HABILITATION THESIS

Directions for overcoming the economic-financial crisis

REZUMAT - Versiunea în limba română

Prezenta teză de abilitare include următoarele secţiuni principale: rezumatul,

contribuţii şi perspective în cercetarea ştiinţifică, realizări profesionale şi academice,

referinţele bibliografice utilizate în demersurile de cercetare.

Criza actuală economică şi financiară reprezintă cel mai sever episod de acest tip

din ultimii ani – după cum rezultă din rapoartele Comisiei Europene. Impactul asupra

economiilor statelor membre ale Uniunii Europene s-a materializat sub forma

restructurării creditului, reducerea încrederii la nivel economic, dar şi, o diminuare

serioasă a cererii şi a schimburilor comerciale. Aceste elemente au determinat scăderea

investiţiilor şi a activităţii de producţie, dar şi a utilizării capacităţilor de producţie, în

special, în domeniul construcţiilor. Pe termen mediu şi lung, putem aprecia că adevărata

problemă a naturii şi profunzimii crizei reprezintă presiunea asupra competitivităţii

afacerilor, cu consecinţe la nivelul forţei de muncă sau degradării capitalului uman şi

tehnologic.

Masurile anti-ciclice promovate de statele membre, alături de politicile macro-

economice, în perioade de normalitate economică, necesită coordonare la nivelul

Uniunii Europene, în special, dacă luăm în considerare orientarea asupra specificului

sectoarelor economice. Putem aprecia că măsurile, alături de strategiile de a ieşi din

criză – care lipsesc în anumite state membre ale Uniunii Europene – trebuie să

beneficieze de un nivel similar de coordonare.

De asemenea, putem remarca faptul că planurile de austeritate generează, în principal,

câteva consecinţe majore:

1. acestea determină contracţia cererii globale;

2. limitează mecanismele de protecţie socială, extind sărăcia şi nesiguranţa victimelor

crizei;

3. întăresc poziţia societăţilor financiare şi ridică presiunea atragerii de capital datorită

poziţiei creditorilor;

4. rambursarea datoriei publice devine elementul central al dezbaterii publice şi

administrării guvernamentale pentru anii următori;

5. o creştere a dezechilibrului macro-economic şi a forţelor centrifuge la nivelul Uniunii

Europene are loc, subliniind competiţia între ţările membre;

6. capacitatea statelor de a răspunde obligaţiilor lor cu privire la drepturile fundamentale

ale ale oamenilor este diminuată, în timp ce tendinţa de a utiliza represiunea ca

răspuns la protestele sociale este extinsă;

7. capacitatea statelor de a răspunde obligaţiilor proprii la nivel internaţional în domenii

de dezvoltare, ajutorul pentru victimele unor catastrofe naturale şi contribuţiile pentru

a lupta cu schimbările climatice sunt, de asemenea, reduse.

Eurostat ia în considerare intrarea/ ieşirea din recesiune economică în termenii

evoluţiei PIB-ului sezonier ajustat (pentru a reduce sezonalitatea activităţii economice),

urmat de creşterea/ scăderea în două trimestre consecutive. Datorită importanţei,

implicaţiilor şi complexităţii fenomenului, această definiţie nu poate fi considerată o

axiomă şi necesită o formulă, capabilă să sublinieze mult mai bine o asemenea situaţie.

Criza financiară cauzată de piaţa imobiliară s-a răspândit în etape şi a acaparat ţară cu

ţară, începând cu S.U.A, influenţând activităţile sociale şi economice în toate ţările.

Începând cu cel de-al patrulea trimestru al anului 2010, PIB a crescut cu un sfert. În

practică, condiţia pentru a ieşi din criză a fost îndeplinită şi, cu toate că, în al patrulea

trimestru al anului 2010 a existat o scădere de 0.5%, comparativ cu al treilea trimestru,

anul 2011 a început cu o creştere de 5% faţă de al patrulea trimestru al anului 2009 şi cu

