Rezumat Teza Studiu Privind Cauzele Genetice Ale Infertilităţii În Populaţia Din România

Studiu privind cauzele genetice ale infertilităţii în populaţia din România.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BIOLOGIE

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

Conducător ştiinţific:

Prof. Dr. Veronica Stoian

Doctorand:

Dana Maria Mierlă

București

2012


CUPRINS

I. INTRODUCERE

II. STUDIU DE LITERATURĂ

1. Infertilitatea. Definiţie. Clasificare

2. Etiologia infertilităţii 2.1. Cauze specifice ale infertilităţii masculine

2.1.1. Boli cu transmitere sexuală (BTS)

2.1.2. Obstrucţia vaselor deferente sau a epididimului

2.1.3. Vasectomia

2.1.4. Varicocelul

2.2. Cauze specifice ale infertilităţii feminine

2.2.1. Sindromul ovarului polichistic (PCOS)

2.2.2. Endometrioza

2.2.3. Boli inflamatorii pelvine (BIP)

2.2.4. Sindromul Asherman

2.3. Cauzele genetice ale infertilităţii

2.3.1. Fibroza chistică

2.3.2. Sindromul Kartagener

2.3.3. Boala polichistică renală

2.3.4. Sindromul Young

2.3.5. Sindromul Kallmann

2.3.6. Distrofia miotonică

2.4. Anomalii cromozomiale

2.4.1. Anomalii cromozomiale autozomale

2.4.1.1. Anomalii cromozomiale numerice 2.4.1.2. Anomalii cromozomiale structurale

2.4.2. Anomalii cromozomiale heterozomale

2.4.2.1. Sindromul Klinefelter (47,XXY)

2.4.2.2. Sindromul 46,XX

2.4.2.3. Sindromul Turner (45,X)

2.4.2.4. Sindromul 46,XY

2.4.2.5. Anomalii neechilibrate ale cromozomului Y

2.5. Implicarea polimorfismelor cromozomiale în infertilitate

2.6. Implicarea unor polimorfisme genice în avorturile spontane 2.6.1. Implicarea factorului II (FII) şi a factorului V Laiden (FV) în

avorturile spontane

2.6.2. Implicarea 5,10-metilentetrahidrofolat-reductazei (MTHFR) în

avorturile spontane


2.6.3. Implicarea inhibitorului activatorului de plasmogen (PAI-1) în

avorturile spontane

III PARTEA PERSONALĂ

Scopul şi obiectivele studiului

3. Materiale şi metode

3.1. Tehnici citogenetice de diagnosticare a anomaliilor cromozomiale

3.1.1. Culturi de limfocite din sânge periferic

3.1.2. Metode de bandare

3.1.3. Metoda FISH (Fluorecens In Situ Hibridization)

3.2. Tehnici moleculare de analiză a polimorfismelor ADN

3.2.1. Extracţia şi purificarea ADN-ului genomic

3.2.2. Determinarea concentraţiei şi purităţii ADN-ului genomic

3.2.3. Amplificarea

3.2.3.1. Amplificarea prin Real Time PCR

3.2.3.2. Hibridizarea inversă

3.3. Metode statistice folosite în analiza anomaliilor cromozomiale şi a

polimorfismelor genice studiate

4. Rezultate si discuţii 4.1. Analiza citogenetică şi moleculară în infertilitatea masculină

4.1.1. Anomalii cromozomiale identificate în infertilitatea masculină

4.1.2. Screening-ul regiunii AZF la pacienţii cu infertilitate de cauză

necunoscută.

4.1.3. Analiza polimorfismelor cromozomiale în infertilitatea masculină

4.2. Analiza citogenetică şi moleculară în infertilitatea feminină

4.2.1. Anomalii cromozomiale identificate în infertilitatea feminină

4.2.2. Analiza polimorfismelor cromozomiale în infertilitatea feminină

4.3. Comparaţie privind anomaliile cromozomiale identificate la

cele două sexe


4.4. Asocierea polimorfismelor genelor implicate în apariţia

trombofiliilor în populaţia românească cu pierderile recurente de

sarcină.

4.4.1. Frecvenţa alelică a polimorfismelor genice (FV G1691A, FII

G20210A, MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-

675, PAI-1 G844A) și riscul de apariţie a avorturilor spontane.

4.4.2. Frecvenţa genotipurilor polimorfismelor genice (FV G1691A,

FII G20210A, MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1

4G/5G-675, PAI-1 G844A) şi riscul de apariţie a avorturilor

spontane.

4.4.3. Asocierea genotipurilor polimorfismelor genice (FV G1691A,

FII G20210A, MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1

4G/5G-675, PAI-1 G844A) cu riscul apariţiei avorturilor

spontane în populaţia românească.

5. Concluzii

Bibliografie

Abrevieri


I. INTRODUCERE

Dezvoltarea rapidă a geneticii şi aplicarea ei în studiul patologiei umane a impus

cunoaşterea principiilor de genetică medicală, ca o mare necesitate în acţiunile de diagnostic,

tratament şi mai ales de profilaxie a bolilor genetice. Patologia genetică tinde să aibă o pondere

din ce în ce mai importantă, prin numărul afecţiunilor genetice precum şi prin frecvenţa lor.

Infertilitatea a devenit una dintre cele mai comune probleme medicale afectând în prezent,

un număr foarte mare de cupluri. Se estimează că 25% dintre femei vor experimenta un episod

de infertilitate în timpul vieţii. Infertilitatea afectează, în prezent aproximativ 6.1 milioane de

femei precum şi partenerii lor, în Statele Unite, continuând să reprezinte o problemă persistentă

în întreaga lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat că infertilitatea afectează 50-80

milioane de femei din întreaga lume, iar acest lucru poate fi subestimat. În ţările în curs de

dezvoltare, incidenţa infertilităţii a fost estimată a fi aproximativ 50%.

Eşecul de reproducere se referă la imposibilitatea unui cuplu de a concepe (infertilitate)

şi la incapacitatea femeii de a păstra o sarcină până la termen (FIV- uri repetate eşuate, avorturi

spontane, avorturi recurente). În cazul cuplurilor cu eşec de reproducere, procentul anomaliilor

cromozomiale variază de la 1% la 25% şi chiar pâna la 50%. Incidenţa anomaliilor

cromozomiale în cazul persoanelor cu infertilitate pare să fie mai mare decât incidenţa globală a

anomalii cromozomiale în populaţia generală (0.7% dintre nou născuţii vii). Nu este clar dacă

anomaliile cromozomiale reprezintă o cauză esenţială a infertilităţii în populaţia umană.

Cele mai frecvente cauze asociate cu infertilitatea sunt anomaliile cromozomiale,

afecţiuni ale organelor reproducătoare, afecţiuni endocrine, precum şi boli autoimune. De

asemenea, în ultimii ani s-a pus un accent deosebit pe implicarea trombofiliilor în etiologia

avorturilor spontane, multe din studiile efectuate până în prezent având rezultate contradictorii.

În plus datorită implicării psiho-sociale deosebit de importante a infertilităţii, există un interes

crescut pentru elucidarea cauzelor ce duc la apariţia infertilităţii şi implicit a avorturilor recurente

în populaţie.

Impactul geneticii în pactica medicală, sănătatea publică şi cercetarea medicală, a devenit

important şi unanim recunoscut. Este esenţială identificarea cauzelor infertilităţii, astfel încât să


se poată acorda un tratament individualizat, eficient pentru fiecare pacient, în funcţie de

problemele de infertilitate.

III. PARTEA PERSONALĂ

În prezenta teză, intitulată Studiu privind cauzele genetice ale infertilităţii în populaţia

din România sunt urmărite mai multe aspecte privind managementul şi diagnosticul infertilităţii.

Scopul acestei teze este demonstrarea prezenţei anomaliilor cromozomiale şi a

polimorfismelor genice la cuplurile cu eşec de reproducere (infertilitate, avorturi spontane) şi

asocierea acestor anomalii cu infertilitatea, în vederea facilitării consilierii genetice, oferind

astfel o imagine de ansamblu asupra evoluţiei recente în diagnosticul şi tratamentul infertilităţii

în România.

Obiectivul central a fost depistarea implicării factorilor genetici în infertilitate, în

vederea optimizării diagnosticului şi managementului acestei afecţiuni.

3. Materiale şi metode

Acest studiu a fost realizat în cadrul Departamentul de Medicină Materno-Fetală, al

Clinicii MedLife Bucureşti, cu acordul instituţiei şi al pacienţilor investigaţi, pe baza unui

consimţământ informat cu respectarea regimului de confidentialitate a datelor conform normelor

în vigoare.

În cadrul acestui studiu au fost investigate două loturi dinstincte: unul analizat prin

metode de citogenetică clasică şi moleculară (bandare GTG, FISH metafazic şi interfazic ) în

vederea stabilirii implicării anomaliilor cromozomiale în infertilitatea de cuplu și altul supus

tehnicilor moleculare în scopul evidențierii corelației dintre polimorfismele genelor implicate în

metabolismul folatului, procesul de fibrinoliză și riscul apariției avorturilor spontane.

Analizele citogenetice au fost realizate pe un lot de 2195 pacienţi infertili (bărbaţi şi

femei) care s-au prezentat pentru investigaţii în cadrul clinicii în perioada august 2007 -

decembrie 2011. Lotul control a fost reperezentat de 83 de persone ferilile cu 1-2 sarcini în

antecedente (Tabel 1).


Pentru testarea eventualei corelaţii între riscul de apariţie a avorturilor spontane şi

polimorfismele genelor implicate în metabolismul folatului şi în procesul fibrinolitic, am

investigat un lot de 383 de femei, din care un număr de 100, au constituit lotul control și restul de

283 lotul de studiu (Tabel 2).

Tabelul 1. Caracteristicile loturilor supuse testelor citogenetice.

Grupul de

studiu (n)

Perioada

studiului

Descrierea

grupului

Vârsta

Bărbaţi infertili

(n=1231)

2007-2011 Azoospermie

Oligospermie

OATS

35.4

(26-50 ani)

Femei infertile

(n=964)

2007-2011 Avorturi spontane

Boală abortivă

Sterilitate

27.81

(21-38 ani)

Bărbaţi fertili

(n=35)

2010-2011 Spermograme

normale

1-2 naşteri

32.09

(25-42 ani)

Femei fertile

(n=48)

2010-2011 1-2 naşteri 31.19

(22-40 ani)

Tabelul 2. Caracteristicile loturilor studiate prin Real –Time PCR.

Grupul de

studiu (n)

Perioada

studiului

Descrierea

grupului

Vârsta

Femei cu AS

(n=283

2011-2012 1-4 avorturi

spontane

33.76

(25-40ani)

Femei fertile

(n=100)

2011-2012 1-2 naşteri 32.8

(19-45ani)

4. Rezultate şi discuţii

Aproximativ 15% din cupluri prezintă infertilitate primară sau secundară în cursul vieţii

reproductive (Healy şi colab., 1994; Papanikolaou şi colab., 2005). Au fost publicate unele studii

privind anomaliile cromozomiale implicate în infertilitatea de cuplu, având drept scop aplicarea

unor metode de tratament precum fertilizarea in vitro (Raziel şi colab., 2002). Numeroşi

cercetători sunt de părere că există o asociere între anomaliile cromozomiale şi infertilitatea de

cuplu (Speroff 1999; Wang şi colab., 2009). Anomaliile cromozomiale pot cauza infertilitate atât

la bărbaţii cât şi la femei, fiind mai frecvente în infertilitatea masculină.


4.1. Analiza citogenetică şi moleculară în infertilitatea masculină

4.1.1. Anomalii cromozomiale identificate în infertilitatea masculină

Un număr de 1231 de bărbaţi infertili au fost analizaţi citogenetic, dintre aceştia 700 au

prezentat oligoastenoteratozoospermie (OATS), 150 azoospermie, 50 oligozoospermie, 10

oligoteratozoospermie, 21 oligoastenospermie şi restul de 200 au prezentat infertilitate de cauză

necunoscută. Grupul control a fost reprezentat de 35 de bărbaţi fertili având unul sau mai mulţi

copii în antecedente. În tabelul 4.1 sunt prezentate anomaliile cromozomiale găsite în lotul

control şi în cel de studiu.

Tabelul 4.1. Anomaliile cromozomiale identificate în lotul pacienţilor infertili şi în lotul

control.

