MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT

Universitatea Națională de Apărare „Carol I” Exemplar nr. __

Nr. _____ din ____________

LĂZĂROIU LAURENȚIU-LEONARD

REZUMAT

TEZA DE DOCTORAT

TEMA:

ROLUL VARIABILELOR UMANE ASUPRA INFORMAȚIILOR

STRATEGICE DE SECURITATE NAȚIONALĂ

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel prof.univ.dr.

IOAN DEAC

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în INFORMAŢII și SECURITATE NAŢIONALĂ

BUCUREȘTI, 2018

2 of 38

-Pagina albă-

3 of 38

CUPRINS

CUPRINS ..................................................................................................................................................... 3

INTRODUCERE......................................................................................................................................... 5

CAPITOLUL I PROTECȚIA INFORMAȚIILOR STRATEGICE DE SECURITATE

NAȚIONALĂ ............................................................................................................................................ 14

CAPITOLUL II MANAGEMENTUL INSTITUȚIONAL SPECIFIC ORGANIZAȚIILOR ALE

CĂROR MEMBRII AU ACCES LA INFORMAȚII CLASIFICATE ................................................ 18

CAPITOLUL III EXPLOATAREA VARIABILELOR UMANE DE CĂTRE ORGANIZAȚIILE

ALE CĂROR INTERESE POT AFECTA SECURITATEA NAȚIONALĂ ...................................... 22

CAPITOLUL IV IDENTIFICAREA ȘI CONTRACARAREA ACȚIUNILOR DE

COMPROMITERE CU INTENȚIE A INFORMAȚIILOR CLASIFICATE ................................... 26

CONCLUZII ............................................................................................................................................. 29

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 32

4 of 38

-Pagina albă-

5 of 38

INTRODUCERE

Sistemul legislativ național, normele și regulile specifice profilului

organizațional, regulamentele interne unei instituții, toate acestea au constituit la un

moment dat un factor și un garant de siguranță, fiind exponentele unui management

preventiv. Prin evoluția societății și diversificarea formelor de manifestare ale

vulnerabilităților, măsurile de securitate și-au dezvăluit capacitățile limitative, iar

contextele noi apărute au impus necesitatea adaptării continue a sistemelor

organizaționale. S-a conturat astfel ideea că oricare sistem organizațional este

perfectibil, raportat la variabilele sociale specifice dinamicii societății.

Din punctul de vedere al securității naționale, ideea de mai sus, cunoscută

din cele mai vechi timpuri, are prin proiecția evoluțiilor geostrategice și a revoluției

tehnologice actuale un efect defensiv în sens preventiv, care nu ne permite nici să

avem o abordare excentrică și nici să contestăm un truism, respectiv faptul că

informațiile vehiculate în organizații, în special acele informații strategice vitale

menținerii statului de drept și apărării valorilor constituționale, trebuie protejate prin

măsuri tehnice sau socio-profesionale mai puternice decât dinamismul cameleonic

al amenințărilor. Tocmai de aceea, modul în care se realizează protecția informațiilor

devine un subiect amplu, niciodată perimat, mereu oscilant și interpretabil, scopul

fiind același, de la apariția primelor forme de conflict interstatal, respectiv evitarea

fermă a intențiilor de deconspirare a informațiilor sensibile.

Dacă în abordarea generală a termenului securitate există o dependență

semnificativă a concepției naționale în raport cu proiecția regională, în contextul în

care securitatea națională reprezintă parte a sistemului euroatlantic și european, când

facem referire la puterea informației, respectiv a informației necesare menținerii

securității naționale, de cele mai multe ori constrângerile au un puternic caracter

limitativ și devin proiecția individualității naționale, rareori al identității alianțelor

6 of 38

internaționale din care România face parte. Astfel, schimburile informaționale în

cadrul alianțelor, chiar dacă există și sunt încurajate prin conlucrarea instituțiilor

statelor și a serviciilor de informații, sunt mai restrictive decât ușurința cu care se

produce complementaritatea capabilităților tehnice, cinetice, stipulată prin

documente politico-militare și a căror eficiență este demonstrată în exerciții și

aplicații militare. O discreție informațională cu caracter național este normală și

totodată benefică fiecărui stat, dincolo de protocoalele schimbului de informații

bazate pe principiul “need to share” cu scopul contracarării colective a unor

amenințări comune. Scopul unei opacități informaționale punctuale este dat de

evitarea incertitudinilor în direcția prezervării identității naționale și de evaluarea

critică a loialității în cadrul alianțelor, chiar dacă limbajul diplomatic și protocoalele

internaționale au puterea să camuflează stările de neîncredere.

Informațiile clasificate sunt gestionate în diverse instituții ale statului: de la

cele implicate în securitatea naționale și ordinea publică (armată, poliție, servicii de

informații), la cele cu profil economic, politic, diplomatic, administrație publică

(instituții guvernamentale), instituții juridice și organizații din domeniul cercetării

științifice și tehnologice speciale. Astfel, măsurile privind protecția informațiilor

clasificate se subsumează în cadrul atribuțiunilor instituțiilor statului, cu o birocrație

strict delimitată, foarte bine structurate, supuse unor reguli constrângătoare de

păstrare a secretului informației (având nucleul în principiul necesității de a cunoaște

– need to know).

Domeniul de activitate specific fiecăreia dintre instituțiile enumerate este

distinct, iar personalul care le încadrează are un profil psiho-social particularizat,

generat de mediul socio-profesional, instruirea profesională și sarcinile de muncă

specifice. Atunci când actorul social, membru al unei astfel de organizații, dezvoltă

atitudini și comportamente ce indică riscuri informaționale la adresa securității

naționale, opinăm că resursele tehnologice moderne implementate la nivel

organizațional, indiferent de evoluția științifică viitoare în domeniu, nu vor

demonstra o eficiență totală. Această idee reprezintă embrionul demersului nostru

științific, pe care vom dezvolta premisele cercetării.

7 of 38

Științele sociale au demonstrat faptul că omul, în contextul rolului său social,

reprezintă componenta cea mai valoroasă, dar și cea mai sensibilă din sistemul unei

organizații, fiind vulnerabil la influențele interne greu de anticipat și la cele externe

independente de el, ce-i pot afecta atât propriile performanțele cât și dinamica

grupului profesional căruia îi aparține. Ignorând pe cât posibil acele valori

profesionale, specifice unor domenii particulare de acțiune și competențe, ne vom

concentra efortul, în primele două capitole, printr-o viziune defensivă, doar pe

valorile variabilelor psiho-sociale comune, necesare tuturor actorilor sociali, indivizi

care au acces la informații de securitate.

