Rezistenta Capacitatea Si Inductia

5/11/2018 Rezistenta Capacitatea Si Inductia - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/rezistenta-capacitatea-si-inductia 1/16

televiziune Colectic radio ~i televiziune Colec1ia radio ,i televiziune

P. APOSTOL

PlESESI CONSTRUCTII RADIO,

REZISTOA.RE.

CONDENSATOARE. BOB INE



~O

u

Lei 5

-o. . .



~. /'' : . I \ A j J -~1 I Ing. Paul Apostol

I,.

P lESE $1 CONSTRUCTII RADIO

REZISTOARE. C:>NDENSATOARE. . - 1

BOBI'NE.\ ,

~ !I,I,

. .

),

Editura. tehnica

Bucures,ti - 1969

•. , . . . .



-

,

,

•

ij

1 t , f ~ T I T . PEDA~. C ~T A

t lr. tNV . 'f2!:tO

Cartea contine descrierea unor elernente pasive de circui t

i[l1.ilnire Ioarte adesea ~ construcriile nadioamatorilor: rezis-

tDare, condensa toare, bobine.

Se prezinta r n a i l r n , t l i sumar citeva no~i.uJ1)l i d e bazii de

eleourotehnica si eleotronica, necesare pe< l1UU 1n~eJ .e g e.r ea feno-

menelor ce Sf petrec ID cirouitele fundamerr ta le Ic e Folosesc

aceste piese, S e dau apoi detalii cu privire la tipurile de

piese existente, parametoii prnoipali ai acestora, poSlibiln' ta~i si

Wirrri te de u tdJ liza re , 1 n'sffir ·in ciu -,se a su pra pieselor CMe se pro-

due In ta;di. Se IDsista 3ISupra Iunctionarii si util1zarii unor

rezistoare aparu te m a n recen t (termistoa rele s i varistoare 1e)

intrucit acestea au U l t i 1 a l Z a r i din oe mce mai variate.

Cartea se adreseazii rnunci tOl'liJor si tehnicienilor radio

cum ~i,'in mod deosebit, radioamato r i J or.

,I



Capitolul I

REZISTENTA, CAPACITATEA S I INDUCTIA.Marimi ~i unitiiti

1.1. CURENTUL s r TENSIUNEA ELECTRICA

Pentru a intelege functionarea si utilizarea pieselor radiof

.' In diversele circuite este necesar sa se cunoasca unele notiuni

elementare cu privire la fenomenele electrice ~i magnetiee.Astfel de notiuni, pe care spatiul de fata nu ne permite sa le

tratam decit foarte sumar, sint expuse elar si pe larg in lite-

ratura de specialitate, mai ales in lucrarile [1] s i [2J.4

:: In cele ce urmeaza se presupune ca cititorul cunoaste0

t serie de marirni de baza care intervin in majoritatea feno-"

menelor electrice. Daca Intre cele doua capete ale unui con-

ductor exista 0 diferenta de potential electric, sau, cu 0 alta

denumire, 0 tensiune electrica, atunci 1 1 1 conductor ia nastere

s un curent electric.

r Curentul electric poate fi mai intens sau mai slab. Cu cit

numarul de electroni care se scurg prin conductor este mai

f mare, eu adt curentul electric va fi mai intens. lntensitatea) curentului electric I se mascara prin numarul de electroni

.care tree In unitate de timp (intr-o secunda), prin conductor.

In vorbirea curenta se foloseste deseori curent in loc de in-tensitatea curentului.

Unitatea de rnasura pentru intensitatea curentului electric

se numeste amper (simbol A) ..~

t ' Pe l U n g a amper, in cele ce or rneaza · S e vor folosi ~i ;SIUbm. iU:hipl~iui. s ianume: miliampetul (simbol rnA), egal cu a rnia p ar :te dD 11 itr-un amper,

3



•

It

Tabelul 1.1

micor amperul (simbol u A). ega l ell a rnilioaoa parte dintr-un amper ~i

uanoaniperul (sirnbol nA), egal ell a miliarda parte dintr-un arnper. Vomavea deci:

1 A . - - - = looe mA= 1 000 OCO[J..A= 1 COO000 000 nA,

sau scns prescurtat:

1 A =03 rnA=0" p . A -= J 09 nA.

Unitatea de masura pcntru tensiunea electrica se numeste

vol t (sirnbo 1 V) .

