MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE ,,Carol I” Exemplar ...... Nr._______din___________

Inspector principal de poliţie ENACHE PETRUŢ-FLORIN

DOMENIUL: Informaţii şi Securitate naţională

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: „FALSUL ÎN DOCUMENTE, AMENINŢARE LA ADRESA

SECURITĂŢII NAŢIONALE”

BUCUREŞTI, 2016

Conducător de doctorat

Contraamiral (r) prof. univ. dr. Marius HANGANU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR ÎN INFORMAŢII ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 2 din 21

NECLASIFICAT

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………5 CAPITOLUL I - ISTORIA FALSULUI ŞI INFRACŢIUNILE DE FALS CARE ADUC ATINGERE SECURITĂŢII NAŢIONALE……………….19

1.1. Falsificarea – proces strâns legat de apariţia scrisului şi a documentelor.......................................................................................21

1.2. Consideraţii generale cu privire la securitatea naţională…………........39 1.3. Aspecte comune infracţiunilor contra securităţii naţionale…………....42 1.4. Infracţiunile de fals care aduc atingere securităţii naţionale prevăzute în

Codul Penal al României........................................................................48

CAPITOLUL II - CADRU LEGISLATIV ÎN DOMENIUL FALSULUI ÎN DOCUMENTE SUSCEPTIBIL SĂ AFECTEZE SECURITATEA NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ……………………………………………69

2.1. Măsuri menite să sporească protecţia documentelor de călătorie

şi a paşapoartelor - instrumente indispensabile în menţinerea securităţii naţionale şi europene…………………….69

2.1.1 Reglementări legislative ce vizează documentele de călătorie şi

paşapoartele - factor de garanţie a securităţii naţionale şi europene ................................................................................................................70

2.1.2 Standarde pentru elemente de securitate şi elemente biometrice integrate în paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre...................................................................................................74

2.2. Măsuri menite să sporească protecţia monedei euro şi a altor monede precum şi pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale –stabilizatori ai securităţii naţionale şi europene………………….78

NECLASIFICAT 3 din 21

NECLASIFICAT

2.2.1 Acte legislative menite să protejeze moneda euro şi alte monede ……79 2.2.2 Structuri şi organizaţii implicate în protecţia euro şi a altor monede –

componente importante în mecanismul de asigurare a securităţii naţionale...............................................................................................101

2.2.3 Programul „Pericles” şi cooperarea internaţională – piloni importanţi în asigurarea securităţii naţionale şi europene................................……..118

CAPITOLUL III - MODALITATEA ÎN CARE FALSUL ÎN DOCUMENTE CONSTITUIE O AMENINŢARE LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE……………………………………………..123

3.1. Tipuri de documente vizate de falsificatori cu impact negativ la adresa securităţii naţionale………………………………………...128

3.1.1 Noţiuni generale……………………………………………………...128 3.1.2 Falsificarea înscrisurilor oficiale……………………………………..130 3.1.3 Falsificarea înscrisurilor sub semnătură privată……………………...144

3.2. Managementul calităţii activităţilor de laborator – componentă indispensabilă în combaterea falsului în documente……………..146

3.2.1 Activităţi şi cerinţe minime obligatorii în cadrul examinărilor de

laborator – premise pentru stabilirea corectă a falsului în documente............................................................................................148

3.2.2 Echipamente indispensabile luptei împotriva falsului în documente........................................................................................152

CONCLUZII ŞI PROPUNERI.....................................................................159 LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ..................................................167 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ....................................................................169 ANEXE……………………………………………………………………....179

NECLASIFICAT 4 din 21

NECLASIFICAT

Cuvinte cheie: securitate naţională, document, fals, contrafacere, autentic,

ameninţare, vulnerabilităţi, resursa umană, echipamente, pregătirea profesională,

legislaţie, sancţiuni penale, abordare integratoare şi multidisciplinară, instrumente

militare şi civile, mediu de securitate, globalizare, paradigmă, statistici, baze de date,

climat de siguranţă

Cercetarea doctorală „Falsul în documente, ameninţare la adresa securităţii

naţionale” îşi propune să prezinte fenomenul falsificării documentelor dintr-o

perspectivă nouă, originală, care nu a mai fost abordată până acum în acest mod.

Am ales această temă datorită actualităţii acesteia şi din dorinţa de a-mi aduce

propria contribuţie la menţinerea unui climat de siguranţă a cetăţeanului şi implicit la

menţinerea securităţii naţionale.