Opinăm că diseminarea neautorizată a informațiilor clasificate constituie un

risc generat de factorul uman, în mod direct ̶ prin intenția sa de a săvârși aceasta

sau indirect ̶ ca rezultat al mai multor factori: greșeli umane, erori procedurale,

deficiențe organizatorice sau a utilizării unor echipamente hardware și software

inadaptate atacurilor cibernetice actuale (în cazul informațiilor stocate și gestionate

în format electronic). Din orice unghi am evalua problematica, cel mai vulnerabil

element al sistemului de protecţie se dovedeşte a fi mereu latura umană. Pentru

acoperirea subiectului cercetat ne simțim obligați de exigența cercetării științifice să

aplicăm și o abordare ofensivă a temei, din perspectiva organizațiilor ostile

interesului național, cu scopul de a anticipa cât mai obiectiv, nu doar standardele

procedurale de acțiune ostilă, ci și elementele de noutate, uneori spontane. Toate

acestea sunt adaptate, în scop ilicit impotriva interesului național, contextelor

particulare prin care se încearcă forțarea unor variabile umane, prin tehnici

persuasive, spre limitele psihicului uman ce conduc spre deconspirarea cu intenție a

informațiilor clasificate.

Premisele investigației științifice

8 of 38

Privite cu responsabilitate, acțiunile adversarului informativ, îndreptate

împotriva securității naționale, reprezintă idealuri bine definite, ce presupun

scenarii minuțios și tot mai rafinat proiectate pentru identificarea unei breșe de

securitate, fiind însoțite de evaluări continue executate de structurile specializate.

Rezultatele obținute, o dată cu identificarea și exploatarea breșei de securitate, au

potențial negativ, urmări imediate sau pe termen mediu, imprevizibile, atât asupra

securității naționale, cât și asupra bunei funcționări a politicilor statului de drept.

Formularea premiselor cercetării a fost influențată și de recursul riscant la

ideea falsă potrivit căreia integritatea morală a individului, loialitatea față de valorile

naționale sunt garantate pentru totdeauna, odată cu autorizarea persoanei la

informații clasificate, după finalizarea procedurii de verificare. Chiar dacă nu are o

explicație pertinentă, am constatat faptul că valoarea calităților profesionale ce

necesită seriozitate și responsabilitate în activitatea profesională a cadrelor MApN

este supraapreciată în cazul persoanelor care au fost în trecut sau sunt în prezent

autorizate să dețină acces la informații clasificate secret de stat. Această opinie falsă

și periculoasă dobândește în mod eronat o valoare permanentă în timp, în ciuda

procedurii de revalidare periodică, efectuată deseori lacunar, cu o exigență scăzută.

Premisele derivate din analiza materialului bibliografic din etapele

precursoare cercetării sau din timpul cercetării propriu-zise, etape efectuate în

vederea realizării produsului de cercetare final, impun o oarecare cursivitate logică.

Premisele sunt următoarele:

a) Științele sociale au demonstrat faptul că ecuația competențelor socio-

profesionale pe care un individ le manifestă sunt legate indisolubil de variabile

precum: experiența familială și educațională proprie, caracteristicile bio-psiho-

sociale asociate sexului, factorul vârstă, statutul socio-economic, varietatea

situațiilor de interacțiune socio-profesională;

b) Existenț lacunelor în procesul de selecție, după anumite criterii și

valori, a personalului căruia i se vor încredința informații clasificate nu constituie

un element de noutate, însă identificarea și cercetarea acelor valori psiho-sociale

specifice profilului dezirabil a fost și rămâne o provocare pentru înțelegerea

9 of 38

resorturilor interne ce pot fi potențate în scopul formării unui comportament riguros

și eficient;

c) Condițiile unei evoluții de personalitate impredictibile pe timpul

carierei profesionale au reprezentat întotdeauna un factor de incertitudine cu privire

la loialitatea resursei umane față de normele organizației;

d) Este cunoscut faptul că există un interes permanent al serviciilor de

intelligence adverse pentru a culege, prin surse umane sau surse tehnice mijlocite de

componente manageriale umane informații ce pot afecta securitatea națională, iar

modul de operare al acestora s-a demonstrat a fi mereu adaptabil, diferit în timp;

e) Cu un caracter de relativă noutate s-a conturat amenințarea rezultată din

interesului organizațiilor teroriste și al grupărilor de crimă organizată pentru

informațiile clasificate și în scopuri infracționale împotriva securității naționale și a

ordinii constituționale;

f) Faptul că la nivel național nu sunt mediatizate multe cazuri încadrate

penal la spionaj sau trădare prin transmiterea neautorizată a informațiilor clasificate

nu implică faptul că nu au fost și nu sunt săvârșite astfel de infracțiuni, ci mai

degrabă ridică un semn de întrebare cu privire la competențele și performanțele

structurilor specializate în identificarea cazurilor;

g) Dezvoltarea mijloacelor tehnice cu rol protectiv, impunerea unor

măsuri și politici de securitate drastice nu au reprezentat niciodată condițiile unei

depline protecții a informațiilor clasificate.

Intenția investigației științifice

Plecând de la ideea că amenințările la adresa securității naționale sunt

materializate în primul rând ca urmare a acțiunii săvârșite cu intenții negative de

către factorul uman propriu, adică tocmai cel care deține legal informația și care în

mod normal este obligat să o protejeze, intenția investigației științifice pornește

10 of 38

dintr-o dorință pragmatică. Intenția este specifică cadrelor militare care activează în

domeniile de intelligence (informațiilor sau contrainformațiilor) și vizează

identificarea „verigilor umane slabe” din „lanțul profesional” al celor implicați în

lucrul cu informații clasificate. Apreciem că dorința profesională privind

cunoașterea și găsirea unor soluții este proiectată printr-o dihotomie, respectiv latura

anticipativă a intenției cu caracter infracțional referitoare la informațiile sensibile

pentru un stat, precum și latura “reparatorie” a acțiunii consumate, dar ale cărei

efecte negative mai pot fi parțial contracarate.

Obiectivele cercetării științifice

a) identificarea variabilelor umane necesare personalului care gestionează

informații clasificate din domeniul securității naționale;

b) analiza semnificației și a valorii informațiilor clasificate pentru

menținerea și promovarea securității naționale;

c) identificarea și contracararea vulnerabilităților, riscurilor și

amenințărilor generate de compromiterea informațiilor clasificate, cu

sau fără intenție;

d) descrierea operaționalizării unui audit de securitate eficient privind

protecția informațiilor clasificate;

e) analiza valorilor optime ale variabilelor psihicului uman și a

randamentului acestora în activitatea profesională specifică domeniului

securității naționale;

f) identificarea valorilor extreme ale variabilelor psiho-sociale, a

modului de manifestare al acestora, controlul și izolarea efectelor

negative cu incidență atât asupra capacităților psiho-profesionale ale

personalului cât și asupra protecției informațiilor clasificate;

g) analiza abordărilor presuasive și persuasive utilizate de organizațiile

ostile interesului național pentru culegerea informațiilor clasificate cu

ajutorul surselor umane, prin apelul la tehnici motivaționale;

11 of 38

h) identificarea aspectelor comportamentale caracteristice persoanelor

predispuse la trădare prin transmiterea ilegală a informațiilor

clasificate;

i) analiza valorilor riscului asumat de membrii organizației cu un nivel

ridicat al culturii de securitate privind protecția informațiilor clasificate,

pentru săvârșirea unor acțiuni ilicite în domeniul securității naționale;

j) elaborarea, printr-o abordare academică, multidisciplinară, în scopul

reducerii incertitudinii, a unui model educațional specific domeniului

protecției informațiilor clasificate și dezvoltarea unei culturi de

securitate prin care breșele de securitate informațională să fie

anticipate, semnalate oportun și contracarate, fără efecte negative

pentru securitatea națională.

