1

REZUMAT TEZĂ DE DOCTORAT

STUDIU CALITATIV PRIVIND ETICA

PROCREAȚIEI - INFERTILITATEA ȘI

TEHNOLOGIILE MODERNE DE

COMBATERE A EI

Coordonator ştiinţific,

prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae

Candidat,

Mihail Adeodatus UNGUREANU

2020

2

Notă:

În rezumatul tezei de doctorat sunt prezentate

rezultatele cercetărilor personale, concluziile generale și

o bibliografie selectivă. În redactarea rezumatului s-a

păstrat aceeași numerotare utilizată în textul tezei de

doctorat pentru capitole.

CUVINTE CHEIE: infertilitate, reproducere asistată

medical, etică, stări emoţionale

3

Cuprins…………………………………………..…………………..i

Lista de abrevieri…………………………………………………..iii

Capitolul 1. Procrearea umană - proces de perpetuare a speciei

(noţiuni generale)…………………………………………………...2

1.1. Noţiunea de familie în noul context revoluţionar al medicinei

reproductive…………………………………………………………3

Capitolul 2. Infertilitatea - o problemă gravă de sănătate publică

(definiţie şi scurt istoric)……………………………………………5

2.1. Cauze de infertilitate la femei…………………………………6

2.2. Consecinţele infertilităţii………………………………………8

2.3. Infertilitatea masculină………………………………………..10

Capitolul 3. Tehnologiile de reproducere umană asistată medical

(RUAM): semnificaţii, impact, provocări…………………………12

3.1. Ce înseamnă tehnologiile medicale RUAM?............................12

3.2. Scurt istoric al FIV……………………………………………13

3.3. Paşii sau etapele FIV………………………………………….14

3.4. Cine poate face FIV?.................................................................14

3.5. Eşecurile şi riscurile pe care le comportă FIV………………..15

3.6. Şansele de reuşită ale FIV…………………………………….15

3.7. Mediul de cultură al embrionilor rezultaţi prin FIV…………..15

3.8. Testarea genetică pre-implant………………………………...16

4.1. Provinienţa gameţilor…………………………………………19

4.2. Sarcini multiple rezultate prin FIV…………………………..20

4

4.3. Congelarea embrionilor supranumerari………….…………..20

4.4. Vârsta mamei……………………………..………………..…21

4.5. Există un statut al embrionilor rezultaţi prin FIV? Pot embrionii

să aibă drepturi……………………………………………………22

4.6. Industria de FIV………………………………..……………..25

4.7. Fertilizarea in vitro reprezintă o potenţială problemă în

societate?..........................................................................................25

Capitolul 5. Aspecte etice şi psihologice întâlnite la persoanele care

recur la tehnologiile medicale moderne de combatere a infertilităţii

reflectate în literatura de specialitate: cauze şi efecte……………..30

Capitolul 6. Motivul şi scopul cercetării…………………………..33

6.1. Argumente pentru cercetarea calitativă……………………….34

Capitolul 7. Aspecte metodologice ale cercetării/eşantion/metode de

cercetare…………………………………………………………...36

7.1. Funcţia interviului în cercetare……………………………….37

7.2. Tipul de subiecţi şi modalitatea de comunicare……………....37

7.3. Gradul de standardizare……………………………………….38

7.4. Gradul de libertate al cercetătorului (directivate sau

structurate)…………………………………………………………38

7.5. Calitatea informaţiilor obţinute (profunzime)……………...…38

7.6. Dificultăţi…...…………………………………...……………40

Capitolul 8. Rezultate şi discuţii…………………………………..41

5

8.1. Percepţia persoanelor intervievate (grupurile A, B şi C) despre

viaţă, fericire, nefericire,

suferinţă……………………………………………………………41

8.2. . Percepţia persoanelor intervievate (grupurile A, B şi C) asupra

infertilităţii…………………………………………………………47

Capitolul 9. Comentarii finale………………………………...…...85

Capitolul 10. Concluzii…………………………………...……….89

Capitolul 11. Perspective. Elemente de originalitate ale tezei…….91

Referinţe bibliografice……………………………………..........104

6

1. Introducere

Infertilitatea reprezintă o problemă majoră de

sănătate publică în România, dar și la nivel european.