Actualitatea şi importanţa temei de cercetare selectate rezidă din faptul că

fenomenul de falsificare a documentelor face deja parte din viaţa de zi cu zi a

societăţii noastre naţionale şi nu numai, acest flagel având extindere masivă la nivel

global. Din activitatea cotidiană pe care o desfăşor în domeniul de examinare a

documentelor suspecte a fi falsificate/contrafăcute, constat că activitatea de falsificare

a devenit o „normalitate” pentru persoanele care se pretează la astfel de activităţi.

Totodată, se evidenţiază faptul că trendul este unul ascendent iar gama de documente

care fac obiectul falsificărilor este extrem de diversificată. Se impune reamintit

aspectul că este bine să nu uităm faptul că falsificarea nu reprezintă un fenomen

contemporan zilelor noastre ci a fost prezent încă din cele mai vechi timpuri şi cu

siguranţă va afecta buna funcţionare a societăţii şi va exista şi în viitor. Opinez că

fenomenul falsului în documente este mult mai vizibil astăzi şi, implicit, mai pretabil

de cuantificare, deoarece acesta s-a globalizat, lumea este mai interconectată ca

oricând, spre deosebire de trecut unde astfel de realităţi erau la scară redusă.

Schimbarea de paradigmă în care trăim astăzi a determinat apariţia a două acte

legislative, reprezentate de hotărârea nr. 33 din 23 iunie 20151 şi hotărârea nr.

1 Hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 450 din 23 iunie 2015.

NECLASIFICAT 5 din 21

NECLASIFICAT

779/20152. Aceste două acte legislative vin să definească interesele şi obiectivele

naţionale de securitate, să identifice principalele ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi şi

să traseze principalele direcții de acţiune precum şi modalităţile concrete pentru a se

asigura securitatea naţională a României. Noua strategie naţională de apărare a ţării

pentru 2015 – 2019 vine cu o „abordare integratoare şi multidimensională” în care

conceptul de apărare se completează şi se echilibrează reciproc cu dimensiunea de

ordine publică, activitatea de informaţii, contrainformaţii, sănătate şi demografie.

În general, activitatea de falsificare vizează o sferă largă de documente precum:

înscrisuri oficiale, înscrisuri sub semnătură privată, paşapoarte, documente de

călătorie, cărţi de identitate a peroanelor, cărţi de identitate a vehiculelor, permise de

conducere, timbre, formulare tipizate etc. Dintre acestea, cele mai răspândite (întâlnite

la scară largă) sunt reprezentate de falsificarea monedei unice euro şi a dolarului

american dar nu în ultimul rând şi a documentelor de călătorie.

Importanţa acestor genuri de falsificări este dată de faptul că acestea sunt

practicate la scară largă (nu numai pe teritoriul unui singur stat) de grupări de

criminalitate organizată ce desfăşoară şi alte activităţi ilicite precum trafic de droguri,

trafic de persoane, creând astfel un pericol concret la adresa securităţii naţionale a

statelor pe teritoriul cărora aceste grupări operează.

Realizarea lucrării s-a bazat pe următorii indicatori:

- rezultatele obţinute din cercetarea surselor bibliografice, coroborate cu

experienţa proprie în domeniu;

- analiza modului în care principalele instituţii angrenate în contra acestui flagel

îşi desfăşoară activitatea, precum şi analiza diferitelor statistici ce vizează falsificările

pe anumite genuri de documente;

- formularea şi propunerea de soluţii la nivel legislativ precum şi la nivelul

instituţiilor implicate în prevenirea şi combaterea falsificării documentelor.

În cadrul prezentei cercetări, au fost utilizate o serie de metode, tehnici şi

instrumente de cercetare ştiinţifice precum observaţia, analiza documentelor,

comparaţia, clasificarea şi statistica.

2 Hotărâre pentru aprobarea Securităţii naţionale de ordine şi siguranţă publică 2015 – 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 763 din 13 octombrie 2015

NECLASIFICAT 6 din 21

NECLASIFICAT

Teza de doctorat cu tema „Falsul în documente, ameninţare la adresa

securităţii naţionale” a avut ca reper următoarele direcţii de cercetare, concretizate în

trei mari capitole:

- Capitolul I : Istoria falsului şi infracţiunile de fals care aduc atingere

securităţii naţionale;

- Capitolul II: Cadru legislativ în domeniul falsului în documente

susceptibil să afecteze securitatea naţională şi europeană;

