NECLASIFICAT

1 din 20

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I” Exemplar .....

Nr.________din____________

Colonel PELMUȘ ALIN-DUMITRU

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

TEMA: EFICIENTIZAREA ACTIVITĂȚII DE EDUCAȚIE

FIZICĂ MILITARĂ ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE A

FORȚELOR, PREMISĂ A CREȘTERII POTENȚIALULUI DE

LUPTĂ

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel (r) prof.univ.dr. ION BĂLĂCEANU

Teză elaborată în vederea obţinerii

titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militare

- Bucureşti, 2019 -

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 20

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE..................................................................................................... 7

CAPITOLUL 1 EDUCAȚIA FIZICĂ MILITARĂ ÎN ARMATA

ROMÂNIEI – TRECUT, ACTUALITATE ȘI

PERSPECTIVE..........................................................................

17

1.1

Exercițiile fizice și importanța acordată acestora în pregătirea pentru

luptă................................................................................................................. 17

1.1.1 Apariția și evoluția exercițiilor fizice.............................................................. 17

1.1.2 Exercițiile fizice în țara noastră.........................................................,............. 32

1.1.3 Lupta armată și pregătirea fizică pentru luptă................................................. 39

1.2. Educația fizică militară - subsistem al educației fizice generale............... 44

1.2.1 Noțiuni generale ale educației fizice și sportului............................................ 45

1.2.2 Educația fizică militară – delimitări conceptuale............................................ 48

1.2.3 Ideal, funcții, forme de organizare și mijloace ale educației fizice militare.... 53

1.3

Tendințe și orientări ale formării specialistului în educație fizică

militară............................................................................................................ 64

1.3.1 Contribuția armatei la crearea sistemului de formare a specialiștilor în

educație fizică și sport din România................................................................ 65

1.3.2 Influența reformei organismului militar asupra sistemului de educație fizică

și sport din Armata României.......................................................................... 73

1.3.3 Formarea specialiștilor în pregătire fizică din unele armate NATO și

perspective formative pentru armata noastră .................................................. 79

CAPITOLUL 2 INSTRUIREA PENTRU LUPTĂ A FORŢELOR

ARMATE ÎN CONDIŢIILE EFICIENTIZĂRII

ACTIVITĂȚII DE EDUCAȚIE FIZICĂ MILITARĂ........... 87

2.1 Instruirea pentru luptă în Armata României ............................................ 88

2.1.1 Documentele specifice de securitate şi apărare a ţării şi influenţa acestora

asupra instruirii forţelor armate....................................................................... 88

2.1.2 Instruirea militară – clarificări conceptuale.................................................... 94

2.2 Locul şi rolul educaţiei fizice şi a sportului militar în eficientizarea

procesului de instruire a forţelor..................................................................

1

101

2.2.1 Principii de instruire în educaţia fizică militară............................................ 101

2.2.2 Componentele procesului instructiv-educativ al educaţiei fizice militare....... 112

2.2.3 Importanţa activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul militar

(preuniversitar, universitar și de formare continuă nonuniversitară)............... 129

2.2.4 Pregătirea fizică element definitoriu al procesului de instrucţie a

trupelor............................................................................................................. 144

2.2.5 Concursurile sportive şi aplicativ-militare vectori de creştere a nivelului

instruirii pentru luptă......................................................................................... 152

2.3. Evaluarea în educaţie fizică militară finalitate a procesului de 155

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 20

instruire...........................................................................................................

2.3.1 Evaluarea la educaţie fizică în cadrul procesului de învăţământ militar……. 161

2.3.2 Evaluarea nivelului capacităţii de efort fizic în procesul de instrucţie............ 163

2.3.3 Soluție posibilă de eficientizare a sistemului de evaluare a nivelului de

pregătire fizică pentru personalul militar din MApN ..................................... 165

CAPITOLUL 3 INFLUENŢA EDUCAŢIEI FIZICE MILITARE ASUPRA

POTENŢIALULUI DE LUPTĂ AL STRUCTURILOR DE

NIVEL TACTIC DIN FORŢELE TERESTRE.......................

1

169

3.1 Potenţialul şi puterea de luptă ale structurilor militare............................. 170

3.1.1 Abordări conceptuale privind potenţialul de luptă şi puterea de luptă ale

structurilor militare......................................................................................... 170

3.1.2 Trecerea de la potenţialul de luptă la puterea de luptă................................. 179

3.2 Impactul optimizării pregătirii psihofizice asupra componentelor

puterii de luptă............................................................................................... 181

3.2.1 Rezistenţa psihofizică a personalului, condiţie esenţială a menţinerii

capacităţii de luptă........................................................................................... 182

3.2.2 Componentele puterii de luptă......................................................................... 188

3.2.3 Influenţa pregătirii psihofizice asupra factorilor (funcţiilor) care

multiplică/diminuează puterea de luptă......................................................... 194

3.2.4 Criterii şi indicatori de apreciere a potenţialului de luptă al unei structuri de

nivel tactic din forţele terestre, a căror parametrii sunt determinați de

activitatea de educaţie fizică militară .............................................................. 209

CAPITOLUL 4

RELUAREA FORMĂRII OFIȚERILOR SPECIALIȘTI ÎN

EDUCAȚIE FIZICĂ MILITARĂ PRIN STUDII

UNIVERSITARE DE LICENȚĂ – STUDIU DE CAZ...........

