REZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA

7/28/2019 REZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA

1/25

CUPRINS

ARGUMENT...................................................................................3

CAPITOLUL I ................................................................................4

PREZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA.............................4

..........................................................................................6

1.1 Asezarea geografica...................................................................................................61.2 Relieful.......................................................................................................................71.3 Reteaua geografica.....................................................................................................81.4 Clima..........................................................................................................................8

1.5 Precipitaiile atmosferice...........................................................................................91.6 Flora si vegetatia........................................................................................................91.7 Fauna........................................................................................................................101.8 Rezervatii naturale...................................................................................................10

CAITOLUL II ...............................................................................12

TURISMUL N JUDEUL TRGOVISTE.................................12

2.1 Cadrul geografic.......................................................................................................122.2 Istorie.......................................................................................................................132.3 Centrul istoric...........................................................................................................13

2.4 Cultura......................................................................................................................152.5 Obiective turistice....................................................................................................16

..........................................................................................16

CAPITOLUL III ...........................................................................17

TARGOVISTEA DE AZI.............................................................17

3.1 Invatamant................................................................................................................183.2 Sanatate....................................................................................................................183.3 Potential industrial...................................................................................................183.4 Monumente istorice.................................................................................................19

CONCLUZIE.................................................................................24

Bibliografie....................................................................................25

1


2/25

2


3/25

ARGUMENT

Am ales acest subiect pentru a-l prezenta in atestatul meu gandindu-

ma ca va fi la fel de interesant pentru cei care o sa-l citesca cum a fost si

pentru mine in timpul in care l-am scris si m-am documentat pentru el.

Punctul forte al potentialului turistic al judetului Dambovita sunt

obiectivele turistice cu un bogat trecut istoric precum si locasele decult:bisericile,manastirile vechi de peste sute de ani, cu o arhitectura

deosebita.Toate acestea depind foarte mult de clima judetului,de diferentele

de temperaturi dintre anotimpuri,dar si de relief si cat de usor este de ajuns la

respectivele locatii.

Asa cum veti obseva pe parcursul lucrarii, judetul Dambovita detine o

adevarata comoara din punct de vedere turistic si al obiectivelor turistice

care sunt exploatate in vedereapromovarii judetului ca fiind un important

centru turistic.

3


4/25

CAPITOLUL IPREZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA

Cercetarile desfasurate pe teritoriuljudetului Dambovita au demonstrat ocontinuitate a convietuiri pe acestemeleaguri.Marturie in acest sens suntdescoperirile arheologice,in special cele dincomuna Vacaresti,in satele careia se regasescurme de locuire de pe parcursul intregi istorii.

Din paleoliticul inferior dateaza unelte de

silex descoperite in zona satelor Ionesti siPuntea de Greci.

In paleoliticul superior(cca.35000-10000ani) aria si numarul descoperirilor creste, dinacea peroada datand descoperirile arheologicede la Potlogi,Morteni si Putimanu.

Neoliticul este atestat in judetulDambovita inca di fazele sale timpuri prin

descoperirile de la Bratestii de Sus,dar si in cele avansate prin descoperirilearheologice de la Corbi Mari,Croitori,Genagoiesti,Moara dinGroapa,Odobesti si Padureni.

Cercetarile aatesta faptul ca eici existau asezari stabile de agricultoriconstruite in faza mijloci a culturii Gumelnita, care constau la locuinte desuprafata,prevazute cu podina de lut, pereti de lemn lipiti cu pamantsi vetre.

Epoca bronzului (2000-1200) i.e.n. se regaseste in asezarile purtatorilorculturii Glina,situata pe terasele raurilor Ialomita, Ilfov, Tinoasa,

Nucetel,Racovita si altele , dezvelirea mormintelor realizate in forma de cutide piatra de la Runcu,Voinesti,Candesti si Mesteacan sugerand ca popularearegiunii subcarpatice era in acea perioada pana in zonele montane.

O importanta aparte o are asezarea de la Persinari,comuna Vacarestiunde in afara faptului ca au fost puse in evidenta fortificatii cu santuri de

4


5/25

aparare, s-a descoperit si un tezaur de arma de aur si argint datat din epocabronzului mijlociu.

Hallstt-ul, prima epoca a fierului, defineste cultura materiala sispirituala a tracilor, marcata de obiecte de la Ocnita-doua centuri de bronz

din sec. al XII-lea i.e.n.Trasaturile specifice civilizatiei geto-dacice seregasesc in vestigiile de epocaLa Tene(sec VI-V i.e.n.) deescoperite in ValeaVoievozilor.

Etapele urmatoare sunt marcate de prezenta tezaurelor monetare,marcand intr-o prima faza legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene,romane, marturie in acestsens fiind tezaurele de la Brancoveanu si Gaiestisau descoperirile de la Moreni,Patroaia si Tachitele.

Dupa retragerea aureliana, legaturile dintre romanitatea sudica si nord-

dunareana s-au amplificat in epoca constantiniana(sec.IV i.e.n.)In prima jumatatea sec. al XIII-lea, diploma Cavalerilo Iuaniti

mentioneaza existenta tarii lui Seneslau situata la rasarit de Olt, carecuprindea cea mai mare parte a jud. Dambovita.Odata cu construirea statuluifeudal Tara Romaneasca se remarca atat documemtar cat si arheologic ointensa populare a judetului , cercetarile evidentiind existenta asezarilor intoate formele de relief : Cazaci,Bajesti,Pucioasa-Serbanesti,Cobia,Matasaru.

