, Biserica şi Împărăţia lui Dumnezeu. Căile de educaţie şi evangheliştii - stâlpii de bază ai creştinătăţii. Trezvia şi sinergia – concepte de bază ale educaţiei permanente. Iubirea – principiul fundamental al educaţiei. Învăţământul multicultural şi cultura Duhului Sfânt.

8

Dimensiunile educaţiei şi cele trei facultăţi ale sufletului uman. Cultură, civilizaţie şi educaţie. Întipărirea învăţăturilor în inima omului – idealul suprem al educaţiei. Educaţia şi dimensiunea ei interculturală. Curriculumul duhovnicesc al valorilor religioase. Dimensiunea duhovnicească a educaţiei. Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie; filocalia, pagina de pateric şi psaltirea. Sfânta Liturghie - centrul educaţiei. Valoarea, calitatea, virtutea şi modelul. Modelul duhovnicesc şi educaţia. Creştinismul şi sistemul educaţional. Creştinismul ortodox – dimensiune spirituală a didacticii. Iisus Hristos – Învăţătorul cel bun. Duhul lumii trecătoare, păcatele ca nonvalori, pocăinţa şi Sfânta Liturghie. Crucea, învierea şi educaţia. Purificarea, iluminarea şi desăvârşirea fiinţei umane. Personalitatea umană şi cele trei Persoane ale Sfintei Treimi. Educaţia – procesul de luminare a omului. Spiritualitatea creştin ortodoxă românească şi sistemul educaţional românesc. Piatra scrisă, peştera şi drumurile cărţii. Sfântul Ioan Casian, ambasador al spiritualităţii creştin ortodoxe şi Părintele

Stăniloae promotor al unităţii spiritualităţii ceştine. Omul, comunitatea educaţivă, factorii educaţionali şi mediul social. Învăţătorul Iisus Hristos, învăţătura Lui, Biserica şi educaţia. Familia – factorul fundamental al educaţiei. Şcoala – unitatea de bază a sistemului educaţional. Mass-media şi educaţia duhovnicească. Cultura cuvântului şi cultura acţiunii; armonia dintre cuvânt şi acţiune. Conversaţia euristică şi catehetică. Cunoaşterea realităţii spiritualităţii creştin ortodoxe româneşti prin lectura biblică

şi patristică, rugăciune şi meditaţie, spovedanie şi cuminicare. Vizitele pastorale; activitatea didactică, profesională şi misionară. Europa şi spiritualitatea creştin ortodoxă ca unitate în diversitate.

În primul capitol s-a dorit o incursiune istorică, filosofică, psihologică, sociologică,

axiologigă, antropologică şi creştină asupra creaţiei lumii şi în special a fiinţei umane. Pe

parcursul veacurilor, filosofia a abordat atât problematica ontologiei, cât şi cea a

gnoseologiei. Întotdeauna gânditorii filosofi au insistat să afle originea lumii şi a universului

raportând gândirea lor filosofică şi ştiinţifică la ei înşişi, la alţi oameni sau la natura

înconjurătoare. Teologii şi unii filosofi credincioşi îşi centrează toată activitatea pe

Dumnezeu şi om şi, cercetările lor sunt puse în slujba lui Dumnezeu şi a aproapelui. Credinţa

îi oferă omului realizările ştiinţei, dar şi capacitatea de transcendenţă, posibilitatea de a nu

mai fi el însuşi propriul său centru, ci de a se centra şi pe ceva mai presus de el, mai bun ca el

şi mai frumos.

9

Exagerările cu privire la lupta dintre trup şi suflet începute în epoca antică au fost

doar parţial distruse în evul mediu. Materialiştii, promotori ai socialismului, susţin că materia

este esenţa a tot ceea ce există şi nimic nu poate fiinţa în afara materiei. Promovând, în acest

mod, interesele materiale ale trupului se fac pe ei dumnezei, reducând totul la cele pământeşti

şi trecătoare anulând pe cele supramântene şi veşnice.

Sensul lumii şi scopul acestei vieţi a fost o altă mare şi veche problemă a gândirii

fiinţei umane şi a metafizicii. Gânditorii antici în frunte cu Platon susţineau că omul

adevărat este reprezentat doar de spirit. Urmaşii lui Platon au calificat trupul ca ceva

suplimentar, ataşat sufletului, iar omul care vrea să trăiască spiritual trebuie să-şi mortifice

trupul, pasiunile şi însuşirile, să moară în fiecare zi şi să-şi ocupe gândirea cu ceea ce este

etern, cu Dumnezeu, cu meditarea asupra ideilor transcedentale. În ştiinţa modernă este

cultivată ideea că spiritul însumează toate informaţiile cu privire la viaţa actuală şi la vieţile

anterioare, păstrându-le în subconştient. Omul vrea să se făurească pe sine însuşi. Spiritul

este considerat formă energetică de provenienţă divină şi dispune de însuşiri, capacităţi

spirituale, se poate mişca, poate pătrunde uşor în orice spaţiu planetar, solar, cosmic,

universal. Aici este pericolul ca trupul să fie neglijat şi de aceea unii susţin că trebuie să fie

ars, incinerat şi nu este normal, pentru că el (trupul sau corpul) este cel care permite spiritului

să manifeste revelaţiile la care a ajuns.

Ideile filosofilor antici au influenţat doctrina creştină timpurie, dar şi creştinismul în

genere. Creştinii au respins opiniile greşite ale filosofilor antici şi au susţinut că omul este

fiinţă integrală, care posedă şi trup, şi suflet. Fiind revoluţionată concepţia antică, în

creştinism s-a promovat şi se crede „în învierea trupului”, stabilindu-se o legătură strânsă

între trup şi suflet, prin intermediul duhului (spiritului), corporalitatea (materia trupului)

căpătând un rol deosebit. Creştinii cred că lumea a apărut din voia lui Dumnezeu şi că ea

reprezintă unitatea dintre material şi spiritual, considerând spiritual tot ceea ce ţine de

credinţă, iar material - tot ceea ce ţine de viaţa cotidiană; că Dumnezeu a existat în afara

materiei şi că omul este creaţia superioară a lui Dumnezeu, ce încununează toată creaţia şi

care poate atinge viaţa cea veşnică. Totodată, creştinii nu neagă materia, ei susţin că omul

este şi se manifestă atât ca fiinţă materială, cât şi ca fiinţă spirituală, că atât trupul, cât şi

sufletul au menirea lor; că trupul lipsit de suflet, adormit, nu este doar un simplu cadavru, ca

al oricărei creaturi, de aceea nu trebuie să fie ars, ci el trebuie să fie îngropat în pământ

pentru a se preface din ce a fost alcătuit: pământ şi, Trupul şi Sângele lui Hristos, ceea ce-l

ajută la învierea cea de obşte şi la viaţa cea veşnică.

10

În spiritualitatea creştin ortodoxă scopul vieţii este împlinirea voinţei divine, creşterea

în har şi în cunoaşterea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Armonia dintre ştiinţă, filozofie şi religie demonstrează strânsa corelaţie a raporturilor

dintre religie, filosofie şi ştiinţă exprimate prin interdependenţa dintre principiile

educaţionale şi principiile spirituale. Relaţiile antagoniste între filosofi şi teologi specifice

secolelor XIX şi XX au dus la excluderea lui Dumnezeu şi a principiilor spirituale din

sistemul educaţional, ceea ce a reprezentat un handicap al educaţiei. Treptat, ştiinţa a

recunoscut importanţa religiei în viaţa omului şi în sistemul educaţiei lui, iar teologia se

străduieşte să-şi prezinte practic argumentele ştiinţifice şi filosofice despre religie.

Ţelul suprem al educaţiei este de a oferi fiecăruia posibilitatea de a juca un rol activ

în comunitate. Asemănarea cu Dumnezeu este viitorul sistemului educaţional, prin care

putem concretiza trecerea de la viaţa cea trecătoare la viaţa cea veşnică, prin trecerea de la

omul cel vechi la omul cel nou. Această trecere nu se poate obţine doar într-o perioadă

oarecare de timp, sau pentru o oarecare perioadă. Ea are un început, dar se prelungeşte în

veşnicie, în eternitate. Omul cel nou nu este anulat de Dumnezeu, ci este ajutat de

Dumnezeu, prin spiritualitatea creştin-ortodoxă. El trebuie să fie cetăţean al împărăţiei lui

Dumnezeu prin smerenie (asemănarea cu Dumnezeu). Toate valorile îşi au izvorul la

Dumnezeu. Personalitatea umană este o valoare socială care împărtăşeşte valorile. Valorile se

transformă astfel în virtuţi creştineşti şi conturează modelul.

Capitolul al doilea prezintă perspective, principii şi direcţii ale spiritualităţii creştin

ortodoxe. Pentru ca interdependenţa să fie transformată într-o solidaritate liber asumată şi să

se poată obţine o comunitate mondială este nevoie de o comunitate educativă în care educaţia

să-i pună în mişcare această misiune şi să-i ajute pe oameni să se înţeleagă pe ei înşişi şi să-i

înţeleagă şi pe ceilalţi, printr-o mai bună cunoaştere a lumii. Înţelegerea şi cunoaşterea lumii

trebuie făcută prin înţelegerea raportului dintre oameni şi mediul înconjurător, fiind implicate

atât ştiinţele naturale, cât şi cele sociale, la care trebuie adăugată şi religia. Cunoaşterea şi

înţelegerea semenului nostru se poate face şi prin ora de Religie, iar revelaţia şi credinţa sunt

adevăratele trepte ale cunoaşterii.