2

225

4.1 Circumstanțe de inițiere a programului de studii universitare de licență

– Educație fizică militară ............................................................................... 226

4.1.1 Analiza actuală a managementului sistemului de formare a personalului în

domeniu .......................................................................................................... 226

4.1.2 Analiză privind statutul și rolul specialistului în educație fizică militară ....... 230

4.1.3 Opinii și percepții ale studenților/cursanților din Universitatea Națională de

Apărare ”Carol I” privind locul și rolul activității de educație fizică militară

– studiu cantitativ............................................................................................. 235

4.1.3.1. Obiective de cercetare/Ipoteze de lucru.............................................. 235

4.1.3.2. Coordonate metodologice................................................................... 236

4.1.3.3. Prelucrarea statistică și interpretarea rezultatelor cercetării............... 238

4.1.3.4. Concluziile studiului cantitativ .......................................................... 247

4.1.4 Percepții și atitudini ale cadrelor militare cu atribuții în managementul

instruirii militare referitoare la inițierea în învățământul militar românesc a

programului de studii universitare de licență Educație fizică militară –

studiu calitativ..................................................................................................

249

4.1.4.1. Obiectivele cercetării..................................................................... 249

4.1.4.2. Coordonate metodologice................................................................... 250

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 20

4.1.4.3. Interpretarea rezultatelor cercetării..................................................... 251

4.1.4.4. Concluziile studiului calitativ............................................................ 256

4.2 Proiectarea curriculară a programului de studii universitare de licență

– Educație fizică militară................................................................................

258

4.2.1 Analiză SWOT privind instituţionalizarea academică a programului............. 259

4.2.2 Reperele structurale și prototipul programului de studii. Descrierea

calificării..........................................................................................................

260

4.2.3.1. Elementele de identificare a calificării, grila de competențe și

modelului absolventului,..................................................................................

261

4.2.3.2. Idealul, misiunea și obiectivele programului de studii....................... 262

4.2.3.3. Principii de ghidare a curriculum-ului planul de învățământ.............. 264

4.2.3.4. Adresabilitate, modul de selecție și admitere la studii........................ 265

4.2.3.5. Oportunități de repartiție la finalizarea programului de studii și de

evoluție ulterioară în cariera militară...............................................................

266

CONCLUZII ŞI PROPUNERI .............................................................................. 269

LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ........................................................... 277

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ............................................................................. 279

ANEXE .................................................................................................................... 285

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 20

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Cuvinte cheie: educaţie fizică militară, pregătire fizică, specialist, câmpul de

luptă modern, antrenament fizic, instruirea forțelor, învățământ

militar, leader militar, luptător, acţiuni militare, conducere,

management, evaluare, cercetare ştiinţifică, studiu, analiză,

ipoteză, program de studiu, metodologie.

Integrarea în Uniunea Europeană (UE), dar mai ales în structurile

Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a indus în Armata României

transformări înnoitoare, profunde, pentru modernizarea ei în vederea atingerii unei

interoperabilităţi crescute cu celelalte armate din spațiul euroatlantic, în scopul

dezvoltării unor capabilităţi specifice desfăşurării de operaţii, atât în aria de

responsabilitate a Alianţei, cât şi în alte medii strategice.

Această integrare presupune în prezent înţelegerea din partea clasei politice

româneşti a rolului şi îndatoririlor ce revin armatei române în ţară şi în cadrul

NATO, având ca rezultat efortul considerabil al întregii societăţi pentru derularea

unor investiţii majore în modernizarea tehnicii de luptă pentru a fi competitivă, dar

mai ales în formarea şi educarea luptătorilor după noile concepţii doctrinare şi

evoluţia câmpului de luptă modern.

În perioada pe care o traversăm, cum era şi firesc, tehnica de luptă se

dezvoltă şi perfecţionează într-un ritm rapid, cercetările referitoare la ducerea

conflictelor militare căpătă profunzime, caracter ştiinţific de proporție şi o abordare

interdisciplinară a sistemelor de armament. Având în vedere caracterul dinamic al

ştiinţei şi tehnicii, putem spune că nici tehnologiile nu stau pe loc, ci evoluează

continuu și, chiar dacă omul reprezintă pilonul dezvoltării lor, acestea marchează

un pronunţat impact asupra puterii de luptă a structurilor militare. Teoria şi practica

acumulate din recentele conflicte militare evoluează sub impactul dezvoltării

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 20

înaltei tehnologii, care produce schimbări radicale la nivelul structurilor militare şi

modului de desfășurare a acţiunilor specifice de către acestea.

Deşi, în opinia majorităţii analiştilor militari, posibilitatea declanşării unui

conflict la scară mare este redusă, dar nu exclusă şi, având în vedere

particularităţile desfăşurării acţiunilor militare de tip asimetric, se impun abordări

diferite atât din punct de vedere al modalităţii de întrebuinţare a forţelor, cât şi

referitoare la structura şi pregătirea acestora.