Incepand cu sec.al XIV-lea principalele economice,politice si militarese concentreaza la Targoviste, devenita resedinta domneasca si capitala TariiRomanesti dupa voia lui Mircea cel Batran.

De-a lungul timpului, pe tronul voievodal au urcat o serie de maridomnitori cum ar fi : Radu cel Mare(1495-1508),care a fost ocrotitorul

primelor tiparituri ,Vlad Tepes(1448,1456-1462,1476), figura fascinanta aistoriei noastre care a fost asociata cu personajul Dracula, celebrul carturar

Neagoe Basarab(1593-1601),Petru Cercel(1583-1585),Mihai Viteazu(1593-1601), fiind cel care a relizat unirea celor trei principate romane, MateiBasarab(1632-1654),Constantin Brancoveanu(1688-1714).In urma morti

tragice a lui Constantin Brancoveanu, resedinta domneasca s-a mutat laBucuresti.

In perioada fanariota, orasul si-a pierdut imsemnatatea economica sipolitica.Desi dupa moartea lui Constantin Brancoveanu turcii au provocat oserie de distrugeri, Curtea Domneasca a rezistat, avand un rol militarimportant.

5


6/25

In anul 1821, datorita exploatari boieresti si straine, masele populare s-au rasculat, izbucnind astfel marea rascoale condusa de Tudor VladimirescuIn lunile aprilie-mai ale anului 1821, in Targoviste a fost instalat cartierulgeneral al Eteriei.Uciderea lui Tudor Vladimirescu de la 27 mai 1821 a fost

urmata de lichidarea armatei eteriste in luptele cu turcii de la ManastireaNucet, pe Campia Cornatelului si la Dragasani.

Inlaturarea regimului fanariot si restabilirea domniilor pamantene simai ales desfiintarea monopolului turcesc in 1829 au creat conditi derevitalizare a economiei judetului.

Prin desfiintarea reialei Giurgiului si integrarea ei in administratia tarii,targul Gaiesti cu cele 15 de sate vecine au intrat in administratia jud.Dambovita.

Revolutia din 1848 a antrenat multe personalitati politice dar si multemase populare,atat din mediul urban cat si din cel rural,cca.40000 dedamboviteni aflandu-se la marginea orasului Bucuresti in ziua masacruluidin Dealul Spirii, fiind silit sa se intoarca acasa fara a se lupta cu turcii.

In razboiul de independenta din 1877, dambovitenii au participat laluptele de la Grivita si Plevna,populatia donand imsemnate cantitati de bani,materiale si produse.

Anii care au urmat razboiului s-au caracterizat printr-o perioada dedezvoltare a vietii sociale cat si economice.Astfel in anul 1883 s-z finalizatlinia ferata Bucuresti-Titu-Targoviste fapt ce a dus la intensificareaactivitatii industriale si la revitalizarea comertului.

Marea rascoala din 1907 a cuprins si judetul Dambovita.Au izbucnitrascoale in aproape toate satele din zona petrolifiera,muncitori din acestazona fiind exploatati atat de mosieri cat si de capitalisti.

Ca urmare a inrautatiri conditiilor de viata muncitorii impreuna cutaranii si functionarii din Dambovita s-au ridicat in anii 1918-1919 la lupta.

1.1 Asezarea geograficaJudetul Dambovita este situat in partea de sud a Carpatilor Maridionali,

la intersectia paralelei de 45 de grade latitudine nordica cu meridianul de25,30 grade longitudine estica.Se intinde pe o suprafata de 434,5 km patrati ,

6


7/25

ocupand 1,7% din suprafata Romaniei, situandu-se astfel pe locul 37 intrejudetele tarii .

Judetul Dambovita se invecineaza in vest cu jud. Arges la est cu jud.Prahova , la sud-esst cu jud. Ilfov ,la sud cu judetele Giurgi si Teleorman si

la nord cu jud. Brasov.Resedinta jud. este municipiul Targoviste.In componenta jud. mai intra

5 orase (Gaiestu,Fieni,Moreni,Pucioasa si Titu)precum si 76 de comune si361 de sate.

1.2 ReliefulRelieful jud. Dambovita este diversificat, fiind constituit din

munti,dealurisi campi.Altitudinile cele mai mari se gasesc in Munti Bucegisi Leaota (Vf. Omu 2506 m , Vf. Leaota 2133m), iar altitudinea cea maimica se afla in sudul jud., in localitatea Poiana (128,9 m).

Teritoriul este dispus n trei trepte de relief, ce se succed de la nord spresud pe o diferen de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alctuite din muni(9 %), dealuri (41 %) i cmpii (50 %). Etajat de la cmpia joas pn lacele mai nalte piscuri ale Munilor Bucegi, relieful judeului Dmbovia

prezint o mare diversitate peisagistic. Succesiunea treptelor de reliefpoart att amprenta factorilor geologici, ct i a celor fiziogeografici, care

au participat activ la formarea i evoluia lor. Cea mai veche i mai naltunitate de relief, situat n partea de nord a judeului, este format de muniiLeaota i Bucegi. Primul masiv,fiind alctuit din isturi cristaline, sedeosebete ca morfologie de Munii Bucegi, n a cror alctuire predomincalcarele, gresiile i conglomeratele. Subcarpaii alctuiesc cea de-a douatreapt de relief i ocup 23% din suprafaa judeului. Din punct de vederegeologic sunt alctuii din depozite paleogene la nord i neogene la sud.Aproape toat gama formaiunilor este cutat ntr-o succesiune latitudinal

de sinclinale i anticlinale puternic faliate. Nota dominant a reliefului o daufenomenele de alunecare i de eroziune torenial, care scot din circuitulagricol suprafee apreciabile de teren. Piemontul Cndeti constituie otreapt de relief care se deosebete prin alctuirea geologic, tectonic imorfologic att de Subcarpai, ct i de zona de cmpie. Interfluviile suntnetede, mpdurite, uor nclinate spre sud i fragmentate de vi mult mai

7


8/25

adncite n cuvertura de pietriuri. Cmpiile, care ocup peste 50% dinsuprafaa judeului, alctuiesc cea mai joas i cea mai tnr treapt derelief. Orientarea general a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mic aacestora, limea i gradul slab de fragmentare dau nota dominant a acestei

uniti. Din forajele existente se constat prezena unei cuverturi de pietriuride grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunc. ncondiii specifice de clim i vegetaie, pe aceste depozite s-au format celemai fertile soluri din jude.