- Capitolul III: Modalitatea în care falsul în documente constituie o

ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Prin intermediul capitolului I am dorit să clarific încă de la început o serie de

noţiuni cheie precum „document”, „autentic” şi „fals”. În continuare cercetarea

ştiinţifică vine să plaseze, să încadreze în timp fenomenul falsificării, reieşind fără

dubiu că acesta este indisolubil legat de apariţia scrisului şi a documentelor, indiferent

de forma/formele pe care acestea le-au avut de-a lungul existenţei. Rezultă astfel că

fenomenul falsului în documente a fost practicat de la cei mai mici infractori, cu statut

nesemnificativ pe scena socială statală, până la cele mai importante persoane aflate la

conducerea unor entităţi statale sau de stat. Falsul a survenit imediat ulterior

momentului naşterii obiectului asupra căruia este exercitat. Dintotdeauna, omul, în

virtutea principiului autoconservării, a căutat mijloace şi metode pentru obţinerea unui

nivel de trai superior celui în care se află. Astfel, acţiunile individului, în concordanţă

mai ridicată sau mai redusă cu principiile proprii care îi dirijează viaţa, au urmărit

adesea protejarea propriei persoane şi a familiei sale prin inducerea în eroare a

,,străinului”, în scopul obţinerii unor avantaje, indiferent de natura lor (pecuniare,

afective, sociale etc.).

Odată cu sedimentarea mai trainică a relaţiilor sociale, fapt ce se constituie în

începuturile timide ale unei societăţi în adevăratul sens al cuvântului, s-a ivit

necesitatea existenţei documentelor în care să se materializeze diferitele operaţiuni şi

stări faptice. Astfel, avantajele considerabile procurate de un document, privit lato

sensu, au început să fie conştientizate de către indivizi. Subsecvente acestei revelaţii

au fost acţiunile de falsificare a documentelor, banale sau impresionante.

NECLASIFICAT 7 din 21

NECLASIFICAT

Bineînţeles, cel de-al treilea eveniment major, din punct de vedere cronologic,

a fost reacţia socială contra flagelului falsului. Astfel, au fost reglementate diferite

sancţiuni, menite să înlăture (rol punitiv raportat la făptuitor) şi să preîntâmpine (rol

preventiv raportat la restul societăţii) destabilizarea pilonilor societăţii, încrederea

interpersonală fiind crucială. Incriminarea acestor fapte a suferit diferite modificări

de-a lungul timpului, adaptându-se în permanenţă noilor realităţi sociale, iar pedepsele

implicate au evoluat de la barbarism la umanism. În lucrarea de faţă vor fi tratate

unele aspecte de ordin istoric ale faptelor de falsificare a documentelor de orice fel, de

la cele rudimentare până la cele contemporane, în vederea urmăririi dinamicii

impresionante a fenomenului de fals.

Demersul ştiinţific continuă cu o serie de aprecieri legate de sintagma

„securitatea naţională” şi o analiză a principalelor elemente comune ale infracţiunilor

contra securităţii naţionale, aşa cum sunt ele prevăzute de codul penal al României.

Capitolul II al tezei vine să prezinte o serie de reglementări legislative, ca

răspuns la ameninţările şi vulnerabilităţile în domeniul falsului în documente, cu care

se confruntă statele lumii. Aceste reglementări legislative se doresc a fi

pârghii/instrumente în lupta împotriva acestui flagel. Pentru realizarea acestor

deziderate au fost adoptate reglementări legislative prin intermediul cărora au fost

înfiinţate noi instituţii, au fost adoptate diverse regulamente, directive, decizii, toate

cu scopul de a lupta eficient împotriva acţiunilor de falsificare şi de a creşte

încrederea populaţiei că astfel de activităţi ilicite sunt ţinute sub control şi există o

permanentă preocupare pentru adaptarea cadrului legislativ la realităţile cotidiene.

Astfel, în cadrul acestui capitol, am dorit să realizez o analiză a instrumentelor

legislative ce vizează documentele de călătorie şi paşapoartele precum şi o serie de

standarde referitoare la elementele de securitate şi biometrice care sunt integrate

acestor tipuri de documente, cercetarea ştiinţifică continuând cu principalele acte

legislative şi structuri implicate în protecţia monedei euro şi a altor emisiuni.

Prin intermediul capitolului III doresc să prezint modalitatea în care falsul în

documente constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Motivaţia pe care se

grefează capitolul III este reprezentată de dorinţa de a expune, în concret, modul cum

afectează „falsul în documente” securitatea naţională, privit din perspectiva

NECLASIFICAT 8 din 21

NECLASIFICAT

cetăţeanului simplu. Cercetarea ştiinţifică debutează cu prezentarea principalelor

ameninţări la adresa securităţii naţionale prevăzute de legea nr. 51/1991 care pot fi

săvârşite în orice modalitate, inclusiv în modalitatea falsului în documente precum şi

implicaţiile pe care le presupune fenomenul migraţiei ilegale.