Instruirea pentru luptă este și va rămâne prioritatea și preocuparea

constantă a oricărei armate. Aceasta presupune viziune, o gândire militară clară, o

planificare exigentă, o organizare și o desfăşurare ritmică a activităţilor în

ansamblu, precum şi un control continuu şi eficient în vederea evoluției și obținerii

unor rezultate scontate. Pregătirea pentru luptă evoluează, își adaptează conținutul

și este determinată de fizionomia conflictelor militare. Sub acest aspect evolutiv, în

care omul ocupă locul central, este necesar să privim instruirea ca un proces

complex şi unitar în care fiecare componentă de pregătire (tactică, tehnică –

cunoașterea armamentului și tehnicii militare, teoretică – cunoașterea legilor și

regulamentelor militare, fizică şi psihologică) are un rol bine stabilit, fiind legate

strâns una de alta. Însă, din punctul nostru de vedere, elementul cheie care face

legătura dintre aceste categorii de instruire militară este componenta fizică umană.

În acest context, concomitent cu aducerea la standarde euroatlantice a

armatei române, prin transformări în plan conceptual, organizatoric şi metodologic,

dar ţinând cont de tradiţiile şi valorile acesteia, trebuie să aibă loc şi modernizarea

sistemului de educație fizică militară, în vederea formării unor luptători capabili să

facă faţă provocărilor de orice natură, care să le pună în valoare cunoştinţele,

calităţile, deprinderile şi abilităţile practice, în vederea obţinerii supremaţiei şi a

victoriei în orice tip de confruntare armată.

Experienţa acumulată în domeniul educaţiei fizice și sportului constituie

unul din elementele importante ale întregului proces de pregătire pentru luptă,

educația fizică militară fiind una din componentele centrale ale instruirii care

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 20

determină randamentul militarilor în îndeplinirea misiunilor de luptă, precum şi

eficienţa activităţilor în timp de pace.

Activităţile din domeniul militar, indiferent dacă sunt executate în cadrul

procesului de instruire sau pe timpul ducerii operațiilor militare, îi supun pe

luptători unor solicitări psihice şi fizice intense, uneori peste limitele de

suportabilitate, cerințele esențiale ale misiunilor acestora fiind îndeplinirea, cu

orice preț, a sarcinilor primite și/sau atingerea obiectivelor stabilite. Cu alte

cuvinte, nu se poate vorbi de o armată puternică, cu o înaltă capacitate

operaţională, dacă nu se au în vedere potenţele şi limitele psihofizice ale

militarilor. Ori, instruirea militarilor şi creşterea potenţialului acestora de a rezista

la solicitările psihofizice specifice, este atributul educației fizice militare, cu toate

mijloacele pe care le are la dispoziție.

Așadar, dezvoltarea sau, mai corect spus, revigorarea sistemului de

educaţie fizică militară este o prioritate pentru specialiştii cu atribuții în domeniul

instruirii, cunoscând importanţa componentelor fizice şi psihice umane pentru

îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor structurilor militare.

Educația fizică și sportul din mediul militar românesc, ca şi componente ale

pregătirii pentru luptă, au mai fost tratate de-a lungul timpului, cu precădere de

către absolvenții programelor de studii organizate de Facultatea Militară de

Educație Fizică și Sport și, ulterior, de Centrul de Pregătire a Cadrelor Militare în

Domeniul Educației Fizice și Sportului în Armată, fără a-i fi epuizate toate

resursele, în așa fel încât au fost create posibilităţi de actualizare a informaţiilor şi

de dezvoltare a unor noi direcţii de cercetare. Astfel, prezenta teză de doctorat, care

se înscrie într-un spectru vast de studii teoretice şi practice, se poziționează la

intersecţia a două mari domenii de științe, evident cu subdomeniile aferente: Știinţe

militare cu domeniul subsidiar – Educarea și instruirea trupelor, din are face parte

și Educația fizică militară; Știința sportului și educației fizice cu domenii

subsidiare – Educaţia fizică și sportivă, pedagogia, psihologia și sociologia

educației fizice și sportului, anatomie și ergofiziologie, medicină sportivă etc.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 20

Alegerea temei ”Eficientizarea activității de educație fizică militară în

procesul de instruire a forțelor, premisă a creșterii potențialului de luptă”, a

constituit o provocare pentru activitatea de cercetare doctorală întrucât, prin

aceasta, se conturează o analiză profundă între concepțiile de pregătire militară

utilizate în armata română ca urmare a integrării în structurile euroatlantice și

deficiențele constatate la nivelul sistemului de educație fizică militară. În acest

sens, am apreciat că, prin crearea unei viziuni ample asupra întregului proces de

instruire, o soluție concludentă de eficientizare a educației fizice militare o

constituie formarea inițială, în sistemul propriu al armatei, a specialiștilor ce vor

conduce această activitate. Astfel, i-am asigurat lucrării caracterul de actualitate

și, respectiv, de originalitate, considerând că prin aceasta se poate capta atenția și,

totodată, stârni interesul factorilor decizionali și specialiștilor cu responsabilități în

domeniul instruirii din armată preocupați de problematica cercetării în cauză.