Cele patru căi ale educaţiei: a învăţa să ştii ce este educaţia; a învăţa să faci educaţie;

a învăţa regulile convieţuirii şi să trăieşti împreună cu alţii; şi a învăţa să fii educat stau la

baza educaţia permanente şi reprezintă viaţa comunităţii. Aceste căi ale educaţiei, prin

spiritualitatea creştin ortodoxă, determină relaţii spirituale şi de colaborare dintre învăţătură

şi faptă astefel: înţelepciunea şi inteligenţa sunt izvoarele ştiinţei, educaţiei şi culturii; „Ora

et labora” este principiul Sfinţilor Părinţi prin care educaţia este unită cu rugăciunea şi

11

meditaţia; obştea creştină este trăirea împreună cu Dumnezeu prin aproapele; iar omul

duhovnicesc este modelul omului educat.

Temelia educaţiei permanente este trezvia, ca o luarea aminte la noi înşine, la cele ce

se petrec în interiorul nostru, la gândurile care ne asaltează, la sugestiile care ne vin la

consecinţele lecturilor pe care le facem. Această educaţie permanentă este posibilă prin:

virtuţile creştine şi sinergiile educaţionale. Stâlpii de bază ai spiritualităţii creştine ai

spiritualităţii creştin prtodoxe, ca educaţie permanentă, sunt cei patru evanghelişti adevăraţii

pandantivi, stâlpi de sprijin (Galateni 2, 9) ai Învăţătorului Iisus Hristos şi Învăţăturii Sale.

Iubirea creştină, ca principiu fundamental al educaţiei, este firul roşu al întregului

sistem educaţional. Aici se are în vedere: iubirea faţă de Dumnezeu ca prima poruncă,

iubirea faţă de aproapele ca cea de a doua poruncă şi stima faţă de sine.

Educaţia religioasă, ca o componentă a procesului de învăţământ are în vedere:

învăţământul şi conceptele de coeziune, solidaritate şi excludere socială; învăţământul -

şansă, putere de decizie şi însănătoşire a comunităţii; învăţământul şi comunitatea globală; iar

în mod special învăţământul multicultural şi cultura Duhului. Un învăţământ multicultural

fără o cultură spirituală, plină de duh, este doar de suprafaţă şi nu poate fi ziditor, trainic,

eficient şi implicat în eternitate. Cultura Duhului este cultura Cuvântului lui Dumnezeu şi se

ocupă cu studiul, dar mai ales cu trăirea, împărtăşirea şi păstrarea Cuvântului lui Dumnezeu

şi ajută procesul de învăţământ să sintetizeze, analizeze şi promoveze valorile universale

necesare unui învăţământ multicultural cu discipline bine închegate şi orientate spre o

comunitate globală cu principii materiale şi spirituale bazate pe speranţă, smerenie, credinţă

şi iubire.

Pluralitatea de ipostaze şi dimensini ale educaţiei sunt abordate în capitolul al treilea

unde sunt dezbătute dimensiunile culturale, interculturale şi spirituale (duhovniceşti) ale

educaţiei. Axiologia educaţiei sau axiologia pedagogiei are ca scop realizarea activităţii de

formare-dezvoltare permanentă a personalităţii umane „pentru şi prin valori” pedagogice

fundamentale. Această problebă este studiată teoretic şi deschide noi direcţii de cercetare

rezultate din conexiunea intra-, inter- şi transdisciplinară a educaţiei (ştiinţelor educaţiei) cu

axiologia, ca disciplină, dar şi cu etica, estetica, antropologia, sociologia, politologia etc.

Practic, însă, această finalitate implică necesitatea exigenţelor axiologice, pozitive, în

realizarea tuturor laturilor sau dimensiunilor educaţiei, la toate formele şi nivelurile

educaţionale. Cu toate acestea valorile educaţionale sau pedagogice trebuie să-şi păstreze

dimensiunile reactive şi prospective.

12

Pe lângă valorile culturale, profesionale, morale, religioase, fizice şi estetice trebuie

să avem în vedere şi valorile duhovniceşti ale educaţiei, prin care educaţia înduhovniceşte

şi-i dă viaţă sistemului educaţional, ajutând personalitatea umană să intre în legătură cu

transcendentul, cu veşnicia. De fapt spiritualitatea ortodoxă stă la temelia educaţiei pentru

formarea şi dezvoltarea personalităţii umane prin înduhovnicirea valorilor universale ale

educaţiei. Educaţia, prin spiritualitatea ortodoxă, nu este numai o utopie, ci este ca un tot

educaţional ce cuprinde valorile universale care izvorăsc din dimensiunile educaţiei. Aceste

valori universale, de toate nuanţele, se întreţin prin axiologia educaţiei şi se sădesc în inima

omului, primind duh de viaţă, prin spiritualitatea ortodoxă.

Capitolul al patrulea tratează mai pe larg dimensiunea interculturală, dar mai ales

pe cea spirituală a educaţiei. Pentru spiritualitatea creştin ortodoxă termenul de spiritual este

mai puţin folosit, aici se vorbeşte mai mult de partea duhovnicească a educaţiei, care dă o

deschidere mult mai largă a sistemului educaţional, implicândul în valorile veşnice ale

educaţiei. Prin spiritualitate, chiar, creştină fiind, omul riscă să rămână doar la cele de pe

pământ; latura duhovnicească a educaţiei, specifică spiritualităţii creştin ortodoxe, deschide

orizontul eternităţii şi îl plasează pe om în planul veşniciei al sistemului educaţional.

De o importanţă deosebită, pentru didactica creştin ortodoxă sunt Sfânta Scriptură şi

Sfânta Tradiţie; filocalia, pagina de pateric şi psaltirea. Întreg, tezaurul didactic al

spiritualităţii creştin ortodoxe foloseşte curriculumul duhovnicesc pentru a se putea integra şi

păstra caracterul său propriu şi specific unei comunităţi educative ce are în vedere fericirea

pământeană, dar mai ales pe cea suprapământeană.

Prezentăm în acest rezumat doar al IV-lea fel de curriculum, din anexa I, care este

specific spiritualităţii creştin ortodoxe şi care se poate folosi de educaţia religioasă privind

deschiderea confesională prin intermediul conţinuturilor:

Modalităţi de Avantaje Dezavantaje

organizare    A - elimină ateismul, liberalismulcugetător, tensiunile de orice fel,analfabetismul religios din şcoală etc.;B - îmbină, uneşte şi înduhovniceşte Dezavantaje la acest curriculum au valorile culturale, interculturale şi spirituale numai cei mândri şi plini de trufie.ale procesului educaţional;C - ajută la buna desfăşurare a segmentului

Acest mod de organizare nu se conduce

13

4. Curriculumul educaţional om-societate şi îmbunătăţeşte după cele omeneşti, ci după cele ale duhovnicesc relaţiile interdisciplinare; Duhului Sfânt, de aceea cei care caută

D - stabileşte identitatea, unitatea şi cele duhovniceşti se smeresc în toate şidiversitatea dintre factorii educogeni: prin toate lăsând pe Duhul Sfânt să şcoala, familia şi Biserica; conducă activitatea lor educaţională E - persoana umană îşi recapătă locul prin învăţătura Fiului şi sub ocrotirea primordial în sistemul educaţional; Tatălui Ceresc.f- toate noile şi tradiţionalele educaţii In frunte cu educaţia religios-morală Se spune adeseori: părutus-a nouă şi sunt înduhovnicite; Duhului Sfânt. La acest curriculumG - ajută la unitatea de credinţă şi Trebuie să se spună mereu: părutus-apregăteşte calea pentru o turmă Duhului Sfânt şi nouă.şi un Păstor.

Societatea umană şi educaţională simte nevoia să-şi aşeze paşii pe urmele marilor

personalităţi care au lărgit, în decursul istoriei, câmpul inteligenţei umane, au sesizat sensul

divin al lumii, au prefigurat viitorul omenirii. În căutarea Adevărului, unul şi indivizibil,

omul este liber. Prin acest dar divin: libertatea, fiinţa umană îşi creează propriii săi idoli, sau

se lasă călăuzită de cei ce sunt purtătorii revelaţiilor cu forţă de adevăr, care luminează şi

transcend realitatea imanentă. Specific educaţiei spirituale este modelul sau exemplul, astfel

s-a analizat şi specificat diferenţa dintre modelul cultural şi modelul spiritual. Modelul

duhovnicesc al educaţiei are în vedere raportul, sau mai bine zis ierarhia dintre: valoare,

calitate, virtute şi model. Modelul desăvârşit al educatorului creştin este Învăţătorul Iisus

Hristos.