Analiza continuă cu principalele documente vizate de falsificatori, acestea

fiind grupate în categoria înscrisurilor oficiale şi a celor sub semnătură privată. Astfel,

sunt prezentate valorile sociale ocrotite de lege cărora le este adusă atingere de către

infracţiunile de falsificare a documentelor. Un element extrem de important, comun în

tot acest angrenaj, este reprezentat de „încrederea cetăţeanului” acordată

documentelor. Având în vedere importanţa majoră a subiectului tratat în acest capitol,

am considerat ca edificatoare necesitatea prezentării unor studii de caz recente

privind falsificarea de documente, mai ales în contextul geopolitic actual. Demersul

ştiinţific a continuat cu definirea noţiunii de înscris, înscris oficial şi înscris sub

semnătură privată, precum şi cu prezentarea de studii de caz privind falsificarea din

punct de vedere criminalistic a unor categorii de acte intens uzitate – actele folosite

pentru legitimare, actele necesare înmatriculării autovehiculelor, monedele, actele

care atestă o calificare profesională şi actele folosite în tranzacţii şi plăţi.

Cercetarea ştiinţifică se continuă prin prezentarea necesităţii introducerii unui

sistem al calităţii ca instrument necesar în lupta împotriva activităţilor infracţionale cu

aplicabilitate şi în domeniul falsului în documente. Introducerea unui sistem al

calităţii a fost generată de necesitatea unei abordări coerente şi eficiente a

vulnerabilităţilor şi provocărilor cu care se confruntă societatea. Sunt prezentate

principalele activităţi/cerinţe minime obligatorii ce trebuie respectate şi desfăşurate în

cadrul examinărilor de laborator, acestea reprezentând premisele pentru stabilirea

corectă a falsului în documente. Totodată sunt prezentate şi analizate o serie de

echipamente indispensabile luptei împotriva falsului în documente, precum şi o serie

de posibilităţi de examinări şi răspunsuri care pot fi aflate cu ajutorul acestora.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Se constată faptul că de-a lungul timpului, falsificarea a fost practicată pornind

de la cei mai mici infractori şi până la cei care deţineau cea mai importantă funcţie în

NECLASIFICAT 9 din 21

NECLASIFICAT

stat, în goana acestora de înavuţire rapidă prin orice mijloc disponibil sau urmărind o

serie de alte scopuri, precum înşelăciunea. Analizând graficul temporal al falsului

putem conchide că acesta nu va putea fi eradicat ci, dimpotrivă, acest virus suferă în

permanenţă noi mutaţii, dictate de noile posibilităţi şi interese de realizare a acestuia.

Prin urmare, apreciez că societăţii nu îi rămâne decât să dezvolte în continuu

strategii de prevenire şi combatere a falsului în documente, fiind necesară

subvenţionarea cercetărilor în domeniul elementelor de siguranţă ale documentelor,

precum şi instruirea continuă a personalului implicat în lupta contra acestui microb

antisocial. Totodată, consider a fi precizat faptul că dinamica multilaterală a acestui

fenomen conduce, implicit, la pregătirea continuă a organelor statale angajate în

această luptă perpetuă, atribut care le conferă competenţele şi aptitudinile necesare

pentru identificarea şi sancţionarea conform legii a persoanelor răspunzătoare. De

asemenea, apreciez că este necesară dezvoltarea relaţiilor profesionale cu organismele

internaţionale de profil, care dispun de instrumente judiciare inovatoare şi eficiente,

precum BCE, OLAF şi INTERPOL.

Creşterea gradului de securizare a documentelor de călătorie şi a paşapoartelor

va contribui substanţial la prevenirea şi descurajarea săvârşirii infracţiunilor de

falsificare, care slăbesc in extremis securitatea naţională, putând conduce la

dezechilibre majore în interiorul societăţii. Există state care au deja documente de

călătorie şi paşapoarte ce prezintă un grad ridicat de securizare şi alte state ale căror

documente nu prezintă un astfel de grad de securitate. Este astfel de înţeles diferenţa

din punct de vedere statistic a infracţionalităţii dintre statele având elemente de

siguranţă cu grade antagonice de rezistenţă împotriva falsificării. Bineînţeles că statele

cu elemente având grad scăzut de securizare se vor comporta ca un magnet pentru

potenţialul infracţional. Pentru eliminarea acestor decalaje este nevoie de un cadru

legislativ omogen, unitar şi care să fie permanent adaptat noilor realităţi. Cele mai

falsificate/contrafăcute documente sunt cele de călătorie, de identitate, cele cu regim

special precum şi bancnotele, acestea suscitând cel mai mult interesul grupurilor de

criminalitate organizată. După cum am văzut, în cazul bancnotelor, există baze de date

şi statistici centralizate atât la nivelul naţional al fiecărui stat membru cât şi la nivel

NECLASIFICAT 10 din 21

NECLASIFICAT

european cu privire la modalitatea de falsificare/contrafacere, clasa în care se

încadrează etc.

