revolutiaindustriala-110319055037-phpapp02.ppt

7/17/2019 revolutiaindustriala-110319055037-phpapp02.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/revolutiaindustriala-110319055037-phpapp02ppt 1/38

SecoleleSecoleleXVIII - XIXXVIII - XIX



Hampshire secolul



• Evaluată în 1700 la 6,5 milioane, populaţia Anliei acrescut la ! milioane în 1760 "i la peste # milioane în 17!0, la care se a$ăuau % milioane în Irlan$a&

• 'ecensăm(ntul populaţiei $in 1!01 in$ica pentru'eatul )nit al *arii +ritanii "i Irlan$ei o populaţie$e 16 milioane, iar în anul 1!1, aceasta a a-uns la0,! milioane&

• .porul $emora/c consi$erail a asiurat o piaţăinternă $e mari proporţii "i o sursă importantă $eorţă $e muncă cu pon$ere $eoseită a cateoriilor$e v(rstă t(nără&

• 2oto$ată, el a atras $upă sine schimări importante

în structura socio3economică, proesională "i înme$iile rural "i uran a populaţiei, cu repercusiunisemni/cative asupra întreii vieţi economice "ipulice&



• 4a -umătatea secoluluial XVIII3lea ariculturaenleă nu preenta$eoseiri esenţialeaţă $e celelalte ţări$in Vestul Europei&• Ea se practica cu tehnici

"i tehnoloii tra$iţionale,

$ar în acela"i timp erau încă oarte numeroasec(mpurile comune&

• Începe procesul de răspândire, în Anglia, a unor noi metode agrotehnice,

experimentate şi aplicate în Olanda şi Franţa, de către personalităţi ca Jethro Tuli şilord Tonsend!• "o#e din $or%ol#, agricultor ilustru, al cărui domeniu atrăgea &i'itatori din întreaga(uropă reuşeşte, prin %olosirea îngrăşămintelor, să culti&e grâu pe terenuriconsiderate până atunci sterile!• )e#eell ameliora rasele de &ite, capre şi oi, intuind creşterea cererii de carne

care se &a %ace simţită odată cu sporirea populaţiei!



• n acela"i timp, începe să se maniesteenomenul numit procesul $e împre-muire8 apăm(nturilor $e către marii proprietari, care,

în apt, a repreentat $epose$area $e păm(nta ţăranilor, prin răscumpărare sau violenţă&• Actul $e împre-muire se acor$a $e către

9arlament, iar cel care aspira la un asemenea$ocument treuia să acă $ova$a că $ispune$e sumele necesare pentru valori/careaaricolă a întreii supraeţe împre-muite&

•Tre*uie remarcat şi %aptul că sistemul *ancar engle' era su%icient dede'&oltat în epocă pentru a răspunde cu promptitudine ne&oii de credit aagricultorilor care dispuneau de acte de împre+muire!

• În a doua +umătate a secolului al -.../lea au %ost apro*ate de către0arlament peste 1122 de asemenea acte, prin care circa 3 milioane deacri de pământ au %ost 4împre+muiţi5!



• Eectele procesului $e împre-muire8 au ostrapi$e "i s3au ăcut simţite în $ulu sens&

• n primul sens, cel economic, împre-muirile au

permis ormarea $e mari erme, princomasarea păm(nturilor "i a$optarea $emeto$e "tiinţi/ce, precum "i oţinerea uneipro$ucţii cu mult mai mare&

• n cel $e3al $oilea sens, cel social, împre-muirile au răit strati/carea socială "ipolariarea proprietăţii unciare&

• :evin oarte numero"i marii latiun$iari,$ispare clasa mi-locie rurală, iar ţăraniie;propriaţi sau lipsiţi $e c(mpurile comunevor $eveni /e muncitori aricoli, /e m(nă $elucru ietină pentru in$ustria te;tilă în

$evoltare, /e emiranţi în America&



• .altul $emora/c petrecut în $ecurs $e un secol rupe echilirulpree;istent între cerinţele $e pe piaţa internă în e;tin$ere "iposiilităţile $e pro$ucţie ale manuacturilor te;tile enlee,care aveau tra$iţii însemnate $e mai ine $e $ouă secole&