Creştinismul are şi el reverberaţiile sale educative, de aceea în capitolul al cincilea

s-a analizat raportul dintre creştinism şi comunitatea educativă. Sfânta Liturghie reprezintă

centrul educaţiei duhovniceşti ortodoxe, într-o comunitate creştină. Spiritualitatea creştin

ortodoxă este specifică prin cele trei trepte: despătimirea, iluminarea şi îndumnezeirea.

Pocăiţa este începutul educaţiei duhovniceşti şi temelie a spiritualităţii creştin ortodoxe, prin

smerenie. Persoanele Sfintei Treimi reprezintă modele pedagogice pentru personalitatea

umană.

Lumină şi educaţie, educaţie prin lumină, lumină pentru educaţie,

educaţie pentru lumină, lumină pentru cei educaţi şi educabili, care

doresc să fie educaţi prin Lumină, din Lumină şi cu Lumină, educaţie

necesară celor luminaţi şi care doresc să fie luminaţi prin educaţie, căci

precum Fiul Omului este şi Fiul lui Dumnezeu, Lumină din Lumină, tot aşa

şi educaţia trebuie să fie Educaţie izvorâtă din Educatorul, Pedagogul Cel

Mare, Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, Care la început era Cuvântul

14

şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul trup S-a făcut ca pe om să-l

izbăvească dintru întuneric şi din neştiinţă. Educaţia duhovnicească este

Lumina, este Cuvântul întrupat, este Învăţătorul Iisus Hristos.

Raportarea spiritualităţii creştin ortodoxe s-a făcut şi la cultura şi

civilizaţia poporului român, astfel capitolul a şaselea cuprinde istoria şi

cazuistica spiritualităţii creştin ortodoxe româneşti. Se observă o mediatizare a

noţiunii de unitate în diversitate folosită foarte des şi prin care se doreşte scoaterea în

evidenţă a scopul Uniunii Europene, de a construi o Europă unită şi diversă în culturi şi

civilizaţii. Astfel, spiritualitatea creştin ortodoxă este izvorul acestui concept, pentru că

Ortodoxia se menţine prin această unitate în diversitate. Personalităţile de seamă ale

spriritualităţii creştin ortodoxe româneşti din trecut şi astăzi, prezintă modele şi exemple vii

ale culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii creştine ortodoxe româneşti mereu prezente şi active,

prin viaţa şi lucrările lor, într-o Europă unită şi diversă în cultură, civilizaţie şi spiritualitate.

Pentru a sprijini această teză venim cu prezentarea a două modele: Sfântul Ioan Casian şi

Părintele Dumitru Stăniloae.

Dinamica spiritualităţii creştin ortodoxe este analizată şi dezbătută

în capitolul al şaptelea, prin cercetarea aplicativă pe plan vertical şi

orizontal a raportului dintre spiritualitatea creştin ortodoxă şi comunitatea

educativă românească. Aşadar se observă foarte bine lucrarea factorilor

de educaţie sau educogeni în viaţa omului. Fiecare are dimensiunea lui,

conţinutul lui, lucrarea lui spre formarea personalităţii umane integre,

veşnice şi unice in istorie. Dacă şcoala informează, formează şi

formatează pe om dându-i informaţia necesară pentru deschiderea lui

spre cultură, intercultură şi viaţă prin cuvânt; familia oferă imaginea

ideală pentru dobândirea culturii, interculturii şi a vieţii prin sensibilitatea

ei; Biserica şi mass-media sunt cele care pun în mişcare cultura şi

intercultural, prin viaţa şi trăirea adevărului dobândit de la Cel ce este

Calea, Adevărul şi Viaţa. Dimensiunea culturală a educaţiei o putem

raporta mai mult la şcoală, dimensiunea interculturală o putem raporta la

familie, iar dimensiunea spirituală, duhovnicescă o putem raporta la

Biserică. În şcoală toţi membrii familiei dobândesc o anumită cultură

proprie fiecărui membru al familiei. Membrii familiei bunicii, părinţii şi

copiii reprezintă diferite culturi prin pregătirea lor proprie. În familie se

15

produce cu adevărat schimbul dintre culturi, deci acea dimensiune

interculturală a educaţiei în familie se poate obţine. Se vorbeşte despre

anumite comunităţi şcolare că bine ar fi ca toţi membrii ei să fie ca într-o

familie. Biserica, prin capul ei Iisus Hristos Mântuitorul, care este Iubirea

treimică intrupată şi descoperită nouă oamenilor, umple de viaţă şi

înduhovniceşte, îndumnezeieşte pe omul creştin civilizat, cult şi educat.

“Liturghia este această asigurare a Evangheliei pusă în lucrare. Ea

este laboratorul învierii şi şcoala deprinderii iubirii între oameni. Ea este

manifestarea bucuriei comune că vom învia şi vom fi toţi împreună în

veci, cu părinţii, fraţii, copiii noştri şi comunicând prin trupurile noastre

luminoase. De aceea Sfânta Liturghie începe cu binecuvântarea Sfintei

Treimi şi sfârşeşte cu cererea milei şi a mântuirii de la Hristos cel înviat”.

Mila este cu adevărat arvuna vieţii celei veşnice. Educaţia duhovnicească

ne ajută să dobândim calea către această milă. Să fim şi noi milostivi unii

faţă de alţii, atât cu cele pământeşti, dar mai ales cu cele duhovniceşti.

Să nu ne mai judecăm unii pe alţii, ci să ne rugăm unii pentru alţii şi

împreună să păstrăm şi să îmbogăţim tezaurul duhovnicesc al educaţiei

poporului nostru românesc.

În contextul lumii de astăzi, când se vorbeşte foarte mult de integrare europeană,

globalizare, mondializare şi alte probleme sociale, comunitare şi naţionale “noi, românii,

avem multe de dat Europei unite. În primul rând, sufletul nostru credincios, blând şi modest,

spiritualitatea noastră ortodoxă – acea mistică creştină despre care scriitorul francez Malreux

(+1976) spunea că fără ea secolul XXI nu va putea exista, dar şi cultura noastră deosebit de

bogată şi inteligenţa atâtor români, mai ales tineri, care sunt deja prezenţi în ţările occiden-

tale. De aceea avem datoria în faţa lui Dumnezeu de a ne cunoaşte şi a trăi cât mai conştient

credinţa şi spiritualitatea ortodoxă, integrându-ne şi susţinând parohiile pe care le avem în

Occident, pentru ca să putem da mărturie despre credinţa noastră celor care vor să se inspire

din ea, Dumnezeu îi cheamă la rândul lor pe români să înveţe de la semenii lor europeni mai

mult respect faţă de lege, mai multă disciplină şi seriozitate în ceea ce fac, ca şi mai multă

seriozitate şi angajare în viaţa de obşte pentru binele comun”. Din cele prezentate de Înalt

Prea Sfinţia Sa, Mitropolitul Serafim, care trăieşte în inima problemelor europene,

Occidentul ne aduce modele culturale, iar noi românii venim cu modele duhovniceşti, care

au şi o mare încărcătură culturală nu numai spirituală. Valorile spirituale prezentate de

16

modelele personale şi de sistemele educaţionale româneşti sunt parte importantă din

dimensiunile duhovniceşti ale educaţiei mondiale, care se pot integra şi pot fi integrate în

sistemele educaţionale eoropene şi mondiale.

Bibliografie selectivăI. IZVOARE

1. Ediţii ale Sfintei Scripturi şi ale Noului Testament- Biblia sau Sfânta Scriptură, (1991), tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă ale Prea

Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobareaSfântului Sinod, Bucureşti, Ed. IBM,.

- Noul Testament cu Psalmi, (2002), tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod, sub îndrumarea şicu purtarea de grijă ale Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul B.O.R., Bucureşti,Ed. IBM.

- Noul Testament comentat, (1995), tipărit cu binecuvântarea şi prefaţa Prea FericituluiPărinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, versiune redactată şicomentată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli,ediţia a doua revizuită şi îmbunătăţită, Bucureşti, Ed. IBM.

2. Cărţi de slujbă- Aghiazmatar, (2002), Bucureşti, Ed. IBM. - Apostol, (2003), Bucureşti, Ed. IBM.- Ceaslovul, (2005), Bucureşti, Ed. IBM. - Liturghier, (2000), Bucureşti, Ed. IBM. - Mineiul pe luna septembrie, (2000), Bucureşti, Ed. IBM. - Molitfelnic, (2002), Bucureşti, Ed. IBM. - Penticostar, (1999), Bucureşti, Ed. IBM. - Psaltirea, (1971), Ediţia treia, Bucureşti, Ed. IBM. - Sfânta şi dumnezeiasca Evanghelie, (1991), Bucureşti, Ed. IBM. - Triodul, (2000), Bucureşti, Ed. IBM.