Ipotezele investigației științifice

Investigarea noastră științifică urmărește testarea și validarea următoarelor

ipoteze de cercetare:

- Calitatea factorului uman selecționat și autorizat să gestioneze

informații clasificate este esențială, atât în procesul obținerii informațiilor, precum

și în aplicarea măsurilor ce se impun pentru protecția acestora;

- Contextul social actual, caracterizat prin diversitatea amenințărilor la

adresa securității naționale și prin explozia informațională, potențate de varietatea

tehnologiei portabile și atractivitatea socializării online, produce efecte inedite, care

cu greu puteau fi imaginate cu jumătate de secol în urmă;

- Cunoscând mecanismele psihicului uman asupra cărora se acţionează

pentru schimbarea atitudinilor în scopul modificării comportamentale condamnabile

organizaţional şi juridic, vom fi în măsură să anticipăm ameninţările la adresa

securităţii naționale. Rezultatele vor fi valorificate practic, în special de către

structurile care activează în domeniilor contraspionaj şi antiterorism ;

Dezvoltarea educației de securitate cu scopul formării culturii de securitate

privind protecția informațiilor clasificate este un proces continuu, dependent de

12 of 38

capacitățile de adaptabilitate managerială și reprezintă principalul garant al loialității

și al suportului informativ necesar pentru identificarea infracțiunilor de spionaj sau

trădare.

Metode de cercetare

Metodologia cercetării științifice aplicată a avut rolul de a asigura

adaptabilitatea, particularizarea, veridicitatea și oportunitatea datelor obținute prin

validarea unor rezultate care să confirme sau să infirme raționamentele folosite.

Practic, a avut rolul de a asigura identificarea modului de acțiune, prin care

adversarul informativ reușește să motiveze schimbările comportamentale, să

determine reuşita acțiunilor de persuasiune atitudinală şi să controleze pe termen

lung schimbările produse.

Pe parcursul demersului ştiinţific am abordat următoarele metode, tehnici şi

instrumente de cercetare:

metoda analizei comparative a cadrului legal național și internațional privind

infracțiunea de transmitere neautorizată a informaților clasificate, în scopul

stabilirii unei relații de descurajare a actelor ce pot genera compromiterea

informațiilor în funcție de sancțiuni și pedepse;

metoda observației, atât a observației descriptive cât și a observației de tip

evaluativ; am apelat des la studiul comparativ și la raţionamentul logico-

deductiv;

metoda analizei cazuisticii internaționale publice, concretizată prin căutarea

indicilor psiho-comportamentali ce au dus la săvârșirea infracțiunii de trădare,

prin transmiterea neautorizată a informațiilor clasificate. Intenția a fost de a

releva aspecte clasice și pe cele de noutate;

tehnici și metode specifice analizei personalității, particularizate subiectului

temei, pentru identificarea persoanelor predispuse la infracțiunea de trădare

prin transmiterea neautorizată a informațiilor clasificate;

apelul la studii statistice, procentuale, pentru a realiza o ierarhie pertinentă a

variabilelor motivațional - comportamentale, specifice celor care au furnizat

13 of 38

informații clasificate unor servicii de informații străine, în scopul interpretării

indicilor și anticipării evoluției acestora;

metoda analizei studiilor statistice cu ajutorul programelor specializate

(S.P.S.S. Statitics 17), particularizarea şi cercetarea acestora pentru

eşantioanele specifice interesului nostru;

anchete psihologice pe bază de chestionare omnibus, pe eşantioane largi,

reprezentative din punct de vedere statistic pentru o categorie profesională;

ancheta sociologică pe bază de interviu şi luarea în calcul a întrebărilor

închise, uneori chiar întrebări lansate în mod direct, spontan, unui eşantion

mic format din 20-30 subiecţi;

metoda analizei și comparației unor caracteristici dinainte definite,

identificabile şi exploatabile din profilele online publice ale unor site-uri de

socializare;

Metodele de predicție și analiză folosite nu furnizează rezultate care să

încadreze o perioadă permanentă, nedefinită ci sunt proiectate în funcție de evoluția

socială la realitatea actuală.

14 of 38

-pagină albă-

CAPITOLUL I

PROTECȚIA INFORMAȚIILOR STRATEGICE

DE SECURITATE NAȚIONALĂ

15 of 38

Dat fiind că informația devine un amplificator multidirecțional al valorii

raționamentelor factorilor de decizie și al transpunerii acționale a acestora, fiind

utilizată defensiv, pentru contracararea la un moment dat a amenințărilor și ofensiv,

pentru promovarea intereselor naționale, obținerea avantajelor de cunoaștere și

adaptarea la provocările mediului internațional, în acest capitol ne propunem

explorarea rolului informației în prevenirea și contracararea spectrului dinamic al

amenințărilor la adresa securității naționale,3 printr-o analiză minuțioasă a limitelor

critice existente între informațiile publice și informațiile clasificate.

Pentru funcționarii instituțiilor care gestionează informația clasificată,

conștientizarea rolului acesteia în asigurarea securității naționale și înțelegerea

puzzle-ului analitic ce produce emergența informațiilor clasificate din informații

publice este o cerință actuală, indispensabilă protecției sistemului informativ.

Sistemul complex și dinamic, informativ și informațional ne orientează demersul în

mod logic spre asumpția evoluției impredictibile a formelor de manifestare a

amenințărilor la adresa statului de drept. Involuntar, rezultat al unui raționament

logic simplu, se naște ideea contracarării amenințărilor. Ca urmare, vom cerceta

incidentul de securitate ce periclitează integritatea informației prin analiza acestuia

și prin compararea viziunilor naționale și internaționale în domeniu.

Valența de impredictibilitate a viitorului nu ne convinge să realizăm o

ruptură totală față de contextele acționale și ideaționale din trecut. Ar fi imposibil

din prisma faptului că discontinuitățile nu sunt evidente, iar subiectul protecției

informațiilor clasificate va avea întotdeauna și o doză mare a caracterului clasic,

adaptat fără schimbări semnificative ale paradigmei, la realitățile prezentului.

3 Potrivit NCP, Noul Cod Penal și Legea de punere în aplicare, în vigoare de la 1 februarie 2014, pp. 163-166, cele

17 infracțiuni contra securității naționale sunt prevăzute în Titlul al X-lea din Partea Specială a Codului Penal, după

cum urmează: trădarea (art. 394), trădarea prin transmiterea de informații secrete de stat (art. 395), trădarea prin

ajutarea inamicului (art. 396), acțiuni ostile împotriva ordinii constituționale (art. 397), înalta trădare (art. 398),

acțiunile ostile contra statului (art. 399), spionajul (art. 400), atentatul care pune în pericol securitatea națională (art.

401), atentatul contra unei colectivități (art. 402), actele de diversiune (art.403), comunicarea de informații false (art.

404), propaganda pentru război (art. 405), compromiterea unor interese de stat (art. 406), divulgarea secretului care

periclitează securitatea națională (art. 407), infracțiuni contra persoanelor care se bucură de protecție informațională

(art. 408), constituirea de structuri informative ilegale (art. 409) și nedenunțarea unor infracțiuni contra securității

naționale (art. 410) .