Pacienţii Anomalii

autozomale

Anomalii

heterozomale

Polimorfisme

cromozomiale

Total

Lot studiu(n=1231) 17(1,38%) 14(1,14%) 85(6,90%) 116(9,42%)

OATS (n=700) 5(0,71%) 2(0,29%) 10(1,43%) 17(2,43%)

Azoospermie (n=150) 3(2%) 8(5,33%) 15(10%) 26(17,33%)

Oligozoospermie (n=50) 1(2%) 1(2%) 8(16%) 10(20%)

Oligoteratozoospermie (n=10) 1(10%) - 5(50%) 6(60%)

Oligoastenospermie (n=21) 1(4,76%) - 11(52,38%) 12(57,14%)

Infertilitate necunoscută (n=200) 6(3%) 3(1,5%) 36(18%) 45(22,5%)

Lot control (n=35) - - 2(5,72%) 2(5,72%)

Factorul masculin este responsabil în aproximativ 40% din cazuri, de infertilitate de

cuplu (Tüzün şi colab., 1998). Dintre multiplele cauze ale infertilitaţii masculine anomaliile

cromozomiale ocupă un loc important. Incidenţa anomaliilor cromozomiale la bărbaţii infertili a

fost de 9.42%, dintre care 1.38% au fost reprezentate de anomalii autozomale, 1.14% de

anomalii heterozomale şi 6.90% de polimorfismele cromozomiale (variante polimorfice)

(Tabelul 4.1). Akgul şi colab., în 2009 a evidenţiat o incidenţă mai mare a anomaliilor

cromozomiale (11.74%) pe un lot de 176 de pacienţii inferti. De asemenea Tüzün şi colab., în

1998 a observat o incidenţă de 8% a anomaliilor cromozomiale pe un lot de 50 bărbaţii cu

azoospermie. În 2001 Gekas şi colab., a prezentat un studiu efectuat pe un lot de 3208 cupluri

infertile, respectiv 2196 bărbaţii şi 1012 femei. În cadrul acestui studiu au evidenţiat o incidenţă

de 6.1 % a anomaliilor cromozomiale la bărbaţii infertili.


În studiul de faţă anomaliile cromozomiale autozomale au fost reprezentate de

translocaţii realizate între diferite grupe de cromozomi şi de inversii ( Tabelul 4.2). Inversiile şi

translocaţiile (reciproce, Robertsoniene) produc sterilitate masculină prin afectarea formării

veziculei sexuale, datorită prezenţei cromozomului derivativ. Translocaţiile autozomale au fost

gasite în 1.6% din pacienţii infertili, 0.65% au fost reprezentate de translocaţii reciproce realizate

între cromozomi diferiţi (de exempu translocaţii între cromozomii 1;9, 1;19, 3;6) şi 0.41% de

translocaţii Robertsoniene. Dintre acestea, translocaţia Robertsoniană 13;14 reprezintă cea mai

frecventă translocaţie observată la bărbaţii infertili (0.41%). Aceast rezultat este similar celui

prezentat de Clementini şi colab., în 2005 (0.5%) într-un studiu efectuat pe 2078 bărbaţi infertili.

Numeroşi cercetători sunt de părere că anomaliile cromozomiale au un rol determinant în

infertilitate, incidenţa lor fiind cuprinsă între 10%-15% (Patsalis şi colab., 2002; Pienna Videau

şi colab., 2001; Bellovits şi colab., 2006). Incidenţa anomaliilor cromozomiale în studiul de faţă

este similară celorlalte studii.

Tabelul 4.2. Anomaliile cromozomiale la nivelul autozomilor în infertilitatea masculină.

Lot studiu (n=1231) Translocaţii

Reciproce

Translocaţii

Robertsoniene

Inversii Total

8(0.65%) 5(0.41%) 4(0.32%) 17(1.38%)

OATS (n=700) 3(0.43%) 2(0.29%) 1(0.14) 6(0.86%)

Azoospermie (n=150) - - -

Oligozoospermie (n=50) 1(2%) - 1(2%)

Oligoteratozoospermie (n=10) 1(10%) - 1(10%)

Oligoastenospermie (n=21) - - -

Infertilitate necunoscută (n=200) 3(1.5%) 3(1.5%) 3(1.5%) 9(4.5%)

Lot control (n=35) - - - -

Anomaliile cromozmiale identificate la nivelul cromzomilor heterozomali sunt asociate

cel mai frecvent cu infertilitatea masculină. Prevalenţa sindromului Klinefelter este de 0.6%-1%

în populaţia generală şi de până la 10% în infertilitatea masculină. (Bielanska şi colab., 2000;

Huynh şi colab., 2002; Lanfranco şi colab., 2004; Bellovits şi colab., 2006). În studiul nostru au

fost găsite anomaliile cromozmiale la nivelul heterozomilor la 14 bărbaţi infertili (1.14%), 5 au

prezentat cariotip 47,XXY (sindromul Klinefelter), această anomalie fiind asociată cu severe

tulburări de spermatogeneză; 2 pacienţi cu oligozoospermie au prezentat cariotip 47,XYY, 3 au

avut cariotipul 46,XX, 2 - 46,X,delY(q), un pacient cu infertilitate idiopatică a prezentat cariotip

46,X,i(Yp),inv(1)(p21;q22) şi unul a prezentat un mozaicism cromozomial şi anume


47,XXY,22ps+[15]/46,XY,22ps+[5]. Dintre aceşti pacienţii, 3% s-au prezentat pentru examen

citogenetic datorită unei infertilităţi de cauze necunoscute (Tabelul 4.3). În studiul nostru

sindromul Klinefelter reprezintă de asemenea unul dintre cele mai frecvente cauze ale

infertilităţii masculine similar cu datele din literatură (Bellovits şi colab., 2006). Sindromul XYY

este de asemenea una dintre anomaliile cromozomiale comune, majoritatea bărbaţilor fiind

fertili, totuşi a fost sugerat că ar fi implicat în infertilitate (Martin şi colab., 2001; Wang şi colab.,

2000; Zhang şi colab., 2004). În studiul de faţă au fost evidenţiaţi 2 pacienţi cu acest sindrom şi

un singur caz de mozaicism celular 47,XXY,22ps+[15]/46,XY,22ps+[5], date similar cu cele

prezentate de Bellovits şi colab., în 2006.

Table 4.3. Anomaliile cromozomiale heterozomale la bărbaţii infertili.

Lot studiu(n=1231) Anomalii

numerice

Cariotip

14(1.14%)

OATS(n=700)

Azoospermie (n=150) 5(3.33%) 47,XXY(5 pacienţi)

Oligozoospermie (n=50) 2(4%) 47,XYY(2 pacienţi)

Oligoteratozoospermie (n=10) - -

Oligoastenospermie (n=21) 1(4.76%) 47,XXY,22ps+[15]/46,XY,22ps+[5]

Infertilitate necunoscută (n=200) 6(3%) 46,XX(3 pacienţi)

46,X,delY(q) (2 pacienţi)

46,X,i(Yp),inv(1)(p21;q22) (1 pacient)

Lot control (n=35) - -

4.1.2. Screening-ul regiunii AZF la pacienţii cu infertilitate de cauză necunoscută.

În urma examenului citogenetic la 629 de bărbaţi infertili din cadrul lotului de studiu a

fost aplicată şi metoda FISH (Hibridizarea florescentă in situs) interfazic dar şi metafazic. De

asemenea la 67 de pacienţi investigaţi prin metode citogenetice clasice şi moleculare, fără

anomalii cromozomiale identificate, s-a realizat screening-ul pentru microdeleţii în regiunea

AZF a cromozomului Y prin PCR. Fiecare bărbat a fost analizat pentru identificarea prezenţei

situsului marcat de secvenţă (STS) în regiunea AZFa, AZFb şi AZFc. Nu au fost diferenţe

semnificative privind frecvenţa microdeleţiilor AZF între pacienţii cu azoospermie şi cei cu

oligospermie severă, numai 2 bărbaţi infertili fiind diagnosticaţi cu microdeleţii Yq implicând

locusul AZFc (Reijo şi colab., 1996) (Tabelul 4.5). Microdeleţiile la nivelul cromozomului Y

sunt prezente la 8%-15% dintre bărbaţii cu azoospermie nonobstructivă şi la cei cu

oligozoospermie severă (Kent-First şi colab., 1996; Vogt şi colab., 1996; Gersen 2005).


Tabelul 4.5. Asociere între screening-ul microdeleţiilor Yq11 şi infertilitatea masculină.

Autori Lotul de studi

Număr de pacienţi

Microdeleţii Yq

AZFa AZFb AZFc

Vogt şi colab., 1992 19 1 0 1

Nagafuchi şi colab., 1993 50 0 0 6

Kobayashi şi colab., 1994 63 3 0 7

Reijo şi colab., 1995 89 0 0 12

Kent-First şi colab.,. 1996 32 0 1 3

Reijo şi colab., 1996 35 0 0 2

Girardi şi colab.,. 1997 160 0 5 5

Kremer şi colab., 1997 164 0 0 7

van der Ven şi colab., 1997 204 0 1 1

Studiul de faţă 67 0 0 2

4.1.3. Analiza polimorfismelor cromozomiale în infertilitatea masculină.

Polimorfismele cromozomiale se referă în special la variantele din regiunea

heterocromatinei cromozomiale, variante polimorfe pe cromozomii non-acrocentrici. Acestea

apar de obicei paracentric pe braţul lung al cromozomilor 1, 9 şi 16, pe braţul scurt al

cromozomilor din grupele D şi G, şi în regiunea distală a cromozomului Y. În studiul de faţă au

fost observate (Tabelul 4.6) o serie de polimorfisme cromozomiale, detectate prin metode clasice

de bandare (GTG) considerate ca fiind heteromorfisme ce includ regiunile heterocromatice ale

cromozomilor 1, 9 şi 16, precum şi prezenţa sateliţilor suplimentari pe cromozomii 14, 21, 22.

Tabelul 4.6. Frecvenţa polimorfismelor cromozomiale la pacienţii infertili comparativ cu

lotul martor.

Polimorfisme

cromozomiale

Lotul

martor (%)

N=35

Numărul

de cazuri

Lotul de

studiu (%)

N=1231

Numărul

de

cazuri

P

Inversii Inv(9)(p11q12) 2.86% 1 2.03% 25 0.73

qh+

situsuri fragile

pseudosateliţi

1qh+ 0 0 1.22% 15 0.51

9qh+ 0 0 0.81% 10 0.59

16qh+ 0 0 0.16% 2 0.81

Yqh+ 0 0 0.32% 4 0.74

fra(16) 0 0 0.08% 0 -

fra(17) 2.86% 1 0.41% 5 0.03

14ps+ 0 0 0 0 -

15ps+ 0 0 0.24% 3 0.77

21ps+ 0 0 0.41% 5 0.70

22ps+ 0 0 0.73% 9 0.61

Total 5.72% 2 6.28% 79


Incidenţa acestor polimorfisme nu este semnificativă din punct de vedere statistic

(P=0.86; P < 0.05), cu excepţia situsurilor fragile pe cromozomul 17 unde s-a observant o

incidenţă de 0.41% în lotul de studiu comparativ cu 2.86% în lotul control (P=0.03). Peschka şi

colab., în 1999 a prezentat într-un studiu realizat pe 781 de cupuri o incidenţă a situsurilor fragile

la nivelul autozomilor de 3%. Până în prezent, nu se cunoaşte cu exactitate influenţa acestor

polimorfisme cromozomiale în fertilitate şi nici efectele fenotipice ale acestora. Au fost raportate

puţine studii referitoare la impactul variaţiilor cromozomiale la pacienţii infertili (Silber şi colab.,

1998; Van Golde şi colab., 2001; Oates şi colab., 2002; Choi şi colab., 2004; Kihaile şi colab.,

2005; Yakin şi colab., 2005).

4.2. Analiza citogenetică şi moleculară în infertilitatea feminină

4.2.1. Anomalii cromozomiale identificate în infertilitatea feminină

Un număr de 964 de femei infertile au fost analizate citogenetic, dintre acestea 350 au

prezentat un avort spontan în antecedente, 300 au avut două sarcini pierdute, 150 au avut trei sau

mai multe avorturi spontane şi 164 au prezentat sterilitate sau boală abortivă în antecedente.

Grupul control a fost reprezentat de 52 de femei fertile având unul sau mai mulţi copii în

antecedente. În tabelul de mai jos sunt prezentate anomaliile cromozomiale identificate în cadrul

celor două loturi studiate, control şi lotul femeilor infertile.

Tabelul 4.7. Anomaliile cromozomiale identificate în lotul pacienţilor infertili şi în lotul

control.