3. Manuscrise Desiderie, Doritorul sau Cărarea către dragostea lui Dumnezeu, (2000), Ediţie după manuscris paisian de pr. Paul Mihail, versiune adaptată şi postfaţă de Zamfira Mihail, cuvânt înainte de Virgil Cândea, Bucureşti, în CP, Ed. Anastasia. - Bulacu, Pr. prof. dr. Mihail, Pedagogia creştină a mamei în educarea religioasă morală

creştină a copilului. Pentru mamele creştine, Biblioteca Sfântului Sinod.- Opriş, Dorin-Corneliu, (2006), Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne, teză de

doctorat, Cluj. - Opriş, Olivia-Monica, (2006), Educaţia morală şi religioasă în şcoală, teză de doctorat,

Cluj.- Sima, Preot asist. Gheorghe, (1999), Spiritualitatea ortodoxă. Fiinţă şi forme de

manifestare, teză de doctorat, Bucureşti.

17

- Tudosa-Romanov, Sofia, prof. (2007), Mănăstirea Sfântul Ioan Casian, Bucureşti,manuscris.

- Tudosa-Romanov, Sofia, prof. (2007), Dobrogea apostolică, Rediviva! Sub aleasapăstorire a I.P.S. dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscop al Tomisului, Bucureşti,manuscris.

- Tudosa-Romanov, Sofia, prof. (2007), Drumul cărţii bisericeşti – drumuri de lumină,Bucureşti, manuscris.

4. Opere patristice - Sf. Atanasie cel Mare, (1988), Epistole şi viaţa cuviosului părintelui nostru Antonie, trad.

rom. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, în PSB, vol. 16, Ed. IBM.- Bălan, Ioanichie, Protosinghel, (1984), Convorbiri duhovniceşti, Ed. Episcopiei Romanului

şi Huşilor.- Bălan, Ioanichie, Protosinghel, (1990), Patericul românesc, Galaţi, Ed. Arhiepiscopiei

Tomisului şi Dunării de Jos.- Bălan, Ioanichie, Ieromonah, (1982), Vetre de sihăstrie românească secolele IV - XX,

Bucureşti, Ed. IBM.- Sf. Clement Alexandrinul, (1982), Pedagogul, trad. rom. Pr. D. Fecioru, Bucureşti, în

PSB, vol. 4, Ed. IBM.- Sf. Clement Alexandrinul, (1982), Scrieri, I, trad. rom. Pr. D. Fecioru, Bucureşti, în PSB,

vol. 4, Ed. IBM. - Sf. Clement Alexandrinul, (1982), Scrieri, II, trad. rom. Pr. D. Fecioru, Bucureşti,.în PSB, vol. 5, Ed. IBM.- Sf. Grigorie de Nazianz, (1931), Apologia şi elogiul Sf. Vasile cel Mare…, trad. rom. N. Donos, Huşi.- Sf. Ioan Casian, (1993), Despre cele opt gânduri ale răutăţii, trad. rom. Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, în Filocalia vol. I, Ed. Harisma.- Sf. Ioan Gură de Aur, (2006), Despre educaţia copiilor, trad. rom. Maica Magdalena, Sibiu, Ediţia a II-a, în Colecţia Philosiphia Christiana, Ed. Deisis. - Sf. Ioan Gură de Aur, (2001), Despre feciorie, Apologia vieţii monahale, Despre creşterea copiilor, Bucurerşti, 14, P.G. 48, col. 544, trad. rom. Pr. D. Fecioru, Ed. IBM.- Sf. Ioan Gură de Aur, (1994), Omilii la Matei, Omilia a LI-a, trad. rom. Pr. D. Fecioru, Bucureşti, în PSB, vol. 23, Ed. IBM.- Sf. Ioan Gură de Aur, (1902), Comentariile sau explicarea epistolei către Efeseni, trad. rom. P. Iliescu şi D. Grosu, Iaşi, Tipografia Dacia.- Sf. Ioan Gură de Aur, (1910), Comentarii la epistolele II Corinteni şi Efeseni, trad. rom. Arhiereul Theodosie A. Ploieşteanu, vicarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei, Bucureşti, Atelierele grafice SOCEC şi Co., Societate anonimă.- Sf. Ioan Gură de Aur, (2005), Cuvântări despre viaţa de familie, trad. rom. Pr. Marcel

Hancheş, Timişoara, Ed. Învierea.- Sf. Iustin Popovici, (2002), Biserica Ortodoxă şi Ecumenismul, trad. rom. AdrianTănăsescu, Petru Vodă, Mănăstirea Sfinţii Arhangheli.- Isihie Sinaitul, (1994), Scurt cuvânt de folos sufletului şi mântuitor despre trezvie şi

virtute, trad. rom. Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, în Filocalia vol. IV, Bucureşti, Ed.Harisma.

18

- Sf. Maxim Mărturisitorul, (2006), Ambigua, trad. rom. Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, Ed. IBM.- Moshu, Ioan, (1991), Limonariu sau Livada duhovnicească, trad. rom. pr. prof. dr. Teodor Bodogae şi Dumitru Fecioru, Alba Iulia, Ed. Episcopia Ortodoxă Română Alba Iulia. - Kotsonis, Ioannikios, (2000), Arhimandrit, Patericul atonit, trad. rom. Anca Dobrin şi Maria Ciobanu, Bacău, Ed. Bunavestire. Patericul georgian, (2004),.trad. rom. Doru Ionuţ Vasile şi Cristian Spătărelu, Galaţi,Ed. Egumeniţa. Patericul sau Apoftegmele Părinţilor din pustiu, (2005), trad. rom. Cristian Bădiliţă,

Iaşi, Polirom. Patericul lavrei peşterilor de la Kiev (Lavra Pecerska), (2000), trad. rom. Diac. drd. Nicuşor Morlova, Bacău, Ed. Bunavestire. - Sf. Teofan Zăvorâtul, (1999),.Calea spre Mântuire, trad. rom. Arhimandrit Paulin Leca, Bucureşti, Ed. Regia Autonomă Monitorul Oficial. - Tsamis, G. Dimitrios, (1995),.Patericul Sinaitic, trad. rom. Pr. prof. dr. Ioan Ică, Sibiu, Ed. Deisis. - Sf. Vasile cel Mare, (1989), Asceticele, în „Scrieri”, partea a II-a, trad. rom. prof. Iorgu D. Ivan, Bucureşti, în PSB, vol. 18, Ed. IBM.- Sf. Vasile cel Mare, (1989), Regulile mari şi mici, în „Scrieri”, partea a II-a, trad. rom. prof. Iorgu D. Ivan, Bucureşti, în PSB, vol. 18, Ed. IBM.

5. Enciclopedii, dicţionare şi manuale- Calinic, Botoşăneanul, episcop-vicar, (1995), Biblia în Filocalie. Antologie de texte biblice tâlcuite în Filocalia românească, vol. I şi II, Iaşi, Trinitas, Ed. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.- Cerghit, Ioan, coord., (1988), Curs de pedagogie, Universitatea Bucureşti.- Cucoş, Constantin, coord., (1998), Psihopedagogie, perntru examenele de definitivare şi grade didactice, Curs elaborat în tehnologia învăţământului deschis la distanţă, Iaşi, în ŞE, Polirom. - Cristea, Sorin, (2000), Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, Grupul Editorial Litera, Chişinău şi Litera Internaţional. Dicţionar biblic, (1995), Societatea Misionară Română, Oradea, Ed. Cartea Creştină. Viller, M., fondator principal, (1972), Dictionaire de spiritualite. Ascetique et

mystique. Doctrine et histoire. Paris, Beauchesne. Berardino, Ahgelo Di, (1990), Dictionnaire Encyclopedique du Christianisme Ancien, tome 1, Belgique, Les Editions du Cerf. Dicţionar explicativ al Limbii Române (DEX), (1996), Academia Română, Institutul de

Lingvistică „Iorgu Iordan”, Ediţia a II-a, Bucureşti,Ed. Univers Enciclopedic.- Farmer, David Hugh, Oxford, (1999), Dicţionar al Sfinţilor, trad. rom. Mihai C. Udma şi

Elena Burlacu, Argumentul şi articolele consacrate sfinţilor români de prof. univ. dr.Remul Rus, Bucureşti, Univers Enciclopedic.

- Galeriu, Pr. prof. dr. Constantin N., (1997), Metodica predării religiei. Curs (manuscris), Facultatea de Teologie Ortodoxă, Bucureşti.

- Găvănescu, Ioan, (1923), Curs de pedagogie. Pedagogie generală, I, Ediţia a II-a,Bucureşti, E. C. R.

19

Îndrumări metodologice şi didactice pentru predarea religiei în şcoală, (1990),Bucureşti, Ed. IMB.

Învăţătura de Credinţă Creştină Ortodoxă, (2000), Bucureşti, tipărită cu aprobareaSfântului Sinod al B.O.R. şi cu binecuvântarea şi purtarea de grijă ale Prea FericituluiPărinte Teoctist, Patriarhul B.O.R., Ed. IMB.

Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, (1996), Bucureşti, Ed. RozaVânturilor.

Mic Dicţionar Enciclopedic (MDE), (1978), Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită,Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică.

- Mândâcanu, Virgil, (2006), Pedagogia creştină: Manual pentru învăţământulpreuniversitar şi universitar laic şi spiritual, Chişinău, Ed. Gazeta.