1.3 Reteaua geograficaCel mai important rau care strabate jud. Dambovita este raul Ialomita

care izvoraste din muntii Bucegi, principalii sai afluienti fiindBizdidel,Crivat,Cricovul Dulce,Ialomicioara,Pascov,Raciu,Rateiu,Slanic siVulcana.Raul Arges izvoraste din muntii Fagaras avand ca afluientiDambovita si Sabarul.

1.4 ClimaTeritoriul jud. Dambovita apartine sectorului de clima continentala cu

veri calde, precipitati moderate si ierni blande.Valorile medii termice anuale

variaza intre 10grade C la campie, 6gradeC in zona de deal si 2grade C innord, la Vf. Omu.

Caracterul continental al climei este evidentiat de aplitudinea termicamaxima de 74,2grade C si minima de 33,8grade C.Amplitudinea medietermica oscileaza in jurul valori de 23grade C.

Precipitatile anuale inregistreaza valor cuprinse intre 500mm inextremitatea de sud a judetului si 1.400mm in zona montana.

Temperatura aerului variaz n limite largi din cauza diferenelor mari

de altitudine a reliefului. Mediile anuale depesc 10C n inutul de cmpie(10,1C la Titu i Geti), coboar pn sub 9C n inutul Subcarpailor ivariaz ntre 6 i 0C n sectorul montan. Pe culmile cele mai nalte devinnegative, cobornd chiar sub -2C (-2,6C pe vrful Omu). Mediile luniicelei mai calde, iulie, scad treptat de la cmpie (21,7C la Titu i Geti)ctre deal (21C la Trgovite) i munte (cca .5 - 6C) pe culmile montane

8


9/25

cele mai nalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva maicoborte n cmpie (-2,9C la Titu i -3,2C la Geti) comparativ cu zonade dealuri (-2,3C la Trgovite), din cauza frecventelor inversiuni termicecare se dezvolt n partea cea mai joas a judeului. ncepnd de la cca. 500

m n sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creterea altitudinii, pn lavalori sub -10C. Pe culmile montane cele mai nalte, mediile lunare celemai mici se nregistreaz n februarie cnd ating chiar -11C. Maximeleabsolute nregistrate pn n prezent au depit 40C, n zonele de cmpie ide dealuri (40,4C la Trgovite n ziua de 20 august 1946) i 22-25C nsectorul montan. Minimele absolute au cobort sub -30C n zona de cmpie(-31C la Geti n ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28C, n zona deluroas (-28,3C) la Trgovite n ziua de 25 ianuarie 1942) i pn la -38C pe

culmile montane cele mai nalte. Numrul mediu anual al zilelor de nghedepete 100 la cmpie, 110 n zona de dealuri (111,3 la Trgovite) i 260

pe culmile cele mai nalte ale munilor.

1.5 Precipitaiile atmosfericePrecipitaiile cresc substanial odat cu altitudinea. Cantitile medii

anuale totalizeaz 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Trgovite i peste 1300mm pe culmile montane cele mai nalte. Cantitaile medii lunare cele mai

mari se nregistreaz n iunie i sunt de 80,1 mm la Dmbovia, 85,l mm laTitu, 83,1 mm la Trgovite i 170 mm pe munii cei mai nali. Cantitilemedii lunare cele mai mici cad n februarie la cmpie (28,2 mm la Potlogi i30,3 mm la Titu) i deal (22,1 mm pe culmile cele mai nalte). Cantitilemaxime czute n 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Geti (13 iulie 1941), 190 mm laBilciureti (29 iunie 1928), 155,6 mm la Trgovite (1 iulie 1924) i peste110 mm pe munii nali.

1.6 Flora si vegetatiaIn zona de munte se constata o etajare a vegetatiei, incepand in zona

dealurilor unde predomina padurile de foioase,continuand cu rasinoaselecare in zonele superioare se transforma in tufarisuri de jneapan facandtrecerea spre pasiunile alpine.

9


10/25

In dealurile subcarpatice,alterneaza padurile de foioase si gorunete, iarin zonele de campie apar insular paduri de maces,corn, in timp ce la nivelulsolului exista o bogata patura de erbacee.

1.7 FaunaIn jud. Dambovita fauna este bogata si diversa.In zona montana celemai intalnite mamifere sunt: ursul, cerbul, mistretul si rasul.Pe langa acestease mai pot intalni mici vietuitoare, pasari, reptile, iar pe culmile Bucegilortraieste capra neagra.

In zona de deal traiesc rozatoare cele mai reprezentative fiind: iepurele,jderul, veverita, precum si unele carnivore precum ursul si lupul.

In silvostepa se pot intalni rozatoare, reptile si pasari cum arfi cocosul, cinteza si cotofana.In apele raurilor exista o varietate de speci de

pesti, celmai intalnit fiind pastravul, cleanul si mreana, iar in balti predominacrapul si carasul.