Pacienţii Anomalii

autozomale

Anomalii

heterozomale

Polimorfisme

cromozomiale

Total

Lot studiu (n=964) 18(1.87%) 6(0.62%) 55(5.71%) 79(8.20%)

Un AS în antecedente (n=350) 3(0.86%) - 10(2.86%) 13(3.71%)

2 sarcini pierdute în

antecedente (n=300)

4(1.33%) - 25(8.33%) 29(9.67%)

3 sau mai multe AS

(n=150)

8(5.33%) - 8(5.33%) 16(10.67%)

Sterilitate

Boală abortivă

(n=164)

3(1.83%) 6(3.66%) 7(4.27%) 16(9.76%)

Lot control (n=52) 1(1.92%) - 2(3.85%) 3(5.77%)

Incidenţa anomaliilor comozomiale în cadrul lotului de studiu reprezentat de femeile

infertile a fost de 8.20%, date similare cu unele studii (Gekas şi colab., 2001; Foresta şi colab.,


2002, Butnariu şi colab., 2010). Raziel şi colab în 2002 a evidenţiat o incidenţă a anomaliilor

cromozomiale de 14.5%. În schimb Papanikolaou şi colab., în 2005 a evidenţiat o incidenţă de

0.58% ceea ce nu diferă foarte mult de incidenţa anomliilor cromozomiale identificate la nou

născuţii de sex feminin (0.79%) (Nielsen şi colab., 1991). În studiul de faţă dintre aceste

anomalii 1.87% au fost reprezentate de anomalii autozomale, 0.62% de anomalii identificate la

nivelul heterozomilor şi 5.71% de polimorfisme cromozomiale (variante polimorfice) (Tabelul

4.7). Gekas şi colab., în 2001 a realizat un studiu pe 1012 femei infertile incluse în programul

ICSI. În urma acestui studiu a observat o incidenţă de 4.84% a anomaliilor cromozomiale, dintre

acestea frecvenţă mai mare având translocaţiile reciproce şi Robertsoniene (0.69%), precum şi

inversiile (0.69%). Dudkiewicz şi colab., în 1998 a identificat o incidenţă a anomaliilor

cromozomiale la femeile infertile de 2.3%.

Inversiile, translocaţii şi duplicaţiile par a fi implicate în apariţia avorturilor spontane. În

cadrul lotului de studiu au fost identificate inversii la nivelul cromozomilor 1, 5, şi 8, incidenţa

acestor inversii pericentrice fiind de 0.33%. Translocaţiile reciproce autozomale au fost

identificate în 0.93% din cazuri, date similare cu cele prezentate în unele studii (Gekas şi colab.,

2001). Schreurs şi colab., în 2000 a observat de asemenea pe un lot de 263 femei infertile o

incidenţă a translocaţiilor reciproce de 1.14%, incidenţă mai mare decât în populaţia generală

(0.16%). De asemenea, Papanikolaou în 2005 a efectuat un studiu pe un lot de 1206 femei

infertile şi a gasit în cazul translocaţiilor reciproce o incidenţă de 0.4%.

În studiu de faţă translocaţiile Robertsoniene au fost gasite cu o frecvenţă redusă (0.10%),

acestea fiind identificate într-un singur caz în lotul de studiu. Incidenţa translocaţiilor

Robertsoniene în infertilitatea feminină este mai mare decât în studiul de faţă, 0.69% (Gekas şi

colab., 2001) (Tabelul 4.9).


Tabelul 4.9. Anomaliile cromozomiale la nivelul autozomilor în infertilitatea feminină.

Pacienţii Translocaţii

Reciproce

Translocaţii

Robertsoniene

Inversii Total

Lot studiu (n=964) 9(0.93%) 1(0.10%) 4(0.41%) 14(1.44%)

Un AS în antecedente

(n=350)

2(0.57%) - 2(0.57%) 4(1.14%)

2 sarcini pierdute în

antecedente (n=300)

4(1.33%) - 1(0.33%) 5(1.66%)

3 sau mai multe AS

(n=150)

2(1.33%) 1(0.67%) 1(0.67%) 4(2.67%)

Sterilitate

Boală abortivă

(n=164)

1(1.61%) - - 1(1.61%)

Lot control

(n=52)

1(1.92%) - - 1(1.92%)

În lotul pacientelor fertile a fost identificat un caz de translocaţie reciprocă având formula

cromozomială 46,XX,t(13;16)(q33.3;p12.2). În urma acestui rezultat s-a efectuat şi cariotipul

copiilor şi s-a constatat că unul dintre copii prezenta aceiaş modificare stucturală ca şi mama,

celălalt având cariotip normal.

Anomaliile cromozmiale identificate la nivelul heterozomilor au fost găsite în 0.62% din

cazurile investigate (Tabelul 4.10). Sindromul Turner este unul dintre cele mai frecvente

anomalii cromozomiale (1 la 2500 de nou născuţi de sex feminin), prezenţa cromozomului Y

fiind detectată în 6% prin cariotip şi până la 60% prin tehnici moleculare de diagnostic

(Guimarães şi colab., 2006). Aceste paciente au fost investigate şi prin tehnici citogenetice

moleculare (FISH metafazic şi FISH interfazic) în urma cărora s-a observat prezenţa semnalului

caracteristic pentru cromozomul X respectiv cromozomul Y. În literatura de specialitate au fost

raportate cazuri cu sarcini în antecedente la persoanele cu sindrom Turner, mai ales în mozaic

(45,X/46,XX) deoarece poate exista o proporţie de ovocite capabile de fertilizare, (Livadas şi

colab., 2005) a căror rată de succes depinde de individualitatea genetică a fiecărei paciente în

parte, în esenţă a proporţiei prezenţei cariotipului monosomic faţă de cariotipul normal (Kaneko

şi colab., 1990). Magee şi colab., 1998 au raportat un caz de sindrom Turner (45,X) cu şapte

sarcini în antecedente, dintre acestea doar una terminându-se cu naşterea unui băiat cu cariotip

normal.


Table 4.10. Anomaliile cromozomiale heterozomale la femeile infertile.

Pacienţii Anomalii

numerice

Cariotip

Lot studiu (n=964) 6(0.62%)

Un AS în antecedente

(n=350)

- -

2 sarcini pierdute în antecedente

(n=300)

- -

3 sau mai multe AS

(n=150)

- -

Sterilitate

Boală abortivă

(n=164)

6(3.66%)

45,X (1 pacientă)

46,XX[5]/45,X[10]/46,X,dic(Y)[8] (1pacientă)

45,X[16]/46,Xi(X)[4] (1 pacientă)

46,XX[5]/45,X[7]/46,XY[10] (1 pacientă)

46,X,i(Xq) (1pacientă)

46,XY(1 pacientă)

Lot control

(n=52)

- -

4.2.2. Analiza polimorfismelor cromozomiale în infertilitatea feminină.

Polimorfismele cromozomiale pot provoca anumite efecte clinice, cum ar fi infertilitatea

şi avortul spontan (Madon şi colab., 2005; Yuce şi colab., 2007; Sahin şi colab., 2008). Studii

recente sugerează că variantele clasice eucromatice de tipul 9qh+, 12qh+ şi heteromorfismele de

pe cromozomul 6 (6q) pot fi responsabilie pentru avorturile recurente (Dundar şi colab., 2008;

Caglayan şi colab., 2009).

În studiul de faţă incidenţa polimorfismelor cromozomiale în lotul pacientelor infertile

comparativ cu lotul control a fost de 5.71% versus 3.85%. Dintre polimorfismele cromozomiale

identificate în cadrul acestui studiu, inversia pericentrică la nivelul cromozomului 9 a fost

identificată cu o frecvenţă relativ ridicată (2.39%) comparativ cu incidenţa acestui polimorfism

în populaţia general (1.98%) (Mazdarani şi colab., 2007), date similar cu alte studii (Mazdarani

şi colab., 2007; Sasiadek şi colab., 1997). Acest polimorfism este considerat de unii autori

variantă normală fără implicaţii fenotipice (Ait Allah şi colab., 1997), dar sunt totuşi numeroase

contraverse potivit cărora ar fi implicat în infertilitate (Teo şi colab., 1995; Ceylan şi colab.,

2008). Un alt polimorfism identificat în cadrul acestui studiu cu frecvenţă relativ ridicată a fost

identificat tot la nivelul cromozomului 9 şi anume 9qh+ (1.04%), de asemenea, situsurile fragile

la nivelul cromozomului 17 a fost identificat cu o frecvenţă de 0.75% (Tabelul 4.11)


Tabelul 4.11. Frecvenţa polimorfismelor cromozomiale la pacienţii infertili comparativ

cu lotul control.

Polimorfisme

cromozomiale

Lotul

martor(%)

N=52

Număr

ul de

cazuri

Lotul de

studiu

(%)

N=964

Numărul

de

cazuri

P

Inversii Inv(9)(p11q12) 0 0 2.39% 23 0.25

qh+

situsuri fragile

pseudosateliţi

1qh+ 0 0 0.62% 6 0.56

9qh+ 1.92% 1 1.04% 10 0.54

16qh+ 0 0 0.21% 2 0.64

fra(16) 0 0 0.10% 1 0.81

fra(17) 0 0 0.73% 7 0.53

14ps+ 0 0 0 0 -

15ps+ 0 0 0 0 -

21ps+ 0 0 0.52% 5 0.60

22ps+ 1.92% 1 0.10% 1 0.0039

Total 3.84% 2 5,71% 55

Incidenţa acestor polimorfisme nu este semnificativă din punct de vedere statistic

(P=0.57; P < 0.05), cu excepţia sateliţilor suplimentari pe cromozomul 22 unde s-a observant o

incidenta de 0.10% în lotul de studiu comparative cu 1.92% în lotul control (P=0,0039).

Unii autori recomandă investigaţiile citogenetice în cazul infertilităţii feminine, în vederea

depistării prezenţei anomaliilor cromozomiale (Healy şi colab., 1994; Scholtes şi colab., 1998;

Van der Ven şi colab., 1998), dar rolul acestora în infertilitatea feminină nu este pe deplin

stabilit. În schimb se pare ca există o relaţie clară între prezenţa anomaliilor cromozomiale şi

apariţia avorturile spontane (Plachot, 1997).

4.3. Comparaţie privind anomaliile cromozomiale identificate la cele două

sexe.

În studiul de faţă incidenţa anomaliilor cromozomiale în infertilitatea de cuplu este mai

ridicată (7.47%) comparativ cu alte studii din literatură, dar este asemănătoare la cele două sexe

9.42% la bărbaţi respectiv 8.20% la femei (Figura 4.3.1). Dintre anomaliile cromozomiale

identificate în cadrul celor două loturi amintim anomaliile structurale (1.38% la bărbaţi

comparativ cu 1.84% la femei) şi anomaliile numerice (1.14% la bărbaţi comparativ cu 0.62% la

femei) (Tabelul 4.12). În urma asocierii anomaliilor cromozomiale prezente la cele două sexe nu

a existat semnificaţie statistică (P=0.31).


Figura 4.3.1. Incidenţa anomaliilor cromozomiale în cadrul loturilor studiate.

Tabelul 4.12. Corelaţia privind incidenţa anomaliilor cromozomiale la cele două sexe în

infertilitatea de cuplu.

Anomalii cromozomiale Bărbaţii

infertili

n=1231

Femei infertile

n=964

X2

P

Inversii 4(0.32%) 4(0.41%) 0.121 0.72

Duplicaţii 0 2(0.21%) 2.556 0.10

Deleţii 2(0.16%) 0 1.568 0.21

Translocaţii 13(1.06%) 8(0.83%) 0.292 0.58

Anomalii cromozomiale

numerice

8(0.65%) 3(0.31%) 1.244 0.26

Gapuri cromozomiale 1(0.08%) 0 0.783 0.37

Sindrom XX 3(0.24%) 0 2.353 0.12

Sindrom XY 0 1(0.10%) 1.278 0.25

Izocromozom Y(p) 1(0.08%) 0 0.783 0.37

Izocromozom X(p) 0 2(0.21%) 2.556 0.10

De asemenea incidenţa polimorfismelor cromozomiale la cele două sexe nu este

semnificativă statistic P= 0.28 (6.90% la bărbaţi şi 5.71% la femei) (Figura 4.3.2). Dintre cele

mai comune polimorfisme întâlnite în populaţia generală cu o incidenţă de 1%-3% amintim

inversia pericentrică la nivelul cromozomului 9.


Figura 4.3.2. Corelaţie privind incidenţa polimorfismelor cromozomiale în loturile

studiate.

În analiza citogenetică sunt frecvent întâlnite variante polimorfice la nivelul regiunii

heterocromatice, cele mai comune fiind observate la nivelul cromozomilor 1qh, 9qh şi 16 qh.

Deşi aceste variante polimorfice au fost raportate a nu fi asociate cu anomalii fenotipice, totuşi

au fost găsite cu o frecvenţă relativ mare faţă de populaţia generală, unele studii încadrându-le ca

anomalii cromozomiale cu impicaţii în infertilitatea de cuplu (Madon şi colab., 2005; Yakin şi

colab., 2005; Caglayan şi colab., 2010). În cadrul acestui studiu, variantele heterocromatice la

nivelul cromozomului 1qh (0.96% la cuplurile infertile), 9qh (0.91%) şi 16qh (0.18%) nu

prezintă semnificaţie statistică.