- Mircea, Preot dr. Ioan, (1984), Dicţionar al Noului Testament, A-Z, Bucureşti, Ed. IBM.- Răducă, Pr. prof. dr. Vasile, (1996), Curs de Catehetică, Bucureşti, dactilografiat. - Şebu, Pr. prof. dr. Sebastian, coord. (2000), Metodica predării religiei, Alba Iulia, Ed. Reîntregirea. - Stăniloae, Pr. prof. dr. Dumitru, (1978), Teologie Dogmatică Ortodoxă (TDO) pentru Institutele Teologice, vol. I-III, Bucureşti, Ed. IBM.- Stăniloae, Pr. prof. dr. Dumitru, (1981), Spiritualitatea ortodoxă, vol. III din Teologia Morală Ortodoxă, Bucureşti, Ed. IBM. - Stănculescu, Alexandru, coord., (2005), Mic Dicţionar Enciclopedic (MDE), Bucureşti, Ed.

Enciclopedică şi Univers Enciclopedic.- Vianu, Tudor, (1971), Dicţionar de maxime comentat, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.

II. LUCRĂRI ŞI STUDII

1. Lucrări de specialitate- Albu, Gabriel, (2002), În căutarea educaţiei autentice, Iaşi, în CŞE, Polirom. - Alexandru, preot, (1999), Copilul în lumea televizorului şi a computerelor, Schitul

românesc Lacu, Sf. Munte Athos.- Andrei, Arhiepiscopul Alba Iuliei, (2002), Spiritualitate creştină pe înţelesul tuturor, Alba

Iulia, Ed. Reîntregirea.- Andrei, Petre, (1997), Filosofia valorii, Iaşi, în CF, Polirom, Fundaţia Academică „Petre

Andrei”.- Andreescu, Florin, (fără an), Ţara mea. My country. Mon pays. România, Bucureşti,

Ad Libri.- Antoche, Ilarion, Ieromonah, (2000), Religia şi ştiinţa puse în slujba lui Dumnezeu, Iaşi,

Ed. Credinţa strămoşească. - Antonescu, G.G., (1937), Educaţia morală şi religioasă în şcoala românească, Bucureşti,

Ed. Cultura Românească.- Antonescu, G.G., (1972), Educaţie şi cultură, Bucureşti, EDP.- Antonescu, G.G., (1937), Educaţia morală şi religioasă în şcoala românească, Bucureşti,

„Cultura Românească”.- Antonescu, G.G., (1943), Pedagogia generală, Ediţia IV-a, Craiova, Ed. Scrisul

Românesc.- Antonescu, G.G., (1939), Istoria Pedagogiei. Doctrine fundamentale ale pedagogiei

moderne, ediţia a III-a, Bucureşti, Ed. Cultura Românească. - Antonesei, Liviu, (2002), O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice şi

transdisciplinare ale educaţiei, Iaşi, Polirom.

20

- Antonesei, Liviu, (1996), Paideia. Fundamente culturale ale educaţiei, Iaşi, în PŞE, Ed.Polirom.

- Antonie, Plămădeală, dr. episcopul Buzăului, (1981), Dascăli de cuget şi simţireromânească, Bucureşti, Ed. IBM.

- Arseniev, Nicolae, (1994), Mistica şi biserica ortodoxă, trad. rom. Remus Rus, Bucureşti,Ed. IRI.

- Barna, Andrei, (1995), Autoeducaţia. Probleme teoretice şi metodologice, Bucureşti, înIPC, EDP.

- Bartolomeu, Popescu, (1939), Filosofia şi pedagogia creştină a lui Ioan Amos Comenius,Bucureşti, Ed. Cultura Românească.

- Bârsănescu, Ştefan, (1983), Medalioane pentru o pedagogie a modelelor, Iaşi, Ed.Junimea.

- Bârsănescu, Ştefan, (1984), Pedagogia, Bucureşti, Comitetul Român de Istoria şi FilosofiaŞtiinţei, Colecţia Ştiinţelor în România, Ed. Academiei R. S. R.

- Bârsănescu, Ştefan, (1976), Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă, Bucureşti, EDP.- Bălan, Ioanichie, Arhimandrit, (1992), Călăuza ortodoxă în familie şi societate, Bacău, Ed. Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.- Băncilă, Vasile, (1996), Iniţierea religioasă a copilului, Bucureşti, Anastasia.- Bătrânu, Emilia, (1980), Educaţia în familie, Bucureşti, Ed. Politică. - Berdiaev, Nicolai, (2005), Filosofia inegalităţii. Scrisori către adversarii mei întru

filosofia socială, trad. rom. Florea Neagu, Bucureşti, Andromeda Company.- Berdiaev, Nicolai, (1998), Împărăţia lui Dumnezeu şi împărăţia cezarului. Preambul

gnoseologic, trad. rom. Nina Nicolaeva, Bucureşti, în GR, Humanitas.- Berdiaev, Nicolai, (1992), Sensul creaţiei. Încercarea de îndreptăţire a omului, trad. rom.

Anca Oroveanu, Bucureşti, în GR, Humanitas. - Berdiaev, Nicolai, (1996), Spirit şi libertate. Încercare de filosofie creşină, trad. rom.

Stelian Lăcătuş, Bucureşti, Ed. Paideia. - Berdiaev, Nicolai, (1936), Un nou ev mediu, trad. rom. prof. Maria Vartic, Sibiu, Tiparul

Tografiei Arhidiecezane. - Bîrzea Cezar, (1995), Arta şi ştiinţa educaţiei, Bucureşti, în IPC, EDP. - Blaga, Lucian, (1986), Poezii, Bucureşti, Ed. Minerva.- Blaga, Lucian, (1969), Trilogia culturii, Bucureşti, Ed. pentru Literatură Universală.- Boca, Arsenie, Părintele, (2006), Cuvintele vii, Deva, Ed. Charisma.- Bria, Pr. prof. dr. Ion, (1989), Destinul Ortodoxiei, Bucureşti, Ed. IBM.- Bria, Pr. prof. dr. Ion, (1992), Iisus Hristos, Colecţia „Orizonturi Spirituale”, coordonată de prof. univ. dr. Remus Rus, Bucureşti, Ed. Enciclopedică.- Bria, Pr. prof. dr. Ion, (1996), Liturghie după liturghie, Bucureşti, Athena.- Bulacu, Mihai, (1946), Educaţia creştină pentru copii şi tineri, după Sfântul Ioan

Hrisostom, Bucureşti,Tipografia Cărţilor Bisericeşti.- Bulacu, Mihai, (1935), Pedagogia creştină Ortodoxă, Bucureşti, Tipografia Seminarului

Monahal Cernica Ilfov.- Buga, Pr. prof. dr. Ion, (2000), „Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Dumnezeu…” – predici la toată

sărbătoarea -, Bucureşti, Ed. Sfântul Gheorghe-Vechi.- Bunescu, Gheorghe, (1998), Şcoala şi valorile morale. Teorii şi practici ale dezvoltării

psihosociomorale, Bucureşti, în IPC, EDP.- Cabasila, Nicolae, (1989), Despre viaţa în Hristos, Bucureşti, trad. rom. T. Bodogae.- Campbell, Ross, (2001), Copii noştri şi drogurile, Bucureşti, Ed. Curtea Veche.- Campbell, Ross, (2001), Educaţia prin iubire, Bucureşti, Ed. Curtea Veche.

21

- Carp, Radu, coord., (2005), Un suflet pentru Europa. Dimensiunea religioasă a unui proiect politic, Bucureşti, Ed. Anastasia.- Călugăr, Dumitru, preot, (1946), Educaţie şi învăţământ, Sibiu, în Seria Didactica, nr.17.- Cerghit, Ioan, (1972), Mass-media şi educaţia tineretului şcolar, Bucureşti, EDP.- Cerghit, Ioan, (1970), Filmul în procesul de învăţământ, Bucureşti, EDP. - Cerghit, Ioan, (1997), Metode de învăţământ, Bucureşti, Ediţia a III-a, EDP.- Cerghit, Ioan, coord., (1983), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Bucureşti, EDP.- Cerghit, Ioan, coord., (2001), Prelegeri pedagogice, Iaşi, Ed. Polirom.- Cerghit, Ioan, (2002), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri

şi strategii, Bucureşti, în EXXI, Ed. Aramis.- Christoph von Schonborn, cardinal, (2000), Oamenii, Biserica, Ţara, Creştinismul ca provocare socială, trad. rom. Tatiana Petrache şi Rodica Neţoiu, Bucureşti, Ed. Anastasia.- Clement, Olivier, (1997), Întrebări asupra omului, trad. rom. Ierom. Iosif Pop şi Ciprian Şpan, Alba-Iulia, Ed. Episcopia Ortodoxă Română Alba-Iulia.- Coman, Constantin, preot, prof. dr. (2002), Erminia Duhului, Bucureşti, Ed. Bizantină.- Coman, I. G., (1988), Frumuseţile iubirii de omeni în spiritualitatea patristică, Timişoara,