Mai mult decât atât, acest demers științific a fost realizat în scopul găsirii

unor soluții relevante de eficientizare a activității de educație fizică militară în

vederea creșterii potențialului de luptă al structurilor militare.

Așadar, lucrarea răspunde la una din interogațiile permanente ce au stat în

fața cercetătorilor fenomenului militar și responsabililor de instruirea forțelor cu

privire la ce capacități trebuie să conțină profilul luptătorului (modul cum trebuie

să fie, ce trebuie să știe și să facă, ce nivel de sănătate fizică și psihică trebuie să

dețină, maniera de viață a acestuia etc.). Pornind de la acest cadru de reflecție, de la

rolul pe care îl deține luptătorul în câmpul de luptă modern, se iscă câteva întrebări

fireşti la care s-a încercat să se răspundă pe parcursul tezei: Oare va deveni

războiul o confruntare a computerelor? Dacă răspunsul va fi da, atunci care va

mai fi rolul luptătorului? Ce calităţi trebuie să posede? Ce fel pregătire trebuie să

facă acesta şi la ce standarde de performanţă este necesar să ajungă? Cum poate

sprijini capacitatea fizică moralul acestuia? Ce regim de viață trebuie să aibă

pentru menținerea unei sănătăți fizice și mentale optime? Cum poate ajunge la un

nivel optim între pregătirea fizică, cea intelectuală și capacitatea de luptă etc.?

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 20

Problemele legate de profilul luptătorului pot fi însoțite de multe alte

întrebări adiacente care încă nu și-au găsit răspunsul final, precum: Care este locul

și rolul educației fizice militare în cadrul procesului de instruire? Ce influență

poate avea educația fizică militară asupra potențialului de luptă? Ce implicații are

pregătirea fizică în desfășurarea conflictelor militare moderne?

Având ca bază de plecare acest set de întrebări, ipoteza fundamentală de

cercetare pe care am încercat să o demonstrăm şi să o argumentăm pe parcursul

lucrării este aceea că educaţia fizică militară ocupă un loc esenţial în procesul de

instruire a forţelor armate. Însă, pentru a veni în sprijinul comandanților puși în

situația de a răspunde provocărilor ce derivă din aceste întrebări, ne-am focalizat

cercetarea și pe următoarele ipoteze ce vin în completarea celei fundamentale:

- oricât de mare ar fi intervenția înaltei tehnologii în dotarea armatelor și

oricât de mult s-ar putea reconfigura câmpul de luptă, factorul uman ocupă locul

central, omul fiind cel care trebuie să posede calități intelectuale și fizice adecvate

pentru a fi în măsură să utilizeze tehnica și armamentul din dotare;

- oricât de bine instruit este luptătorul în domeniul specialității sale, dacă

starea de sănătate fizică și mentală nu este bună, starea psihosocială este precară,

moralul este scăzut, iar regimul de viaţă nu este adecvat pentru a face faţă

solicitărilor, atunci potențialul de luptă al structurilor militare scade;

- având în vedere importanța activității de educație fizică militară și sport,

este necesar ca aceasta să fie condusă de specialiști în domeniu, începând cu

nivelul batalion până la nivelul structurilor centrale.

Ținând cont de ipotezele enunțate, s-au conturat umătoarele obiective de

cercetare, care constituie și direcțiile principale ale elaborării tezei de doctorat:

- evidenţierea faptului că activitatea de educație fizică și sport își are

originile în armată, iar pe parcursul devenirii acesteia ca principală categorie de

instruire a avut, cu preponderență, un caracter militar și s-a integrat în societate în

vederea pregătirii pentru luptă;

- identificarea aspectelor conceptuale şi a practicilor instituţionale în ceea

ce priveşte educația fizică și sportul în armată;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 20

- scoaterea în relief atât a importanţei fundamentale a educației fizice

militare ca parte componentă instrurii forțelor, cât şi a necesității practicării

sistematice și continue a exercițiului fizic pe toată durata carierei, de la intrarea în

sistem și până la părăsirea acestuia;

- realizarea unui studiu privind îmbunătățirea sistemului de evaluare a

nivelului de pregătire fizică a cadrelor militare din M.Ap.N.;

- evidențierea influenței pe care o are educația fizică militară asupra

sporirii eficienței acționale a personalului militar și, implicit, a creșterii

potențialului de luptă al structurilor militare;

- analizarea stării actuale a sistemului de educație fizică și sport existent în

urma reformei organismului militar și a posibilității de revigorare a acestuia ca

rezultat al inițiativei de reluare a formării ofițerilor specialiști în educație fizică

militară prin studii universitare de licență;

- structurarea programului de studii menționat și elaborarea documentației

ce stă la baza inițierii acestuia (grila de competențe și modelul absolventului,

misiune, ideal educațional, principii de ghidare a curriculumului, plan de

învățământ etc.).