1.8 Rezervatii naturale

Izvoarele de la Corbii Ciungi. Este o rezervatie zoologica,

situata la 2,5km nord-vest de comuna Vanatorii Mici si la 5km de comunaCorbii Mari.Temperatura scazuta a apei a favorizat aparitia unor elementefloristicesi faunistice ce caracterizeaza zonele mlastinoase reci.

Punctul fosilier Plaiul Domnesc. Este o rezervatiepaleontolo gica situsta la 18km de Sinaia, la confluenta dintre Ialomita cuafluentul sau Ialomicioara.Fauna de crustacei existenta in rezervatie este unadintre cele mai bogate din lume, cuprizand peste 40 de specii si subspecii.

Rezervatia Zanoaga. Este o rezervatie floristica care se

intinde pe o suprafata de 983,3 ha, fiind situata pe versantul sudic si estic almuntelui Zanoaga.In cadrul rezervatiei exista paduri de molid, precum siunele speci termofile balcanice:scara de lemn, scorusul si stanjenelul

endemic. Rezervatiile din muntii Bucegi. Rezervatia Bucegi este

alcatuita din trei portiuni distincte: una situata pe versantii exteriori aimasivului si doua mai mici situate in bazinul vaii Ialomita.Cea mai mare

parte a rezervatiei cuprinde valea superioara a Cerbului, sectorul abrupt almuntilor Moraru, Bucsoiu Mic si Bucsoiu Mare, Omu, Padina Cruci si

10


11/25

Gaura.In vestul Bucegilor rezervatia se intinde pana la Saua Strunga.Dincadrul rezervatiei mai fac parte muntii Babele, Bucura si sectorul nordic alDoamnelor.

Rezervatiile din bazinul Ialomitei. In lungul raului

Ialomita au fost delimitate rezervatiile complexe Pestera-Babele si CheileZanoagei.Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperita cu

paduri de molid si jnepenisuri.

Trinovul de la Laptuci. Este o rezervatie stiintifica situata

pe cursul superior al Ialomitei, la o altitudine de 1.500m, ocupand osuprafata de 1,5 ha.Trinovul de la Laptuci cuprinde specii de plantelemnoase ca: molidul, mesteacanul, pinul si ienuparul pitic.

11


12/25

CAITOLUL IITURISMUL N JUDEUL TRGOVISTE

Trgovite este reedina i cel mai mare ora judetului Dambovita,Muntenia, Romania. Are o populaie de aproximativ 89.000 de locuitori.Reedin domneasc i capital ntre 1396 i 1714, oraul a deinut mai binede trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militari cultural-artistic al Tarii Romanesti

Oraul este situat pe o teras nalt de 260m, deasupra vii Ialomitei, lalimita dintre regiunea deluroasa subcarpatica i CAMPIA Inalta aTargovistei, care cuprinde interfluviul dintre raul Dambovita i rraul

Ialomita pn la contactul cu cmpia de divagare, joas i monoton, fiindo prelungire a cmpiilor subcolinare. Cmpia este desprins dinuniformitatea Campiei Romane, Trgovitea fiind aezat n sectorulsubcolinar al acesteia, parte a cmpiei Piemontane nalte a Ialomiei, i nvecintatea Dealurilor Subcarpatice.

Se spune, cu o unda de romantism ca, intr-un oras, toate drumurileincep de la gara- ca si cum gara ar fi un port cu doua orizonturi ingemanate :al plecarilor intoarcerilor si al spatiului urban propriu-zis -, ca, numai dinacasta poarta , sau prin aceasta poarta ti se releva, liminar,acel esential spirital locului.

Moto: Iubind si inaltand Targovistea ne iubim si ne ridicam tara sineamul. Lazar Petresc primar al Targovistei -1943

2.1 Cadrul geograficOrasul este situat pe o terasa inalta de 260m, deasupra vaii Ialomitei, la

limita dintre regiunea deluroasa subcarpatica si campie.Pe aici trecea drumulcomercial cel mai important care lega Transilvania de Dunare pe la Runcar-

Campulung-Targoviste-Targsor-Braila, cu ramificatiile spreBucuresti.Perioada medievala i-a adus recunoastera ca targ de importantaeuropeana, unde se schimbau marfuri sosite din trei continente, cu cele ale

producatorilor locali.Datorita pozitiei geografice favorabile,Targovistea este punctul de

plecare spre cateva tresee de o valoare deosebita pentru turismul romanesc:

12


13/25

la numai 60km se afla orasul Sinaia denumita perla vaii Prahovei , iar pe ovarianta a acestui traseu se ajunge la masivul Bucegi. Urmand firulDambovitei, se ajunge la culoarul Rucar-Bran, unde frumusetea peisajului simonumentele naturale, istorice si de aaaaarhitectura au dezvoltat o retea de

agroturism montan.De asemenea orasul se afla la numai 75km de Bucuresti si este un

important nod de cale ferata ceea ce faciliteaza contactele permanente cutoate orasele mari ale tarii, in toate domeniile vietii si activitatile sale.

2.2 IstorieSapaturile arheologice efectuate pe teritoriul si in imprejurimile

orasului, au dovedit ca aceasta regiune era locuita inca din neolitic.InMuzeul de Arheologie se gasesc vestigi ale culturi de tip Stangevo-Cris,Gumelnita, Cotofeni, apoi din perioada bronzului si din epoca fierului.