Şi România, bineînţeles, face parte din statele membre care contribuie la

actualizarea bazelor de date şi a statisticilor. În ceea ce priveşte documente precum

cărţi de identitate, permise şi paşapoarte, ţara noastră nu dispune în prezent de o bază

naţională comună de date care să conţină informaţii privitoare la numărul

documentelor falsificate/contrafăcute, modalitatea de falsificare/contrafacere la care

să aibă acces toate autorităţile naţionale competente în acest domeniu.

Astfel, consider a fi oportună crearea unei astfel de baze de date în virtutea

următoarelor considerente:

- oferirea de informaţii cruciale privind noile modalităţi de reproducere a unor

elemente de siguranţă; aceste date pot conferi unui anumit element de siguranţă o

valoare inferioară în raport cu cea deţinută anterior, fapt care trebuie să determine

reorientarea lucrătorului care activează în domeniu (astfel, s-a constatat că efectul

tactil specific imprimării în relief ,,intaglio” poate fi obţinut nu numai cu ajutorul unui

tipar adânc ci şi prin imprimarea repetată cu ajutorului unei imprimante obişnuite);

- cunoaşterea tendinţelor actuale de falsificare, putându-se concretiza chiar într-

un veritabil ,,modus operandi”, având drept rol conexarea cauzelor de către organele

judiciare şi destructurarea grupurilor cărora li se poate imputa geneza

infracţionalităţii;

- efectuarea de date statistice, care permit evaluarea cât mai acurată a amplorii

fenomenului de falsificare la nivel naţional; aprecierea reală a dimensiunii acestui

fenomen determină stabilirea ,,încărcăturii” de ordin profesional a lucrătorilor şi a

instituţiilor, putând justifica, în funcţie de situaţie, chiar suplimentarea resurselor

umane care activează în domeniu; de asemenea, aceste date statistice se pot constitui

chiar şi în promotori ai unor investiţii de ordin financiar în echipamente şi instruiri

profesionale de specialitate;

- prin coroborarea datelor din baza internă cu cele existente în bazele de date de

la nivel european se poate stabili existenţa unei ,,criminalităţi de import”, putându-se

solicita sprijinul organismelor abilitate din statele ,,exportatoare”;

NECLASIFICAT 11 din 21

NECLASIFICAT

- prin conexarea cauzelor se facilitează munca echipelor de investigaţie,

întrucât prin combinarea datelor obţinute deja de echipele implicate se pot descoperi

cu mai multă celeritate infractorii implicaţi;

- stabilirea cu mai multă acurateţe a numărului de grupări infracţionale

existente la nivelul teritorial, întrucât este posibil ca ,,ramurile” produse de un singur

grup să fie interpretate ca reprezentând ,,rădăcina” mai multor grupuri infracţionale;

- identificarea necesităţii îmbunătăţirii sau renunţării la un anumit element de

siguranţă folosit pentru securizarea documentelor autentice.

Combaterea activităţilor de falsificare nu poate fi realizată decât prin crearea

unor instituţii puternice care să lucreze organizat, coordonat, conjugat şi care să

implementeze un set de reguli bine stabilite, astfel încât eficienţa în combaterea

acestui flagel să fie maximă. Această luptă împotriva falsului în documente nu se va

putea realiza decât printr-o bună pregătire a resurselor de ordin uman, prin utilizarea

unor echipamente moderne de examinare a documentelor precum şi prin aplicarea

celor mai bune practici în domeniu (atât de la nivel naţional cât şi de la nivel

internaţional).

De asemenea, o altă linie o constituie dezvoltarea de noi metode de examinare

precum şi îmbunătăţirea continuă şi revalidarea periodică a celor deja aflate în lucru,

prin activităţi de cercetare ştiinţifică.

Îmi exprim convingerea că prin prezenta teză de doctorat am reuşit să creionez

o mai bună imagine asupra problematicii falsului în documente, ca fenomen ce

afectează securitatea naţională, atât pentru practicieni cât şi pentru teoreticieni.

Totodată, sper ca propunerile formulate în cadrul acestei lucrări să fie puse în

practică într-un viitor cât mai apropiat, astfel încât eficienţa prevenirii şi combaterii

falsificării documentelor să fie maximă şi în acelaşi timp viitoarele generaţii de

documente să fie mult mai rezistente la falsificare. Eficientizarea luptei împotriva

acestei ameninţări va conduce la o reducere a fenomenului de falsificare dar şi la

posibilitatea depistării în timp util a anumitor persoane care fac parte din diverse

grupări de criminalitate organizată sau de terorism astfel încât să poată fi împiedicată

săvârşirea anumitor acte reprobabile.