16 of 38

În finalul unui proces de cercetare cursiv, pe care-l dorim și logic, în care

debutăm cu delimitarea conceptelor privind informațiile cu relevanță în menținerea

stării de securitate națională, analizăm puterea informației în contextul strategiei

naționale de apărare a țării, cercetăm riscurile săvârșite cu intenție sau din eroare de

către componenta umană implicată în lucrul cu informațiile clasificate, iar în final

ne vom orienta spre scanarea analitică a organizațiilor care susțin interese adverse

statului național român. Nu propunem o analiză exhaustivă a acestor organizații, ci

ne focalizăm atenția spre modul în care exponenții acestora recrutează noi adepți cu

scopul ilicit al accesării neautorizate a informațiilor vitale securității naționale

împotriva bunei funcționări a statului de drept.

În acest capitol am concentrat analiza în planul cunoașterii valorii informației,

a modului în care informațiile publice pot furniza prin analiză aspecte de interes,

deci pot deveni informații clasificate, relația dintre protecția informațiilor și

asigurarea securității naționale fiind esențială. Am ajuns la concluzia că adaptarea

strategiei de securitate a României la realitățile perioadelor de referință va include

în mod obligatoriu în viitor abordarea exigentă a amenințărilor provenite din intenția

culegerii informațiilor clasificate de către organizațiile adverse interesului național,

chiar dacă formele de manifestare vor evolua în mod inedit, în consens cu evoluția

relațiilor sociale, a tehnologiei dar cel mai important a schimbărilor din mediul

internațional. Am inițiat un periplu analitic pentru a identifica corect spectrul

incidentelor de securitate prin abordările naționale și internaționale. Clasificarea

propusă incidentului de securitate privind informațiile și delimitarea clară a acestuia

pe criteriul intenționalității faptei, considerăm că reprezintă instrumente de analiză

și înțelegere a structurilor interne de propagare a amenințărilor în scopul

contracarării aporiei acționale, în scop preventiv.

Un astfel de mediu impune o adaptare rapidă şi răspunsuri competente din

partea instituţiilor principale cu atribuții în domeniul securităţii naţionale. Am ajuns

la concluzia că răspunsurile la provocările serviciilor secrete și a organizațiilor

teroriste de recrutare și implicare în acțiuni ce pun în pericol securitatea națională

trebuie să fie descurajatoare, adaptate intensității acestora, prin cunoașterea

17 of 38

vectorilor generatori, având ca fundament științific cercetarea academică

multidisciplinară (istorică, psihologică, sociologică, antropologică, etnologică etc.)

în domeniu.

Prin corelarea datelor obținute în acest capitol (având un caracter

preponderent conceptual) cu o parte a obiectivelor propuse inițial, considerăm că ne-

am atins țintele cercetării, oferind o platformă integratoare, optimă dezvoltării

subiectelor tratate în capitolele următoare.

18 of 38

-Pagina albă-

CAPITOLUL II

MANAGEMENTUL INSTITUȚIONAL SPECIFIC

ORGANIZAȚIILOR ALE CĂROR MEMBRII AU ACCES LA

INFORMAȚII CLASIFICATE

Zilnic suntem surprinși de acțiuni sau inacțiuni ale semenilor noștri pe care,

în încercarea de a le înțelege, le catalogăm pozitiv sau negativ și deseori, analizând

variabilele care au determinat evenimentul, ne reproșăm incapacitatea noastră de

predictibilitate. Considerată o utopie, anticiparea acțională totală a acțiunilor unei

persoane rămâne în continuare la stadiul de deziderat, în condițiile în care cercetarea

19 of 38

științifică a psihicului uman a făcut progrese în această direcție. Opinăm că

managementul instituțional specific organizațiilor ale căror membrii au acces la

informații clasificate are printre obiective și contracararea amenințărilor prin

anticiparea comportamentelor vulnerabile. Nu este un proces euristic, fără un

fundament stabil, ci este rezultatul analizei unor variabile ale psihicului uman,

procese necesare îndeplinirii atribuțiunilor funcționale (atenție, motivație) precum

și a cercetării contextului și condițiilor prin care un anumit actor social este acceptat

în organizație.

Cazuistica erorilor umane, săvârșite fără sau cu intenție de către personalul

autorizat ne-a motivat atenția științifică spre cercetarea amenințărilor provenite din

interiorul organizației, rezultate ale complexelor de inferioritate, conflictelor interne

ființei umane inadaptate cerințelor și chiar ale tulburărilor de personalitate.

Dorim să precizăm că, în contextul demersului nostru științific, interesul

pentru previzionarea comportamentului unei persoane nu are rolul de „a atenta” la

caracterul privat al deciziilor și acțiunilor sale, ci pornește de la asumpția intuirii și

identificării indicilor, ce dau naștere premiselor unor conduite acceptate sau interzise

normativ.

Pentru înțelegerea comportamentului uman, în consens cu P. Popescu-

Neveanu, luăm în considerare ideea acestuia potrivit căreia pe parcursul

psihogenezei umane „diversele procese psihice intră succesiv în schema și ocupă, în

diverse faze și stadii, locuri subordonate sau dominante. Rând pe rând domină

afectivitatea elementară, percepția, memoria, limbajul și voința, gândirea și

imaginația, comunicând de fiecare dată întregului propriile particularități”53. În

finalul psihogenezei intervine o coechilibrare a proceselor cu efecte maxime de

conștientizare. Din această conștientizare, rezultat al maturității psihogenezei, chiar

dacă se instaurează un anumit coechilibru, suntem de părere că anumite procese

psihice prezintă valențe de determinare acțională mai mari, în comparație cu

celelalte, ce pot impune sau modifica valorile comportamentale. Este vorba despre

53Paul, Popescu-Neveanu, Tratat de psihologie generală, Editura Trei, București, 2013, pp.785-805.

20 of 38

atenție și motivație, pe care ne propunem să le analizăm prin proiecția la subiectul

temei.

Orientarea spre cele două procese psihice a fost indirect impusă de analiza

cazurilor de încălcare a reglementărilor de securitate a informațiilor, valorile scăzute

ale celor două variabile dovedindu-se premisele erorilor de securitate, produse fără

intenție sau premeditat. Cercetarea cazurilor a reliefat faptul că atât atenția, cu rolul

său reglator al activității, cât și motivația, cu rol de determinare a comportamentului,

sunt procesele psihice prin ale căror valori scăzute s-au generat condițiile favorabile

apariției incidentelor de securitate privind protecția informațiilor clasificate. Nu

negăm faptul că analiza in extenso a tuturor componentele psihicului uman are o

valoare teoretică, ce poate fi particularizată cu succes la contextul temei, însă pentru

îndeplinirea scopului cercetării noastre atenția și motivația se detașează evident

înaintea celorlalte procese ale psihicului uman. Demonstrăm această supoziție

plecând de la premisa că atenția, ca proces psihic are rolul de a exprima însuși

caracterul psihicului uman de a exista, înainte de toate, ca relație, prin

interdependența celorlalte procese psihice, urmând ca motivația să o considerăm ca

fiind legea generală de funcționare și organizare a activității umane, care operează

diverse distincții, între: plăcut sau neplăcut, legal sau ilegal, util sau inutil, riscant

sau sigur etc.