1m .a fa r ii de volt, 1m lu cr ar ea de f :a~a se VOl' Folosi de asemenca rnul-

t~plii ~ is ub m u hiplt i i sa i : k il ouo l tu l (s imbo 1 k V ), e 'g ,a l l ell 0 mi e de v 0~i,

miln.oltul (simool mV). egal OLl a rnia parte -dintr-un volt si microvoltul(simbol (.l.V), egal eu a rnilioaua parte dintr-un volt. Avem deci:

1 V= 1 kV=lOOO mV=l 000 DOO p . V,1000

. .

. '-

sau scns prescunat:

1 V= 10-3 kV=103 mV=106 l J . V.

Intrucit in cele ce urmcazii vorn Iolosi foarte adesea multiplii si sub-m ulti pLi l omo r un:irta\Ii de mas ura , in label u l 1.1 .s e indica p re fix ul folosi t,simholul preoum si Iactorul de muloiplioare .a l ' U n Q t a ~ i i . Datele din tabe-luI L 1 sint valabi.e mu nurnai pen tru ourenti sau tensiuni ci pen tru once

[e1 de uni'ta? de rnasurii.

. .

. . .

Prefixr -

tera

giga

mega

kftlo

hectodeca

deci

cenu

miliffill.cro

nano

PICO

femto

atto

Multiplii si submultiplii uniratilor de rnasura

1012

109

106

lO a

10:!

lOt

leo

10-1

10-:!

10-3

10-6

10-9

10-12

10-1s

10-18

Facrorul rnu ltipl icator al un itiir;-ii,

= 1000 000 000 000 I

1 000 000 000 2

1 000 000

1 000

100

10

1

0,1

0,01

O , OC l

0,000 001

0,000 000 001

0,000 000 000 001

0,000 000 000 000 001

0,000 000 000 000 000 COl

1 Se mal £ndlne.~te ~i sub dcnurnirea de billion in Anglia si trillionS.U.A.

2 Miliard. In Franta ~i S.U.A. se mai numeste billion,

4

Simbol

T

G

M

k

itcia

dc

11 1

PIII

Pf

a

in Franta S J



I.2. REZISTENTA ELECTRICA.. LEGEA l.UI OHM

~4~~'

" ..~::~-I.-. . .~. . ._ J o,

.~ . . . .

~.t.,

Curentul electric intirnpinf rezistenta la trecerea princircuit. In cazul curentului electronic din metale, proprieta-tea de rezistentd electricd se explica prin ciocnirile dintre

electronii care formeaza curentul electric ~i ionii care for-,meaza reteaua cristalina a metalului.Intensitatea curentului I printr-o portiune de circuit este

ega l a eu citul dintre tensiunea U aplicata la capetele acesteiporti uni de cireui t ~i rezisten ta R a po rtiunii de circuit [3] .Aceasta lege se numestc legea lui Ohm ~i are forma:

1= !!_ (1.1)R

Alte fO r111e sub care se 111tllne§te legea lui Ohm, fo rmecare se pot deduce din relatia de 111aisus, slnt:

U ;= = R X I (1.2)

.

- '...

'- . .

uR=-

1

(I.3)-.'.

Unitatea de masura a rezistentei electriee se numeste ohm

(se citeste om) ~i are ca simbol l i tera greceasca ,Q ( 0111eg a ) .

Pe l1 ng a ohm se Fo lo sesc muhipEi si subrn.uluipii lu i si ann..ime: kilo-obmul (simbo 1 kG) egal cu a mie de ohrni, megohmul (simbol MO) egal cu

un milion de ohmi si rni lrolnnul (s imbol rnQ) egal Oll a mia parte dinrr -un

ohm. Vom avea deci:

1 11.0=-_, kQ ----!-tIQ =-1000 mg.