Ed. Mitropoliei Banatului.- Coman, Mihai, (1999), Introducere în sistemul mass-media, Iaşi, Ed. Polirom.- Comenius, Jean Amos, (1970), Didactica Magna, trad. rom., note, comentarii şi studiu de Iosif Antohi, prof. univ. dr., Bucureşti, EDP.- Comenius, Jean Amos, (1977), Pampaedia, Bucureşti, EDP.- Cojocaru, Nicolae, preot, dr. (2004), Tradiţii la cultul creştin: din perioada primară până

astăzi, Suceava, Ed. Lidana.- Crainic, Nichifor, (1994), Nostalgia Paradisului, Iaşi, Ed. Moldova.- Crainic, Nichifor, (1997), Ortodoxie şi etnocraţie, Bucureşti, Ed. Albatros.- Cristea, C. Gabriela, (2002), Pedagogie generală, Bucureşti, EDP.- Cristea, C. Gabriela, (2001), Reforma învăţământului. O perspectivă istorică (1864-1944), Bucureşti, în IPC, EDP.- Cristea, Sorin, (2004), Studii de pedagogie generală, Bucureşti, în IPC, EDP.- Cristea, Mircea, (1994), Sistemul educaţional şi personalitatea, Dimensiunea estetică,

Bucureşti, EDP.- Cucoş, Constantin, (2000), Educaţia, dimensiuni culturale şi interculturale, Iaşi, Ed. Polirom.- Cucoş, Constantin, (1996), Educaţia religioasă. Conţinut şi forme de realizare, Bucureşti, EDP.- Cucoş, Constantin, (1999), Educaţia religioasă, repere teoretice şi metodice, Iaşi, Ed. Polirom.- Cucoş, Constantin, (2002), Istoria pedagogiei, Iaşi, Ed. Polirom.- Cucoş, Constantin, (1999), Pedagogie, Iaşi, în PŞE, Ed. Polirom. - Cucoş, Constantin, (1995), Pedagogie şi axiologie, Bucureşti, în Colecţia Filozofie şi

Educaţie, EDP.- Danciu, Ana, (1999), Metodica predării religiei în şcolile primare, gimnazii şi licee,

Bucureşti, Ed. Anastasia.- David, Diac. prof. dr. Petre, (1998), Caută şi vei afla. Predici misionar patriotice la toate

sărbătorile anului, la sfinţi mari, la cuvioşi, propovăduitori şi mărturisitori români,Ediţia a IV-a, Alba Iulia, Ed. Arhiepiscopiei de Alba Iulia.

22

- Dragoş, Cornel şi Mihalache, Roxana, (2005), Oameni care au înviat din morţi, Curtea deArgeş, Ed. Dacpress.

- Drăgan, I.; Nicola, I.: (1993), Cercatare psihopedagogică, Târgu Mureş, Ed. Timur.- Dumitru, Laurenţiu, (2003)Hristos şi tinerii, Galaţi, Ed. Bunavestire.- Dumitru, Pr. dr. Valeriu, (2002), Vasile Băncilă şi viaţa religioasă, Bucureşti, Ed. Thalia.- Evdokimov, Paul, (fără an), Iubirea nebună a lui Dumnezeu, trad. rom., prefaţă şi note Teodor Baconsky, Bucureşti, în Colecţia „Dogmatica”, Ed. Anastasia.- Evdokimov, Paul, (1994), Taina iubirii. Sfinţenia unirii conjugale în lumina tradiţiei ortodoxe, trad. rom. Gabriela Moldoveanu, Bucureşti, Ed. Christiana.- Faure, Edgar, ş.a., (1974), A învăţa să fii, Un raport UNESCO, trad. rom. Rola şi FredMahler, Bucureşti, EDP. - Felea, Ilarion, (1994), Religia culturii, Arad Ed. Episcopiei Ortodoxe a Aradului.- Fleancu, Gheorghe, (1980), Mass-media în educaţia morală a tineretului şcolar, Bucureşti,

Ed. Politică.- Foerster, W. F., (f. a.), Şcoala şi caracterul, Ediţia a II-a, Ed. Librăria Nouă.- Fournier, Anne şi Picard, Catherine, (2006), Secte, democraţie şi mondializare, trad. rom.

Radu şi Rodica Valter, Bucureşti, Ed. 100+1 Gramar.- Galeriu, Pr. prof. dr. Constantin N., (1992), Jertfă şi răscumpărare. Teză de doctorat,

Bucureşti, Ed. Harisma, extras din GB, (1973), anul Bucureşti XXXII, nr.1-2.- Galeriu, Pr. prof. dr. Constantin N, (2001), Tâlcuiri la mari praznice de peste an. 22 de

modele omiletice, Bucureşti, Ed. Anastasia.- Georgiu, Grigore, (1997), Naţiune. Cultură. Identitate, Bucureşti, Ed. Diogene.- Gheorghe, Ghelasie, Ieromonah, (2007), Hrana harică. Reţete în completare la Medicina

Isihastă, Timişoara, Ed. Marineasa.- Gheorghe, Virgiliu, (2005), Efectele teviziunii asupra minţii umane şi despre creşterea

copiilor în lumea de azi, Bucureşti, Ed. Evanghelismos.- Gheorghe, Virgiliu, coord., (2007), Efectele micului ecran asupra minţii copilului,

Bucureşti, Ed. Prodromos, Asociaţia Pentru Apărarea Familiei şi Copilului.- Gordon, Vasile, Pr. prof. dr., (2003), Biserica şi Şcoala. Analize omiletice, catehetice şi

pastorale, Bucureşti, Ed. Christiana.- Gordon, Vasile, Pr. prof. dr., (2004), Introducere în Catehetica Ortodoxă, Bucureşti, Ed.

Sofia.- Hierotheos, Vlachos, Mitropolit, (2001), Boala şi tămăduirea sufletului în tradiţia ortodoxă, trad. rom. de Constantin Făgăţean, Bucureşti, Ed. Sofia.- Hierotheos, Vlachos, Mitropolit, (1998), Psihoterapia ortodoxă – Ştiinţa Sfinţilor Părinţi, vol. I, trad. rom. Irina Luminiţa Niculescu, Timişoara, Ed. Învierea – Arhiepiscopia Timişoarei.- Hierotheos, Vlachos, Mitropolit, (2001), Psihoterapia ortodoxă, vol. II, Bucureşti, Ed.

Sofia.- Hristudoulos, (2000), Misiunea socială a Bisericii, Iaşi, Ed. Trinitas.- Iaroslav, Ioan, Ieromonah, (2005), Cum să ne mântuim? după învăţătura sfinţilor părinţi,

Petru Vodă, Ed. Scara, Mănăstirea Sfinţilor Arhangheli Mihai şi Gavriil.

23

- Ilie, Cleopa, arhimandrit, (1992), Urcuş spre Înviere. Predici duhovniceşti, Iaşi, în Colecţia„Teologie şi Spiritualitate”, nr. 1, MMB, Trinitas,.- Ionescu –Gion, G.I., (2003), Istoria Bucureştilor, Iaşi, Ed. Tehnopress.- Ionescu, Nae, Bucureşti, Tratat de metafizică, 1999, Ed. Roza Vânturilor.- Ispir, Gh.,V., (1946), Principiile educaţiunii creştine, Bucureşti, Tipografia cărţilor bisericeşti.- Jinga, Ioan, (2005), Educaţia şi viaţa cotidiană, Bucureşti, în IPC, EDP.- Jurca Pr. lector dr. Eugen, (2004), Cateheza baptismală în antichitatea creştină, Timişoara,

Ed. Marineasa.- Jurca Pr. lector dr. Eugen, (2001), Experienţa duhovnicească şi cultivarea puterilor

sufleteşti. Contribuţii de metodologie şi pedagogie creştină, Timişoara, Ed.Marineasa.

- Jurca Pr. lector dr. Eugen, (2004), Arta de a fi liber. Persoana în Analiza Existenţială şi în Psihologia Pastorală, Timişoara, Ed. Marineasa.

- Kean, J., (2000), Mass-media şi modernitatea, Iaşi, Ed. Polirom.- Linton, Ralph, (1968), Fundamentul cultural al personalităţii, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.- Magdalena, Maica, (2006), Sfaturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de azi, Ediţia a

II-a, Sibiu, în Colecţia Philosophia Christiana, Ed. Deisis.- Măndiţă, Nicodim, Protos, (1990), Dai voinţă iei putere, Bucureşti, Ed. Biblioteca

Ortodoxiei. - Măndiţă, Nicodim, Protos, (1997), Explicarea Sfintei Liturghii, Bucureşti, Ed. Agapis.- Măndiţă, Nicodim, Protos, (2001), Fecioria, căsătoria, curăţia, călugăria; patru feluri de

vieţuire creştinească, Bucureşti, Ed. Agapis.- Măndiţă, Nicodim, Protos, (1994), Pacea părinţilor cu pruncii lor, Bacău, Ed. Bunavestire.- McLuhan, Marshall, (1975), Galaxia Gutenberg. Omul şi era tiparului, trad. rom. L. şi P.

Năvodaru, Bucureşti, în colecţia Ideii Contemporane, Ed. Politică.- Mehedinţi, Simion, (1921), Altă creştere, Bucureşti, Ed. Viaţa Românească.- Mehedinţi, Simion (1995), Creştinismul românesc, Bucureşti, Fundaţia Anastasia.- Mehedinţi, Simion, (2002), Sinopsis. Scieri alese, Ediţia I, Focşani, Ed. Terra. - Merfea, Mihai, (1998), Cultură şi civilizaţie romani, Bucureşti, EDP.- Mihoc, Pr. prof. dr. Vasile, (2001), Predici exegetice la duminicile de peste an, Sibiu, Ed.