Organizarea procesului de cercetare specific conținutului capitolului a fost

dictată de respectarea unei fluențe dinamice care să contribuie la parcurgerea

complexă a întregii tematici propuse. Astfel, în structura capitolului am demonstrat

necesitatea existenței unor variabile umane definitorii pentru activitatea

profesională apartenentă resortului informațiilor clasificate, respectiv atenția și

motivația. Am arătat că motivația este implicată în luarea deciziei acționale, funcția

deciziei fiind motivațional cognitivă, iar motivele, prin puterea lor, reprezintă nu

doar un factor al selectivității ci și declanșatorul acțiunii. Spre deosebire de

motivație, care intervine conștient în acțiunile de respectare sau încălcare a normelor

privind protecția informațiilor clasificate, în cazul atenție, nu-i putem stabili cu

21 of 38

certitudine corelația cu intenția săvârșirii unei erori generatoare a incidentelor de

securitate.

O atenție deosebită am acordat cercetării aspectelor ce surprind cerințele

selecției personalului ce va fi autorizat să acceseze informații privind securitatea

națională. Mai mult am evaluat critic incidența profesională a unor variabile umane

specifice valorilor morale precum și implicațiile mediului social în definirea

traiectului profesional corect, mărginit de exigența deontologiei profesionale.

În final, prin analiza riscurilor organizaționale date de procese psihice interne

extreme ale personalității individului (conflicte interne, tulburări de personalitate)

am conturat cerințe minime necesare persoanei care va încadra funcțiile ce necesită

autorizarea accesului la informații clasificate, precum și criteriile ce pot constitui

atitudini cu finalitate infracțională.

22 of 38

-Pagina albă-

CAPITOLUL III

EXPLOATAREA VARIABILELOR UMANE

DE CĂTRE ORGANIZAȚIILE ALE CĂROR INTERESE POT

AFECTA SECURITATEA NAȚIONALĂ

Comportamentul uman în general și al sursei umane de informații în

particular este dinamic, conexat atât evoluției în timp a contextului pe care trebuie

să îl cerceteze și să îl redea fidel, cât și apariției de noi factori ce pot influența situația

în mod direct și impredictibil. În procesul recrutării unei surse umane de către o

organizație în scop informativ sau al acțiunii directe (atentat terorist), recrutorul

pleacă de la premisa potrivit căreia comportamentul determină interacțiuni

23 of 38

neprevăzute care vor trebui urmate de adaptări rapide. De aceea, în contextul temei,

indiferent că este reprezentantul unui serviciu de informații sau al unei celule de

sorginte teroristă, recrutorul, pentru a evalua ce crede sursa (percepția), ce simte

(impresia), ce face (conduita), va fi interesat să cunoască influențele interne și

externe candidatului. Acestea îi pot modifica deciziile, atât în etapa acceptării

colaborării, cât și în contextul adaptării ulterioare la condițiile sarcinilor primite.

Aplicarea metodelor și teoriilor de cunoaștere a personalității, explicate pe

parcursul capitolului reprezintă un debut consistent în procesul descoperirii

personalității unui individ și anticipării acțiunilor viitoare. Încadrarea personalității

subiectului pe profilul teoriilor descrise este o cerință necesară pentru a stabili

resorturile motivaționale interne, credibilitatea sursei umane, astfel încât informația

oferită de către aceasta să fie caracterizată de acuratețe, obiectivitate, relevanță și

operativitate.

Predispozițiile sistemice ale comportamentului uman se manifestă ca un

sistem complex de valori ale atitudinilor, motivațiilor, deciziilor. Dezvoltarea

individualității se proiectează în comportament prin preferințe, antipatii, credințe,

atitudini și valori. Personalitatea nu este un ansamblu de componente juxtapuse, ci

este un sistem funcțional, alcătuit din componente interdependente. Cunoașterea

individului, viitoare sursă umană de informații, va fi rezultatul analizei următoarelor

componente: temperament, trăsături caracteriale, motivația pentru o relație

conspirată, evaluarea, interpretarea și asumarea riscului; influența aspectelor

afective în schimbarea atitudinilor; valoarea convingerilor socio-religiose.

Pe parcursul capitolului am arătat complexitatea și complementaritatea

teoriile științifice asupra personalității care își propun mai multe obiective printre

care: explicarea conduitei prin încadrarea în diverse taxonomii, prin utilizarea

informațiilor referitoare la influențele de diverse tipuri (de la aspecte interne

personalității până la credința religioasă) și predicția conduitei în situațiile normale,

dar și atipice.

Un serviciu de informații ostil sau o organizație teroristă, interesante fiind să

recruteze un individ, vor apela la metode specifice de cunoaștere, fundamentate

24 of 38

științific, pentru a realiza un portret complex al viitoarei surse umane. Ulterior, prin

aplicarea tehnicilor presuasive și persuasive își vor propune schimbarea atitudinală

în scopul intereselor proprii, interese opuse celor promovate de organizația din care

face parte subiectul. Balanța motivațională va fi cea care va minimiza subiectiv

riscul infracțional sau va accepta asumarea unui risc conștientizat.

Prin focalizarea atenției asupra tuturor factorilor analizați în capitol, cel

interesat să cunoască o persoană va descoperi interacțiunile dintre trăsăturile

invizibile ale personalității și diverse situații atipice. Analiza aspectelor subiective

specifice fiecărui actor social vor permite realizarea unor predicții valide,

diferențiate contextului social. Sistemul ce cuprinde trăsăturile de personalitate,

motivația pentru acceptarea schimbării atitudinii în scop ilicit, dar totodată

recompensator (sub diverse forme) este guvernat de analiza subiectivă a riscului la

care individul se supune. Amenințarea relaționării ilegale între exponenți ai unei

organizații ostile securității naționale cu scopul culegerii de informații clasificate

sau chiar săvârșirii unui atac terorist crește proporțional cu capacitatea persuasivă a

agentului recrutor de a induce în mintea celui recrutat ideea minimizării riscului și a

balanței favorabile beneficilor personale în detrimentul paradigmei punitive.

În scop protecționist, pentru un serviciu de contrainformații, identificarea

micilor schimbări atitudinale și comportamentale produse pe timpul relaționării

directe sau indirecte între vectorii organizațiilor adverse interesului național și

viitoarea sursă umană de informații constituie premisa documentării aspectelor de

interes și contracararea amenințării, aspecte cercetate pe parcursul capitolului final.

Culegerea de informații prin surse umane secrete nu va fi niciodată un subiect

perimat, din contră, dezvoltarea tehnologică va adapta și va integra toate modurile

de relaționare interumană pentru inițierea și păstrarea contactelor operative umane

în mod conspirat, secret. Componenta umană devine sursă de informații și suport

pentru celelalte modalități de culegere a informațiilor de interes pentru structurile

de intelligence. Dar, componenta umană suferă modificări, personalitatea,

trăsăturile de personalitate prezintă mutații, adaptări la condițiile sociale. Astfel un

25 of 38

adolescent în din prezent nu mai integrează în personalitatea sa același set de valori

ca un adolescent din urmă cu 40 de ani.