7% faţă de primul trimestru al anului 2009. Datorită complexităţii acestui fenomen,

realizăm că o analiză care să ia în considerare un singur indicator, ar fi superficială, de

aceea, analiza tuturor indicatorilor, care caracterizează recesiunea economică în literatura

de specialitate, este crucială. În recesiune, puterea de cumpărare a scăzut. Cu o creştere

constantă în numărul celor care nu au un loc de muncă, inflaţia a înregistrat salturi

semnificative, în timp ce salariul mediu net din economie a cescut semnificativ în timpul

celui de-al patrulea semestru al fiecrui an, datorită sporului de vacanţă şi scăderii

numărului angajaţilor din activităţi sezoniere şi mai slab platite.Tranziţia către creşterea

economică reprezintă un pas natural în orice economie, dar nu implică rezolvarea

problemelor în totalitate. Daca nu lăsăm euforia să ne conducă, vom realiza că după

recesiune, criza va rămâne cu multe probleme economice şi sociale, care încă aşteaptă o

rezolvare.

Economia românească a atins apogeul şi s-a contractat, ca o consecinţă a crizei

internaţionale financiare, rezultând un număr de schimbări în structura şi numărul

companiilor. De îndată ce criza financiară a lovit România, mediul social şi de afaceri al

acestei ţări a fost martorul diminuării fondurilor, scăderii cererii de consum şi diminuării

întregii economii naţionale. Efectul cumulat al acestor factori a constat într-o creştere

exponenţială a numărului falimentelor în companiile din România.

În acest context, am avut în vedere un studiu pentru a afla dacă modelele corelaţiei

dinamice standard şi asimetrice (DCC), urmărind demersul lui Cappiello et al. (2006), pot

capta efectele secundare şi gradul de interacţiune cu piaţa de capital europeană, utilizând

indexul DAX.

S-au facut demonstraţii că modelele asimetrice DCC au rezultate mai bune decât cele

non-asimetrice. În semestrul al doilea al anului 2011, corelaţiile dinamice semnificativ

crescute sugerează prezenţa volatilităţii efectelor secundare pe piaţa de capital. Chiar

dacă toate modelele DCC se pot răspândi în schimb, modelul AGD-DCC este mult mai

sensibil la schimbări neaşteptate. Rezultatele indică o corelaţie semnificativă, dar nu

foarte puternică a indexului BET şi cel BETFI cu indexul DAX.

În condiţiile actuale ale crizei economico-financiare la nivel mondial,sectorul

financiar fiind un factor cheie pentru economia României, deţine o importanţă majoră în

susţinerea creşterii economice. Unul din obiectivele acestei teze este acela de a analiza

relaţia finanţe-crestere în România, utilizând date trimestriale şi aplicând metode

statistice. Astfel, am măsurat dezvoltarea calitativă în sectoarele bancare, utilizând marja

ratei dobânzii şi valoarea creditului total. Datorită specificului caracteristicilor situaţiei

economice în România şi a altor studii anterioare cu privire la creşterea economică şi

dezvoltarea pieţei creditului, rezultatele aduc un răspuns la întrebarea dacă rata creşterii

economice este întotdeauna susţinută de dezvoltarea sectorului financiar. Principalele

rezultate sunt acelea că, în România, o creştere pe termen scurt ale împrumuturilor

bancare şi a marjei ratei dobânzii detrmină o scădere a creşterii economice, dată de

coeficienţii ecuaţiei de regresie.

De asemenea, am indicat o relaţie de cauzalitate între dimensiunea pensiilor private în

România, măsurată prin valoarea activelor nete şi performanţele acestora. În această

privinţă, în literatura de specialitate există multe studii care analizează fluctuaţia

performanţelor fondurilor de pensii, considerând valoarea activelor, alocaţia investiţiilor,

pentru a le îmbunatăţi eficienţa. Astfel, am testat două seturi de corelaţii: una care ia în

considerare valoarea activelor nete totale, ca variabilă dependentă şi, rata medie evaluată

prin profitabilitatea tuturor fondurilor de pensii private, drept variabilă independentă, iar

cealaltă, dată de dimensiunea fiecărui fond de pensii, masurat prin indexul NAVPS şi

performanţa acestuia evaluată prin rata anuală a profitabilităţii fiecărui fond de pensii

privat. Concluzia este aceea că, pe un orizont de termen scurt, o creştere a activelor nete

totale va determina o scădere a ratei medii de profitabilitate a tuturor fondurilor de pensii