• Această ruptură $eclan"eaă, pe principiul reacţiei în lanţ, un"ir $e perecţionări "i $escoperiri tehnice&

• nceputul este ăcut în 17%% $e către mecanicul <ohn =a>, carea inventat suveica urătoare "i, ără pretenţia unei enumerărie;haustive, arătăm că au urmat? ma"ina $e tors inventată $e

<ames Harreaves, în 1765, ma"ina $e /lat a lui 'ichar$Ar@riht, în 176#, o nouă ma"ină $e /lat, în 17!5, a lui.amuel Brompton "&a&

• 9erecţionarea ma"inii cu aur, în 17!C, $e către <ames Datt,multiplică în proporţii consi$eraile orţa motrice a in$ustrieite;tile "i rupe $epen$enţa anterioară a acesteia aţă $ecursurile apelor&

• Altel spus, aplicarea ma"inii cu auri a lui <& Datt este startul înormarea in$ustriei te;tile enlee mo$erne, $e arică "iurană&



• :evoltarea in$ustriei rele antreneaă căutări "i $escoperiri înin$ustria chimică, pentru eectuarea operaţiunilor privin$ alirea,$eresarea, uscarea "i colorarea /relor "i ţesăturilor, tehnoloiiletra$iţionale repreent(n$ o pie$ică în prelucrarea cantităţilor sporite$e astel $e pro$use&

• :e asemenea, cerinţa cresc(n$ă $e utilae antreneaă $evoltareain$ustriei metalurice, $omeniu în care asistăm la $escoperiri "iperecţionări însemnate, ca, $e e;emplu? proce$eul aricării cocsului,$e către Araham :ar>, în 170# în 1750, +en-amin Huntsmanprelucreaă onta în /er or-ail în 17!C, Henr> Bort perecţioneaăprocesul $e pu$lare prin care se oţine oţel "&a&

• n urma acestor $escoperiri "i perecţionări, $ar mai ales a e;tin$eriiaplicării lor, metaluria î"i schimă locul $e $esă"urare, mut(n$u3se$in mi-locul pă$urilor în ainele caroniere&

• :evoltarea in$ustriei metalurice a ost avoriată "i $e importanteleresurse $e cărune "i $e minereuri $e /er $e care $ispunea Anlia&

• 9ro$ucţia $e metal cunoa"te cre"teri însemnate, $e la 5&000 $e tone în 170, la 6!&000 în 17!!, "i la 50&000 în 1!06&

• E;tracţia $e cărune urmeaă "i ea aceea"i cură ascen$entă, $e la 5milioane $e tone în 1750, la 10 în 1!00, "i la 16 în 1!#&

• F cauă, "i, în acela"i timp, eectul $evoltării metaluriei, $ar "i a

vieţii economice în eneral, o constituie $evoltarea transporturilor&



• ntr3o primă perioa$ă a revoluţiei in$ustriale s3au $evoltat în mo$ $eoseittransporturile pe canale&

• n al $oilea $eceniu al secolului al XlX3lea, Anlia $ispunea $e o reţea $e canale$e circa 6&C00 @m, care asiura transporturi ietine "i rapi$e, precum "i o mareGuenţă a tra/cului $e măruri, prin ecluele "i instalaţiile $e încărcare "i$escărcare cu care erau $otate&

• .(r"itul secolului al XVIII3lea "i începutul secolului al XlX3lea repreintă o perioa$ă$e mari răm(ntări "i căutări pentru perecţionarea unei noi orme $e transport, acelei pe calea erată&

• 2ransportul pe "ine este cunoscut "i olosit cu mult înaintea acestei perioa$e, maiales în $omeniul e;tracţiei $e minereuri, tracţiunea utiliată /in$, $e reulă, ceaanimală& n 17#0, numai liniile in$ustriale miniere $in reiunea ecastle

măsurau 600 @m&• nceputul tracţiunii cu auri este ăcut $e /rma Datt "i +oulton8 $in .oho l(nă