Teza de doctorat este structurată pe patru capitole, într-o succesiune logică,

fiecare dintre acestea fiind constituite din elemente specifice și la obiect, care să

răspundă temei abordate și să contribuie la realizarea demersului ştiinţific. Astfel,

în prima etapă a cercetării realizată în Capitolele 1, 2 și 3 ale lucrării s-a urmărit

fundamentarea teoretică a investigației științifice prin studierea documentelor

doctrinare, a textelor normative specifice tematicii supuse analizei, cu scopul

identificării instrumentelor conceptuale adecvate cu care se operează în domeniul

de referință al tezei. Capitolul 4 marchează ce-a de a doua etapă a cercetării în

care este stabilită metodologia și instrumentele cercetării, urmate de derularea

propriu-zisă a acesteia. Rezultatele obținute au ghidat etapa a treia a cercetării,

orientând demersul de proiectare curriculară a programului de studii universitare

de licență – Educație fizică militară.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 20

În capitolul 1, ”Educația fizică militară în Armata României – trecut,

actualitate și perspectivă”, a fost efectuat un scurt istoric privind apariția și

evoluția exercițiilor fizice și s-a analizat importanța acordată acestora în pregătirea

pentru luptă. De asemenea, au fost definite concepte precum lupta armată și

educația fizică militară, analiza finalizându-se cu expunerea unor aspecte formative

ale specialiștilor în educație fizică militară existente în unele armate NATO, dar și

specifice armatei noastre.

În capitolul 2, ”Instruirea pentru luptă a forţelor armate în condiţiile

eficientizării activității de educație fizică militară”, s-au clarificat unele aspecte

procedurale normative şi teoretice specifice dimensiunii procesului de instruire, s-a

efectuat o analiză a locului şi rolului educaţiei fizice şi a sportului militar în cadrul

acestui proces și s-au identificat factorii ce contribuie la optimizarea potenţialului

biopsihomotric al resursei umane, care pot imprima eficienţă învăţământului

militar şi instrucţiei trupelor. De asemenea, un important obiectiv al demersului

ştiinţific din acest capitol a fost constituit de formularea unor soluţii concrete, care

să conducă la eficientizarea procesului de evaluare a nivelului de pregătire fizică a

personalului militar.

Capitolul 3, ”Influența educației fizice militare asupra potențialului de

luptă al structurilor tactice din forțele terestre”, a avut ca obiectiv, în urma

lămuririi cu privire la conceptele de potențial și putere de luptă, efectuarea unei

analize a impactului pe care îl poate avea derularea unui proces eficient de

pregătire psihofizică asupra componentelor puterii de luptă şi, în consecinţă, asupra

factorilor care o multiplică/diminuează.

În Capitolul 4, ”Reluarea formării ofițerilor specialiști în educație fizică

militară prin studii universitare de licență – studiu de caz”, se efectuează inițial o

analiză a managementului sistemului actual de formare a specialistului în educație

fizică militară, precum și a statului și rolului acestuia. Ulterior, pe parcursul

capitolului, se realizează cadrul general al cercetării ştiinţifice, respectând

etapizarea procesului prin crearea cadrului preliminar specific de cercetare (scop,

ipoteze, obiective, metode), prin proiectarea studiului ştiinţific (eşantionare,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 20

etapele realizării acestuia, structurarea instrumentelor de cercetare), prin realizarea

propriu-zisă a cercetării (aplicarea, culegerea şi centralizarea instrumentelor de

cercetare; prelucrarea, analiza datelor și concluzii). În fine, ultimul subcapitol și-a

propus să puncteze beneficiile instituționalizării academice a programului de studii

prin efectuarea unei analize de tip SWOT și, ca urmare a rezultatelor cercetării

cantitative și calitative efectuate, să proiecteze curricula studiilor de educație fizică

militară la nivelul Consorțiului universitar din învățământul militar și descrierea

calificării în termeni de: încadrare a studiilor în domeniul fundamental, competențe

profesionale, conținut al planului de învățământ, principii de ghidare a

curriculumului, misiune, ideal educațional, obiective, adresabilitate, mod de

selecție și admitere la studii, respectiv oportunități la repartiție.

La nivel metodologic, pentru a asigura validitatea datelor, am întrebuințat o

strategie complexă și un design mixt de cercetare. Astfel, metodologia promovată

este în concordanță cu specificul obiectului de cercetare, cu scopul și sursele

antrenate în acest sens, constituindu-se atât din metode cantitative, cât și calitative

(complementare cercetării cantitative), printre care se pot enumera: cercetarea

documentară și analiza de conținut, ancheta sociologică pe bază de chestionar,

analiza statistică, metoda monografică, interviul semistructurat pe baza ghidului de

interviu, metoda apelului la expert, analiza comparativă, analiza SWOT, analiza pe

bază de tabele și grafice, observația directă și indirectă.