Sporul negativ al populației este determinat și de

infertilitate. De aceea asistăm la o dezvoltare a

tehnologiei reproducerii umane asistate și se impune

nevoia de a înțelege impactul psihologic complex al

acesteia asupra cuplului, copiilor născuți prin procedurile

respective și asupra societății. S-a constatat că

diagnosticul de infertilitate determină modificări

psihologice (sentimente de neputință, anxietate, frică,

depresie) atât pe plan individual, cât și la cuplu.

Apelarea la tratarea prin tehnologia reproducerii umane

asistate chiar dacă rezolvă problema infertilității nu

rezolvă întru totul problemele psihologice și creează,

uneori, sentimente de culpabilitate legate de utilizarea

acestor tehnici.

Din cauza prejudecăţilor sociale, infertilitatea

este considerată doar o problemă a femeilor, nu şi a

bărbaţilor. În plus, în momentul în care se ia decizia să

apeleze la un centru de tratament tendința este ca acel

cuplu să fie invitat să apeleze la FIV, omiţându-se paşii

premergători, adică stabilirea cauzei infertilității și

epuizarea altor metode de tratament, şi doar în ultimă

instanţă să se opteze pentru FIV. Persoanele, care

participă la conceperea şi naşterea unui copil prin FIV,

formează o grupare numită "complexul familial", un

sistem relaţional în care fiecare copil îşi va pune - la un

moment dat - trei întrebări: Sunt diferit? Cui aparţin?

Cine sunt? Aceste persoane trec prin stări emoţionale

7

puternice, stări de depresie şi anxietate, dificultăţile

personale influenţând, la rândul lor, familiile extinse.

Dezvoltarea tehnicii medicale ridică și probleme

de etică referitoare la ceea ce este just, ce este bine şi ce

este corect în comportamentul medicilor şi al pacienţilor,

al indivizilor şi al societăţii. Drepturile fundamentale ale

unei persoane decurg din recunoaşterea statutului său

uman, a deminității, a inviolabilităţii vieţii sale şi a

faptului că s-a născut şi va fi întotdeauna liber.

Implicarea sau participarea individului la luarea

deciziilor referitoare la corpul sau sănătatea proprie

trebuie recunoscute ca drepturi universale.

2. Partea generală

În partea teoretică au fost analizate ultimele

informaţii luate din literatura de specialitate referitoare la

titlul lucrării de faţă. S-a abordat problema infertilităţii în

lumina ultimelor descoperiri ştiinţifice legate de cauzele

care duc la această afecţiune, dar şi efectele psihice pe

care le implică. Pe de altă parte, s-a parcurs şi literatura

importantă referitoare la tehnologiile medicale de vârf în

ceea ce priveşte reproducerea asistată medical. Aici s-au

observat foarte multe cazuri reuşite ale acestei

tehnologii, însă, din nefericire, au existat şi există, de

asemenea, foarte multe exemple de nereuşită, dar cu

consecinţe grave pe termen mediu şi lung. Tot în partea

teoretică s-au menţionat şi implicaţiile statului în

ajutorarea persoanelor infertile, aşa cum a fost până

acum şi ce perspective vor fi pentru viitor.

8

3. Partea specială - contribuţia personală

3.1. Scopul cercertării şi obiectivele cercetării

Având în vedere natura studiului cercetătii

calitative, care implică o abordare delicată în ceea ce

priveşte realizarea interviurilor, s-a căutat a explora cu

multă atenţie stările psihice şi sufleteşti ale persoanelor

intervievate, cu scopul de a formula o imagine cât mai

clară a experinţelor prin care au trecut aceste persoane,

dar şi pentru a creiona o ipoteză care să furnizeze soluţii

pentru viitor. Scopul cercetării noastre a fost acela de a

culege de la fiecare participant la studiu, informaţii

despre trăirile lor speciale legate de diagnosticul de

infertilitate. Studiul caută elementele semnificative şi

analizează asemănările şi deosebirile dintre ele şi

determină modurile în care aceste elemente se pot

încadra în categorii de cercetare. Motivele unui interviu

calitativ privind infertilitatea sunt determinate de

existența, în România, a unei oarecare reticienţe în

rândul persoanelor infertile de a apela la tehnicile de

reproducere; multe persoane infertile nu aplează la aceste

tehnici, invocând motive religioase; insuficienţa

informaţiilor în privinţa procedurilor de inseminare

artificială, fertilizare in vitro, efectele folosirii tehnicii şi

a riscului genetic legat de aceasta; domină neîncrederea

în clinicile din România, ceea ce a dus la apariţia

fenomenului de "turim medical", implicând mari sume

de bani.