Pseudosateliţii reprezintă 1.08% dintre polimorfismele cromozomiale identificate în lotul

pacienţilor infertili. Frecvenţa pseudosateliţilor la nivelul cromozomului 22 este semnificativă

statistic la bărbaţii infertili comparativ cu femeile infertile (P=0.03, P<0.05), dar nu este

semnificativ statistică implicarea polimorfismelor cromozomiale în infertilitatea de cuplu

(P=0.48) (Tabel 4.13). Purandare şi colab., în 2011 a observat o incidenţă crescută a

pseudosateliţilor la nivelul cromozomului 22 (22ps+) la femeile infertile comparative cu bărbaţii

infertili (65.2 % versus 37.5%). De asemenea a observant o incidenţă mai crescuta a

pseudosateliţilor la nivelul cromozomului 15 la bărbaţii infertile comparative cu femeile infertile,

fapt confirmat şi de studiul de faţă. Nu au fost raportate asocierea unor anomalii fenotipice cu

prezenţa pseudosateliţilor, dar anumite variaţii cromozomiale la cupluri pot creşte


susceptibilitatea fătului la anomalii cromozomiale ceea ce poate duce la pierderi de sarcină

(Purandare şi colab., 2011).

Tabelul 4.13. Incidenţa polimorfismelor cromozomiale în infertilitatea de cuplu.

Polimorfisme

cromozomiale

Lotul de studiu

bărbaţi

infertili(%0)

N=1231

Lotul de studiu

Femei

infertile(%)

N=964

P

Inversii Inv(9)(p11q1

2)

25(2.03%) 23(2.39% 0.57

qh+

situsuri fragile

pseudosateliţi

1qh+ 15(1.22%) 6(0.62%) 0.15

9qh+ 10(0.81%) 10(1.04%) 0.58

16qh+ 2(0.16%) 2(0.21%) 0.80

Yqh+ 4(0.32%) 0 0.07

fra(16) 1(0.08%) 1(0.10%) 0.86

fra(17) 5(0.41%) 7(0.73%) 0.31

15ps+ 3(0.24%) 0 0.12

21ps+ 5(0.41%) 5(0.52%) 0.69

22ps+ 9(0.73%) 1(0.10% 0.03

Total 79(6.42%) 55(5.71%) 0.48

Asemănator altor studii şi în cadrul acestui studiu cele mai frecvente variante polimorfice

au fost la nivelul cromozomilor 1 şi 9, comparativ cu lotul control (Purandare şi colab., 2011).

De asemene incidenţă crescută prezintă şi situsurile fragile la nivelul cromozomilor 16 şi 17 în

cadrul loturilor studiate. Situsurile fragile sunt considerate structuri cromozomiale normale

(polimorfisme cromozomiale), fiind întâlnite şi în populaţia generală (Arlt şi colab., 2003). Nu

au fost raportate date privind asocierea situsurilor fragile la nivelul cromozomilor 16 şi 17 cu

anomalii fenotipice, se pare ca acestea sunt întâlnite la indivizii sănătoşi (Berg şi colab., 1969;

Hocking şi colab.,1999; Debacker şi colab., 2007).

4.4. Asocierea polimorfismelor genelor implicate în apariţia trombofiliilor

în populaţia românească cu pierderile recurente de sarcină.

Aproximativ 10%–14% dintre sarcinile recunoscute clinic se termină cu un avort spontan

în populaţia caucaziană. Deşi sunt numeroase cauze recunoscute, în special anomaliile

cromozomiale, există totuşi unele cauze inexplicabile ale infertilităţii datorate unor mecanisme


încă neclare (Bellver şi colab., 2007). În multe dintre cazuri, etiologia avorturilor spontane

rămâne neclară (Stirrat, 1999; Parazzini şi colab., 1991; Cramer, 2000). Unii autori sugerează că

peste 60% din pierderile de sarcină sunt datorate tulburărilor de coagulare (Bick şi Hoppensteadt,

2005; Mitic şi colab., 2010).

În studiul de faţă am investigat 6 polimorfisme aparținând genelor implicate în apariţia

trombofiliilor, considerate factori de risc în declanşarea avorturilor spontane în populaţia din

România. Lotul de studiu a fost constituit din 283 de femei cu unul sau mai multe avorturi

spontane în antecedente şi 100 de mame cu unul sau mai mulţi copii, fără istoric de avorturi

spontane. Dintre cele 283 de femei infertile 100 au prezentat 3 sau mai multe avorturi spontane,

celelalte având unul sau două avorturi în antecedente. Polimorfismele analizate în cadrul acestui

studiu sunt SNP-uri: FVL (G1691A), FII G20210A, MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-

1 4G/5G-675 şi PAI-1 G844A. La identificarea acestor polimorfisme s-a utilizat tehnica Real

Time PCR, validată prin Hibridizare inversă, folosindu-se ADN extras din sânge periferic,

tehnica fiind descrisă pe larg în capitolul 3.2.

4.4.1. Frecvenţa alelică a polimorfismelor genice (FVL G1691A, FII G20210A,

MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-675 şi PAI-1 G844A) și riscul de apariţie a

avorturilor spontane.

Analiza moleculară a polimorfismelor studiate a evidenţiat o prevalenţă a genotipurilor

homozigote asemănătoare atât în lotul de studiu cât şi în lotul mamelor cu unul sau mai mulţi

copii. De asemenea, nu am găsit nici o diferenţă semnificativă statistic între cele două loturi

privind prezenţa geneotipurilor heterozigote pentru polimorfismele studiate.

În cazul polimorfismului G1691A (FVL) au fost identificate două paciente cu genotip

homozigot mutant A/A în lotul de studiu, în timp ce în lotul control nu a existat acest genotip, de

asemenea au fost identificate 21 de paciente infertile cu genotip heterozigot G/A faţă de 5 în lotul

control.

Polimorfismul G20210A (FII) a fost identificat la 2 paciente cu avorturi spontane în stare

homozigotă mutantă A/A, lipsind de asemenea în lotul control şi la 8 paciente infertile în stare

heterozigotă A/G, fără semnificaţie statistică faţă de lotul control.


În ceea ce priveşte analiza polimorfismelor C677T şi A1298C în gena MTHFR, au fost

evidenţiate genotipurile homozigote mutante TT şi CC la 37, respective 27 de paciente infertile,

faţă de 13, respective 12 paciente fertile, neexistând semnificaţie statistică între cele două loturi.

De asemenea nu a existat diferenţă semnificativă între cele două loturi privind prezenţa

genotipurilor heterozigote pentru polimorfismelor C677T şi A1298C (C/T 118 versus 44; A/C

132 versus 47).

Pentru polimorfismele 4G/5G-675 şi G-844A în gena PAI-1, au fost identificate 81 de

paciente cu genotip homozigot mutant pentru polimorfismul 4G/5G-675, respective 54 pentru

polimorfismul G-844A faţă de 26, respective 18 paciente în lotul control. Genotipul heterozigot

pentru aceste polimorfismele a fost găsit la 139, respective 134 de paciente infertile, faţă de 55,

respective 53 paciente în lotul control.

4.4.2. Frecvenţa genotipurilor polimorfismelor genice (FV G1691A, FII G20210A,

MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-675, PAI-1 G844A) şi riscul de apariţie a

avorturilor spontane.

Frecvenţa alelelor şi distribuirea genotipurilor polimorfismelor FV G1691A, FII

G20210A, MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-675 şi PAI-1 G844A nu a prezentat

semnificaţie statistică între lotul femeilor cu avorturi spontane în antecedente şi lotul femeilor

fertile cu 1-2 sarcini în antecedente (datele sunt prezentate în Tabelul 4.16). De asemenea nu a

existat semnificaţie statistică în urma asocierii genotipurilor polimorfismelor studiate în cadrul

celor doua loturi prezentate în studiul de faţă (Tabelul 4.17).


Tabelul 4.16. Frecvenţa alelelor şi a genotipurilor pentru polimorfismele analizate (FVL

G1691A, FII G20210A, MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-675, PAI-1 G844A)

în cele două loturi studiate (paciente cu avorturi spontane şi femei fertile).

Polimorfisme Genotip Homozigot

Normal

Genotip Homozigot

Mutant

Genotip Heterozigot

Frecvenţa Alelelor

FVL (G1691A) Frecvenţa alelei G Frecvenţa alelei A

Lot studiu G/G A/A G/A G A

AS (n=283) %

260 91.87%

2 0.70%

21 7.42%

541 95.58%

25 4.42%

Lot control (n=100) %

95 95%

0 0

5 5%

195 97.5%

5 2.5%

P 0.30 0.39 0.40 0.22 0.22 X

2 1.066 0.710 0.684 1.443 1.443

FII (G20210A) Frecvenţa alelei G Frecvenţa alelei A

Lot studiu G/G A/A G/A G A AS (n=283)

% 273

91.87% 2

0.70% 8

7.42% 554

97.88% 12

2.12%


96 96%

0 0%

4 4%

196 98%

4 2%

P 0.83 0.39 0.56 0.91 0.91 X

2 0.046 0.710 0.335 0.010 0.010

MTHFR C677T Frecvenţa alelei C Frecvenţa alelei T

Lot studiu C/C T/T C/T C T AS (n=283)

% 128

45.23% 37

13.07% 118

41.70% 374

66.08% 192

33.92% Lot control (n=100)

% 43

43% 13

13% 44

44% 130 65%

70 35%

P 0.69 0.98 0.68 0.78 0.78 X

2 0.149 0.0 0.161 0.076 0.076

MTHFR (A1298C) Frecvenţa alelei A Frecvenţa alelei C

Lot studiu A/A C/C A/C A C AS (n=283)

% 124

43.82% 27

9.54% 132

46.64% 380

67.14% 186


% 41

41% 12

12% 47

47% 129

64.5% 71

35.5% P 0.62 0.48 0.95 0.49 0.49 X

2 0.239 0.489 0.004 0.461 0.461

PAI 1 4G/5G-675 Frecvenţa alelei 4G

Frecvenţa alelei 5G

Lot studiu 4G/4G 5G/5G 4G/5G 4G 5G AS (n=283)

% 63

22.26% 81

28.62% 139

49.12% 265

46.82% 301


% 19

19% 26

26% 55

55% 93

46.5% 107

53.5% P 0.49 0.61 0.31 0.93 0.93 X

2 0.467 0.252 1.023 0.006 0.006

PAI 1 A844G Frecvenţa alelei A Frecvenţa alelei G

Lot studiu A/A G/G A/G A G AS (n=283)

% 95

33.57% 54

19.08% 134

47.35% 324

57.24% 242


% 29

29% 18

18% 53

53% 111

55.5% 89

44.5% P 0.40 0.81 0.33 0.66 0.66 X

2 0.705 0.057 0.944 0.183 0.183


Tabelul 4.17. Analiza riscului statistic pentru pacientele cu avorturi spontane comparativ

cu lotul control.

Polimorfisme Genotipuri

OR(odd ratio Confidence

interval X2 P

FVL (G1691A)

AA+GA versus GG

1.6808 0.6213- 4.5473 1.066 0.30

AA versus GA +GG

infinit NaN-infinit 0.710 0.39

FII (G20210A)

AA+GA versus GG

0.8791 0.2694-2.8685 0.046 0.83

AA versus GA +GG

infinit NaN-infinit 0.710 0.39

MTHFR C677T

TT+CTversusCC 0.9135 0.5767 -1.4469 0.149 0.69

TTversus CT+CC 1.006 0.5112- 1.9821 0.00 0.98

MTHFR (A1298C)

CC+AC versus AA 0.8911 0.5611- 1.4152 0.239 0.62 CC vesrsus AC+AA 0.7734 0.3758-1.5918 0.489 0.48

PAI 1 4G/5G-675

5G/5G+4G/5G versus 4G/4G 0.8191 0.4619- 1.4524 0.467 0.49

5G/5G versus 4G/5G+4G/4G 1.1413 0.6813-1.9118 0.252 0.61

PAI 1 A844G

GG+AG versus AA 0.8083 0.4915 -1.3293 0.705 0.40 GG versus AG+AA 0.9309 0.516-1.6795 0.057 0.81

4.4.3. Asocierea genotipurilor polimorfismelor genice (FV G1691A, FII G20210A,

MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-675, PAI-1 G844A) cu riscul apariţiei

avorturilor spontane în populaţia românească

În cadrul acestui studiu au fost investigate toate corelaţiile posibile între frecvenţele

polimorfismelor analizate în cele două loturi investigate. În urma calculării corelaţiilor

genotipurilor polimorfismelor studiate, au fost găsite asocieri statistice între Factorul V şi

Factorul II, respectiv genotipurile AA/GA şi GA/GG acestea fiind în concordanţă cu unele studii

(Martinelli şi colab., 2000; Souza şi colab., 1999; Ridker şi colab., 1998), dar au existat şi studii

contradictorii (Sotiriadis şi colab., 2007; Balasch şi colab., 1997; Pauer şi colab., 1998). Un

studiu recent efectuat pe 10 gene implicate în trombofilie, cu posibile efecte asupra avorturilor

spontane (Goodman şi colab., în 2006), a evidenţiat genotipului MTHFR 677TT ca având

semnificaţie statistică (P<0.04) în asocierea cu avorturile spontane, fapt confirmat şi de Coulam

şi colab., 2008.