Cercetarea dispune atât o componentă normativă, cât și una empirică, făcând

apel la date, metode și practici din domeniile: Științe militare și Știința sportului și

educației fizice. Astfel, din perspectivă normativă, demersul științific și-a propus,

în baza rezultatelor cercetării calitative, proiectarea curriculumului programului de

studiu, potrivit standardelor în vigoare. Componenta empirică a contribuit la

clarificarea ipotezei fundamentale a cercetării prin prisma datelor cantitative

obținute în principal în urma anchetei sociologice și folosite pentru a evalua stadiul

actual al activității de educație fizică și sport în armată.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 20

CONCLUZII

Instituția armată, structura fundamentală de apărare și securitate a oricărui

stat civilizat, a evoluat odată cu omul și, implicit, sub impactul tehnologiei

dezvoltată de acesta. Implementarea de programe de instruire, cu metode și

mijloace moderne de pregătire, dotarea cu armamente, echipamente și tehnică de

ultimă generație constituie necesități ale oricărei arme/specialități militare.

Educația fizică pe tot parcursul devenirii ei a avut, cu preponderență, un

caracter militar, nu a existat ca fenomen separat, ci s-a integrat pregătirii efectuate

în vederea ducerii războiului, mai precis a luptei armate. Educaţia fizică şi armata s-

au aflat permanent într-o simbioză, au reprezentat două noţiuni care s-au confundat şi

nu s-au putut separa una de cealaltă.

În ţara noastră, ca de altfel în toate statele civilizate ale lumii, domeniul

educaţiei fizice şi sportului a evoluat ca parte integrantă a procesului de instruire

militară. Spre sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX, factorii

decidenți din societatea românească au înţeles necesitatea adaptării la evoluţia

socială firească a vremii respective a acestui domeniu de activitate, care se înscria

în tendinţa generală de sincronizare a lumii moderne româneşti cu evoluţiile din

mediul european. În acest sens, personalităţi marcante militare şi civile din

perioada respectivă au lansat proiecte concrete prin care în şcoli şi armată a fost

introdusă această disciplină nouă bazată pe experienţa ţărilor mai avansate din

acest punct de vedere. O notă aparte în aceste proiecte a fost dată de implicarea

armatei în crearea sistemului naţional de educaţie fizică şi sport şi, în mod

deosebit, de înfiinţare a învăţământului superior de specialitate militar şi civil.

În perioada pe care o parcurgem, armatele moderne tind spre o

perfecţionare permanentă, multifuncţională şi structurală a diferitelor eşaloane

componente, aceasta vizând supleţea, manevrabilitatea, ritmul înalt de acţiune,

adaptabilitatea, capacitatea de a acţiona întrunit sau modulat, mobilitatea cu un

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 20

statut asemănător forţelor de elită care să poată fi folosite în orice formă de război,

de la confruntarea modernă la ciocnirile de tip teritorial.

În acest context, este evident că obţinerea victoriei în orice tip de conflict

militar este determinată de eforturile care s-au depus pentru instruirea forţelor până

în momentul declanşării acestuia. Aşadar, instruirea, ca proces prin care resursele

umane, materiale şi financiare sunt transformate în capacitate operaţională, ocupă

locul principal şi are un rol esenţial în construirea şi menţinerea unei armate

capabile să satisfacă nevoile militare ale statului.

Armatele moderne prioritizează activităţile de educaţie fizică şi le acordă o

importanţă deosebită pentru obţinerea succesului în câmpul de luptă al viitorului.

Procesul de pregătire fizică în toate armatele moderne este condus de specialişti în

domeniu, formaţi în instituţii de învăţământ de profil, marea lor majoritate fiind

militare.

Armata română nu poate ajunge la standardele impuse de NATO şi UE, nu

poate fi acceptată ca o armată modernă cu o capacitate operațională ridicată, dacă

factorii de răspundere nu acordă educaţiei fizice militare mai multă importanţă şi

consistenţă, fără ca această activitate să fie pusă în serviciul apărării ţării într-o

manieră mai categorică şi mai judicioasă.

Comandanţii de la toate nivelurile trebuie să conştientizeze că, în procesul de

instruire a forţelor, pregătirea fizică constituie baza de plecare pentru multe din

categoriile de instrucţie, dar în mod deosebit pentru cele cu caracter practic-aplicativ,

iar lipsurile din pregătire generează apariţia greşelilor în domeniile de instrucţie în

care este necesar un efort fizic intens, prelungit, în condiţii de timp nefavorabil, ziua

sau noaptea.

Coordonata actuală a realizării unui nivel ridicat al potențialului de luptă al

structurilor tactice este dată, pe de o parte, de accelerarea procesului de

tehnologizare-informatizare, iar pe de altă parte, de sporirea utilizării sistemelor de

armament, toate pe fondul creşterii nivelului de instruire. Multitudinea factorilor

fizici şi morali, destabilizatori şi distructivi, care acţionează în condiţiile câmpului

de luptă modern asupra tehnicii şi luptătorilor, complexitatea acţiunilor de luptă,

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 20

ritmul lor rapid de schimbare, precum şi necesitatea adaptării şi readaptării într-un

timp foarte scurt la aceste schimbări, fac imposibilă obţinerea succesului fără o

pregătire adecvată, profundă şi multilaterală.

În acţiunea militară, determinarea şi, respectiv, motivaţia psihologică

prezintă o însemnătate aparte, având în vedere că în teatrele de operaţii luptătorii se

confruntă permanent cu pericole deosebite, cu solicitări psihofizice dintre cele mai

aprige. Succesul operaţiilor este condiţionat de superioritatea morală, de un

ansamblu de calităţi şi virtuţi care se formează în procesul de pregătire psihofizică

precum: încrederea în forţele proprii, voinţa de a învinge, curajul, fermitatea,

eroismul, abnegaţia, disciplina, dârzenia, iniţiativa, spiritul de întrajutorare etc.