9

3.2. Metodologia cercetării

Dacă metodele cantitative reprezintă o analiză în

plan orizontal (intenţia de a afla aceleași lucruri de la un

număr cât mai mare de cazuri, ceea ce implică foarte

multe persoane), metodele calitative reprezintă o analiză

în plan vertical, folosind un număr restrâns de persoane,

în intenţia de a afla cât mai multe lucruri de la fiecare

subiect, surprizând informații semnificative prin

detectarea sentimentelor și atitudinilor, pe care, în mod

normal, individul le ascunde. Această cercetare nu

înseamnă că se invadează intimitatea cuiva atunci când i

se permite accesul și când are o autentică nevoie de

informația pe care dorește să o obțină.

Întrebările complexe pe care le abordează

cercetarea calitativă vizează cunoașterea din perspectiva

persoanelor infertile a modalităților de a experimenta și

de a acționa în raport cu aceste noi tehnologii medicale

de vârf. Comparativ cu științele sociale, unde cercetarea

calitativă este folosită mai des, în medicină, această

metodă de cercetare tinde să fie subevaluată, ceea ce face

ca anumite informații importante să nu fie făcute

cunoscute. Necunoașterea pe deplin din partea

persoanelor infertile a urmărilor folosirii acestor tehnici,

poate crea multe drame psihice greu vindecabile.

Abordarea acestui subiect este motivat și de faptul că

fenomenul studiat există, tema este de interes în cadrul

comunității științifice pentru a atrage atenția cât mai

multor specialiști în domeniu; de asemenea, tema are

profunde implicații și pentru societate.

10

În această cercetare calitativă s-a fost folosit tipul

de interviu standardizat - directiv, numărul și ordinea

întrebărilor sunt constante pentru subiecții cuprinși în

cercetare. La acest tip de interviu ghidul de interviu

seamănă cu un chestionar cu întrebări deschise, diferența

față de acest instrument fiind aceea că răspunsurile se

dau oral și sunt înregistrate sau consemnate ca atare. În

desfăşurarea studiului nostru s-a folosit metoda

"clepsidrei cercetării" care constă în: întrebarea generală

- ipoteză - observaţii - analiza datelor - rezultate -

concluzii.

Pentru cercetarea de faţă s-a ales raţionamentul

inductiv care a fost aplicat pentru a găsi soluţii la

problemele identificate în cazul persoanelor infertile,

deoarece în analiza inductivă faptele sunt observate şi

înregistrate, apoi analizate, comparate şi clasificate.

Procesul inductiv prin care sunt identificate categoriile

analitice pe baza datelor este cunoscut sub denumirea de

grounded theory. Termenul pleacă de la ideea că

ipotezele sunt formulate pornind de la datele culese din

teren (ground=teren). Se pleacă de la ideea că teoriile să

aibă la bază cercetări empirice şi nu să fie produse de

abstract. Metoda este o abordare orientată pe interesul

unui caz individual. Cazurile care au răspunsuri similare

(comportament similar) sunt examinate pentru a vedea

ce condiţii au în comun pentru obţinerea unei teorii

corecte la sfârşitul analizei.

A fost folosit tipul de interviu standardizat,

numărul și ordinea întrebărilor sunt constante pentru toți

subiecții cuprinși în cercetare. Au fost ușor schimbate

unele dintre întrebări în cazul eșantionului format din

11

femei ce au născut fără RUAM. Avantajul major în acest

tip de interviu este comparabilitatea răspunsurilor și

analize de conținut de maximă fidelitate și validitate. De

asemenea, în cazul persoanelor infertile de sex masculin,

au fost întrebări care au încercat să facă o abordare reală

a gândirii lor cu privire la aceste tehnologii moderne de

reproducere umană asistată medical.