+irminhamJ, cea mai mare arică $e ma"ini cu auri a epocii "i careinauureaă, în 1775, prima locomotivă cu auri $in lume pentru cale erată cuecartament re$us, locomotivă cunoscută su $enumirea 2ram Enine8, laconstrucţia căreia au participat <ames Datt, Dilliam *ur$och "i 'ichar$ 2rcvithich&

• :evoltarea ulterioară a transporturilor pe căile erate repreintă "i o sinteă a$escoperirilor "i perecţionărilor în aricaţia $e oţel "i a ma"inii cu aur& 4a

începutul $eceniului patru al secolului al XlX3lea, $upă cum se apreciaă inliteratura $e specialitate&

• Anlia încheie revoluţia in$ustrială "i intră într3o nouă etapă, a procesului $ein$ustrialiare, în urma căruia in$ustria $evine ramura run$imentală a economiei

"i are un rol precumpănitor în e;pansiunea economică e;ernă&



î



• 'evoluţia in$ustrială în Kermania Kermania, ca urmarea lipsei unităţii statale, cunoa"te o evi$entă răm(nere

în urmă aţă $e Anlia&

• E;istenţa mai multor state cu populaţie ermanăconstituie un han$icap al vieţii economice ermane,parţial atenuat prin )niunea vamală, iniţiată $e 9rusia

în 1!1#, la care au a$erat toate celelalte stateermane, cu e;cepţia Austriei, p(nă în 1!%6&

• 9(nă Ia mi-locul secolului al XIX3lea însă in$ustriastatelor ermane păstra multe $in caracteristicileeconomiei me$ievale, $ominată $e me"te"uari "imanuacturi&

• :upă 1!50, urmare a cre"terii $emora/ce "i reormeiarare, statele ermane cunosc o intensi/care a vieţiieconomice, cre"teri importante în pro$ucţia in$ustrialăte;tilă "i cea aricolă, cu scopul, $e a satisacetreuinţele interne&



î



• 9roresele revoluţiei in$ustriale în Kermaniacele mai semni/cative au ost înreistrate în$omeniul in$ustriei rele, cu $eoseire $upă

uni/carea statelor ermane&• n urma a$optării unei puternice leislaţiiprotecţioniste se $evoltă, $upă 1!70, in$ustriarea, care, p(nă la s(r"itul secolului, o întrece

în realiări pe cea enleă& *etaluria,construcţiile $e ma"ini, în special $e materialrulant, chimia, electrotehnica "&a& cunosccre"teri "i realiări tehnice $e nivel mon$ial&

• .e cuvine menţionată "i atenţia $eoseităacor$ată întemeierii, $evoltării "i consoli$ării

învăţăm(ntului tehnic superior "i cercetării

"tiinţi/ce&



• :escoperiri semni/cative, care î"i pun amprenta asupra nivelului$e $evoltare a economiei ermane, ca motorul Ftto, :iesel,electric "&a& coneră in$ustriei $e prelucrare o artă superioară&

• :e asemenea, intervenţia statului erman a ost $eoseit $eputernică în construcţia $e căi erate, constituin$ un elementun$amental al uni/cării economice&

• Băile erate ermane însumeaă C%&000 @m în 1!#0, au o mare$ensitate în reiunile puternic in$ustrialiate, ca Destphalia,.ileia "i .a;onia, "i se aGă, $upă 1!76, în proprietatea statului&

• Bătre s(r"itul secolului al XlX3lea "i începutul secolului al XX3lea,Kermania începe să3"i creee un imperiu colonial propriu, prinane;ări $e teritorii $in Arica "i Asia&



' l ţi i $ t i lă i L ţ L ţ $ i



• 'evoluţia in$ustrială in Lranţa Lranţa, $e"i cutra$iţii $eoseite în in$ustria manuacturierăte;tilă, cunoa"te o $evoltare in$ustrialămo$ernă relativ t(rie&