În studiul de faţă, nu a fost găsită o asociere statistică între genotipul homozigot mutant

pentru polimorfismul C677T şi avorturile spontane, acest lucru fiind infirmat de studiul realizat

de Unfried şi colab., în 2002, potrivit căruia există un risc crescut privind asocierea acestei

mutaţii cu avorturile recurente. De asemenea nu a existat o asociere statistică între prezenţa

polimorfismelor A1298C, G1691A şi G20210A şi avorturile recurente la pacientele cu unul sau

mai multe avorturi în antecedente, fapt confirmat de studiul realizat de Rai şi colab., în 2001 pe

un lot de 1000 de femei cu avorturi recurente, precum şi de Coulam şi colab., în 2008 (550 femei

cu AS); Ivanov şi colab., în 2010 (110 femei cu AS); Dossenbach-Glaninger şi colab., 2003 (49

femei cu AS). Există de asemenea unele studii care au confirmat asocierea acestor polimorfisme

cu avorturile spontane (Wolf şi colab., 2003; Brenner şi colab., 1999; Souza şi colab., 1999;

Ozdemir şi colab., 2012).

În ceea ce priveşte implicarea polimorfismelor genei PAI-1 în apariţia avorturilor

spontane acest lucru a fost infirmat de prezentul studiul, neexistând nici o asociere semnificativă

statistic (Wolf şi colab., 2003).

În tabelul de mai jos se poate observa asocierea polimorfismelor genelor implicate în

trombofilie şi apariţia AS. Nu există diferenţe semnificative privind incidenţa acestora la

persoanele cu AS în antecedente şi frecvenţa lor în populaţia generală.

Tabelul 4.19. Fecvenţa polimorfismelor implicate în trombofilie şi asocierea cu AS.

Trombofilie Mecanismul genetic

Frecvenţa în populaţia

sănatoasă/ frecvenţa genelor

Frecvenţa genelor în lotul femeilor cu AS în studiu de faţă

Asocierea cu AS

% OR CI OR CI REFERINŢĂ

Factorul V Leiden

A506G 3%-7% 0.71%-7.42%

1.52 0.55-1.60 2.0 1.1-3.6 Middeldrop, 2007

Factorul II G20210A 1%-3% 0.71%-2.83%

0.69 0.20-2.37 2.3 1.1-4.8 Middeldrop, 2007

MTHFR C677T

A1298C

C/C 47% C/T 43% T/T 10% A/A 65% A/C 31% C/C 4%

45.23% 41.70% 13.07% 43.82% 46.64% 9.54%

1.09 0.91 1.00 1.12 0.98 0.77

0.69-1.73 0.57-1.44 0.51-1.98 0.70-1.78 0.62-1.55 0.37-1.59

0.95

2.73

0.33-2.69

0.92-7.19

Rey, 2003

Mitiraoui,

2006

PAI-1 675-4G/5G

G844A

4G/4G 31% 4G/5G 47% 5G/5G 22%

A/A 29% A/G 53% G/G 18%

22.26% 49.12% 28.62% 33.57% 47.35% 19.08%

1.22 0.78 1.14 1.23 0.79 1.07

0.68-2.16 0.49-1.24 0.68-1.91 0.75-2.03 0.50-1.25 0.59-1.93

1.65 0.92-2.95

Sotiriadis, 2007

Studiul de

faţă


Fig.nr. 4.4.8. Frecvenţa genotipurilor polimorfismelor analizate în cadrul celor două

loturi studiate (paciente cu avorturi spontane şi femei fertile).

În urma selectării din lotul de studiu a pacientelor cu 3 sau mai multe avorturi spontane în

antecedente şi compararea cu lotul control reprezentat de mame fără avorturi în antecedente, s-a

constatat o semnificaţie statistică pentru genotipul heterozigot GA pentru factorul V (P=0.002),

pentru genotipurile homozigot mutant TT (P=0.0001) şi heterozigot CT (P=0.007) pentru

MTHFR C677T. Acestea au fost în concordanţă cu unele studii (Coulam şi colab., 2007;

Godman şi colab., în 2006; Unfried şi colab., în 2002) (Figurile 4.4.9-4.4.10). Celelalte

polimorfisme studiate nu au prezentat semnificaţie statistic (Dossenbach-Glaninger şi colab.,

2003) (Tabel 4.20).

Fig.nr. 4.4.9. Frecvenţa genotipurilor polimorfismului G1691A în gena Factorului V în

cadrul celor două loturi studiate.


Fig.nr. 4.4.10. Frecvenţa genotipurilor polimorfismului C677T în gena MTHFR în cadrul

celor două loturi studiate.

Tabelul 4.20 Frecvenţa alelelor şi a genotipurilor pentru polimorfismele FVL G1691A,

FII G20210A, MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-675 şi PAI-1 G844A,

analizate la pacientele cu 3 sau mai multe AS comparative cu lotul control (femei fertile).


Normal

Genotip Homozigot

Mutant

Genotip Heterozigot

Frecvenţa Alelelor

FVL (G1691A) Frecvenţa alelei G Frecvenţa alelei A

Lot studiu G/G A/A G/A G A

AS (n=283) %

90 90%

0 0

19 19%

191 80.5%

19 9.5%


95 95%

0 0

5 5%

195 97.5%

5 2.5%

P 0.17 0 0.002 0.27 0.0001 X

2 1.802 0 9.280 1.184 24.660

FII (G20210A) Frecvenţa alelei G Frecvenţa alelei A

Lot studiu G/G A/A G/A G A AS (n=283)

% 96

96% 0

4 4%

196 98%

4 2 %


96 96%

0 0%

4 4%

196 98%

4 2%

P 1 0 1 1 1 X

2 0 0 0 0 0

MTHFR C677T Frecvenţa alelei C Frecvenţa alelei T

Lot studiu C/C T/T C/T C T AS (n=283)

% 37

37% 37

37% 26

26% 100 50%

100 50%


43 43%

13 13%

44 44%

130 65%

70 35%

P 0.38 0.0001 0.007 0.0024 0.0024 X

2 0.750 15.360 7.121 9.207 9.207



Normal

Genotip Homozigot

Mutant

Genotip Heterozigot

Frecvenţa Alelelor Frecvenţa Alelelor

MTHFR (A1298C) Frecvenţa alelei A Frecvenţa alelei C

Lot studiu A/A C/C A/C A C AS (n=283)

% 55

55% 11

11% 34

34% 144 72%

56 27%


44 44%

12 12%

44 45%

132 66%

68 34%

P 0.11 0.82 0.14 0.19 0.19 X

2 2.420 0.049 2.102 1.683 1.683

PAI 1 4G/5G-675 Frecvenţa alelei 4G Frecvenţa alelei 5G

Lot studiu 4G/4G 5G/5G 4G/5G 4G 5G AS (n=283)

% 22

22% 29

29% 49

49% 93

46.5% 107


% 19

19% 26

26% 55

55% 93

46.5% 107

53.5% P 0.59 0.63 0.39 1 1 X

2 0.276 0.226 0.721 0 0

PAI 1 A844G Frecvenţa alelei A Frecvenţa alelei G

Lot studiu A/A G/G A/G A G AS (n=283)

% 34

34% 19

19% 47

47% 115

57.5% 85


% 29

29% 18

18% 53

53% 111

55.5% 89

44.5% P 0.44 0.85 0.39 0.66 0.68 X

2 0.579 0.033 0.720 0.183 0.163

Tabelul 4.21 Asocierea între polimorfismele implicate în trombofilii şi riscul de avorturi

spontane.

Anul Autori Lot studiu Lot martor Factorul V G1691A

Factorul II G20210A

MTHFR

C677T

MTHFR

A1298C Pai-1 4G/5G-

675

Pai-1 A844G

1999 Brenner 76 106 OR-4.0

p=0.23

N N N - -

1999 Souza 56 384 OR-3.5 OR-3.5 - - - -

2001 Rai 1111 150 N - - - - -

2003 Wolf 49 32 N N - - N -

2008 Coulam 150 20 N N N N N -

2010 Ivanov 110 97 N N N N OR-1.96

p=0.034

-

2012 Ozdemir 543 106 A N N N A -

2012 Studiul

de faţă

283 100 p=0.002 p=0.000

1

N N N

p = ascocierea între polimorfisme şi riscul crescut de AS; N = nu există asociere între

polimorfisme şi riscul crescut de AS; A = există asociere între polimorfism şi AS; OR = rata de

şansă

Stabilirea definitivă a asocierii sau nu, a acestor polimorfisme cu avorturile spontane în

populaţia din România, necesită extinderea acestui studiu pe un număr mai mare de subiecţi

investigaţi.


5. Concluzii

Infertilitatea şi avorturile recurente apar frecvent la cuplurile care doresc să conceapă.

Majoritatea avorturilor spontane apar în sarcinile timpurii, înainte de săptămâna 19 de gestaţie.

Avorturile spontane afectează 50% dintre toate sarcinile, 25%-50% dintre femei prezentând cel

puţin un avort spontan de-a lungul perioadei reproductive.

Studiul de faţă a avut drept scop prezentarea unei imagini de ansamblu asupra evoluţiei

recente în diagnosticul şi tratamentul infertilităţii, precum şi de a demonstrarea prezenţa

anomaliilor cromozomiale sau a polimorfismelor genice la cuplurile cu eşec de reproducere şi

asocierea acestor anomalii cu infertilitatea, în vederea facilitării consilierii genetice. Studiul a

fost realizat în cadrul Departamentul de Medicină Materno-Fetală, al Clinicii MedLife Bucureşti,

pe două loturi dinstincte: unul analizat prin metode de citogenetică clasică şi citogenetică

moleculară în vederea stabilirii implicării anomaliilor cromozomiale în infertilitatea de cuplu și

altul supus tehnicilor moleculare în scopul evidențierii corelației dintre polimorfismele genelor

implicate în metabolismul folatului, în procesul de fibrinoliză și riscul apariției avorturilor

spontane.

Analizele citogenetice au fost realizate pe un lot de 2195 pacienţi infertili (bărbaţii şi

femei) care s-au prezentat pentru investigaţii în cadrul clinicii în perioada august 2007 -

decembrie 2011 şi pe un lotul martor reperezentat de 83 de persone ferilile cu 1-2 sarcini în

antecedente. Analizele moleculare au fost efectuate pe un al doilea lot reprezentat de 383 de

femei, dintre care un număr de 100 au constituit lotul martor și restul de 283, au reprezentat lotul

pacientelor cu unul sau mai multe avorturi spontane în antecedente.

1. Studiul a urmărit două direcţii principale: stabilirea unei corelaţii între prezenţa

anomaliilor cromozomiale structurale sau numerice la unul din parteneri şi

evoluţia reproductivă a acestora; a doua direcţie fiind implicarea unor factori

imunologici (polimorfisme genetice) în apariţia avorturilor recurente.

2. Din cei 2195 de pacienţi investigaţi prin tehnici de citogenetică clasică 91.12% au

avut cariotip normal şi 8.88% au prezentat anomalii cromozomiale, cele mai

frecvente modificări fiind polimorfismele cromozomiale.


3. Anomaliile cromozomiale numerice au fost depistate în procent de 0.65% la

bărbaţi (Sindromul Klinefelter 47,XXY - 0.49% şi Sindromul 47,XYY - 0.16%)

şi 0.62% la femei în cadrul lotului de studiu (Sindromul Turner 4G5,X- 0.65%).

4. Anomaliile numerice depistate prin tehnici de citogenetică clasică au fost

confirmate în procent de 100% prin tehnici de citogenetică moleculară (FISH).

5. Dintre anomaliile structurale, cele mai frecvente au fost translocaţiile identificate

în procent de 1.06% la bărbaţii infertili (0.65% translocaţii reciproce şi 0.41%

translocaţii Robertsoniene 13;14) şi 0.83% la femeile cu eşec de reproducere

(0.93% translocaţii reciproce şi 0.10% translocaţii Robertsoniene 14;15).

6. Prevalenţa unei modificări cromozomiale la unul dintre părinţi nu a generat un

prognostic nefavorabil în ceea ce priveşte apariţia unei eventuale sarcini faţă de

lotul control (exemplu: în lotul pacientelor fertile a fost identificat un caz de

translocaţie reciprocă 46,XX,t(13;16)(q33.3;p12.2), modificare structurală

identificată şi la unul dintre copii fără implicare fenotipică, celălalt copil având

cariotip normal, tatăl având de asemenea cariotip normal).

7. Procentul anomaliilor cromozomiale a fost mai mare în lotul bărbaţilor infertili

(9.42%) în comparaţie cu femeile infertile (8.20%), dar nu a existat semnificaţie

statistică privind implicarea anomaliilor cromozomiale în infertilitate la unul

dintre parteneri.

8. Polimorfismele cromozomiale depistate prin metode clasice de bandare, au fost

identificate în procent destul de ridicat la cele două sexe, respectiv 6.82% la

bărbaţi şi 5.71% la femei; semnificaţie statistică prezentând două polimorfisme

cromozomiale şi anume situsul fragil la nivelul cromozomului 17 la bărbaţii

(P=0.03) şi pseudosateliţii la nivelul cromozomului 22 la femei (P=0.0039).