Centralizarea datelor

Criteriu de clasificare Forme

1. Conținutul comunicării Interviul de opinie

2.Domeniul aplicării Coroborare dintre

interviul clinic și cel de

cercetare

3. Repetabilitatea

interviului (numărul

interviurilor)

Interviul unic

4. Numărul persoanelor

participante

Interviul individual

5. Funcția interviului în

cercetare

Interviul principal

6. Tipuri de subiecți Interviu cu persoane

infertile ce au folosit

tehnica reproducerii

asistate medical în

vederea nașterii de copii și

cu persoane ce au născut

fără a apela la aceste

tehnologii moderne

medicale

7. Modalitate de Interviu face-to-face și

12

comunicare interviu prin e-mail

8. Gradul de standardizare Interviu standardizat

9. Gradul de libertate al

cercetătorului (directivitate

sau structurate)

Interviul directiv

10. Calitatea informațiilor

obținute (profunzime)

Interviul intensiv

În desfăşurarea studiului nostru s-a folosit

metoda clepsidrei cercetării, care constă în: întrebarea

generală - ipoteză - observaţii - analiza datelor -

concluzii - generalizare.

3.3. Populația de studiu

Selectarea persoanelor din grupurile țintă s-a

făcut astfel:

- grupul țintă 1 a fost selectat din rândul pacienților aflați

în Spitalul "Cuza-Vodă" din Iaşi;

- grupul țintă 2 a fost selectat din rândul familiilor

pacienților aflați în evidenţa Spitalului "Cuza-Vodă" din

Iaşi;

- grupul țintă 3 a fost alcătuit din persoane alese aleatoriu

din societate, care şi-au dat consimţământul de a

participa la această cercetare;

13

3.4. Considerații etice

Studiul s-a desfășurat: cu aprobarea Comisiei de

Etică a Cercetării din cadrul Spitalului "Cuza-Vodă" din

Iaşi; - după obținerea consimțământului informat al

participanților la studiu; - după informarea participanților

privind cercetarea, scopul, procedurile utilizate, folosirea

datelor obținute. Participarea a fost voluntară, pacienții

au fost asigurați de posibilitatea retragerii în orice

moment al cercetării fără ca îngrijirea medicală să fie

afectată și de protejarea identității prin garantarea

anonimatului.

3.5. Mărimea eșantionului

În acest studiu au fost trei tipuri de subiecți: un

eșantion format din 8 femei infertile care, în scopul de a

naște copii, au folosit tehnici asistate medical, un

eșantion de 3 bărbaţi ce au făcut tratamente de

infertilitate și un eșantion de 5 femei ce au conceput și

născut copii fără a apela la folosirea acestor tehnologii

medicale moderne (eşantionul martor). Pentru o parte

dintre femeile infertile s-au făcut interviurile în spitalul

Cuza Vodă (face to face), iar pentru celelalte cazuri s-au

făcut interviurile prin e-mail. Cu bărbaţii s-au făcut

interviurile prin corespondenţă scrisă, ei completând

chestionarele pe care ulterior le-au remis. De asemenea,

pentru eşantionul martor de 5 femei care au născut

normal, două interviuri au fost făcute prin completarea

chestionarului, iar celelalte 3 prin e-mail.

14

3.6. Rezultate

În urma analizei acestor interviuri de

profunzime s-a constatat că există o diferență majoră

între experiența persoanelor din cele două eșantioane

infertile, pe de o parte, și persoanele care au născut fără a

apela la tehnicile moderne asistate medical, pe de altă

parte, și că, de asemenea, există o lipsă de înțelegere din

partea persoanelor infertile care au folosit aceste

tehnologii. Pe perioada interviurilor, la o parte dintre

persoanele intervievate, s-au observat diferite stări

emoționale (tristețe, descurajare, nervi, frustare, plăns)

atunci când încercau să dea răspunsurile.

După cum se observă și din aceste răspunsuri,

un prim motiv pentru infertilitate îi constituie factorul

social care este și determinant, deoarece amânând cât

mai mult vârsta procreării, organismul nu așteaptă. S-au

putut obseva în acest sens frustrările și părerile de rău că

n-au făcut copii la timpul potrivit. Apoi se observă la alte

persoane că au tratat problema conceperii și nașterii de

copii cu destulă ușurință, nefiind neapărat cadrul social

vinovat, ci pur și simplu nu au avut în vedere că vârsta

nu iartă și s-au trezit prea târziu pentru a mai putea

concepe copii în mod normal. Altă obsevație analizată

este aceea că majoritatea dintre persoanele infertile nu au

cunoștințe depline despre folosirea tehnicilor medicale

de vârf și consecințele lor imediate și pe lungă durată.