NECLASIFICAT 12 din 21

NECLASIFICAT

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, REGULAMENTE, DECIZII, DIRECTIVE, ACORDURI ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Legea nr. 312/2004 Privind Statutul Băncii Naţionale a României,

publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30 iunie 2004.

2. Legea nr. 127/2011 Privind activitatea de emitere de monedă electronică,

publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 435 din 22 iunie 2011.

3. Decizia nr. 2839/1999 a secţiei penale a Curţii Supreme de Justiţie.

4. Decizia de îndrumare nr. 1/1969 a secţiei penale a Tribunalului Suprem,

publicată în Revista Română de Drept nr. 5/1970.

5. Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal cu modificările şi completările

ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009.

6. Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 2252/2004 privind

standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în

paşapoarte şi în documentele de călătorie emise de statele membre, publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 385 din 29.12.2004, p.1.

7. Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1030/2002 privind

stabilirea unui format unitar ale permiselor de rezidenţă pentru persoanele ce

provin din afara Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

nr. 157 din 15.06.2002, p.1.

8. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene

nr. 444/2009 privind completarea regulamentului nr. 2252/2004 publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 142 din 06.06.2009, p.1.

9. Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1338/2001 privind

măsurile necesare protecţiei monedei euro împotriva falsificării publicat în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene nr. 181 din 04.07.2001, p.6.

NECLASIFICAT 13 din 21

NECLASIFICAT

10. Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 44/2009 ce aduce

completări regulamentului nr. 1338/2001 publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene nr. 17 din 22.01.2009, p.1.

11. Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1339/2001 privind

extinderea efectelor regulamentului nr. 1338/2001 la statele membre care nu au

adoptat euro ca monedă unică publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.

181 din 04.07.2001, p.11.

12. Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 45/2009 ce aduce

completări regulamentului 1339/2001 publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene nr. 17 din 22.01.2009, p.4.

13. Decizia Băncii Centrale Europene nr. 11/2001 privind anumite condiţii

referitoare la accesul la Sistemul de Monitorizare a Falsificărilor (SMF) publicată

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 267 din 09.10.2010, p.1.

14. Decizia Băncii Centrale Europene nr. 14/2010 privind verificarea

autenticităţii şi a calităţii şi repunerea în circulaţie a bancnotelor euro publicată în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 337 din 20.12.2001, p. 49.

15. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii

Europene nr. 1210/2010 privind autenticitatea monedelor euro şi manipularea

monedelor euro nepotrivite pentru circulaţie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene nr. 339 din 22.12.2010, p.1.

16. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 923/2001 privind înfiinţarea

programului „Pericles” publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 339

din 21.12.2001, p.50 - 54.

17. Decizia Comisiei Europene nr. 37/2005 privind înfiinţarea Centrului

Tehnic şi Ştiinţific European (CTSE) şi coordonarea acţiunilor tehnice pentru

protecţia monedelor euro împotriva falsificărilor publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene nr. 19 din 21.01.2005, p.73.

18. Decizia Comisiei Europene nr. 352/1999 privind înfiinţarea Oficiului

European Antifraudă (OLAF) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.

136 din 31.05.1999, p.20.

NECLASIFICAT 14 din 21

NECLASIFICAT

19. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii

Europene nr. 1073/1999 privind investigaţiile efectuate de OLAF publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 136 din 31.05.1999, p.1.

20. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii

Europene nr. 1074/1999 privind investigaţiile efectuate de OLAF publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 136 din 31.05.1999, p.8.

21. Acord Inter-instituţional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii

Europene şi Comisia Europeană prind investigaţiile interne desfăşurate de OLAF

din 25 mai 1999 publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 121 din

15.05.2009, p.37.

22. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 371/2009 privind înfiinţarea

Oficiului European de Poliţie (EUROPOL) publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene nr. 185 din 16.07.2005, p.35.

23. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 511/2005 privind protecţia

euro împotriva contrafacerii prin stabilirea EUROPOL ca oficiu central pentru

combaterea falsificării euro publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.

185 din 16.07.2005, p.35.

24. Lista cu autorităţile naţionale competente menţionate la art. 2 lit. b din

regulamentul nr. 1338/2001 publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.

C56 din 10.03.2009, p.3.