1 000 1 000 000

sa u scn s p rescllr .ta t :

1"\ " - - ' 1 O-: l I 1" \ '1 ·-"-G Mno j ' , . .. .) It.~li ; ; .~ . !: - -- -: : U 1 0 1 . , & = .c: 'm~.!i.

Legea lu i Ohm se utilizeaza de foarte multe ori III prac-rica de exemplu pentru calculul intensitatii curentului, atuncicind se cunosc rezistenta conductorului si tensiunea aplicata.

Sa consideram un conductor ou rezistenta de 500 n carui.a i· se aplica

la capete 0 tensiune de 2 V. U b i l , j zind forrnul a (LI), deterrn iflam curen tu 1

prin conduc tor :

.-'

2V1= ::-4Xl:)-s A=4 mA .

soon

Daca se cunosc rezistenra conductorului si CUre i I1 iDU~are trece prin el,utilizind formula (1.2) se poate determ.na cade rea de tensiune p e con dur-

5

•



20mA 20 X 10-3 A

tor. Presupunind ca avem un conductor cu a rezistenta de 2 k Q prin care

trece un Cou ran t de lOrnA, tensiunea va fi:

U=2 kOx 10 mA=2 X 103 .aX lOX 10-3 A=20 V.

Daca se cunosc tensionea care se apJlidi 'UI1Iu icondmc! tor ,~ i ourentul caretrece prin el cu ajutorul Formulei (1.3) se poate idetermina rezistenra con-duotooului. Astfe, l ,d~ca se a.pLidi 0uensiune de 5 V si prin conductor treceun curent de 20 rnA, atunci rezistenta lui este:

5V 5VR:..----------=250Q

Rezistenta unui conductor depinde de dimensiunile lui ~ide materialul din care este confectionat, Rezistenta conduc-torului cste eu atit mai mare eli cit lungimea lui este mai

mare ~i etl cit conductorul are 0 sectiune mai midi. Doua

conduetoare avind ace leas i dimensiuni, VOl' avea rezistente ,difeE.rite d~ea stnlt din Inater!al~ dif1erite. . . . ~

, xperrmenta se constata ca vaoarea rezistentei unut C011- Iductor Iiniar este data de expresia:

l

R= p X 5 (1.4)

4

1 1 1 care I este lungirnea eonduetorului, S este sectiunea lui, iar

peste 0 constanta specified fiecarui material, numita rezisti-

vitate. Unitatea de rezistivitate Iolosita In practica este ohm~.. milimetru patrat pe metru, denumita tehnica, ce rezulta

clad R se exprima in 12, I il1 In si S in mm'. Ctnd si I ~i Sse exprirna in metri rezistivitatea se rnasoara in obmmetri.

Relatia Intre aceasta unitate si prima unitate este urrna-

toarea:

,Q'1111n2

, n n

[p ] lehnic= . . = 10 -612 'In = 1 f.L~". rn= 1 OO f.L ~ ..: . em.1 1 1

Pentru a deterrnina prin caleul rezistenta unui conductor

atunci cind se eunose lungimea, sectiunea ~i materialul dincare este faeut eonductorul (respectiv rezistivitatea lui), se

fo loses re formula (1.4).

De exernplu dadi avem 0 sirma de cuprll (p =0,01750 mm2/m) lunga

de 5 m si cu diamer ru l de 0,1 mm, pentru calc ul.u1 rezistentei deterrniuammai l:ndi sectiunea conductorului ou ajutorul relat~,ei: ,

rr: X d2 7t x (0 1 2111111 2

c ' r. 78" [,-,,-') '.) : . = - - _ oJ, ) X v ~ 111111 - ,

6



Apl,idnd apoi form'l .da (1.4), obtinem:

R= 0,0175.Q .mn12X 5 nl - = _ 11,15 .Q .

m 0,785 X 10-2 mms

eel mai adesea insa se da diamenrul sirmei si materialui dilin care estefacuta ~i se cere sa se detenmine hmgirnea condcctorului. Astfel, dadi dis-

punetTI de 0 - s r r u n a de c~omll!i 'c :hel .(p= ~08n . mm2/rn) Gll. ~i,amet~ de0,2 rnm, penrruu confecjiona 0 rezistenta de 100.Q determinam 1l1 l lg1,mea

condne toruhfi cu I a . j 1 1 torul fo.rmulei:

1= R x 5 , (1 .5)

(J

dedwsa d ID (104) .