De asemenea, se observă și diferența dintre cele

două eșantioane de persoane cu probleme de infertilitate

și eșantionul cu persoane ce au născut fără a mai apela la

tehnicile medicale de vârf. Acea diferență constă în

primul rând în degajarea cu care vorbesc și se adresează

15

intervievatorului. Se simpte lipsa stresului, lipsa,

frustrării și lipsa tristeții la acele persoane, arătând în

schimb o bucurie ascunsă că acestea nu au trebuit să

treacă prin astfel de situații traumatizante, atunci când

apelezi la reproducerea asistată medical. Sunt de luat în

considerație și răspunsurile tuturor eșantioanelor cu

privire la embrionii excedentari, la donațiile de embrioni

și gameți și la apelarea mamei surogat în vederea nașterii

de copii. Toate aceste ne duc la o ipoteză care, poate

puțin mai încolo, vor duce și la apariția unei teorii care

să fie pusă în practică.

Concluzii

În urma cercetării calitative efectuate, au fost

creionate câteva concluzii:

1. Necesitatea elaborării unei proxime legislații

în țara noastră. Tehnologiile moderne RUAM ridică nu

numai probleme tehnice, ci mai ales probleme etice,

psihologice, religioase, sociologice şi legale. Dacă din

punct de vedere al RUAM lucrurile sunt puse la punct,

celelalte aspecte ridică încă controverse.

2. Infertilitatea duce la: lipsa speranţei, lipsa

şansei, nefericire, lipsa stimei, lipsa încrederii,

sentimentul de disperare, pesimism, descurajare,

acuzarea eului - sentimentul de culpabilitate, sentimentul

de ruşine, ostilitatea dirijată spre sine, ideile de suicid,

automutilare, decepţie, regret, angoasă şi abandon -

pierderea dragostei, respingere, îngrijorări psihosomatice

- ipohondrie, perturbarea somnului, tulburări sexuale,

16

dureri de cap, pierderea energiei, ostilitate dirijată -

dorinţa de a răni, a deprecia sau blama pe altul.

3. Scopul acestui studiu calitativ a fost de a

explica consecințele psihologice ale infertilității la

femeile infertile care doresc tratament, prin acesta

dorindu-se elaborarea unui ghid ca să faciliteze accesul

persoanelor în cauză la informații ce prezintă garanții și

nu preluate de pe internet. Acest studiu arată că femeile

infertile care solicită tratament se confruntă cu mai multe

probleme psiho-emoționale cu efecte devastatoare asupra

sănătății mintale și a bunăstării indivizilor și cuplurilor

infertile, în timp ce infertilitatea este adesea tratată ca o

problemă biomedicală nemaiținându-se cont de aspectele

mentale-emoționale, sociale și culturale.

4. Persoanele infertile care folosesc tehnologiile

medicale moderne trebuiesc informate și consiliate

suplimentar înainte, în timpul și după aplicarea acestor

tehnologii reproductive, deoarece provoacă multă

suferință și au urmări de natură psihică și uneori

medicale, atât asupra lor, cât și asupra copiilor rezultați

prin aceste tehnologii.

5. Statul trebuie să susțină cu adevărat

persoanele care apelează la RUAM pentru a concepe

copii, deoarece și natalitatea este pusă momentan într-o

mare dificultate și trebuie făcut absolut orice în această

direcție ca sporul negativ al natalității să fie eradicat,

altfel, precum fac țările occidentale, vom fi nevoiți și noi

să importăm alți cetățeni care să ridice nivelul scăzut al

natalității, dar cu ce consecințe?

17

6. Doctorii trebuie să dezvolte abilitatea de a

arăta partea morală într-o reproducere asistată şi să nu

arate doar beneficiul lui ci şiperspectivele pacientului,

chiar dacă sunt mai puţin bune. Pacientul trebuie să

înţeleagă perfect la ce se expune şi să înţeleagă

întotdeauna rezultatele RUAM, chiar şi copiii care pot

avea defecte genetice.