25. Acord între Oficiul European de Poliţie (EUROPOL) şi Banca Centrală

Europeană (BCE) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 10/vol.5 din

25.01.2002, p.91.

26. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 861/2003 privind analiza şi

cooperarea cu privire la monedele euro falsificate publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene nr. 325 din 12.12.2003, p.44.

NECLASIFICAT 15 din 21

NECLASIFICAT

27. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 862/2003 privind extinderea

efectelor deciziei nr. 861/2003 şi la statele membre care nu au adoptat moneda

euro ca monedă unică publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 325 din

12.12.2003, p.45.

28. Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 17/2011 privind

asigurarea autenticităţii bancnotelor şi monedelor euro publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr.801 din 11.11.2011.

29. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 887/JAI din 6 decembrie 2001,

privind protecţia monedei euro împotriva falsificării publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene nr. 329 din 14.12.2001, p.1.;

30. Propunere privind Directiva Parlamentului European şi a Consiliului

Uniunii Europene privind protecţia euro şi a altor monede împotriva contrafacerii

prin intermediul legii penale din 22 mai 2014 publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene nr. 151 din 21.05.2014, p.1.

31. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului European nr. 62/2014

privind protecţia monedei euro şi a altor monede împotriva contrafacerii prin

intermediul legislaţiei penale publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.

L63 din 06.03.2002, p.1.

32. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. JAI/187/2002 de instituire a

Eurojust în scopul consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate;

33. Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. JAI/426/2009 de consolidare a

Eurojust şi de modificare a deciziei JAI/187/2002 publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene nr. L 138 din 04.06.2009, p.14.

34. Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.672 din 27.07.2005.

NECLASIFICAT 16 din 21

NECLASIFICAT

35. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri

pentru combaterea evaziunii fiscale publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.421 din 23.06.2010.

36. Legea 50/2013 ce aduce modificări legii 241/2005, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 19.03.2013.

37. Proiect de concluzii ale Consiliului UE privind viziunea asupra

criminalisticii europene în perspectiva anului 2020, inclusiv crearea unui spațiu

european al criminalisticii şi dezvoltarea infrastructurii criminalistice în Europa

38. Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal al României,

publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009 cu modificările şi

completările ulterioare.

39. Hotărârea nr. 33 din 23 iunie 2015 privind aprobarea Strategiei naţionale

de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019, publicată în Monitorul Oficial nr.

450 din 23 iunie 2015.

40. Hotărârea nr. 779 din 2015 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de

ordine şi siguranţă publică 2015 – 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I,

nr. 763 din 13 octombrie 2015.

II. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Alexandru Boroi, Drept Penal. Partea Specială, Editura C.H.Beck,

Bucureşti, 2006.

2. Andreea Irina, Amprenta Calităţii, Editura StudIS, Iaşi, 2014.

3. I. Vasiu, Drept penal. Partea specială, Editura Accent, Cluj – Napoca,

2003.

4. Nicolae Buzatu, Gheorghe Popa, Expertizarea Bancnotelor şi a altor

Instrumente de Plată, Editura Little Star, Bucureşti, 2005.

5. Nicoleta – Aurelia Privantu, Falsuri în înscrisuri, Editura C.H.Beck,

Bucureşti, 2013.

NECLASIFICAT 17 din 21

NECLASIFICAT

6. Mihail Udroiu, Drept penal. Partea specială Noul Cod penal, Editura

C.H.Beck, Bucureşti, 2014.

7. O. Loghin, A. Filipaş, Drept penal român. Partea specială, Casa de

Editură şi Presă „Şansa” S.R.L., Bucureşti, 1992;

8. O.A. Stoica, Drept penal. Partea specială, E.D.P. Bucureşti, 1976.

9. Petruţ Florin Enache, Structuri şi organizaţii implicate în protecţia euro –

componente importante în mecanismul de asigurare a securităţii naţionale, Forum

Criminalistic, nr. 2, vol. 7, Ed. EstFalia, Bucureşti, 2014;

10. Petruţ Florin Enache, Alexandru Dena, Forgery crimes – threat against

national security, European Journal of Public Order and National Security,

Bucureşti, 2014;

11. Radu Negrea, Moneda, de la scoicile monedă la cecurile electronice,

Editura Albatros, Bucureşti, 1988.

12. V. Dongoroz şi colab., Explicaţii teoretice ale Codului penal român.

Partea specială, vol.III, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1971;

13. V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Teste

grilă, ed. 2, revăzută şi adăugită, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003.

14. V. Papadopol, Probleme generale privind infracţiunile de fals în

înscrisuri, Revista Română de Drept nr. 12/1973.