Bine ilustrate in sunt podoabe si unelte geto-dacice din vremea Daciei,Burebista si Decebal si ulterior monede ce dovedesc cuprinderea zonei inaria culturi materiale daco-romana(sec. I-III) si apoi bizantina(sec. V-VI). Incartierul Suseni din actualul Targoviste s-au gasit urme ale unei asezari dinsec. II-V peste care este suprapusa alta protoromana din sec. VIII-X. Pesteacestea s-a format o asezare rurala in sec. XII-XIV, din care s-a dezvoltattargul medieval.

Prima mentiune a orasului, la 1396 este facuta de cruciatul bavarezJohan Schiltberger.Primul act oficial, din 1406,este scris pe hartie catremanastirea Tismana de Io Mircea I Basarab, voievodul Tarii Romanesti,duce de Fagaras si Almas, comite de Severin, despot al pamanturilor lui

Dobrotici si domn al Darstorului, spre cunostinta acestora, atat celor de

acum si celor din viitor.

2.3 Centrul istoric

Centrul istoric al oraului Trgovite, construit n mare parte la sfritulsec. XIX i nceputul sec. XX este unul dintre puinele zone centrale dinoraele din spaiul extracarpatic care a scpat de campania de drmri din

perioada comunist, alturi de zonele similare din Craiova, Brila iBotoani.

13


14/25

Constituindu-se ca un ansamblu unitar, bine nchegat arhitectural,vechiul centru comercial din Trgovite s-a constituit pe locul vechiului trgmedieval din care nu a mai rmas astzi dect biserica cu hramul AdormireaMaicii Domnului.

n jurul acestei biserici, acum oarecum periferic ariei ocupate devechiul centru medieval, s-a constituit ansamblul urban de un pitorescspecific oraelor munteneti din sec. XIX, pe strzile cruia se desfura ise desfoar o mare parte din viaa social a oraului pn astzi.

Centrul istoric de astzi al Trgovitei s-a constituit n perioada derenatere a oraului, nainte fiind o zon destul de degradat, dar care nc

pstra prvlii vechi, cu ui metalice cu sisteme interesante de prindere, ceddeau locului un aspect medieval.

n perioada de spor demografic de la sfritul sec. XIX, n aceastzon s-au aezat negustori de etnii diferite, care au impregnat locului unaspect caracteristic pentru arhitectura centrelor urbane din teritoriileromneti aflate n afara Carpailor.

Aceast arhitectur, ce i are originile n Rusia, n trgurile apruteacolo n urma nceputurilor revoluiei industriale din acea ar, s-a extins ila noi, aducnd pe teritoriul rii noastre nite forme diferite de ambientulurban tradiional romnesc, ce implica construirea de case nconjurate cugrdini, care nu avea faad la strad.

Iniial, aceti negustori provenii mai cu seam din trgurilemoldoveneti sau ruseti s-au aezat n aceast parte pe atunci devenitmarginal n ambientul urban trgovitean, i au constituit aici o enclavarhitectural de tradiie apusean, cu case unite, de tip vagon, cu strzinguste, fr mult vegetaie, ce alctuiesc un ambient cu iz de ora apusean,dar care pstreaz tot farmecul unui ghetou balcanic comercial.

nainte de aceste case, aceti negustori au construit case cu unsingur etaj, cu prvlia la strad, unite ntre ele, n care camerele de locuit

erau situate nspre interior. Transplantarea unui plan urbanistic occidentalntr-un context balcanic a dus la apariia unor nepotriviri ce astzi apar ca

pline de pitoresc, cum ar fi insalubritatea spaiilor dintre strzi,inaccesibilitatea ariei urbane dintre strzi i inexistena unei strategii desistematizare n prealabil.

14


15/25

Arhitectura acestor case este una simpl, casele avnd n general unetaj, fiind de nlimi asemntoare, posednd galerii prin care se putea trecedintr-o cas n alta, cu balcoane cu fier forjat, i ancadramente neoclasicesau neoromneti or eclectice.

Dei calitatea realizrii multora dintre ornamente este ndoielnic,fiind folosit ghipsul i var de slab calitate, pitorescul acestui col de oraeste inconfundabil.

Casele au adpostit i adpostesc diferite magazine, unele dinpcate nefiind bine ntreinute, i nici renovate, dei se ncearc o reabilitarea acestei zone printr-o integrare turistic insuficient.

n timpul comunismului, s-a pus problema demolrii ntreguluiansamblu, ns autoritile oreneti au fost suficient de vigilente pentru a

mpiedica o asemenea pierdere mare.Astzi, centrul istoric al Trgovitei este un loc deosebit, important

pentru nelegerea arhitecturii urbane n zorile modernizrii Romniei, caremerit s fie restaurat dup principii moderne.

2.4 CulturaTargovistea a fost unul din marile centre de cultura ale evului mediu

romanesc si sud est european.Locuri de cult ortodox de mare valoare,precum Bisericile Domnesti, Manastirea Stelea si Dealu, biserca Mitropoliei,

a Targului dar si Biserica Catolica, sunt marturii ale gloriei secolelor trecute.O lunga insiruire de nume datorate Targovistei inseamna prioritati in

cultura romaneasca. Astfel calugarul Macarie a imprimat in teascurileManastirii Dealu , in vremea lui Radu cel Mare, primele tiparituri di tara inlimba slavona trei carti ecleziastice, traditia fiind continuata de DimitriLiubovici si de diaconul Coresi.Tot de aici dateaza si primele xilogravuriromanesti.

Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit

roman.Lucrarea sa Invataturile catre fiul meu Teodosie poate sta alaturi dePrincipele lui Machiaveli, ca una dintre scrierile europene importante dinsec. XVI.