Teofania,.- Moldovan, Preot prof. dr. Ilie, (1996), „În Hristos şi în Biserică”. Adevărul şi frumuseţea

căsătoriei. Teologia iubirii II, Alba Iulia, Tipografia Episcopiei Ortodoxe Alba Iulia.- Muster, Dumitru, (1985), Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ, Bucureşti, Ed. Litera.- Neacşu, Ioan, (1999), Instruire şi învăţare. Teorii, modele, strategii, Ediţia a II-a revizuită,

Bucureşti, în IPC, EDP.- Necula, Pr. prof. dr. Nicolae, (1996), Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, Galaţi, Ed.

Episcopiei Dunării de Jos.- Necula, Pr. prof. dr. Nicolae, (2001), Tradiţie şi înnoire în slujirea liturgică, volumul II,

Galaţi, Ed. Episcopiei Dunării de Jos.- Noica, Constantin, (1998), Devenire întru fiinţă. Încercare asupra filozofiei tradiţionale. Tratat de ontologie. Scrisori despre logica lui Hermes, în Colecţia Cărţi fundamentale ale Culturii române, iniţiată coordonată şi finanţată de Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă România, Bucureşti, Ed. Humanitas.

24

- Noica, Constantin, (1993), Bucureşti, Modelul cultural european, Ed. Humanitas.- Noica, Ieromonahul, Rafael, (1994), Celălalt Noica, Ediţie îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi şi Pr. Ninel Ţugui, Bucureşti, Ed. Anastasia.- Noica, Ieromonahul, Rafael, (2002), Cultura Duhului, Alba Iulia, Ed. Reîntregirea. - Nyssen, Wilhelm (1978), Pămînt cîntînd în imagini. Frescele exterioare ale mînăstirilor din Moldova, trad. rom Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Bucureşti, Ed. IBM.- Onu, Constantin, Preot, (2003), Comunicare şi slujire prin limbajul mimico-gestual, Piteşti,

Ed. Universităţii din Piteşti. - Peretti, de Andrei., (1996), Educaţia în schimbare. (Controverse în educaţie. Şcoala

mileniului III. Metode de educaţie. Probleba evaluării. Organizarea şcolară),Selecţia textelor şi prefaţa de prof. dr. Adrian Neculau, Controlul ştiinţific şi postfaţade lect. dr. Constantin Cucoş, în Seria Didactica Generală, Iaşi, Ed. Spiru Haret.

- Plămădeală, Antonie, dr. Episcopul Buzăului, (1981), Dascăli de cuget şi simţireromânească, Bucureşti, Ed. IBM.

- Plămădeală, Antonie, dr.Mitropolitul Ardealului Crişanei şi Maramureşului, (1996), Preotul în Biserică, în lume, acasă, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale.- Pleşu, Andrei, Minima moralia, (1994), Elemente pentru o etică a intervalului, Ediţia a

doua, Bucureşti, Humanitas. - Pestalozzi, J. H., (1943), Leonard şi Ghertruda, o carte pentru popor, trad. rom., cu note şi comentarii de Ioan A. Rădulescu-Pogoneanu, Bucureşti, Ed. Casa Şcoalelor.- Popescu, Aurel, coord., (2002), Proiectarea pedagogică a învăţării religiei în şcoală, Bucureşti, Ed. Aramis.- Popescu, Pr. prof. dr. Dumitru, (1999), Ortodoxie şi catolicism, dialog şi conciliere, Bucureşti, Ed. Creştină.- Popescu, Pr. prof. dr. Dumitru, (1996), Ortodoxie şi contemporaneitate, Bucureşti, Ed. Diogene.- Popescu, Pr. prof. dr. Dumitru, (1993), Teologie şi cultură, Bucureşti, Ed. IBM.- Popescu, Pr. prof. dr. Dumitru, (1998), Hristos, Biserică, societate, Bucureşti, Ed. IBM.- Popovici, Dumitru, (1998), Pedagogie generală, Bucureşti, în IPC, EDP.- Prelici, Vasile, (1997), A educa înseamnă a iubi, Bucureşti, EDP.- Râmbu, Nicolae, (1997), Filosofia valorilor, Bucureşti, EDP. - Salade, Dumitru, (1998), Dimensiuni ale educaţiei, Bucureşti, în IPC, EDP.- Semen, Pr. Petre, (2000), Aşteptând mântuirea, Iaşi, Trinitas, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.- Serafim, Alexiev, arhimandrit, (2004), Despre mândrie şi smerenie, trad. rom. Valentin Petre Lică, Bucureşti, Ed. Cartea Ortodoxă.- Serafim, Alexiev, arhimandrit, (2006), Viaţa duhovnicească a creştinului ortodox, trad.

rom. Valentin-Petre Lică, Bucureşti, Ed. Predanie.- Shenuda III, Papă şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Copte din Egipt, (2005), Eliberarea

duhului, trad. rom. din limba arabă de Drd. Talaat Takla Mourkus, Bucureşti, Ed.Bizantină.

- Sica, Mama, (2000), Cum să-i învăţăm pe copii religia, Bucureşti, Ed. Curtea Veche.

25

- Stan, George, (2001), Teologie şi bioetică, Alexandria, Ed. Biserica Ortodoxă.- Stanciu, Gh. Ioan, (1977), O istorie a pedagogiei universale şi româneşti până la 1900, Bucureşti, EDP.- Stăniloae, Pr. prof. dr. Dumitru, (1986), Spiritualitate şi comuniune în liturghia ortodoxă, Craiova, Ed. Mitropoliei Olteniei. - Stăniloae, Pr. prof. dr. Dumitru, (1993), Ascetica şi mistica ortodoxă, Alba Iulia, Ed. Deisis.- Steinhardt, Nicolae, (1992), Dăruind vei dobândi, Baia Mare, Ed. Episcopiei Ortodoxe

Române a Maramureşului şi Sătmarului.- Şanta, Gheorghe, preot, dr., (2004), Valorile creştine în educaţia morală a adolescentului,

Colecţia Ştiinţele Educaţiei, coordonată de Muşata Bocoş, Cluj-Napoca, Ed. CasaCărţii de Ştiinţă.

- Tia, Teofil, Arhimandrit, (2003), Reîncreştinarea Europie?: Teologia religiei în pastoralaşi misiologia occidentală contemporană, în Colecţia Pastorală Misionară şiMisiologie Pastorală, Alba Iulia, Ed. Reîntregirea.

- Tito, Colliander, Fritjof, (2002), Credinţa şi trăirea ortodoxiei, trad. rom. din limba suedeză şi notele de Părintele Dan Bădulescu, Bucureşti, Ed. Scara.

- Tiutiuca, Dumitru, (2005), Literatura marilor clasici, Bucureşti, EDP.- Tiutiuca, Dumitru, (2002), Literatura română. I. Creangă, M. Eminescu, Galaţi, Ed.

Fundaţiei Universitare « Dunărea de Jos ».- Todoran, Dimitrie, coord., (1982), Probleme fundamentale ale educaţiei, Bucureşti, EDP.- Ţârcovnicu, Victor, (1975), Pedagogia generală, Bucureşti, Ed. Facla.- Ţuţea, Petre, (2000), Omul. Tratat de antropologie creştină. Dogmele sau privirea

certitudinii, Iaşi, Ed. Timpul.- Vasile, Vasile, (1995), Pagini nescrise din istoria pedagogiei şi a culturii româneşti,

Bucureşti, EDP .- Văideanu, George, (1988), Educaţia la frontierele dintre milenii, Bucureşti, Ed. Politică.- Ware, Kallistos, Episcop, (1996), Împărăţia lăuntrică, trad. rom. Sora Eugenia Vlad,

Bucureşti, Ed. Christiana.- Zamfir, Elena, (1982), Cultura relaţiilor interpersonale, Bucureşti, Ed. Politică.- Zamfir, Elena, (1975), Modelul sistemic în sociologia şi antropologia culturală, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică.- Zamfir, Elena, (1979), Cultura libertăţii, Bucureşti, Ed. Politică.- Zamfir, Elena, (1989), Relaţii interpersonale şi stiluri de viaţă în Stiluri de viaţă. Dinamica lor în societatea contemporană, Bucureşti, Ed. Academiei.- Zmfirescu, Dan, (1992), Ortodoxie şi Romano-Catolicism în specificul existenţei lor

istorice, Bucureşti, Ed. Roza Vînturilor.- Ziglbar, Zig, (2000), Putem creşte copii buni într-o lume negativă! , trad. rom. Irina

Margareta Nistor, Bucureşti, Ed. Curtea Veche.- Ziglbar, Zig, (2001), Secretul căsniciei fericite, trad. rom. Irina-Margareta Nistor,

Bucureşti, Ed. Curtea Veche.