7. Justificarea informaţiilor aferente propunerii

pentru testele și tratamentele de diagnosticare sunt sunt

importante pentru consimțământul general. Pacientul are

dreptul să se decidă despre opțiunile de tratament

disponibile în privința autonomiei. Medicii au datoria de

a informa pacienții despre boala lor și opțiunile de

tratament disponibile și trebuie să ajute pacienții să

decidă care dintre opțiuni este cea mai bună pentru ei în

funcție de scopul și valorile pacientului. În aceste

moduri, medicii arată respect pentru pacient și, mai mult,

arată că văd și le pasă de persoană nu numai ca un

pacient, dar mai important, ca persoană unică.

8. Fără informații exacte, pacienții sunt mai

puțin capabili să facă decizii cu privire la îngrijire.

Medicina științifică a oferit pacienților noi oportunități

de tratament și cere ca medicii să fie informați despre

acestea și împărtășirea acelor cunoștințe cu pacienții,

astfel, prejudiciile de nedivulgare au crescut ca opțiunile

de îngrijire s-au extins în timp. Pacienții informați pot

lua decizii care afectează viața lor ca un întreg pe care nu

ar fi putut să o facă dacă nu ar fi fost conștienți de

adevărata lor condiție naturală.

18

9. Pentru a fi evitat PGD-ul, trebuie să se insiste

la a fi folosită tehnica CRISPR Cas9. Acestă tehnică nu

elimină embrionii, ci chiar îi tămăduiește, părinții având

legătură directă cu embrionii ale căror gene afectateau

fost îndreptate sau eliminate, după caz.

10. Principalele motive pentru care oamenii sunt

în căutarea unor servicii medicale în străinătate este că o

astfel de îngrijire nu este disponibilă la noi, de exemplu,

din cauza lipsei de expertiză, tratamentul nu este acoperit

de asigurarea lor de sănătate și, prin urmare, prea scump,

serviciul este disponibil la un cost mult mai scăzut în altă

parte și listele de așteptare sunt prea lung.

11. Biserica n-are cum să fie împotriva

conceperii și creșterii de copii. Însă credem că toți

embrionii concepuți in vitro trebuie duși la naștere,

cuplul semnând înainte consimțământul informat că vor

face acest lucru, indiferent dacă se vor despărți. Trebuie

să predomine principiul: În cazul meu nu au rămas

embrioni.

12. Efortul trebuie depus de toți actorii din piesa

prin care ia ființă o persoană umană, ca toți pacienții să

aibă șansa la fericirea de a avea copii, dorință în fața

căreia n-ar trebui nimeni să se împotrivească, dar cu

precizarea de a urma strict condițiile etice care s-au

regăsit în această lucrare.

19

13. Este necesară o legislaţie specifică pentru

RUAM care să fie urmarea unei largi dezbateri publice la

care să participe toate segmentele societăţii.

14. O legislaţie în domeniul RUAM trebuie să

respecte principiul echităţii, egalităţii, justiţiei sociale şi

să respecte demnitatea fiinţei umane. Ea trebuie să aducă

o rezolvare a drepturilor embrionilor, soarta embrionilor

supranumerari, condiţiile în care RUAM este acceptabilă

din punct de vedere moral, filiaţia şi combaterea

comercializării gameţilor şi fiinţei umane.

Bibliografie selectivă

1. Ioan BG, Gavrilovici C, Astărăstoae V. Bioetica - cazuri celebre, Iaşi, Junimea 2005;

2. Astărăstoae V, Stoica O, Genetică versus Bioetică, Iaşi, Polirom, 2002;

3. Scripcaru Ghe, Astărăstoae V, Scripcaru C, Principii de Bioetică, Deontologie şi Drept

Medical, Iaşi, Omnia,1994; 22

4. Protopopescu D, Fertilizare in Vitro şi Reproducere Asistată, Bucureşti, Meteora Press,

2001;