26 of 38

-Pagina albă-

27 of 38

CAPITOLUL IV

IDENTIFICAREA ȘI CONTRACARAREA

ACȚIUNILOR DE COMPROMITERE CU INTENȚIE

A INFORMAȚIILOR CLASIFICATE

Managementul riscului compromiterii informațiilor care afectează

securitatea națională cuprinde în mod obligatoriu analiza modalităților prin care

atitudinile negative, condamnate social, sunt exteriorizate și perturbă

comportamentele reglementate de normele organizaționale. Această analiză,

efectuată de autoritățile specializate, cu atribuții legale în domeniu,204 este un proces

continuu, desfășurat pe timpul autorizării accesului la informații clasificate sau ori

de câte ori există suspiciuni privind generarea unui incident de securitate de către

factorul uman. Accentul întregului capitol este marcat de caracterul intenționat al

acțiunilor și faptelor care constituie riscuri. Documentarea aspectelor

comportamentale, de cunoaștere obiectivă a personalității subiectului, este puternic

orientată spre identificarea elementelor comportamentului simulat, pentru

descifrarea intențiilor reale și evaluarea unor variabile umane precum loialitate și

corectitudine.

Pe parcursul capitolului ne propunem cercetarea indicatorilor subtili ai

comportamentului, indici ai unor posibile acțiuni infracționale, precum și analiza

amenințărilor specifice domeniilor spionaj și terorism, emergente dezvoltării

tehnologiei. Alegerea acestei abordări a fost susținută de radiografia mediatizată a

unor cazuri infracționale, emergente relaționării online cu persoane ale căror

identitate și intenții au fost greu de stabilit. În finalul capitolului propunem o

dezvoltare polisemantică a conceptului cultură de securitate privind protecția

informațiilor clasificate, printr-o abordare elastică dar concretă, dincolo de o

204 art. 152 al hotărârii de Guvern nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a

informaţiilor clasificate în România

28 of 38

enumerare rigidă de legi, cerințe, obligații specifice anumitor categorii profesionale.

Dezvoltarea unei culturi de securitate reale este dezideratul structurilor de

contrainformații și vizează tocmai obiectivul fundamental al acestora, respectiv

împiedicarea acțiunilor de recrutare prin contact direct sau mijlocit online a resursei

umane, de către organizații adverse. Eficiența educației de securitate se va proiecta

și în modul în care individul va percepe rolul pozitiv al serviciilor de

contrainformații în domeniul prevenirii și contracarării riscului compromiterii

informațiilor secret de stat. Aceasta se traduce prin responsabilizarea semnalării

aspectelor de interes contrainformativ, subiectul, membru al unei organizații cu

responsabilități în domeniul securității naționale fiind conștient de aportul său

informativ în scopul contracarării amenințărilor la adresa securității naționale.

Analizând valorile extreme ale suspiciunii cu privire la intențiile persoanelor

cu care relaționăm, prin dezvoltarea culturii de securitate și prin aplicarea auditului

de securitate, la nivel individual, nu se intenționează dezvoltarea unor personalități

suspicioase, rezervate, antisociale, reticente în relaționare, care în analizele proprii

să plece de la premisa că în fiecare interlocutor este un posibil spion, terorist,

infractor etc. Organizarea procesului de cunoaștere umană pe principii defensive,

dar obiective, prin utilizarea modelului prezentat, va contura practicantului, în timp,

o anumită experiență care ne dorim să funcționeze sub forma unui filtru, pentru

identificarea comportamentului simulat, astfel ca acesta să ocolească acceptarea

necritică a valorile extreme ale stării de suspiciunii și să identifice sustenabil

premiselor unor intenții negative.

29 of 38

CONCLUZII

Efortul conjugat al structurilor naționale sau departamentale specializate în

protecția informațiilor clasificate este în principal orientat spre evitarea surprinderii,

progresele capabilității de predicție a posibilelor incidente de securitate privind

informațiile clasificate fiind deseori anulate sau diminuate de complexitatea

realității în care aceste evenimente se manifestă, precum și de limitele capacității

acționale ale factorilor implicați. Pornind de la analiza acestei idei, primul și cel mai

simplu rezultat obținut, demonstrat pe parcursul tuturor celor patru capitole, este

concluzia că metodele de predicție ale comportamentului uman nu furnizează

rezultate care să încadreze o perioadă permanentă, nedefinită ci sunt proiectate, în

funcție de evoluția socială și tehnologică, la realitatea prezentului.

Dacă dorința inițială, proiectarea cu un grad de certitudine ridicat a

prototipului persoanelor predispuse la deconspirarea informațiilor clasificate către

membrii organizațiilor ostile interesului național, nu a fost îndeplinită în totalitate,

considerăm totuși că am deschis o direcție de cercetare în domeniu, prin analiza

valorilor subiective ale anumitor variabile umane, specifice persoanelor posibil

predispuse la deconspirarea infromațiilor clasificate, referitoare la: procese psihice,

trăsături de caracter, aspecte temperamentale, mediu social, predispoziții și

rezistențe atitudinale, riscuri asumate, capacitatea și intenția simulării

comportamentale etc. Consistența demersului nostru este dată în mare parte de

Modelul practic de cunoaștere variabilelor personalității umane ce poate fi

implementat cu succes în procedurile clasice ce permit selecția, verificarea și

revalidarea accesului unei persoane la informații clasificate. Dacă va fi aplicat

corect, acesta va fi un instrument cu grad mare de obiectivitate pentru descoperirea

indicilor comportamentali specifici celor care vor încălca grav regulile privind

caracterul informațiilor sensibile pentru securitatea națională.

30 of 38

Subiectului tratat mi-a permis pe parcursul celor patru capitole, să proiectez

caracterul uneori logic, alteori doar intuitiv, alteori greu identificabil din perspective

unor teori psihologice al acțiunilor umane specifice situațiilor extreme, în general

negative, ce presupun operarea cu informații sensibile pentru securitatea națională

și, tocmai de aceea, generatoare de tentații ilegale.

În debutul lucrării, marcat de interpretarea puterii informației pentru

menținerea securității naționale, am ajuns la raționamentul că adaptarea strategiei de

securitate a României la realitățile perioadelor de referință va include pentru viitor

în mod obligatoriu abordarea critică a amenințărilor dată de intențiile culegerii

informațiilor clasificate de către organizațiile adverse interesului național. Am

prezentat modul în care aceste organizații și formele lor de manifestare vor evolua

în mod inedit, în consens cu evoluția relațiilor sociale, a tehnologiei, a schimbărilor

din mediul internațional.

Un interes deosebit am acordat cercetării aspectelor ce surprind cerințele

selecției personalului ce va fi autorizat să acceseze informații privind securitatea

națională. Mai mult am evaluat critic incidența asupra vieții profesionale a unor

variabile umane specifice valorilor morale și implicațiile mediului social în

definirea traiectului profesional corect, mărginit de exigența deontologiei

profesionale.

Eludarea regulilor poate fi camuflată doar adoptând un comportament

simulat. Am demonstrat, prin apelul la cazuistica publică din domeniu, că o condiţie

a succesului unei simulări este dată de consistenţa sa internă, de abilitatea cu care

subiectul menţine coerenţa demersului său fictiv, adică minciuna. Aceasta este

întotdeauna motivată de interese şi apare în cele mai diferite situații ale raporturilor

interpersonale, la locul de muncă sau în societate.