9. Nu au fost identificate microdeleţii la nivelul braţului scurt al cromozomului Y

(SRY) la niciunul din cei 629 de bărbaţi infertili fără modificări cromozomiale,

din cadrul lotului de studiu cărora le-a fost aplicată şi metoda FISH (Hibridizarea

florescentă in situs).

10. În urma screening-ului pentru microdeleţii în regiunea AZF a cromozomului Y,

procentul pacienţilor cu microdeleţii la nivelul braţului lung al cromozomului Y a


fost de 2.99% (microdeleţii Yq implicând locusul AZFc), date similar cu alte

studii (Tabelul 4.5).

11. Nu au existat diferenţe semnificative privind frecvenţa microdeleţiilor AZF între

pacienţii cu azoospermie şi cei cu oligospermie severă.

12. În cazul analizei moleculare a polimorfismelor genelor FVL, FII, MTHFR, PAI-

1, implicate în trombofilie, studiate în cadrul celor două loturi (283 de femei cu

AS în antecedente şi 100 de mame cu unul sau mai mulţi copii), frecvenţele

alelice analizate comparativ, nu au fost asociate cu riscul de apariţie a avorturilor

spontane.

13. De asemenea nu a fost găsită nici o asociere individuală a unuia dintre

polimorfismele genice implicate în trombofilii (FV G1691A, FII G20210A,

MTHFR C677T, MTHFR A1298C, PAI-1 4G/5G-675, PAI-1 G844A) şi riscul de

apariţie a avorturilor spontane; dar anumite combinaţii ale acestora prezintă

semnificaţie statistică privind asocierea cu avorturile spontane (FV G1691A/ FII

G20210A AA/ GG respectiv GA/GG).

14. În urma selectării din lotul de studiu a pacientelor cu 3 sau mai multe avorturi

spontane în antecedente şi compararea cu lotul control, s-a constatat o

semnificaţie statistică pentru genotipul heterozigot GA pentru factorul V

(P=0.002) şi genotipurile homozigot mutant TT (P=0.0001) şi heterozigot CT

(P=0.007) pentru MTHFR C677T.

15. Anumite combinaţii ale polimorfismelor genice analizate (FV G1691A/FII

G20210A AA/AA, GA/AA; FV G1691A/MTHFR C677T AA/TT; FV

G1691A/MTHFR A1298C AA/AA, AA/CC; FV G1691A/PAI-1 4G/5G-675

AA/5G/5G; FV G1691A/PAI-1 G844A AA/GG, AA/AG; FII G20210A/ MTHFR

C677T AA/TT; FII G20210A/MTHFR A1298C AA/CC; FII G20210A/PAI-1

4G/5G-675 AA/5G/5G; FII G20210A/PAI-1 G844A AA/GG, AA/AG, GA/GG;

MTHFR C677T/MTHFR A1298C TT/CC, TT/AC, CT/CC; PAI-1 4G/5G-675/

PAI-1 G844A 5G/5G/GG) nu au fost găsite în cele două grupe studiate, ceea ce

sugerează un mecanism de selecţie negativă.


16. Sunt necesare realizarea unor studii randomizate, pe un număr mare de pacienţi,

studii care să stabilească etiologia infertilităţii, a factorilor de risc cu impact

major asupra avorturilor spontane.

Bibliografie

1. Abbate R., Lenti M., Fatini C., Gazzini A., Lapini I., Fedi S. L’ipercoagulabilità

gravidica e puerperale. Haematologica 2003; 88 (Suppl.7):1-2.

2. Abramsky L., Chapple, J. 47,XXY (Klinefelter syndrome) and 47,XYY:

estimated rates of and indication for postnatal diagnosis with implications for prenatal

counseling. Prenat. Diagn 1997; 17:363–368.

3. Akgul M., Ozkinay F., Ercal D., Cogulu O., Dogan O., Altay B.,Tavmergen

E.,Gunduz C., Ozkinay C. Cytogenetic abnormalities in 179 cases with male infertility in

Western Region of Turkey: Report and review. J Assist Reprod Genet 2009; 26(2-

3):119–122.

4. Altomare I., Adler A., Aledort LM. The 5, 10 methylene tetrahydrofolate

reductase C677T mutation and risk of fetal loss: a case series and review of the literature.

Thromb J 2007; 5:17-21.

5. Amiel A., Sardos-Albertini F., Fejgin MD., Sharony R., Diukman R., Bartoov B.

Interchromosomal effect leading to an increase in aneuploidy in sperm nuclei in a man

heterozygous for pericentric inversion (inv9) and C-heterochromatin. J Hum Genet 2001;

46 (5): 245-250.

6. Anvari A., Schuster E., Gottsauner-Wolf M., Wojta J., Huber K. PAI-I 4G/5G

polymorphism and sudden cardiac death in patients with coronary artery disease. In

Thromb Res. 2001; 103(2):103-7.

7. Arlt MF., Casper AM., Glover TW. Common fragile sites. Cytogenet. Genome

Res 2003; 100:92–100.

8. Bache I., Assche EV., Cingoz S., Bugge M., Tümer Z., et al. An excess of

chromosome 1 breakpoints in male infertility. Eur J Hum Genet. 2004 Dec; 12(12):993-

1000.

9. Bellovits O., Rusz A., Romics I., Csonka E., Hadlaczky G. Chromosomal

Aneuploidy in Azoospermic Men PéterInt J Hum Genet, 2006; 6(2):171-176.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Ozkinay%2BF%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Ercal%2BD%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Cogulu%2BO%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Dogan%2BO%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Altay%2BB%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Tavmergen%2BE%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Gunduz%2BC%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Ozkinay%2BC%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Bache%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15367911

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Assche%20EV%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15367911

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Cingoz%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15367911

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Bugge%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15367911

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=T%C3%BCmer%20Z%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15367911

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15367911


10. Bellver J., Melo MA., Bosch E., et al. Obesity and poor reproductive outcome:

the potential role of the endometrium. Fertility and Sterility 2007; 88:446–451.

11. Bhasin MK. Human population cytogenetics: a review. Int J Hum Genet 2005;

5:83-152.

12. Bick RL., Hoppensteadt D. Recurrent miscarriage syndrome and infertility due to

blood coagulation protein/platelet defects: A review and update. Clin Appl Thromb

Hemost 2005; 11:1-13.

13. Botto N., Andreassi MG., Manfredi S., Masetti S., Cocci F., Colombo MG., Storti

S., Rizza A., Biagini A. Genetic polymorphisms in folate and homocysteine metabolism

as risk factors for DNA damage. Eur J Hum Genet. 2003; 11(9):671-8.

14. Botros R., Rizk Juan M B., Garcia-Velasco A., et al. Infertility and Assisted

Reproduction Cambridge University Press 2008

15. Butnariu L., Covic M., Onofriescu M., Grămescu M., Bujoran C., Caba L.,

Gorduza EV. Chromosomal evaluation in couples with reproductive disorders--

retrospective study of a selected group of 266 couples. 2010; 114(4):1107-13.

16. Caglayan AO., Ozgun MT., Demiryilmaz F., Ozyazgan I. Can heterochromatin

polymorphism of chromosome 6 affect fertility? Genet Couns. 2009; 20(2):203-6.

17. Caglayan AO., Ozyazgan I., Demiryilmaz F., Ozgun MT. Are heterochromatin

polymorphisms associated with recurrent miscarriage? J Obstet Gynaecol Res. 2010;

36(4):774-6.

18. Causio F., Canale D., Schonauer L.C., Fischetto R., Leonetti T., Archidiacono N.

Breakpoint of a Y chromosome pericentric inversion in the DAZ gene area. A case

report. J. Reprod. Med 2000; 45:591–594.

19. Ceylan G., Ceylan C., Yuce H. A rare seen case with homozygosity for

pericentric inversion of chromosome 9 and primary infertility. The American Journal of

Case Report. 2008; 9:385–388.

20. Clementini E., Palka C., Iezzi I., Stuppia L., Guanciali-Franchi P., Tiboni GM.

Prevalence of chromosomal abnormalities in 2078 infertile couples referred for assisted

reproductive techniques. Hum. Reprod 2005; 20:4327-442.



http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Butnariu%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21500467

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Covic%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21500467

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Onofriescu%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21500467

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Gr%C4%83mescu%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21500467

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Bujoran%20C%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21500467

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Caba%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21500467

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Gorduza%20EV%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21500467


21. Coulam CB., Jeyendran RS., Fishel LA., Roussev R. Multiple thrombophilic

gene mutations rather than specific gene mutations are risk factors for recurrent

miscarriage. Am J Reprod Immunol 2006; 55(5):360-368.

22. Coulam CB., Wallis D., Weinstein J., DasGupta DS., Jeyendran RS. Comparison

of thrombophilic gene mutations among patients experiencing recurrent miscarriage and

Deep vein thrombosis. Am J Reprod Immunol 2008; 60:426-431.

23. Cruger DG., Agerholm I., Byriel L., Fedder J., Bruun-Petersen G. Genetic

analysis of males from intracytoplasmic sperm injection couples. Clin Genet 2003;

64:198-203.

24. Dada R., Gupta NP., Kucheria K. Cytogenetic and molecular analysis of male

infertility. Cell Biochem Biophys 2006; 44(1):171-7.

25. Dahlback B. Blood coagulation and its regulation by anticoagulant pathways:

genetic pathogenesis of bleeding and thrombotic diseases. J Intern Med 2005; 257:209–

23.

26. D’Uvaa M., Di Miccob P., Strinaa I., De Placidoa G. Recurrent Pregnancy Loss

and Thrombophilia J Clin Med Res 2010; 2(1):18-22.

27. Douglas T., Carrell C., Racowsky P., Schlegel N., Bradley J., Van Voorhis.

Editors Biennial Review of Infertility 2009.

28. Dundar M., Caglayan AO., Saatci C., Batukan C., Basbug M., Ozkul Y. Can the

classical euchromatic variants of 9q12/qh+ cause recurrent abortions? Genet Couns 2008;

19(3):281-6.

29. D’Uva M., Di Micco P., Strina I., Ranieri A., Alviggi C., Mollo A., Fabozzi F., et

al. Etiology of hypercoagulable state in women with recurrent fetal loss without other

causes of miscarriage from Southern Italy: new clinical target for antithrombotic therapy.

Biologics 2008; 2(4):897-902.

30. Elghezal H., Hidar S., Braham R., Denguezli W., Ajina M., Saâd A.

Chromosome abnormalities in one thousand infertile males with nonobstructive sperm

disorders. Fertil Steril 2006; 86(6):1792-5.

31. Finan RR., Tamim H., Ameen G., Sharida HE., Rashid M., Almawi WY.

Prevalence of factor V G1691A (factor V-Leiden) and prothrombin G20210A gene

mutations in a recurrent miscarriage population. Am J Hematol 2002; 71(4):300-305.


32. Fock JZ., Lambropoulos AF., Saravelos H., Karas GB., Karavida A., Agorastos

T., Zournatzi V., Makris PE., Bontis J., Kotsis A. Factor V leiden and prothrombin

G20210A mutations, but not methylenetetrahydrofolate reductase C677T, are associated

with recurrent miscarriages. Hum Reprod. 2000; 15(2):458-62.

33. Foresta C., Ferlin A., Gianaroli L., Dallapiccola B. Guidelines for the appropriate

use of genetic tests in infertile couples. Eur J Hum Genet 2002; 10: 303-12.

34. Foresta C., Garolla A., Bartoloni L., Bettella A., Ferlin A. Genetic abnormalities

among severely oligospermic men who are candidates for intracytoplasmic sperm

injection. J Clin Endocrinol Metab. 2005; 90(1):152-6.

35. Franchini M., Veneri D. Inherited thrombophilia: an update. Clin Lab 2005;

51(7-8):357-365.

36. Gersen SL., Keagle MB. The principles of clinical cytogenetics. Humana Press

2005.

37. Gnoth C., Frank-Herrmann P., et al. Cycle characteristics after discontinuation of

oral contraceptives. Gynecol Endocrinol 2002; 16(4):307-17.

38. Goodman CS., Coulam CB., Jeyendran RS., Acosta VA., Roussev R. Which

thrombophilic gene mutations are risk factors for recurrent pregnancy loss? Am J Reprod

Immunol 2006; 56(4):230-236.

39. Gordon JD., DiMattina M., (John David). 100 questions and answers about

infertility. Jones and Bartlett Publishers 2008.

40. Gos M Jr., Szpecht-Potocka A. Genetic basis of neural tube defects. II. Genes

correlated with folate and methionine metabolism. J Appl Genet 2002; 43(4):511-24.

41. Goud TM., Mohammed Al Harassi S., Khalfan Al Salmani K., Mohammed Al

Busaidy S., Rajab A. Cytogenetic studies in couples with recurrent miscarriage in the

Sultanate of Oman. Reprod Biomed Online 2009; 18:424-9.

42. Graham Hughes. Hughes syndrome the antiphospholipid syndrome—A clinical

overview Clinical Reviews in Allergy and Immunology 2010, 32(1):3-11.