Din această perspectivă, o concluzie incontestabilă este că prin desfăşurarea

la standarde de calitate a activităţii de educaţie fizică militară, adică prin

eficientizarea acestei componente esențiale a instruirii, se măreşte productivitatea,

se îmbunătăţeşte calitatea factorului uman, se menţine şi dezvoltă capacitatea

combativă a forțelor, rezultatul fiind creşterea potenţialului de luptă al structurilor

militare.

Iată de ce, pentru eficientizarea activității de educație fizică militară, este

imperios necesar ca această importantă categorie de instruire să nu fie lăsată pe

mâna oricui, ci, dimpotrivă, ea trebuie să fie condusă de personal supercalificat, în

accepțiunea noastră format în sistemul propriu al armatei, unde poate dobândi

competențele necesare proiectate ca finalități educaționale în Grila 1 L și Modelul

absolventului, documente curriculare elaborate în prototipul programului de studii.

În încheiere, putem afirma că educația fizică militară nu reprezintă esenţa

confruntărilor militare, dar este un pilon important pe fundamentul căruia se

bazează celelalte categorii de instruire din armată. Desfășurarea acestei activități la

standarde înalte imprimă eficiență procesului de instruire a forțelor, deci, altfel

spus, oferă substanţă acţiunilor militare ale viitorului, indiferent de zona geografică

în care luptătorii acționează sau de tipul şi durata efortului depus.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 20

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Legea educaţiei naţionale, M.O., Partea I, nr. 18/10.01.2011, cu

modificările şi completările ulterioare;

2. Legea educaţiei fizice şi sportului, nr. 69/2000, cu modificările şi

completările ulterioare;

3. Legea consorțiilor universitare nr. 287/2004 republicată 2014, M.O.,

Partea I, nr. 111/13.02.2014.

II. STRATEGII, DOCTRINE, REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI

MILITARE ROMÂNEŞTI

1. Strategia de Securitate Naţională a României, Bucureşti, 2007;

2. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019,

Bucureşti 2015;

3. Strategia de Transformare a Armatei României, Statul Major General,

Bucureşti, 2007, fondul de carte al Bibliotecii Universităţii Naţionale de Apărare

„Carol I”, cota inf. 567;

4. Doctrina Armatei României, Statul Major General, 2011;

5. Doctrina instruirii Armatei României, Statul Major General, Bucureşti,

2006;

6. F.T.-1 - Doctrina operaţiilor forţelor terestre, Statul Major General,

Bucureşti 2007;

7. M. 149/2012, Regulamentul educaţiei fizice militare, Bucureşti, 2012;

8. Concepţia de educaţie fizică şi sport în Armata României, Bucureşti,

2016;

9. Ordin privind instruirea în Armata României în perioada 2016-2019,

Statul Major General, Bucureşti 2015;

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

1. FM 3-0, Operations, Appendix A, Headquarters Department Of The

Army, 2008;

2. FM 7-0: Training the force, Headquarters, Department of the Army

Washington DC, 2002;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 20

3. FM 7-22: Army Physical Readiness Training, Headquarters,

Department of the Army, Washington DC, 2013;

4. FM 21-20: Physical Fitness Training, Headquarters, Department of the

Army Washington DC, 1998.

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Alexe, N., Antrenamentul sportiv modern, Editura Editis, Bucureşti,

1993;

2. Andrei, I., Dă viaţă anilor, Editura Universităţii Naţionale de Apărare

”Carol I”, Bucureşti, 2015;

3. Andrei, I., Importanţa pregătirii fizice în procesul de instruire militară,

Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2015;

4. Andrei, I., Influența educației fizice și sportului asupra capacității

operaționale a structurilor militare, teză de doctorat, Universitatea Națională de

Apărare ”Carol I”, București, 2009;

5. Bâsceanu, D., Armata și sportul, Editura militară, București, 1997;

6. Bompa, O., T., Periodizarea: teoria şi metodologia antrenamentului,

Ediţia a II-a, Ed. Tana, Bucureşti, 2001;

7. Buţa, V., Alexandrescu, G., Dumitru, D., Elemente dinamice ale

câmpului de luptă modern – puterea de luptă, Editura Universităţii Naţionale de

Apărare, Bucureşti, 2004;

8. Cârstea, Ghe., Educaţia fizică: teoria şi bazele metodicii, Editura

ANEFS, Bucureşti, 1997;

9. Cârstea, Ghe., Teoria şi metodica educaţiei fizice şi Sportului, Edtura

AN-DA, Bucureşti, 2000;

10. Cârstea, Ghe. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura

Universul, Bucureşti, 1993;

11. Ceapa, G., Pregătirea fizică a militarilor din Armata României în

conflictele militare moderne, teză de doctorat, Universitatea Naţională de Apărare

”Carol I”, Bucureşti, 2017;