Documente importante, manuscrise si carti rae pot fi vazute si studiatela Muzeul de Arheologie, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, MuzeulScriitorilor, Muzeul pictorului Petrascu. Casa Sindicatelor, a tineretului,

15


16/25

Casa de Cultura a Municipiului sunt de asemenea locuri de raspandireaculturii in oras.Aici au avut loc in ultimul deceniu doua editii internationalede teatru, numeroase festivaluri internationale de folclor; aici se desfasoaraFestivalul National de Romante Crizantema de aur care a ajuns la cea de-a

30-a editie.Vernisaje expozitionale, lansari de carte completeaza o intensaviata culturala.

2.5 Obiective turistice

Casa memoriala I.L. CaragialeReinfiintata in anul 1979 prin efortul conjugat al profesorilor si

oamenilor de cultura Ion Gavrila si Mihai Oproiu, intr-o casa construita instil rustic, casa memoriala "Ion Luca Caragiale" adaposteste marturii scriseale vietii si activitatii marelui dramaturg, nascut la Haimanale. Muzeul

prezinta vizitatorului marturii documentare, carti in editii princeps,fotografii, afise, mobilier de epoca, obiecte personale, care au rolul de aaduce in atentia vizitatorului viata cuframantarile si implinirile sale, ale geniuluidramaturgiei romanesti.

Manastirea Cobia

In localitatea Cobia se afla Manastirea

Cobia, ctitorita la 1572 de Badea Bolosin

Stolnicul sub domnia lui Io Alexandru Voievod;biserica, transformata in

nenumarate randuri, este tot ce a mai ramas din vechea Manastire Cobi.

Aceasta biserica a fost reparata dupa 1680

de Parvu Cantacuzino si, dupa 1723-1724

cand s-au prabusit boltile bisericii, a fostrestaurata de Comisia Monumentelor

Istorice la 1938.

Prin sapaturile arheologice din zona

ansamblului monastic de la Cobia, au fost

16


17/25

descoperite fundatiile vechiului turn contemporan bisericii (1571), precum si

urmele vechiului zid de incinta. Au aparut, de asemenea, urmele unor

locuinte de suprafata din secolul al XVI-lea.

Exteriorul poseda o decoratie unica in arhitectura noastra: paramentuleste alcatuit numai din caramida smaltuita , verde, ocru, sienna ceea ce da

un aspect de imensa bijuterie monumentului . Fatada este decorata cu firide

ce se intind pe toata inaltimea sa si sunt terminate in arc de cerc, cu

archivoltele marcate de un sir de caramizi. In contextul monumentelor din

Tara Romaneasca, biserica Manastirii Cobia interpreteaza , cu mijloace

specifice, prin simplificari pline de ingeniozitate, planul bisericii episcopale

din Curtea de Arges.

CAPITOLUL IIITARGOVISTEA DE AZI

17


18/25

Infatisarea orasului este rezultatul unui suflu inoitor, dinamic,in careinsa, nu se uita partea sa istorica.Vechiul si noul impletesc armoniosarhitectura municipiului Targoviste.Actiunile de echipare edilitargospodareasca tind sa creeze conditii de locuit tot mai confortabile.Noile

vile , hotelurile redotate, strazile si parcurile reamenajate contribuie la aerulmodern pe care il primeste orasul.

Denumita de unul din scriitorii targovisteni contemporani, MirceaHoria Simionescu, drept o Florenta Valaha , Targovistea isi asteapta cuospitalitate vizitatorii.Peisaje de o frumusete cuceritoare, climatul nuantat,fauna cinegetica bogata, monumentele istorice, traditia spirituala transmisa

prin folclor si etnografie sunt in masura sa starneasca interesul turistilor depretutindeni.

3.1 InvatamantIn oras sunt 16 gradinite, 14 scoli generale si 11 licee, dintre care, cele

cu mumele Ienachita Vacarescu, Ion Ghica, Carabela, Economic, VoievodulMircea au un renume confirmat an de an de catre invingatorii olimpiadelorscolare.Din anul 1991 functioneaza Universitatea Valahia, cu facultati destiinte economice, juridice, teologice si cu profil tehnic-constructii de masinimetalurgie.

3.2 SanatateMunicipiul Targoviste are o retea sanitara formata din cinci spitale cu

diverse profile si dispensare medicale de cartier.

3.3 Potential industrialCateva unitati economice importante la nivel national asigura

dezvoltarea in continuare a industriei orasului. Astfel: Romlux SA este celmai mare producator de surse de iluminat si accesorii in Romania.VictoriaSA ocupa un loc primordial in industria romaneasca de lacuri sivopsele.Combinatul de Oteluri Speciale care este cel mai mare

producator de oteluri din Romania, pentru rulmenti si scule si pentruindustria electrotehnica.W.T.S. fostul Saro SA fabrica strunguri dediferite tipuri, fiind singurul producator din tara de strunguri automate,

precum si alte masini unelte speciale pentru industria surselor delumina.Upet SA fondat in 1872 a dobandit experienta in ultimii 40 de

18


19/25

aniin studiul, proiectarea si fabricarea deutilaj petrolier si de robinete de uzindustrial.

Sectorul micii industri este reprezentat

de numeroase socitati avand ca profilconfectii, mobilier, produse chimice,constructi, industria lemnului, industriaalimentara.

Economia de piata asigura fara constrangeri a industriei si agriculturi, acomertului si culturii tarii, in care municipiul Targoviste isi va pastra loculde vatra de istorie si de oras mereu modern.