Cele două componente, respectiv identificarea și contracararea amenințărilor

au roluri complementare, de descurajare și conștientizare prin sustenabilitatea

pragmatismului educației de securitate, roluri ale căror vectori sunt marcați de

acțiunile ofensive și defensive ale structurilor de contrainformații în direcția

protecției informațiilor secrete. Scopul principal al proiecțiilor teoretice rămâne

31 of 38

responsabilizarea individului, crearea unei culturi de securitate solidă, pentru

oferirea tacită prin valori crescute ale loialității și identității naționale a garanției

legalității activității sale profesionale și sociale.

Așa cum am arătat, cercetarea trăsăturilor de personalitate, prin apelul la

metode și tehnici specifice psihologiei, ne-a condus la propunerea unui model

practic de cunoaștere a subiectului uman în scopul identificării intențiilor acționale

prin care aspectele negative, ce pot deveni breșe de securitate informațională, să fie

anticipate, semnalate oportun și contracarate. Totodată, ne asumăm limitele

cercetării noastre, rezultat al complexității subiectului ales, dar considerăm ca fiind

veritabile oportunități de studiu modalitățile în care modelul propus pentru

identificarea anumitor valori ale personalității umane, indici ai posibilelor acțiuni

ilicite, poate fi integrat și aplicat pentru a oferi rezultate concludente nu doar

supoziții marcate de incertitudini.

De aceea nu ne permitem să uităm că pentru dezvoltarea culturii de securitate

trebuie pornit de la personalitatea individului autorizat să acceseze informații

clasificate, continuat de educația de resort, având un fundament solid teoretic

(doctrinar, cultural) și practic (lecții invățate, informații obținute) despre acțiunile

organizațiilor ostile, care prin mijloace deschise sau acoperite, directe sau mijlocite

online, au ca prim obiectiv câștigarea încrederii prin disimularea adevăratelor

intenții. La fel ca și evoluția formelor de manifestare ale amenințărilor, educația de

securitate are nevoie de tehnici cu impact motivațional puternic, eficiente, pentru

dezvoltarea unei culturi de securitate privind protecția informațiilor clasificate care

să confere siguranță, iar în timp să reprezinte un factor protectiv viabil și

descurajant.

32 of 38

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Legi, acte normative, regulamente

*** Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015 – 2019, O Românie

puternică în Europa și în lume.

*** Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor

cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

*** Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

Constituţia României.

*** Legea nr. 182/ 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

*** H.G.585/ 2002, Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate

din România.

*** Codul Penal, Legea.286/2009.

*** Executive Order 12333, sec.3-5, 2008 USA,

*** Department of Defence Regulation 5200.2.R, îmbunătățit în anul 1995 și

implementat la nivel departamental în anul 1997 fiind revizuit în 2005, –Adjucative

Guidelines for Determining Eligibility for Acces to Classified Information

*** North Atlantic Treaty Organisation C-M (2002) 49.3.

*** Decizia nr.488/2013 privind normele de securitate pentru protecția

informațiilor UE clasificate.

II. Lucrări de autor

1. Adler, Alfred, Cunoașterea omului, EdituraIRI, București, 1996.

2. Albu, Gabriel, Comunicarea interpersonală, aspecte formative și valențe

psihologice, Editura Institutul european, Iași, 2008.

3. Aniței, Mihai, Chraif, Mihaela, Burtăverde, Vlad, Mihăilă, Teodor, Tratat de

psihologia personalității, EdituraTrei, București, 2016.

33 of 38

4. Anton, Mihail, Abordări sociologice ale valorilor și securității naționale,

Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2007.

5. Andreescu, Anghel, Nicolae, Radu, Jihadul islamic, Editura Ministerului

Internelor și Reformei Administrative, București, 2008.

6. Bogathy, Zolthan, Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura

Polirom., București, 2004.

7. Becker, David W., Coming from the COLD ...war. Defense HUMINT services

support to military operations other than war, Fort Leavenworth, Kansas,

2000.

8. Berger, Gaston, Tratat practic de cunoaştere a omului, Editura IRI, Bucureşti

1997.

9. Bourrie, Mark, ISIS Jocul morții, martiri, asasinate și fascinație, Editura

Corint, București, 2016.

10. Bocu, Ștefan, Curs psihologie socială, Universitatea A.I.Cuza, Fac.de

psihologie și științele educației, Iași.

11. Boza, Mihaela, Atitudinile sociale și schimbarea lor, Editura Polirom,

București, 2010.

12. Breton, Philippe, Manipuarea cuvântului, Institutul European, Iași, 2006.

13. Burke,Peter, Stets, Jan, Identity theory, Oxford University Press, 2009.

14. Chelcea, Septimiu, Psihosociologie, Teorii, cercetări, aplicații, Editura

Polirom, București, 2008.

15. Chele Gabriela, Utilizarea îndelungată a calculatorului la copii și

adolescenți, factor de risc sau condiție premorbidă, teză doctorat,

Universitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină, Iași 2010.

16. Cherkashin, Victor , Feifer, Gregory, Spy Handler, Editura Basic Books, New

York, 2005.

17. Chihai, Alexandru, Psihologie developmentală, Editura Casa Corpului

Didactic, D.T.Severin, 2009.

18. Cialdini, Rober, Psihologia manipulării, Europress Group, București, 2012.

19. Cialdini, Robert, Pre-suasiune, Editura Publica, București, 2017.

34 of 38

20. Ciobanu, Ion, Aurel Nour, Aurel, Confruntarea informațională și protecția

informațiilor, Editura Detectiv, București, 2006.

21. Ciofu Ion., Comportamentul simulat, Editura Academiei, București, 1974.

22. Cochinescu, Lucian, Probleme actuale ale psihologiei sociale, Editura

Paralela 45, București, 2008.

23. Crăițoiu, Constantin, Societatea românească azi, Editura Institutul european,

Iași, 2011.

24. Cristescu, Claudia, Reformarea domeniului de intelligence prin intermediul

educației universitare și implicații asupra învățământului militar superior,

teză doctorat, Editura U.N.Ap., București, 2012.

25. Crăițoiu, Constantin, Societatea românească azi, Editura Institutul european,

Iași, 2011.

26. Dafinoiu, Ion, Personalitate.Metode calitative de abordare. Observația și

Interviul, Editura Polirom, Iași, 2002.

27. David Daniel, Psihologia poporului român, Editura Polirom, București, 2015.

28. Dolgin, Nicolae, Sarcinshi Alexandra, Dinu Mihai-Stefan, Riscuri și

amenințări la adresa securității României. Actualitate și perspectivă., Editura

Universității Naționale de Apărare, București, 2004.

29. Durkheim, Emile, Formele elementare ale vieții religioase, Sociologia

religioasă și teoria cunoașterii, Editura Antet, București, 2005.

30. Erickson, Juliet, Arta persuasiunii, Editura Curtea Veche, București, 2009.

31. Frigioiu, Nicolae, Antropologie politică, Scoala Națională de Studii Politice

și Administrative, București, 2009.