12. Ceascai, V., Introducere în istoria educaţiei fizice militare, Ed.

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010;

13. Ceascai, V., Pregătirea fizică în armata română în secolul XX, Teză de

doctorat, Bucureşti, 2006;

14. Cepan, V., Potenţialul de luptă al unităţilor şi marilor unităţi

mecanizate, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti , 2001;

15. Cojocariu, V.M., Teoria şi metodologia instruirii, Editura didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 2008;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

18 din 20

16. Dragnea, A., şi colab., Educaţie fizică şi sport – teorie şi didactică,

Editura FEST, Bucureşti, 2006;

17. Dragnea, A., Teoria educației fizice și sportului, Editura FEST,

București, 2002;

18. Drăgan, I. și colab., Medicina sportivă, Editura Medicală, București

2002;

19. Dungaciu, P., VIRGIL BĂDULESCU, fondatorul A.N.E.F.S., 120 de

ani de la naşterea sa, Biblioteca A.N.E.F.S., Bucureşti, 2002;

20. Epuran, M., Horghidan, V., Psihologia educaţiei fizice, ANEFS,

Bucureşti, 1994;

21. Gavriluţă, C., Gavriluţă, N., Sociologia sportului: teorii, metode,

aplicaţii, Editura POLIROM, Iaşi, 2010;

22. Jinga, I., „Managementul învăţământului”, Editura Academiei de

Studii Economice, Bucureşti, 2003;

23. Leonte, I., Metodica educației fizice militare, Editura Academiei de

Înalte Studii Militare, București 2000;

24. Moştoflei, C., Văduva, Ghe., Tendinţe în lupta armată, Ed.

Universităţii Naţionale de Apărare Carol I” , Bucureşti, 2004;

25. Neacşu, I., Instruire şi învăţare, ediţia a II-a, revizuită, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;

26. Nicolescu, C., F., Pagini uitate din istoria educației fizice, Editura

Enciclopedică, București 2014;

27. Paloş R., Sava, S., Ungureanu, D., Educaţia adulţilor – Baze teoretice

şi repere practice, Editura Polirom, Iaşi, 2007;

28. Petcu, V., Formarea resursei umane în structurile Ministerului

Apărării Naţionale de la profesionalizare la asigurarea calităţii în educaţie, teză

de doctorat, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, 2017;

29. Petrache, A., Sportul şi armata: impactul educaţiei fizice şi sportului

asupra dinamicii instituţiei militare, Ed. Militară, Bucureşti, 2013;

30. Stănciulescu, R., Educaţie fizică militară – Aspecte formative în

contextul integrării în NATO, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008;

31. Todan, I., Iancu, H., Istoria educației fizice și sportului, Edictura

Printech, București 2000;

32. Tudorică, R., “Introducere în managementul educaţiei”, Editura

Meronia, Bucureşti, 2005;

33. Ţoca, I., „Management educaţional”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 2002;

34. Văduva, G., Principii ale războiului şi luptei armate, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare Carol I”, Bucureşti, 2003.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

19 din 20

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Cartea albă privind sportul, Bruxelles, 2007;

2. Clausewitz, C., Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982;

3. Laker, A., Beyond the Boundaries of Physical Education, Taylor &

Francise-Library, London, UK, 2001;

4. Foch, F., Principiile războiului, Editura militară, Bucureşti, 1976;

5. Scambler, G., Sport and Society: History, Power and Culture, UK: Open

University Press, 2005.

VI. SURSE WEB

http://www.mybaseguide.com/army/16356221593/fort_jackson_leader_train

ing_brigade

http://www.army.mod.uk/raptc/30470.aspx

http://www.royalnavy.mod.uk/our-organisation/where-we-are/training-

establishments/hms-temeraire/rn-school-of-physical-training

http://www.royalnavy.mod.uk/our-organisation/where-we-are/training-

establishments/hms-temeraire/rn-school-of-physical-training

https://www.warendorf.de/freizeit-tourismus/sport-aktiv/sportschule-der-

bundeswehr.html

https://es.wikipedia.org/wiki/Escuela_Central_de_Educacion_Fisica

http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a

_Tarii_1.pdf

http://www.mapn.ro/despre_mapn/informatii_generale/documente/carta_alb

a_apararii.pdf

http:// www.dex.ro

http:// www.conferinte-defs.ase.ro/2009/PDF/ed%20fizica

https://www.dictionarenglez.ro

http://www. who.int/governance/eb/who_constitution_en.pdf

https://dmru.mapn.ro

VII. REVISTE

1. Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2007-2012;

2. Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii

2006-2018;

3. Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2007-2017;

4. Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2007-2018.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

20 din 20

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic

Gold, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Bucureşti, 2012;

2. Terminologia educaţiei fizice şi sportului, Editura Stadion, Bucureşti,

1974;

3. Lexiconul militar, Editura Militară, Bucureşti, 1980;

4. *** Psihologie aplicată în forţele speciale, Editura Academiei de Înalte

Sudii Militare, Bucureşti, 2003

5. *** Agresiune şi apărare psihologică, Editura Academiei de Înalte Studii

Militare, Bucureşti, 1994.