3.4 Monumente istorice

Ruinele Cetatii de la Targoviste si Turnul ChindieiVechea Cetate de Scaun a Tarii Romanesti de la Targoviste a fost

atestata de la 1396, cand Domnitorul Mircea cel Batran a mutat aici capitalade la Curtea de Arges.De-a lungul istoriei, constructiile Curtii Domnesti dela Targoviste au fost completatesi amplificate de domnitorii

Vlad Tepes cu inaltimea de27m (gazduieste expozitiaVlad Tepes Dracula, legenda siadevar istoric), Petru Cercel siMatei Basarab.Turnul Chindieia fost ridicat in timpul domnieilui Vlad Tepes, cu timpuldevenind simbol al orasului Targoviste.Petru Cercel ridica Biserica Mare

aCurtii si mareste Palatul Domnesc, iar Matei Basarab repara caseledomnesti, construieste baia turceasca si fortifica zidul de incinta.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din marea CurteDomneasca

19


20/25

A fost ridicata in 1583 sub domnia lui Petru Carcel , reparata de MateiBasarab si Constantin Brancoveanu pentru familia domnitoare si apropiatiiacesteia.Necropola a familiei lui Matei Basarab: lespedea funerara, bogatornamentata, a Doamnei Elina si mormantul fiului sau

Mateias.Catapeteasma din lemn de tei aurit, sculptata in 169, cu motivevegetale, zoomorfe si antropomorfe, ornamente fine ca broderia.In anul1698, echipa de pictori reprezentanti ai scolii targovistene condusa deConstantin Zugravu, realizeaza singura freasca pastrata din timpul luiConstantin Brancoveanu pana azi.Pictura interioara a fost terminata in1699.O valoare deosebita prin arta realizarii portretului o are freasca dintinda Bisericii domnesti, care cuprinde cea mai mare galerie de portretevoievodale din tara.Complexul National Muzeal Curtea Domneasca

pastreaza o serie de documente si obiecte care reinvie istoria orasului.

Mitropolia TargovisteScaunul mitropolitan a fost mutat la Targoviste in 1517, in timpul dumniei

lui Neagoe Basarab, ctitorul vechii Biserici a Mitropoliei, cunoscuta ca unadintre cele mai mari si mai frumoase biserici ale timpului.Adevarata bijuteriea arhiitecturii, biserica a fost construita dupa planurile arhitectului francezLecomte de Nouy in 1889, in locul biserici care a fost daramata.Portalurile

biserici se inscriu in prima varsta a sculpturii medievale, fiind completate cumotive geometrice abstracte si elemente de baroc.Din epoca brancoveneasca

biserica pastreaza decoratiile in piatra ale balustradei, precum sicatapeteasma, valoroasa prin bogatia si variatatea motivelor.In 1821, ininteriorul biserici a fost inchis inainte de afi ucis, Tudor Vladimirescu.Inmemoria acestuia,in curtea bisericii metropolitane a fost ridicata Crucea luiTudor Vladimirescu.

20


21/25

Manastirea DealuCtitorita de Radu cel Mare in

anul1501 si atestata documentar la1413, Manastirea Dealu domina orasul

dela inaltimea colinelor ce urca spreBucegi si Leaota.Impresionand prinarhitectura ce pastreaza armonia

proportiilor si plastica decorativa,intregul ansamblu a fost numit pe bunadreptate de Nicolae Iorga minune a artei orientale.Capodopera aarhitecturii religioase valahe, manastirea adaposteste morminteledomnitorilor Radu cel Mare, Vladislav al II-lea precum si capul lui Mihai

Viteazul.In interior biserica a fost pictata pentru prima oara in timpul luiNeagoe Basarab, mai tarziu fiind refacuta in spiritul trditiei bizantine

Manastirea alatura si un muzeu documentar care mai pastreaza o crucedin lemn de chiparos, ferecata in argint aurit daruita manastiri de catre Matei

basarab in anul1648.Aici a functionat prima tipografie din tara , undecalugarul Macarie a tiparit (Liturghierul).

Manastirea SteleaZidita pe ruinele unor constructii bisericesti din sec. XVI, manastirea a fost

construita in 1645, in replica la ctitorirea manastirii Soveja in sudulMoldovei.Aici a functionat in prima parte a sec al XIX-lea o scoalagreceasca unde au invatat Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu si IonHeliade Radulescu.Prima descriere a biserici a fost facuta de Paul de Alepcare fusese gazduit aici in 1653.In apropiere se afla vechiul centru comercialal orasului ce dateaza din sec. XVII.

Manastirea Stelea se inscrie ca o prezenta semnificativa in valorosultezaur cultural-istoric si artistic al Targovistei. Ansamblul arhitectural al

Manastirii Stelea reprezinta o zona cu profunde implicatii in evolutiaurbanistica a orasului medieval, cu constructii ridicate pe parcursul maimultor veacuri, ultima fiind ctitoria lui Vasile Lupu din anul 1645.

21


22/25

Biserica TarguluiO alta dovadaa puternicei vieti spirituale a orasului este si biserica ce

apartinea in trecut negustorilor si mestesugarilor din oras, denumita BisericaTargului, dupa cuvantul slav targ care inseamna loc de targ.Biserica

dateaza din sec. al XVIII-lea si a fost ridicata in anul 1654 de catre marelecarturar Udriste Nasturel- traducator, poet, editor, profesor.Fatadele au odecoratie geometrica si florala in graffitto, colorate in rosu saualbastru.Ferestrele si usile au ancadramente in piatra, cu motivemoldovenesti.