2. Articole şi studii- Adler, Alfred, (1996), Cunoaşterea omului, trad. rom., studiu introductiv şi note de dr.

Leonard Gavriliu, Bucureşti, Ed. IRI.

26

- Antonie, Mitropolitul Ardealului, (2003), Cu smerenie şi cu iubire despre părintele Stăniloae, Sibiu, în TR, nr. 41-44.- Articolul: Sfaturi ale avvei Ioanuchie date unor ucenici din lume, din revista „Lumea

monahilor, nr. 3/2007, p. 37-38.- Botiş, Teodor, dr. director, (1922), Istoria Şcoalei Normale (Preparandiei) şi a Institutului

Teologic Ortodox-Român din Arad, Arad, Ed. Consistorului.- Bunescu, Vasile, (1991), Educaţia morală şi formarea personalităţii. Fundamente

psihopedagogice, în „Revista de pedagogie”, nr. 6-7.- Cândea, Pr. prof. dr. Spiridon, (1966), Taina sfintei mărturisiri privită din punct de vedere pastoral şi metodologic, în MB, nr. 4-6.- Cristea, Sorin, (2004), Studii de pedagogie generală, Bucureşti, în IPC, EDP.- David, I. Petre, Diac. prof. dr., (2003), în BOR, martie, recenzie la lucrarea: Lumina fapteidin lumina cuvântului. Împreună cu tatăl meu. Un portret al Părintelui Stăniloae, de Lidia Ionescu-Stăniloae, (2000), Bucureşti, Ed. Humanitas. - Galeriu, Pr. prof. dr. Constantin N., (1983), Mîntuitorul Iisus Hristos Învăţătorul nostru

Suprem, în O, nr. 1.- Galeriu, Pr. prof. dr. Constantin N., (1990), Ora de religie în trecut şi astăzi, în vol. Colectiv „Îndrumări metodologice şi didactice pentru predarea religiei în şcoală”, Bucureşti, Ed. IBM, p. 5-12. - Galeriu, Pr. prof. dr. Constantin N., (1990), Pedagogia creştină şi pedagogia laică, în vol. colectiv „Îndrumări metodologice şi didactice pentru predarea religiei în şcoală”, Bucureşti, Ed. IBM, p. 21-25.- Galeriu, Pr. prof. dr. Constantin N., (1993), Revelaţia şi educaţia, în O, nr. 3-4.- Geremek, Bronislav, (Polonia), Istoric, membru al Parlamentului, fost profesor, College de

France, art. Coeziune, solidaritate şi excludere socială, în CL.- Gordon, Vasile, Pr. conf. dr., (2001), Factori esenţiali ai educaţiei religioase, în GB, nr. 5-8.- Gordon, Vasile, Pr. conf. dr., (2000), Învăţământul religios românesc la cumpăna dintre milenii. Scurt excurs istorico- pedagogic, în O, nr. 3-4.- Gordon, Vasile, Pr. conf. dr., (1997), Religia în şcoală. Câteva repere bibliografice, în ST, nr. 1-2. - Ioniţă, Ioan, preot, (2003), Un text inedit al Părintelui Dumitru Stăniloae, Sibiu, în TR, nr. 41-44.- Kornhauser, Aleksandra, (Slovenia), Director al Centrului Internaţional de Cercetări în

Chimie din Liubljana, specialist în interconexiunea dintre dezvoltarea industrială şiprotecţia mediului, art. Crearea şanselor prin învăţământ, în CL.

- Manley, Michael, (Jamaica), Sindicalist, lector universitar şi autor de studii, primministru (1972-1980 şi 1989-1992), art.. Învăţământul, puterea de decizie şiînsănătoşirea societăţii, în CL.

- Nanzhao, Zhou, (China), Instructor, vicepreşedinte şi cadru universitar al InstitutuluiNaţional al Chinei pentru Cercetări în domeniul Învăţământului art. Interacţiuniledintre învăţământ şi cultură; influenţa lor asupra dezvoltări economice şi aevoluţiei fiinţei umane: o perspectivă asiatică, în CL.

- Nicola, Ioan, (2003), Tratat de pedagogie şcolară, în EXXI, Bucureşti, Ed. Aramis.- Ostache, Pr. asist. Univ. drd. Ionel C., (2005), Aspectul moral al dragostei şi solidarităţii

faţă de aproapele, în „Teologie şi educaţie la Dunărea de Jos”, Fascicula IV,Galaţi, Ed. Episcopiei Dunării de Jos.

27

- Pestalozzi, J. H., (1965), Texte alese, Studii, introducere, traducere, note şi comentarii de Iosif Antohi, Bucureşti, EDP.- Răşinăreanu, Visarion, Episcop vicar, (2003), Prinos de recunoştinţă, Sibiu, în TR, nr. 41- 44.- + Serafim, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală şi

de Nord, (2006), art. Valori creştine-Valori europene, Bucureşti, în CC, Anul XIV,nr. 157-158, martie-aprilie.

- Singh, Karan, (India), Diplomat şi, de câteva ori, ministru inter alla al Educaţiei şiSănătăţii, autor al câtorva cărţi de filosofie, de ştiinţe politice şi de mediu,preşedinte al Templului Înţelegerii, o importantă organizaţie interconfesională la nivelinternaţional, art. Învăţământul şi societatea globală, în CL.

- Stavenhagen, Rodolfo, (Mexic), Cercetător în domeniul ştiinţelor sociale şi politice,cadru universitar la Centrul de studii Sociologice, El Colegio de Mexico, art.Învăţământul în slujba unei lumi multiculturale, în CL.

- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr. (1932), Literatura religioasă populară, Sibiu, în TR, nr.33-34.

- Diorates, nume folosit de Părintele Stăniloae în primii ani ai activităţii sale didactice şipublicistice, (1932), An nou!, Sibiu, în TR, nr.1-2.

- Diorates, (1932), Cu şi mai multă râvnă, Sibiu, în TR, nr. 5-6.- Diorates, (1933), Congresul misionar de la Chişinău, Sibiu, în TR, nr.72,.- Diorates, (1932), De anul nou, Sibiu, în TR, nr. 1.- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1933), O ţărănime nouă, Sibiu, în TR, nr.15-17.- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1942), Poziţia lui Lucian Blaga faţă de creştinism şi

ortodoxie, text apărut la Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, retipărit din TR(1940, 1942), reproducerea de către Mihai-Petru Georgescu, (1993), Bucureşti, Ed.Paideia.

- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1933), Reorganizarea Facultăţilor de Teologie, Sibiu, în TR, nr. 53.- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1978), Rolul Ortodoxiei în formarea şi păstrarea fiinţei poporului român şi a unităţii naţionale, în O, Anul 30, nr. 4, oct./dec., p. 584-601.- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1938), Şcoala ţărănească religioasă, Sibiu, în TR, nr.7. - Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1933), Şi cuvântul trup s-a făcut, Sibiu, în TR, nr. 78.- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1933), Unui preot tânăr, Sibiu, în TR, nr. 38-39.- Stăniloae, Dumitru, Pr. prof. dr., (1990), Vestitorul ortodoxiei, nr. 21-22.- Steinhardt, Nicolae, (1994), Jurnalul fericirii, Ediţie îngrijită şi note de Virgil Ciomoş.

Prefaţă şi repere bio-bibliografice de Virgil Bulat, Cluj-Npoca, Ed. Dacia.

III. SURSE MEDIA

- Niţulescu, Horia, Sentimentul cosmic în spiritualitatea românească, wwwliteraturasidetentie.ro, 11 09 2006, (01 10 2007).

- Puric, Dan, (2007), Cine pe cine educă ? Conferinţă susţinută la Casa de Cultură Constanţa în martie 2007, Ciclul de Convorbiri pe teme culturale, istorice şi sociale,organizată de Şcoala Brâncovenească, DVD, Constanţa, Editat în 2 volume de RadioDobrogea.

- Pârâianu, Arhimandrit, Teofil, Despre tresvie, www crestinortodox.ro, 28-6889 (01 10 2007).

28

- Problema congruenţei dintre pedagogia modernă şi religia creştină, wwwgeocitiez.com/levitki/educatia/problema.htm, (01 10 2007).

- Gabriel, Părintele, Ce ne supără la învăţământul românesc, Revista „Rost”, nr. 23, ianuarie2005, www .romfest.org/rost/ian2005/invatamantul.shtml, (30 10 2007).

- Păun, Prof. univ. dr. Emil, Reflecţii teoretice, www.1educat.ro/resurse/ise/reflectiiteoretice.html, (30 10 2007).

Anexe

Anexa 1

Curriculumul ce se poate folosi de educaţia religioasă privind deschiderea confesională prin intermediul conţinuturilor

Anexa II

CHESTIONAR, HARTA CU DRUMURILE CĂRŢII,IMAGINI CU PIATRA SCRISĂ, PEŞTERA, MĂNĂSTIREA şi

ICOANA Sf. IOAN CASIAN

Anexa III

Rugăciune de mulţumire la şfârşitul lucruluiPsalmul 69:

Un psalm al lui David; mai-marelui cântăreţilor. Spre aducere aminte.Ca să mă mântuiască Domnul

Rugăciunea la începutul lucrului

29