private, un efect care poate fi prevenit prin luarea în considerare a cauzelor, care

generează această diminuare şi prin analiza investiţiilor care au la bază fondurile de

pensii private şi rezultatele lor. Aceste rezultate ne asigură impactul structurii investiţiilor

care se bazează pe fondurile de pensii private şi, în concordanţă cu acest impact, se

recomandă elaborarea unui mix al fondurilor de investiţii, pe un orizont de termen scurt,

dinamic şi adaptabil la fluctuaţiile generate de schimburile financiare. Astfel, există multe

oportunităţi pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor de pensii şi prevenirea diminuării

valorii contribuţiilor asiguraţilor la aceste fonduri de pensii.

Un alt obiectiv al cercetării a constat în determinarea dimensiunii în care fondurile de

pensii facultative din România sunt influenţate de investiţiile alocate. Metodologia de

cercetare a constat în testarea activelor nete ale pensiilor facultative, ca variabilă

dependentă, în relaţie cu investiţiile alocate: depozite bancare, titluri de stat, obligaţiuni

municipale, obligaţiuni corporatiste, obligaţiuni supranaţionale, acţiuni şi Societăţile de

Investiţii Colective în Valori Mobiliare, ca variabile independente. Rezultatele obţinute

permit orientarea către realizarea de plasamente cu totalul activelor nete ale fondurilor de

pensii facultative, în funcţie de influenţa doar a celor cinci variabile.

De aseamenea, această cercetare are ca scop realizarea unei vederi de ansamblu,

analitice asupra circumstanţelor care vor determina procesul de adoptare a monedei Euro

de către România. Cele două scopuri ar trebui să fie stabilitatea pe termen lung şi

controlul volatilităţii macroeconomice. Acestea reprezintă punctele esenţiale ale acestei

analize. Convergenţă, sustenabilitatea creşterii, împrumuturile externe şi implicaţiile

constrângerilor bugetare sunt luate în considerare pentru a realiza o perspectivă precisă.

Luând în considerare inconsistenţa potenţialului şi factorul de instabilitate determinat

între anumite criterii ale pactului de la Maastricht, cum sunt instabilitatea pieţei şi

vulnerabilităţile, România, trebuie să realizeze reforme structurale concrete menite să

asigure un anumit grad de flexibilitate pentru economie.

O monedă unică poate fi imaginată în ţări cu economii convergente. Doar Statele care

respectă cele patru criterii de convergenţă pot lua parte la euro. Aceste criterii de

convergenţă sunt: lipsa deficitelor publice excesive, ceea ce înseamnă mai puţin de 3%

din PIB pentru deficitul public anual şi mai puţin de 60% din PIB pentru datoria publică;

o inflaţie rezonabilă care nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% cele mai bune

performanţe naţionale ale Uniunii Europene de-a lungul anului precedent; respectarea

marjelor de fluctuaţie ale Sistemului Monetar European prin intermediul monedei

naţionale pentru cel puţin doi ani; ratele dobânzilor pe termen lung nu trebuie să

depăşească, în medie, cu mai mult de 2%, trei ţări cu cele mai mici rate ale dobânzii, din

Uniunea Europeană. Având în vedere aceste criterii de convergenţă, dar şi criza

economică accentuată, se impune o prudenţă permanentă din partea tuturor statelor, dar şi

a companiilor în alcătuirea bugetelor.

Partea dedicată contribuţiilor profesionale şi academice include activităţi

profesionale şi academice, cu referire la: relevanţa şi impactul rezultatelor ştiinţifice ale

candidatului; capacitatea candidatului de a îndruma studenţi sau tineri cercetători şi

competenţele didactice ale candidatului; capacitatea candidatului de a conduce proiecte

de cercetare-dezvoltare.

În subsecţiunea Perspective, sunt creionate liniile directoare ale cercetării ştiinţifice

în domeniul finanţelor. Perspectiva academică se bazează pe abilitare, acest pas

asigurând statutul de conducător de doctorat în cadrul Academiei Române.

În secţiunea Referinţe bibliografice, aflată la finalul tezei de abilitare, articolele

candidatului sunt scrise cu caractere îngroşate.

Prof.univ.dr. Nicu MARCU