Inlocuind valoril« date. se obtine:

7t X (0,2)2mm2 ~:;o

S '- - - - --=3.14X10-:' rnm",

4100,Q x 3,14 X 10-2 mrn''l= -__- = 2,91 m.

1,08,Q'1l11112/Ul

1.3. DEPENDENT A REZISTIVIT ATIl DE TEMPERATURA

Rezistivitatea substantelor eonductoare variaza cu tem-peratura, iar formula care da aceasta variatie este:

p =Po(l + t X t ) , (1.6)in care: P o este rezistivitatea la temperatura O°C;

p -. - rezistivitatea la temperatura t;

C( - coeficientul de temperatura al rezistivitatiicare ca dimensiuni este inversul unei temperaturi,

In general, pentru metale, C I . este pozitiv si rezistivitateacreste cu temperatura: Pentru semiconductoare (germaniu,siliciu etc.) coeficientul de temperatura este negativ.

Pentru rnetale pure, valoarea lui IX este '1 n jur de O,004/oCceea ce face ca rezistenta s a creasca eli cca. 40/0 pentru fie-care lOoe. Exista aliaje care au insa coeficientul de tem-

peratura IX eu mult rnai rnic decit al metalelor cornponente

ca de exemplu manganina (86% c., 120/0 1 1 n , 20/0 Ni) ,

constantanul (540/0 Cu, 450/0 Ni, 10/0 Mn), nichelina(62u/o eu, 180/0 Ni, 200/0 Zn), cromnichelul (570/0 Ni, 160/0 C r ,

26% Fe, 1% Mn). La fabricarea rezistentelor bobinate se

folosesc ill special aceste Inateriale._In tabelul 1.2 sint date rezistivitatea si coeficientul de

temperatura al unor materiale solide, la temperatura de 20ce .: ; ;~ _

- -

'"

,.. -

7



. \' .'

, /r

1 · . , ~ ~. ._

,. .'

. .~ .:: ~ -, ,. i oJ .I I ~

••• ~ I r~....~ " •

-~' t",',' .: < ""

f'. .

Tabelul 1 .2

Rezistivitatea ~i coeficientul de temperatura al unor materiale solide l a temperatura de 200e

Rez isri vitateaC od ici e n tu I

Rez.istivitareaCocficien tul

Ma ter ialul

I

de temperatura Materialul

mm2/m Ide temperatura

- IJOC l/oe.n . mml/m J J . ! l . em Q. 0"",· em

I-

AI,llnJ: 0,075 7,5 0,002-0,007 Cupru 0,0175 1,75 0,00393

Al uminiu 0,02828 2,828 0,0049 Pier 0,098 9,8 0,006

Argim 0,01629 1,629 0,00381 Mangani na 0,48 48 +0,00001

Bismut ' 1,20 120 0,004 Molibden 0,057 5,7 0,0033

Bronz fosforos 0,115 11,5 0,004 Nichelinii 0,042 42 0,0002

Carbune (graf i t ) 0,33-1,8533-185

-0,006 pilla N~chel 0,10 10 0,005la -O,C012

Constantan 0,49 49 + 0,00001 P lumb 0,958 95,8 0,00089

Cosiror 0,115 J 1 ,5 0,0042 Tarnal 0,1.15 15,5 0,0.031

Cram 0.027 2,7 - Wialfra 11l 0,C551 5,5 t 0,0045

C rom nich e1~

I,~8 lC R D,0 002 7inc 0,,059 5, '1 C,:;035

I

/ .

.'

. .