15. Vochescu Ion, Teză de doctorat „Metode şi mijloae utilizate de poliţie

pentru prevenirea şi combaterea falsului de bancnotă, Bucureşti, 1996.

16. Viorel Vasile, Georgică Panfil, Dănuţ Nechita, Petruţ Enache, Tehnică

Criminalistică, Îndrumar teoretic şi practic, Editura EstFalia, Bucureşti, 2014.

III. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Gary Rabbior, Money and Monetary Policy in Canada, Canadian

Foundation for Economic Education, Toronto, 1994.

2. Glyn Davies, A History of Money, From Ancient Times to the Present

Day, University of Wales Press, Cardiff, 2002.

NECLASIFICAT 18 din 21

NECLASIFICAT

3. Jan Seaman Kelly, Brian S. Lindblom, Scientific Examination of

Questioned Documents, Second Edition, 2006, CRC Press.

4. Katherine Mainolfi Koppenhaver, Forensic Document Examination,

Principles and Practice, Humana Press, New Jersey, 2007.

5. Nickel Joe, Detecting Forgery – Forensic investigation of documents, The

University Press of Kentucky, USA, 1996.

6. O’Hara C., Fundamentals of Criminal Investigation, 5th ed. Charles C.

Thomas, Springfield, IL, 1980.

7. V. Manzini, Trattato di diritto penale italiano, vol. IV, Torino, 1915.

IV. SURSE WEB 1. www.scottishhandwriting.com/1hour.asp 2. www.csat.presidency.ro, accesat la data de 20.09.2014. 3. www.bnr.ro, accesat la data de 15.09.2014. 4. www.bnr.ro, accesat la data de 20.11.2015. 5. www.ecb.europa.eu, accesat la data de 25.10.2014. 6. www.ecb.europa.eu, accesat la data de 21.11.2015. 7. www.secretservice.gov, accesat la data de 12.08.2014. 8. www.secretservice.gov, accesat la data de 02.12.2015. 9. www.eurojust.europa.eu, accesat la data de 13.10.2014.

V. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediţia a II-a,

Bucureşti, 1996.

2. Expunere de motive a Noului Cod penal, în Codul penal (Legea

286/2009), actualizat la 24.07.2009, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009.

3. Staff Working Document (2013) 304 final, p. 45-46.

4. Raport COM (2011) 573 final.

5. Staff Working Document (2013) 19 final, Brussels, part ½, 05.02.2013,

p.3.

NECLASIFICAT 19 din 21

NECLASIFICAT

VI. RAPOARTE DE ACTIVITATE

1. Raport de activitate pe anul 2009 al BCE – ISSN 1830-6055 (versiune online), p. 126.

2. Raport de activitate pe anul 2010 al BCE – ISSN 1830-6055 (versiune online), p. 122.

3. Raport de activitate pe anul 2011 al BCE – ISSN 1830-6055 (versiune online), p. 104.

4. Raport de activitate pe anul 2012 al BCE – ISSN 1725-2865 (versiune online), p. 104.

5. Raport de activitate pe anul 2013 al BCE – ISSN 1830-6055 (versiune online), p. 112.

6. Raport de activitate pe anul 2014 al BCE – ISBN 978-92-899-1778-0 (versiune online), p. 85.

7. Raport de activitate pe anul 2009 al BNR – ISSN 1453-3936, p. 103. 8. Raport de activitate pe anul 2010 al BNR – ISSN 1584-0913 (versiune

online), p. 112. 9. Raport de activitate pe anul 2011 al BNR – ISSN 1584-0913 (versiune

online), p. 107. 10. Raport de activitate pe anul 2012 al BNR – ISSN 1584-0913 (versiune

online), p. 101. 11. Raport de activitate pe anul 2013 al BNR – ISSN 1584-0913 (versiune

online), p. 97.

12. Raport de activitate pe anul 2014 al BNR – ISSN 1584-0913 (versiune

online), p. 104.

13. United States Secret Service, Fyscal Year 2010, Annual Report, p.27.

14. United States Secret Service, Fyscal Year 2011, Annual Report, p.34.

15. United States Secret Service, Fyscal Year 2012, Annual Report, p.28.

16. United States Secret Service, Fyscal Year 2013, Annual Report, p.23.

17. United States Secret Service, Fyscal Year 2014, Annual Report, p.14.

NECLASIFICAT 20 din 21

NECLASIFICAT

18. RAPORTUL Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea

desfăşurată în anul 2006, p.8.

19. RAPORTUL Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea

desfăşurată în anul 2010, p.10.

20. RAPORTUL Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea

desfăşurată în anul 2012, p. 10, 31.

NECLASIFICAT 21 din 21