43. Guimarães J., Almeida Santos T., Barbosa A., Bastos M., Santos A., Carvalheiro

M. Screening for gene SRY by FISH in patients with Turner Syndrome. Endocrine

Abstracts 2006; 11:720.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Lambropoulos%20AF%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Saravelos%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Karas%20GB%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Karavida%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Agorastos%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Agorastos%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Zournatzi%20V%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Makris%20PE%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Bontis%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kotsis%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=10655323


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Foresta%20C%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15509635

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Garolla%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15509635

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Bartoloni%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15509635

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Bettella%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15509635

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ferlin%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15509635

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=foresta%202005%20genetic%20abnormalities%20amont

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Gos%20M%20Jr%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=12441636

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Szpecht-Potocka%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=12441636

http://www.springerlink.com/content/?Author=Graham+Hughes

http://www.springerlink.com/content/1080-0549/

http://www.springerlink.com/content/1080-0549/32/1/


44. Guven MA., Dilek U., Pata O., Dilek S., Ciragil P. Prevalence of Chlamydia

trochomatis, Ureaplasma urealyticum and Mycoplasma hominis infections in the

unexplained infertile women". Arch. Gynecol. Obstet.2007; 276 (3):219–23.

45. Hong Y., Zhou Y-W., Tao J., Wang S-X., Zhao X-M. Do polymorphic variants of

chromosomes affect the outcome of in vitro fertilization and embryo transfer treatment?

Human Reproduction 2011; 1-8.

46. Huynh T., Mollard R., Trounson A. Selected genetic factors associated with male

infertility. Human Reproduction, 2002; 8:183-198.

47. Iammarrone E., Balet R., Lower AM., Gillott G., Grudzinskas JG. Male

infertility. Best Pract Res Clin Obstet Gynecol 2003; 17(2):211-29.

48. Ivanov P., Komsa-Penkova R., Ivanov I., Konova E., Kovacheva K., Simeonova

M., Tanchev S. Plasminogen activator inhibitor type 1 activity in women with

unexplained very early recurrent pregnancy loss. Akush Ginekol (Sofiia). 2010; 49(5):3-

8.

49. Jose-Miller AB., Boyden JW., Frey KA. Infertility. Am Fam Physician 2007;

75(6):49-56.

50. Kalousek DK., Barret IJ., Lestou VS. Misconceptions about mosaicism. Prenatal

diagnosis 1997; 17(9):888-889.

51. Karaer A., Avsar FA., Batioglu S. Risk Factors for Ectopic Pregnancy: A Case-

Control Study. Aust N Z J Obstet Gynaecol 2006; 46:521–7.

52. Khaled R., Gaber, Hala T., El-Bassyouni, Asaad El-Gerzawy. Pericentric

inversion of chromosome 1 and 9 in a case with recurrent miscarriage in Egypt. Journal

of American Science 2010; 6(8):154-156.

53. Kihaile PE., Yasui A., Shuto Y. Prospective assessment of Y-chromosome

microdeletions and reproductive outcomes among infertile couples of Japanese and

African origin. J Exp Clin Assist Reprod 2005; 2:9-15.

54. Kovalevsky G., Gracia CR., Jesse A., Berlin JA., Sammel MD., Barnhart KT.

Evaluation of the association between hereditary thrombophilias and recurrent pregnancy

loss. A meta-analysis. Arch Intern Med 2004; 164:558–63.

55. Kujovich JL. Thrombophilia and pregnancy complications. Am J Obstet Gynecol

2004; 191:412–24.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ivanov%20P%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Komsa-Penkova%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ivanov%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Konova%20E%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kovacheva%20K%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Simeonova%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Simeonova%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Tanchev%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=21268395


http://serials.unibo.it/cgi-ser/start/it/spogli/df-s.tcl?prog_art=1005685&language=ITALIANO&view=articoli

http://serials.unibo.it/cgi-ser/start/it/spogli/df-s.tcl?prog_art=1005685&language=ITALIANO&view=articoli


56. Kutteh WH., Triplett DA. Thrombophilias and recurrent pregnancy loss. Semin

Reprod Med. 2006; 24(1):54-66.

57. Lanfranco F., Kamischke A., Zitzmann M., Nieschlag E. Klinefelter’s syndrome.

The Lancet, 2004; 364:273-283.

58. Le Caignec C., Baron S., McElreavey K., et al. 46,XY gonadal dysgenesis:

evidence for autosomal dominant transmission in a large kindred. Am. J. Med. Genet

2003; 116A:37–43.288d.

59. Lewis V. Reproductive Endocrinology and Infertility. 2007; ISBN-13: 978-1-

57059-702-2.

60. Liehr T., Claussen U., Starke H. Small supernumerary marker chromosomes

(sSMC) in humans. Cytogenet Genome Res 2004; 107:55-67.

61. Lintsen AME., Pasker-de Jong PCM., de Boer EJ., et al. Effects of Subfertility

Cause, Smoking and Body Weight on the Success Rate of IVF . Hum Reprod 2005;

20:1867 – 75.

62. Lissens, W., Liebaers I., Van Steirteghem A. Male infertility. 2002.

63. Livadas S., Xekouki P., Fouka F., Kanaka-Gantenbein C., Kaloumenou I.,

Mavrou A., Constantinidou N., Dacou-Voutetakis C. Prevalence of Thyroid Dysfunction

in Turner's Syndrome: A Long-Term Follow-Up Study and Brief Literature Review

Thyroid. September 2005; 15(9):1061-1066.

64. Lussana F., Dentali F., Abbate R., d'Aloja E., D'Angelo A., De Stefano V.,

Faioni EM., Grandone E., Legnani C., Martinelli I., Simioni P., Tormene D. Screening

for thrombophilia and antithrombotic prophylaxis in pregnancy: Guidelines of the Italian

Society for Haemostasis and Thrombosis (SISET). Thromb Res. 2009; 124(5):19-25.

65. Maconochie N., Doyle P., Prior S., Simmons R. Risk Factors for First Trimester

Miscarriage–Results from a UK-Population-Based Case-Control Study. BJOG: Int J

Obstet Gynaecol 2007; 114:170 – 86.

66. Madazli R., Bulut B., Erenel H., Gezer A., Guralp O. Systemic lupus

erythematosus and pregnancy. J Obstet Gynaecol. Jan 2010; 30(1):17-20.

67. Madon PF., Anthalye AS., Parikh FR. Polymorphic variants on chromosomes

probably play a significant role in infertility. Reprod Biomed Online 2005; 11:726-732.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Kutteh%20WH%22%5BAuthor%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=%22Triplett%20DA%22%5BAuthor%5D



http://humrep.oxfordjournals.org/content/8/4/572.short#corresp-1

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Lussana%20F%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Dentali%20F%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Abbate%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=d%27Aloja%20E%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=D%27Angelo%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=De%20Stefano%20V%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Faioni%20EM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Grandone%20E%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Legnani%20C%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Martinelli%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Simioni%20P%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Tormene%20D%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=19671474



68. Martin RH. Cytogenetic determinants of male fertility. Hum Reprod Update

2008; 14(4):379-90.

69. Minocherhomji S., Anthalye AS., Madon PF., Kulkarni D., Uttamchandani SA.,

Parikh FR. A case–control study identifying chromosomal polymorphic variations as

forms of epigenetic alterations associated with the infertility phenotype. Fertil Steril.

2009; 92:88–95.

70. Mitic G., Kovac M., Povazan L., Magic Z., Djordjevic V., Salatic I., Mitic I.,

Novakov-Mikic A. Inherited thrombophilia is associated with pregnancy losses that occur

after 12th gestational week in Serbian population. Clin Appl Thromb Hemost 2010;

16(4):435-439.

71. Mtiraoui N., Ezzidi I., Chaieb M., Marmouche H., Aouni Z., Chaieb A., Mahjoub

T., Vaxillaire M., Almawi WY. MTHFR C677T and A1298C gene polymorphisms and

hyperhomocysteinemia as risk factors of diabetic nephropathy in type 2 diabetes patients.

Diabetes Res Clin Pract. 2007; 75(1): 99-106.

72. Mozdarani H., Meybodi A., Karimi H. Impact of pericentric inversion of

Chromosome 9 [inv (9) (p11q12)] on infertility. Indian Journal of Human Genetics 2007;

13:26-9.

73. Mozdarani H., Mohseni Meybodi A., Zari-Moradi S. A cytogenetic study of

couples with recurrent spontaneous abortions and infertile patients with recurrent

IVF/ICSI failure Indian J Hum Genet. 2008; 14(1):1–6.

74. Muss B., Schwanitz G. Characterization of inversions as a type of structural

chromosome aberration. Int. J. Hum. Genet 2007; 7 (2):141- 161.

75. Ng PPY., Tang MHY., Lau ET., Ng LKL., Ng EHY., Tam PC., Yeung WSB., Ho

PC. Chromosomal anomalies and Y-microdeletions among Chinese subfertile men in

Hong Kong. Hong Kong Med J 2009; 15:31-8.

76. Nicolaes GA., Dahlback B. Factor V and thrombotic disease: description of a

janus-faced protein. Arterioscler Thromb Vasc Biol 2002; 22:530–8.

77. Nielsen A., Hannibal CG., Lindekilde BE., et al. Maternal Smoking Predicts the

Risk of Spontaneous Abortion . Acta Obstetricia et Gynecologica Scandinavica 2006;

85:1057 – 65.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Mtiraoui%20N%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ezzidi%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Chaieb%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Marmouche%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Aouni%20Z%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Chaieb%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Mahjoub%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Mahjoub%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Vaxillaire%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Almawi%20WY%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16828193


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Mozdarani%2BH%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Meybodi%2BAM%5bauth%5d

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/entrez?cmd=search&db=PubMed&term=%20Zari-Moradi%2BS%5bauth%5d


78. O’Flynn KL., O’Brien KL., Varghese AC., Agarwal A. The genetic causes of

male factor infertility: a review. Fertil Steril 2010; 93:1-12.

79. Ozdemir O., Yenicesu GI., Silan F., Köksal B., Atik S., Ozen F., Göl M., Cetin

A. Recurrent Pregnancy Loss and Its Relation to Combined Parental Thrombophilic

Gene Mutations Genetic Testing and Molecular Biomarkers. 2012; 16(4):279-286.

80. Papanikolaou EG., Vernaeve V., Kolibianakis E., VanAssche E., Bonduelle M.,

Liebaers I. Is chromosome analysis mandatory in the initial investigation of

normovulatory women seeking infertility treatment? Human Reproduction 2005; 2899–

2903.

81. Patsalis PC., Sismani C., Quintana-Murci L., Taleb-Bekkouche F., Krausz Cs.,

McElreavey K.. Effects of transmission of Y chromosome AZFc deletions. The Lancet,

2002; 360:1222-1224.

82. Poongothai J., Gopenath TS., Manonayaki S. Genetics of human male infertility.

Singapore Med J 2009; 50:336-347.

83. Purandare H., Fernandes NV., Deshmukh SV et al. Heterochromatic Variations

and Pregnancy Losses in Humans. Int J Hum 2011.

84. Rady PL., Szucs S., Grady J., Hudnall SD., Kellner LH., Nitowsky H., Tyring

SK., Matalon RK. Genetic polymorphisms of methylenetetrahydrofolate reductase

(MTHFR) and methionine synthase reductase (MTRR) in ethnic populations in Texas; a

report of a novel MTHFR polymorphic site, G1793A. Am J Med Genet. 2002;

107(2):162-8.

85. Rai R., Tuddenham E., Backos M., Jivraj S., El’Gaddal S., Choy S., et al.

Thromboelastography, whole blood haemostasis and recurrent miscarriage. Hum Reprod

2003; 18:2540–3.

86. Rai R., Regan L. Recurrent miscarriage. Lancet. 2006; 368(9535):601-11.

87. Ray JG. Hyperhomocysteinemia: no longer a consideration in the management of

venous thromboembolism. Curr Opin Pulm Med. 2008; 14:369–373.

88. Rajangam S., Tilak P., Aruna N., M.S., Devi R., M.S. Karyotyping and

counseling in bad obstetric history and infertility Iranian Journal of Reproductive

Medicine 2007; 5(1):7-12.

http://www.krepublishers.com/02-Journals/IJHG/IJHG-11-0-000-11-Web/IJHG-11-3-000-11-Abst-PDF/IJHG-11-3-167-11-458-Purandare-H/IJHG-11-3-167-11-458-Purandare-H-Tt.pdf

http://www.krepublishers.com/02-Journals/IJHG/IJHG-11-0-000-11-Web/IJHG-11-3-000-11-Abst-PDF/IJHG-11-3-167-11-458-Purandare-H/IJHG-11-3-167-11-458-Purandare-H-Tt.pdf

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Rady%20PL%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Szucs%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Grady%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hudnall%20SD%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kellner%20LH%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Nitowsky%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Tyring%20SK%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Tyring%20SK%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Matalon%20RK%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=11807892

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=RADY%202002%20MTHFR

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Rai%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16905025

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Regan%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16905025

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16905025?tool=bestpractice.bmj.com


89. Rao L., Babu A., Kanakavalli M., Padmalatha V., Singh A., Singh PK.,

Deenadayal M., Singh L. Chromosomal abnormalities and y chromosome microdeletions

in infertile men with varicocele and idiopathic infertility of South Indian origin. J Androl

2004; 25(1):147-53.