•



)

)

)

)

1.4. PUTEREA ELECTRICA

_..;:. ...~

Puterea elcctrica consumata de un conductor de rezrs-

tenta R este data de relatia:

P =--=U XI (1.7 )

sau daca utilizam legea lui Ohm scrisa sub forrnele (1.1) ~i

(1.2) se obtine:

. .I ......~

• • •,-'2

p=-R

P=Rxf2

(1.8)

(1.9)

Unitatea de ma·sura pentru pu te re se numeste Wlltt (simbol W T ) . Se pO , t

1 .1 t, i: li.z ad e a s emene a multiplii si subm.ultipl ii i wattului, dintre care cei maifcdoSJi~·in r a dio toon-idi si n t m il iw a uul (r n \X') si k il o wa t tu l .(k \V ) .

Sciilnd tensiunea apl1i .cata unui conductor s i curemtul care trece prin el,putelIl l determina puterea electrica absorbira de Ia sursa de energie , Asdelconsi,derloo 0 tensiune de 20 V si un curent de 100 rnA, aplicind for-mula (1.7), ob~,inem:

P=20 VXlOO mA=20 VXO,l A=2 \,1.

Daca unui conductor ,avind 0 rezistenta de 5 kO ise aplidi 0 rensiunede 50 V, puterea absorbidi de conductor se calouleazii eu formula (L8)- si

va f11 egala ell 502/5000=0,5 \Xl.Prirrtr-un alt conductor care are 0 rezistenta de 1 kO, trece un ourent

de lOrnA. Puterea se calouleazji eu forn1 'ula (I.9) ~i este ega la culC~Ox (10-2 A)2=0,1 W.

..

•

.',

1.5. CIMPUL ELECTRIC. PERl'vIITIVITATEA ELECTRICA

Un corp incarcat cu sarcina electrica creeaza ~n jurul lui.

un cimp electric care este mai intens In apropierea corpului

~i scade foarte repede cind ne lndepartam de el.

Una din marimile care caracterizeaza proprietatile elec-trice ale unui mediu se numeste permitiuitate sau constanta

" dielectrica a mediului ~i se noteaza ell litera greceasca IS (ep-

silon). Vidul are cea 111aimica perrnitivitate; valoarea ei este:

80= 8,856 X 10-12 faradhnetru (Fhn).

Pentru alte materiale, In tabele se da permitivitatea rela-tiva, de unde se poate deduce apoi permrnvrtatea absoluta

eu aju to rul reI a tiei :

(11.10)

9



Tabelul 1.3

,. Perrnitivitatea rclativa e , este un nurnar f a r a dimcnsiuni,

aviud aceeasi valoare 1 1 1 orice sistem de unitati, Pentru vid 4

e r=1. In tabelul 1.3 se da permitivitatea relativa pentru

unele materiale solide, liehide ~i gazoase. Se observa ca per-

rmtrvrtatca relativa a gazelor este foarte apropiata de cea a

vidului .

•

Permitivitatea relativa a citorva materiale

Soirde

Parafina

Ebon i t i i

Er Lichide Er Gaze Er

2 Petrol 2 Heliu 1,00007

2,7 Ulei de 2,5 Hidrogen 1,0003transfonna tor

3,6-4,3 Ani l ina 7,2 Aer 1,00065-7 Al c oo l c tilic 26 Biox id de 1.001

carbon6

Ap? i 816

"r

Portel anMica

SulfSticlii

1.6. CAPACITATE A ELECTRICA. CONDENSATOARE

(I.11 )

Daca Intre doua eonductoare izolate Intre elc, se aplica

o tensiune electrica V, conduetoarele se Incarca ell sarcini

electrice Q egale si de semne contrare, Pentru 0 configuratie

geometrica data, raportul dintre sarcina si tensiune este C011-

stant ~i se numeste capacitate electrica, Ea se noteaza eu C si

estc data de relatia maternatica:

Unitatca de capacitate se numeste farad ~l se noteaza en

litera F.