5. Chatzinikolaou N, The ethics of assisted reproduction, în Journal of Reproductive

Immunology, Volume 85, Issue 1, May 2010; 3-

8, https://doi.org/10.1016/j.jri.2010.02.001

6. Gavrilovici C, Introducere în Bioetică, Iaşi, Junimea, 2007;

http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/article/pii/S0165037810000331?via%3Dihub#!http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/journal/01650378http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/journal/01650378http://www.sciencedirect.com.dbproxy.umfiasi.ro/science/journal/01650378/85/1https://doi.org/10.1016/j.jri.2010.02.001

20

7. Mann M, Reproducerea asistată - aspecte inconştiente, Bucureşti, Trei, 2016;

8. Wdowiak A, Bień A, Iwanowicz-Palus G, Makara-Studzińska M, Bojar I., Impact of

emotional disorders on semen quality in men

treated for infertility., Neuro Endocrinol

Lett. 2017 Feb;38(1):50-58.

9. Ghiţescu T, Etica Medicală - Morala în slujba bolnavilor, Bucureşti, Casa de editură

EDIMPEX-SPERANȚA, 1992;

10. Eskew AM, Jungheim ES., A History of Developments to Improve in vitro Fertilization.,

Mo Med. 2017 May-Jun;114(3):156-159

11. Scripcaru Ghe., Ciucă A; Astărăstoae V; Scripcaru C, Bioetica – ştiinţele vieţii şi

drepturile omului, Iaşi, Polirom, 1998;

12. Astărăstoae V, Ungureanu MC, Stoica O, Probleme etice şi legale ale noilor tehnologii

reproductive, în Revista Română de Bioetică,

vol. I, nr. 2, 2003;

13. Vlahos I, Bioetică şi Bioteologie, Bucureşti, Chritiana/Sfânta Mănăstire Nera, 2013; 103-105

14. Firuleasa IL, et all, Dileme etice ale fertilizării in vitro, în Bioetică, legislaţie medicală, XIV,

2010;

15. Astărăstoae V, Despre embrioni şi donarea de ovocite, interviu în ziarul Ziua, nr. 3242/9

februarie; 2005

16. Ciucă A, Protecţia Internaţională a Drepturilor Omului, Iaşi, Ed. Fundaţiei Academice AXIS,

Iaşi, 2009;

https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Wdowiak%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Bie%C5%84%20A%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Iwanowicz-Palus%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Iwanowicz-Palus%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Makara-Studzi%C5%84ska%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Bojar%20I%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/28456148https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Eskew%20AM%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=30228571https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/?term=Jungheim%20ES%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=30228571https://www-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/pubmed/30228571

21

17. Groza IL, Andronic AM, Groza IC, Bioetică şi Drept, în Revista de ştiinţe juridice, apud

http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2005/RSJ12/030

6GrozaI.pdf

18. Astărăstoae V, Trif AM, Essentialia în Bioetică, Iaşi, Cantes,1998;

19. Chirilă P, Gavrilă L, Gavrilovici C, Băndoiu A, Principii de Bioetică - o abordare ortodoxă,

Bucureşti, Christiana, 2008;

20. Cutaş D, Genetica reproducerii, Bucureşti, Ideea Europeană, 2007;

21. Niţă M, Biologia văzută prin ochii credinţei în Dumnezeu, Ed.Mitropoliei Olteniei, 2005;

22. Gavriilă L, Genomul uman, Timişoara, BIC ALL, 2004;

23. Agabrian M, Cercetarea calitativă a socialului - design şi performare, Iaşi, Ed. Institutului

European, 2004;

24. Ciuhan GC, Cercetarea calitativă în psihologie, Bucureşti, SYLVI, 2005;

25. Dafinoiu I, Personalitatea - metode calitative de abordare. Observația și interviul, Iași, Polirom,

2002;

26. Curelaru M, Metode de cercetare a câmpului social, note de curs la facultatea de Psihologie și

Științe ale Educației din cadrul UAIC, Iași, 2007

27. Scârneci F, Îndrumar de cercetare calitativă în ştiinţele socio-umane, Braşov, Ed. Universităţii

TRANSILVANIA, 2007;

28. Silverman D, Interpretarea datelor calitative -

metode de analiză a comunicării, textului şi

interacţiunii, Bucureşti, Polirom, 2004;

http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2005/RSJ12/0306GrozaI.pdfhttp://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2005/RSJ12/0306GrozaI.pdf