Monumentul eroilorRealizat prin subscripie public pentru a

comemora jertfa de 37 de eroi ai comunei nPrimul Rzboi Mondial, monumentul a fostdezvelit 26 octombrie 1933. Pe obeliscul din

beton, surmontat de un vultur cu aripiledefcute, se afl ncruciat o baionet i oteac de baionet deasupra crora se gseteo casc model Adrian. Pe frontispiciu arenscris: 1916 1918/ Cinste i laud eroilor/Comuna Finta/ ntregirea Neamului/(urmeaz un rnd ters prin dltuire)/ Luptade la Finta/ 22 i 23 novembrie 1916 n

prile laterale se mai gsesc urmtoarele texte: 1877 1878/ DomnitorulCarol I (dreapta) i 1653 mai 15/ lupta de la Finta/ Matei Basarab/ i/Vasile Lupu (stnga) Pe o plac din bronz, fixat pe postament, scrieRecunotin eroilor jertfii pentru aprarea patriei (22.VI.1941 9.V.1945), dedesubt fiind enumerai 28 de militari din localitate czui ncel de-Al Doilea Rzboi Mondial.

Poarta BucurestilorUna din cele patru porti de intrare in vechea cetate

de scaun din sec. XVI.Fundatiile portii au fostdezvelite in 1897, cu ocazia lucrarilor pentruconstructia Bulevardului Garii.

22


23/25

Muzeul de arheologieEdificiu special construit in 1938 dupa planurile arhitectului N.Ghica-

Budesti, pentru a fi muzeu.Inaugurat in 1944, adaposteste colectiaLapidariu care contine elemente de arhitectura si pietre de mormant din

sec. XVII(printre care si lespedea din marmura a mormantului patriarhuluiDionisie al Constantinopolului,decedat la Targoviste in 1696), recuperate dela vechea biserica a Mitropoliei din oras.

Muzeul tiparului si al cartii vechi romanestiMonument de arhitectura in stil neoromanesc, ridicat in sec. XIX, peste

beciurile zidite in 1668 de postelnicul Constantin Cantacuzino. Inaugurat in1967, muzeul unicul din tara de acest fel , prezinta istoria tiparului romanesc

de la 1508 la 1830: incunabule, miniaturi, hrisoave domnesti, pictura cu foitade aur, primele carti in limba romana, instrumente utilizate la scris si tiparit.

Muzeul scriitorilor targovisteniAmenajat in 1967 in fosta locuinta a scriitorului Ion Al.Bratescu-

Voinesti(1868-1946).Adaposteste manuscrise , fotografi, documente ce auapartinut unor scriitori targovisteni: Ienachita Vacarescu(1740-1797),VasileCarlova(1809-1839),Ion Heliade Radulescu(1802-1872),Grigore

Alexandrescu(1810-1885),Ion Ghica(1816-1897),Maica Smara(1857-1944).

Casa atelier Gheorghe PetrascuCasa-atelier "Gheorghe Petrascu", inaugurata ca expozitie permanenta la

12 aprilie 1970, aminteste vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-alegat prin panzele sale de Targoviste, de orasul care l-a primit in 1922 candsi-a construit aici o locuinta, orasul pasnic, patriarhal, care il atragea atat prinistoria sa lasata pe ruinele CurtiiDomnesti, dar si prin liniste si calm.

Influentat de N. Grigorescu, GheorghePetrascu se desprinde de acesta si isicreeaza un stil original, realizat inmodalitatea de a expune pe panza o

pasta consistenta plina de stralucire.

23


24/25

CONCLUZIE

Judetul Dambovita cu vechea cetate de scaun Targoviste, au unincarcat trecut istoric si cultural slab exploatat de turistii nostrii sau de ceistraini, principalul motiv din punctul meu de vedere fiind slaba promovare aacestora in mass-media, agentiile de turism sau in paginile de internet aleacestora.

Daca vreodata ajungeti in judetul Dambovita sau v-am trezitinteresul despre aceasta particica a Romaniei, iata cateva descrieri a

principalelor locatii turistice ale acestuia: Casa memoriala I.L.Caragiale incare s-a pastrat cateva obiecte personale ale dramaturgului,carti,mobilier deepoca, toate te duc cu impresia ca traiesti pentru cateva momente in acelevremuri.

Manastirea Cobia cu o decoratiune exterioara nemaiintalnita inarhitectura noastra, o delectare pentru ochiul oricarui vizitator mai ales

pentru cunoscatori,aceasta si multe alte manastiri si biserici isi asteaptavizitatorii ca sa isi dezvaluie trecutul istoric: Manastirea Stelea,Biserica

Targului,Manastirea Dealu.Monumentul Eroilor se inalta zvelt si impunator amintind trecatorului

curajul si sacrificiul eroilor nostri din cel de al doilea Razboi Mondial.Poarta Bucurestilor marcheaza locul unde era intrarea in vechea

cetate de scaun, Targoviste locul unde multi dusmani au venit cu scopul de alupta pentru cucerirea cetatii.

Toate acestea si multe alte obictive turistice asteapta sa fie vizitatesi aprciate de toti turistii interesati de acest judet plin de istorie,legendaavand multe de oferit curiosului, atingand cele mai mari asteptari.

24


25/25

Bibliografie

Pagini aurii2001-2002

Targovistea oras modern-Scurta istorie a romanilor(Dinu

G.Giurescu)

Stela Mariana Chitu -Vizitati Targovistea si monumentele istorice

Mircea Horia Simionescu -Targoviste- scurt discurs sentimental

Pagina de internet www.judetul dambovita.ro

25

REZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA

Documents

Transcript of REZENTAREA JUDETULUI DAMBOVITA