Faradul este 0 unitate de capacirace electrica foaa te mare, De aceea in

praotica se folosesc subm uhi pl i i faradului dimre care cei mai uZtlIa,l [ sint:

micro [aradu! (sirnbol / - L F) egal cu a milicana pane di,nity..,uiIl 'darad (1 / - L F ==-1 000 000 Ii. F); nanojaradul (simbol ~ruF) egal eu a miliarda parte din-tr -un fa rad si a r ru a parte dint r-un microfarad (1 /-IF=100 nF); picojnradul-

10



(sjmbol pF) egal 'ell a milioana parte diritr-un microfarad si a rrua parte

dintr-Uln manofarad (1 (.J.F= 1000000 pF; 1 nf=1000 pl").

Uneori se folosesre ~i 0 aha ' LL l1 i i tate de masurii, anume cen tirnetrul,

egaJl eli 1.1 pF.

Un ansamblu de doua conductoare izolate Intre elc, C011-

struit special pentru a avea 0 anurnita capacitate, se numestecondensator electric. Cele doua

conductoare care forrneaza con-

densatorul se numesc arrnaturi,sau electrozi. Izolatia dintre ele

cortstituie dielectricu l. Cu cit per-

luitivitatea dielectricului va fi• 1\'

mal mare, eu ant capacitatea rea-

lizata, la aceeasi suprafata si dis-

tan~a Intre arrnaturi, va fi 1 1 1 a i

A rmrifurti

\

Inare. , Armriluf'ti

eel mai simplu condensatoreste condensatorul plan (fig. I.1) Fig. 1.1. Condensator plan.

format din doua placi plane e011-

ductoare, separate printr-un dielectric. Dieleetricul, Ia astfel

de condensatoare, estc un gaz (aerul) sau un corp solid (mica,

polietilena, ceramics etc.). Capacitatile obtinute sint In gene-

ral mici, mergind ptna la citeva sute de picofarazi iar In ca-zul dielectricului ceramic ajungind pina la citeva zeci de mii

de picofarazi.Capacitatea unui condensator plan este direct proportio-

nala cu perrnitivitatea dielectricului ~i ell suprafata comuna

a arrnaturilor S si invers proportionala cu distanta d dintre

arrnaturi:

c= E : X.S

d(1.12)

Atunci cind suprafata este data in rnetri patrati si dis-tanta In metri se obtine capacitatea In farazi.

De excm p lu capaoita tea un ui condensator p lo a -n a u aer a v ind sup ra fa ta

cornuna a armaumlor egaEi eu 1 C1112 si distanta Intire pl~ki de 1 mm este:

8 856 X 10-12 X 1X 10-4c= ' . -- =C,8856X IO-I;! F=O,8856 pF.

lL;-3

D;adi lill loc de aer Iolosim ea dielectric mica (s=). numci capacitatea

~ creste de sase ori ~iva fi C=54 PF.. . . .

I 1 (



j'

,~.~.~,:.,

-,

'. .

. .,

I -~ ~ ,

, \

In practica se folosese ~i alte tipuri de condensatoare eade excmplu cu arrnaturi cilindrice _sau .cu armaturi rasucite In

spirala. Aceste tipuri le V0111 descrie 111a i amanuntit In capi-

tolele urrnatoare.

1.7. CiMPUL MAGNETIC. PERMEABILITATEA MAGNETICA

Un magnet permanent creeaza In juru] lui un cirnp mag-

netic. Conventional, Inexteriorul magnetului, liniile de cimpmagnetic ies din poIul N ord si intra In polul Sud (fig. 1.2);

ele se 111chid pnn magnet,

N C impmagnet ic

b c

Fig. 1.2, Magnet per-manent. a

Fig. 1.3. Bobina :aspect;, b ~ simbojuri ; c - dmpuI magnetic.

In jurul unui conductor parcurs de un curent electric, se

creea~ a , de a_e l n , e_nea,un, cimp magnetic. Pe~tru a, rea}iza unun eimp magnetic puterrnc, se folosesc bobine care sint for-

mate d i 1 1 ' conductoare rasucite 1 1 1 forma de spirant pe unsuport numit carcasa (fig. 1.3).