32. Gass, Rober, Seiter, John, Manual de persuasiune, Editura Polirom,

București, 2009.

33. Gogete, Ioan Laurențiu, Securitatea informaților clasificate din domeniul

militar, condiție a protecției forțelor, teză de doctorat, Universitatea Națională

de Apărare, București, 2013.

34. Golu, Mihai, Fundamentele psihologiei, vol.2, Editura Fundației România de

mâine, 2004.

35 of 38

35. Havârneanu, Corneliu, Havârneanu, Grigore, Psihologia riscului, Editura

Polirom, București, 2015.

36. Heuer, Richards. J., Psychology of Intelligence Analisys, Center for study of

intelligence, Washington, 1999.

37. Hogan, Kevin, Spekman, James, Persuasiunea mascată, Editura Meteor

Publishing, București, 2016.

38. Howitt, Dennis, Cramer, Duncan, Introducere în SPSS pentru psihologie,

Editura Polirom, București, 2006.

39. Horney, Karen, Conflictele noastre interioare, traducere de Gavriliu Leonard,

Editura IRI, București, 1998.

40. Ionescu, Șerban, Blanchet, Alan traducere Aliza Peltier, Tratat de psihologie

clinică și psihopatologie, Editura Trei, București, 2013.

41. Krofcheck, Joseph & Gelles, Mike, Behavioral consultation in personnel

security: Training and reference manual for personnel security professionals.

New York: Yarrow Associates, 2005.

42. Jues, Jean-Paul, Caracteriologia, Cele 10 sisteme de bază, Editura Teora,

1999.

43. Lesenciuc, Adrian, Dezvoltarea competenței de comunicare interculturală a

militarilor români participanți la operațiile de menținere a păcii, teză de

doctorat, U.N.Ap., București, 2011.

44. Le Bon,Gustave, Psihologia mulțimilor, Editura Antet XX Press, București,

1999.

45. Leucea, Ioana, Constructivism și securitate umană, Institutul european,

Iași,2012.

46. Lydigsen Herbig, Katherine, Americans who spied against their country since

World War II, Espionage against the US by Americans Citizen, 1947-2007,

proiect dezvoltat de Defense Personnel and Security Research Center.

47. Maior, George, Cristian, Spionii cine sunt, ce fac, București, Editura RAO,

2013.

48. Maior, George, Cristian, Ars Analytica, București, Editura RAO, 2013.

36 of 38

49. Maior, George, Cristian, Un război al minții, Intelligence, servicii de

informații și cunoașterea strategică în secolul XXI, Editura RAO, București,

2010.

50. Matthews, Gerald, Deary, Ian, Whiteman, Martha, Psihologia personalității,

trăsături, cauze, consecințe, Editura Polirom, 2013.

51. Malin, Tony, Procese cognitive, EdituraTehnică, București, 1999.

52. Manolache, Iolanda, Psihologia în mediul militar, Editura U.N.Ap.,

București, 2007.

53. Mitnick, Kevin, Arta de a stoarce informații, Editura Teora,

2005.McDowell, Don, Strategic Intelligence, A handbook for Practitioners,

Managers and Users, The Scarecrow Press Inc., Lanham, 2009.

54. Morabia, Alfred, Le Ğihâd dans l’Islam médiéval, le « combat sacré » des

origines au XII siècle, Editura Albin Michel, 2013.

55. Mureşan, Mircea, Dimensiunile nonmilitare ale securităţii, Editura Centrul

tehnic editorial al armatei, Bucureşti 2012.

56. Neculau, Adrian, Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

57. Necula, Andrei, Psihologie socială, Aspecte contemporane, Editura Polirom,

Iași 1996.

58. Nemetzi, Cornel, Ultimul curier ilegal, Memoriile unui spion ilegal, Editura

Marist, Baia Mare, 2013.

59. Păpădie, Bogdan, Războiul din umbră, Editura Magic Print, 2016, București.

60. Petrescu, Stan, Contraspionajul militar, sistem interferent în cadrul celorlalte

structuri informative din domeniu, care concură la realizarea siguranței

naționale, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, București 1997.

61. Popescu, Alexandru, Cinci milenii de război secret. O enciclopedie a

spionajului, Editura Cetatea de scaun, Târgoviște, 2012.

62. Popescu-Neveanu, Paul, Tratat de psihologie generală, Editura Trei,

București, 2013.

63. Preston, Roland, Etica creștină în Tratat de etică, Editura Polirom, București,

2006.

37 of 38

64. Radu, Ion, Imaginea de sine și comportamentul militarilor în situații limită,

Teză de doctorat, Universitatea Națională de Apărare, București,1997.

65. Mihai Ralea, Fenomenul românesc, Editura Albatros, București, 1997.

66. Râmbu, Nicolae, Valoarea sentimentului și sentimentul valorii, Editura

Grinta, Cluj-Napoca, 2010.

67. Roberti, Andree, Cum să te psihanalizezi singur, Editura Trei, București,

2012.

68. Rotariu, Traian, coord., Metode statistice aplicate în științele sociale, Editura

Polirom, București, 2006.

69. Rudica,Teodor, Psihologia frustrație, Editura Polirom, București, 2006.

70. Singer, Peter, Tratat de etică, Editura Polirom, București, 2006.

71. Staricov, Estela, Condiţii psihopedagogice de formare a motivaţiei învăţării

la studenţii din domeniul pedagogic, teză de doctorat,Universitatea de Stat,

Chișinău, Moldova, 2015.

72. Stoica, Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Prevenire, rezolvare și

diminuarea efectelor, Editura Polirom, București, 2004.

73. Ștefureac, Remus Ioan, Analiza de intelligence. Artă sau știință, Ars

Analytica, Editura Rao, București, 2013.

74. Taleb, Nassim Nicholas, Lebăda Neagră, Impactul foarte puțin probabilului,

Editura Curtea Veche, 2010.

75. Taleb, Nassim, Nicholas, Antifragil, Ce avem de câștigat de pe urma

dezordinii, Editura Curtea Veche, București, 2014.

76. Tohănean, Dorin, Securitatea militară, Academia Forțelor Terestre, Sibiu,

2014.

77. Troncotă, Constantin, Enigma defectorilor transfugi din fostul bloc estic

comunist din Europa, București 2009

78. Turlic, Maria, Nicoleta, Psihosociologia comportamentului deviant, Institutul

european, Iași, 2007.

79. Vander, Zander, James, The social experience: An introductionn to Sociology,

Editura McGraw-Hill Publishing, 1990.

38 of 38

80. Vlădescu, Andrei, Despre Intelligence, Editura Rao, București, 2014.

81. Voicu, Bogdan, Voicu, Mădălina, Valori ale românilor 1993-2006, Editura

Institutul european, Iași, 2007.

82. Zander, James Vander, The social experience: An introductionn to Sociology,

Editura McGraw-Hill Publishing, 1990.

83. Zlate, Mielu, Fundamentele psihologiei, Editura Universitară, București,

2006.

84. Zlate, Mielu., Eul și personalitatea, Editura Trei, București, 1999.

85. Weiss, Michael, Hassan Hassan, ISIS Armata jihadului, Editura Corint, 2016.

86. Wilkinson, Greg, Să înțelegem stresul, Editura Minerva, București, 2008.