90. Ravel C., Berthant I., Bresson JL., Siffroi JP. Prevalence of chromosomal

abnormalities in phenotypically normal and fertile adult males: large-scale survey for

over 10000 sperm donor karyotypes. Hum Reprod 2006; 21:1484-1489.

91. Reznikoff-Etievan MF., Cayol V., Carbonne B., Robert A., Coulet F., Milliez J.

Factor V Leiden and G20210A prothrombin mutations are risk factors for very early

recurrent miscarriage. BJOG 2001; 108(12):1251-1254.

92. Reyes-Engel A., Muñoz E., Gaitan MJ., Fabre E., Gallo M., Dieguez JL., Ruiz

M., Morell M. Implications on human fertility of the 677C→T and 1298A→C

polymorphisms of the MTHFR gene: consequences of a possible genetic selection. Mol

Hum Reprod 2002; 8(10):952-957.

93. Riccaboni A., Lalatta F., Caliari I., Bonetti S., Somigliana E., Ragni G. Genetic

screening in 2,710 infertile candidate couples for assisted reproductive techniques: results

of application of Italian guidelines for the appropriate use of genetic tests. Fertil Steril.

2008; 89(4):800-8.

94. Robertson L., Wu O., Langhorne P., Twaddle S., Clark P., Lowe GDO., Walker

ID., Greaves M., Brenkel I., Regan L., Greer IA. Thrombophilia in pregnancy: a

systematic review. British J Haematol 2005; 132:171-196.

95. Rodger MA., Betancourt MT., Clark P., Lindqvist PG., Dizon-Townson D., Said

J., Seligsohn U., Carrier M., Salomon O., Greer IA. The association of factor V Leiden

and prothrombin gene mutation and placenta-mediated pregnancy complications: a

systematic review and meta-analysis of prospective Cohort studies. PLoS Med 2010;

7(6):1-12.

96. Rubio C., Pehlivan T., Rodrigo L., Simón C., Remohí J., Pellicer A. Embryo

aneuploidy screening for unexplained recurrent miscarriage: a minireview. Am J Reprod

Immunol. 2005; 53(4):159-65.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Rao%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Babu%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kanakavalli%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Padmalatha%20V%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Singh%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Singh%20PK%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Deenadayal%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Singh%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=14662798


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Riccaboni%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17681314

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Lalatta%20F%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17681314

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Caliari%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17681314

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Bonetti%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17681314

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Somigliana%20E%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17681314

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Ragni%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17681314


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Rubio%20C%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15760376

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Pehlivan%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15760376

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Rodrigo%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15760376

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Sim%C3%B3n%20C%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15760376

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Remoh%C3%AD%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15760376

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Pellicer%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15760376




97. Sahin FI., Yilmaz Z., Yuregir OO., Bulakbasi T., Ozer O., Zeyneloglu HB.

Chromosome heteromorphisms: an impact on infertility. J Assist Reprod Genet 2008;

25:191-195.

98. Salas II. et al. Association of the plasminogen activator inhibitor-1 gene 4G/5G

polymorphism with ST elevation acute myocardial infarction in young patients. In Rev

Esp Cardiol 2009; 62(4):365-721.

99. Schenkel FS., Miller SP., Ye X., Moore SS., Nkrumah JD., Li C., Yu J., Mandell

IB Wilton JW., and Williams JL. Association of single nucleotide polymorphisms in the

leptin gene with carcass and meat quality traits of beef cattle. J. Anim. Sci 2005; 83:

2009–2020.

100. Settin A., RababAbo Alkasem R., Ehab Ali E., ElBaz R., Abdel Megid Mashaley

AM. Factor V Leiden and prothrombin gene mutations in Egyptian cases with

unexplained recurrent pregnancy loss. Hematology 2011; 16(1).

101. Shah K., Sivapalan G., Gibbons N., Tempest H., Griffin DK. The genetic basis of

infertility. Reproduction. 2003; 126(1):13-25.

102. Soares SR., Simon C., Remohi J., Pellicer A. Cigarette Smoking Affects Uterine

Receptiveness. Hum Reprod 2007; 22:543 – 7.

103. Sonntag B., Meschede D., Ullmann V., Gassner P., Horst J., Nieschlag E and

Behre HM. Low-level sex chromosome mosaicism in female partners of couples

undergoing ICSI therapy does not significantly affect treatment outcome. Hum Reprod

2001; 16:1648–1652.

104. Sotiriadis A., Vartholomatos G., Pavlou M., Kolaitis N., Dova L., Stefos T.,

Paraskevaidis E., Kalantaridou SN. Combined thrombophilic mutations in women with

unexplained recurrent miscarriage. Am J Reprod Immunol. 2007; 57(2):133-41.

105. Souza SS., Ferriani RA., Pontes AG., Zago MA., Franco RF. Factor V Leiden

and factor II G20210A mutations in patients with recurrent abortion. Human

Reproduction 1999; 14(10): 2448-2450.

106. Speroff L. Women’s healthcare in the 21st century. Maturitas 1999; 32,1–9.

107. Stankiewicz P. and Lupski JR. Genome architecture, rearrangements and

genomic disorders. Trends Genet 2002.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Sotiriadis%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Vartholomatos%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Pavlou%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kolaitis%20N%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Dova%20L%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Stefos%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Paraskevaidis%20E%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kalantaridou%20SN%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17217367


http://humrep.oxfordjournals.org/search?author1=S.S.+Souza&sortspec=date&submit=Submit

http://humrep.oxfordjournals.org/search?author1=R.A.+Ferriani&sortspec=date&submit=Submit

http://humrep.oxfordjournals.org/search?author1=A.G.+Pontes&sortspec=date&submit=Submit

http://humrep.oxfordjournals.org/search?author1=M.A.+Zago&sortspec=date&submit=Submit

http://humrep.oxfordjournals.org/search?author1=R.F.+Franco&sortspec=date&submit=Submit


108. Stern C., Pertile M., Norris H. Chromosome translocations in couples with in

vitro fertilisation implantation failure. Hum Reprod 1999; 14:2097–2101.

109. Stirrat GM. Recurrent miscarriage. Lancet. 1990; 336(8716):673-5.

110. Sullivan BA., Schwartz S. Identification of centromeric antigens in dicentric

Robertsonian translocations: CENP-C and CENP-E are necessary components of

functional centromeres. Hum. Mol. Genet 1995; 4(12):2189–2197.)

111. Taylor A., Braude P. ABC of subfertility. BMJ Publishing Group, 2008.

112. ten Kate MK., van der Meer J. Protein S deficiency: a clinical perspective.

Haemophilia 2008; 14(6):1222- 1228.

113. Teo SH., Tan M., Knight L., Yeo SH., Ng I. Pericentric of inversion 9-incidence

and clinical significance. Ann Acad Med Singapore 1995; 24:302-4.

114. Tsuchiya K., Reijo R., Page DC., Disteche CM. Gonadoblastoma: molecular

definition of the susceptibility region on the Y chromosome. Am. J. Hum. Genet.1995;

57(6):1400–1407.

115. van der Put NM., Gabreëls F., Stevens EM., Smeitink JA., Trijbels FJ., Eskes

TK., van den Heuvel LP., Blom HJ. A second common mutation in the

methylenetetrahydrofolate reductase gene: an additional risk factor for neural-tube

defects? Am J Hum Genet. 1998; 62(5):1044-51.

116. van Golde RJT., Wetzels AMM., de Graaf R., Tuerlings JHAM., Braat DDM.,

Kremer JAM. Decreased fertilization rate and embryo quality after ICSI in

oligozoospermic men with microdeletions in the azoospermia factor c region of the Y

chromosome. Hum Reprod 2001; 16:289-292.

117. Varga E. Inherited thrombophilia: key points for genetic counseling. J Genet

Couns. 2007;16:261–277

118. Vicdan A., Vicdan K., Gunalp S., Kence A., Akarsu C., Isik AZ., Sozen E.

Genetic aspects of human male infertility: the frequencies of chromosomal abnormalities

and Y chromosome microdeletions in severe male factor infertility. Eur J Obstet Gynecol

Reprod Biol 2004; 117(1): 49-54.

119. Vialard F., Delanete A., Clement P., Simon-Bouy B., Aubriot FX., Selva J.

Sperm chromosome analysis in two cases of paracentric inversion. Fertil Steril 2007;

87(2):418.e1-5.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Stirrat%20GM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=1975862

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/1975862?tool=bestpractice.bmj.com

http://www.fishpond.com.au/c/Books/p/Bmj+Publishing+Group

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=van%20der%20Put%20NM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Gabre%C3%ABls%20F%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Stevens%20EM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Smeitink%20JA%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Trijbels%20FJ%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Eskes%20TK%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Eskes%20TK%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=van%20den%20Heuvel%20LP%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Blom%20HJ%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=9545395


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Vialard%20F%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17126336

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Delanete%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17126336

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Clement%20P%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17126336

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Simon-Bouy%20B%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17126336

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Aubriot%20FX%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17126336

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Selva%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=17126336



120. Vogt PH., Edelmann A., Kirsch S., et al. Human Y chromosome azoospermia

factors (AZF) mapped to different subregions in Yq11. Hum. Mol. Genet 1996; 5:933–

943.

121. Zenteno-Ruiz JC., Kofman-Alfaro S., Mendez JP. 46,XX sex reversal. Arch.

Med. Res.2001; 32:559–566.

122. Zhang QF., Lu GX. Investigation of the frequency of chromosomal aneuploidy

using triple fluorescence in situ hybridisation in 12 Chinese infertile men. inese Medical

Journal 2004; 117:503-506.

123. Wang Y., Han W., Guan C., Wang G., Zhu X., Jiang M., Bian C., Li J., Yang Z.

Cytogenetic study on couples with a history of reproductiv failure in China . J

Reproduction and Contraception 2009; 237-246.

124. Wang C. et al. Treatment of male infertility. Accessed May 7, 2010.

125. Warhaus S. Fertility De Mystified. The McGraw-Hill Companies. 2007.

126. Wiland E., Wojda A., Kamieniczna M., Szczygieł M., Kurpisz M. Infertility

status of male individuals with abnormal spermiogram evaluated by cytogenetic analysis

and in vitro sperm penetration assay. Med Sci Monit. 2002; 8(5):394-400.

127. Wolf CE., Haubelt H., Pauer HU., Hinney B., Krome-Cesar C., Legler TJ.,

Hellstern P., Emons G., Zoll B., Köhler M. Recurrent pregnancy loss and its relation to

FV Leiden, FII G20210A and polymorphisms of plasminogen activator and plasminogen

activator inhibitor. Pathophysiol Haemost Thromb. 2003; 33(3):134-7

128. Yakin K., Balaban B., Urman B. Is there a possible correlation between

chromosomal variants and spermatogenesis? Int J Urol. 2005; 12(11):984-9.

129. Yatsenko AN., Yatsenko SA., Weedin JW., Lawrence AE., Patel A., Peacock S.,

Matzuk MM., Lamb DJ., Cheung SW., Lipshultz LI. Comprehensive 5-year study of

cytogenetic aberrations in 668 infertile men. J Urol. 2010; 183(4):1636-42.

130. Yuce H., Tekedereli I., Elyas H. Cytogenetic results of recurrent spontaneous

miscarriages in Turkey. Med Sci Monit. 2007; 13:CR286–CR289.

131. Quilter CR., Svennevik EC., Srehal P., Ralph D., Bahadur G., Stanhope R.,

Sutterlin M., Delhanty JD., Taylor KE. Cytogenetic and Y –chromosome microdeletion

screening of on random grup of infertile males. Fertil Steril 2003; 79: 301-7.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Wiland%20E%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=12016421

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Wojda%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=12016421

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kamieniczna%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=12016421

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Szczygie%C5%82%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=12016421

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Kurpisz%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=12016421

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=wiland%202002%20infertility%20status

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Wolf%20CE%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Haubelt%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Pauer%20HU%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hinney%20B%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Krome-Cesar%20C%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Legler%20TJ%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Hellstern%20P%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Emons%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Zoll%20B%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=K%C3%B6hler%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=15170393


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Yatsenko%20AN%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Yatsenko%20SA%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Weedin%20JW%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Lawrence%20AE%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Patel%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Peacock%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Matzuk%20MM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Lamb%20DJ%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Cheung%20SW%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed?term=Lipshultz%20LI%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20172548


Rezumat Teza Studiu Privind Cauzele Genetice Ale Infertilităţii În Populaţia Din România

Documents

Transcript of Rezumat Teza Studiu Privind Cauzele Genetice Ale Infertilităţii În Populaţia Din România