Corpurile electrizate, aflate In miscare, genereaza de ase-1\ • tI. • I 1menea cimp magnenc 111 jurur ror.

Principalele rnarirni care caracterizeaza cimpul magnetic1\ "" 1smt urmatoare .e:

-. lntensitatea cim.pului magnetic, notata eu H, caracte-

rizeaza I I I special cimpul magnetic 1 1 1 vid si In corpurile ne-

feromagnetice:-.-" Inductia magnettca, notata Cll B, caracterizeaza starea

de magnetizare a corpurilor, 1 1 1 special a celor feromagnetice;- Fluxul de iruluctie magneticd sau mai scurt fluxul

12



\ -r

111agnetic notat cu < l > care este egal cu produsul dintre inductialuagnetidi ~i suprafata pe care 0 strabat, perpendicular, liniilede cimp magnetic.

Intre inductia magnetica ~l intensitatea cimpului rnagne-tic exista urmaroarea relatie:

.:

(I.13 )

uncle p.. este 0 marime numita permeabilitarea magnetica, care

caracterizeaza proprietatile magnetice ale mediului.

Ca si 1 1 1 cazul permitivitatii, se poate utiliza notiunea de

permeabilitate relativa j--. Intre permeabilitatea relativa ~i ceaabsoluta exista urrnatoarea relatie: .

..

'.

(1.14)

Deoarece permeabilitatea relativa este egala pentru aer cuunitatca ~i mult mai mare ca unitatea la corpurile feromag-

netice, fluxul magnetic al unei bobine devine mult mai mare

daca se introduce 1 1 1 interiorul carcasei un miez de fier ..

1.8. CIRCUIT fvlAGNETIC. RELUCTANTA

Intr-un rniez de fier sub forma de tor (fig. 1.4), care are

pe el 0 bobina prin care treee un curent electric, ia nastere

un flux magnetic con-stant < D . Acest flux se . ¢ ; > - ¢

va micsora daca In

circui tul magnetic se +introduce un Intrefier.Acest intrefier care

se opune la strabate-

rea liniilor de cimp a b. ..magneuc constituie 0

reluctanta sau prin a-nalogie cu rezistentaelectrica, 0 rezisten ~ a

Fig. 1.4. Circuit magnetic 1nch i s :

. a - fadi. ~nt1"efier; b - ell intrefier.

magnetica, Ea este data de relatia: . _

(1.15)

13



/

Se observii c~ In cazul materialelor feromagnetice uncle ! J . r

este mare (de ordinul miilor), reluctanta va fi mica si din ~. . . . .contra, In circuitele magnctice uncle avern de-a face cu sub- ~ f

stante neferomagnetice unde / L reste aproape egal cu umtatea, ~p '!

reluctanta va fi de mii de ori rnai mare. i ?

1.9. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA.

INDUCTANTA BOBINELOR

O~nui,t se Folo se sc iSu bm rU J .,tip lii acestei ma·nilfni si anume mllibenry

(simboI mH) egal ell a sriia paI1te dintr-un henry si microhenry (simbol !J.H)

egal cu .a m,i':coa;1a parte dintr-un henry.

Intr-un circuit strabatut de un flux magnetic variabil In

timp, apare 0 tensiune electromotoare. Acest fenomen se nu-

meste inductie electrornagnctica.

Variatia cimpului magnetic din jurul unui conductor par-curs de curent alternativ produce 0 tensiune electromotoareindusa In acelasi conductor. Acest fenomen poarta numele de

indu ctie p rop rie sau autoinductie.

Forta electrornotoare de autoinductie se opune variatiei

curentului din circuits cind curentul creste, forta electromo-

toare indusa are sens opus curentului, iar cind curentul seade,forta electromotoare are acelasi sens ea si curentul,

Pentru a determina marimea inductiei proprii Intr-o bo-

bina, se Foloseste notiunea de inductanta a bobinei. Indue-tanta se noteaza eli litera L ~i se mascara In henry (sirn-

bo l H).

, .

Rezistenta Capacitatea Si Inductia

Documents

Transcript of Rezistenta Capacitatea Si Inductia