• )nele împre-urări istorice, cum sunt măsurileeconomice sau cu implicaţii economice luate în perioa$a revoluţiei rancee, precum "i

pier$erile imense umane "i materiale leate$e răoaiele napoleoniene, au încetinitprocesul $e mo$erniare a onomieirancee&



• 4a acestea se poate a$ăua, $esiur, "i

$imensiunea re$usă a proprietăţii unciare tipicrancee, care nu are orţa economică necesarămo$erniării ariculturii "i reţine un sement preamare $in populaţia activă&

• n a $oua -umătate a secolului al XlX3lea, in$ustriaranceă cunoa"te realiări remarcaile în $omenii$e v(r ale epocii, precum cele ale metaluriei,

oţelurilor speciale, chimiei, aeronauticii,autovehiculelor, $ar, cu toate acestea, nivelul $e$evoltare a economiei rancee în ansamlu nupoate / caracteriat ca /in$ acela al unei ţări

in$ustrialiate&

A i lt ă t ă l l $ i t î



• Aricultura păstreaă rolul $ominant îneconomie, uraniarea este scăută, iar

întreprin$erile in$ustriale sunt, în porţie

$e !0M, $e mici $imensiuni, ele av(n$ între %35 ana-aţiNîntreprin$ere&



• 'evoluţia in$ustrială în 'usia $upă cum se apreciaă în



• 'evoluţia in$ustrială în 'usia, $upă cum se apreciaă înliteratura $e specialitate, preintă un ca aparte $e$evoltare economică& în privinţa ei, nu toţi autorii sunt $epărere că ar / cunoscut un proces $e in$ustrialiare mo$ern,

în sens vest3european, p(nă la .tratul primului răoimon$ial&

• Oară $e $imensiuni continentale, cu resurse naturale imense"i în mare parte necunoscute în acea vreme, 'usia cunoa"te

în a $oua -umătate a secolului al XIX3lea o serie $e înnoiri&

• 9rin reorma arară a$optată în 1!61, ţărănimea esteelierată $in ioaie "i împroprietărită, $ar acestea nu setransormă într3o premisă a unei $evoltari in$ustrialemo$erne susţinute, întruc(t împroprietărirea se ace nuin$ivi$ual, ci la nivelul o"tilor săte"ti, apt ce menţine în

continuare orţa $e muncă în aricultură&• E;ploatările $e /er "i $e cărune $in ainele =rivoiro "i

:oneţ, precum "i cele $e petrol $in -urul *ării Baspice suntolosite /e pentru in$ustria metalurică, leată, în principal,$e cerinţele armatei imperiale, /e pentru e;port, cum estecaul petrolului&

In$ustria te;tilă cunoa"te $e asemenea unele cre"teri



• In$ustria te;tilă cunoa"te, $e asemenea, unele cre"teri,prin $evoltarea $e mari arici, la 9etersur, *oscova"&a&, care prelucreaă umacul $in onele su$ice&.tatisticile epocii consemneaă, pentru anul 1#00, un

număr $e $ouă milioane $e muncitori salariaţi&

• :esiur, mult în ciră&,asolută, $ar oarte puţinraportat la populaţia 'usiei, care era $e circa 170

milioane&

• Băile erate cunosc "i ele o $evoltare însemnată, în a$oua -umătate a secolului al XlX3lea, lunimea liniilor

lor însum(n$, în praul primului răoi mon$ial, peste60&000 @m, în care este inclusă "i o linietranscontinentală, în lunime $e !&67 @m, inauurată

în 1#0C&



• Bu toată $evoltarea, reţeaua căilor erate esteinsu/cientă, $acă avem în ve$ere imensitateaspaţiului eora/c "i treuinţele economice $e peacesta&

• *ai treuie a$ăuat "i aptul că ecartamentul a$optateste mai mare $ec(t cel european, ceea ce ace caGuenţa tra/cului internaţional să /e mult înreunată&

• 9e aa celor arătate se poate aprecia că, la începutulprimului răoi mon$ial, 'usia era o ţară aricolă cuinsule $e in$ustrie&



• 'evolutia in$ustriala in .tatele )nite Ale Americii .tatele



• 'evolutia in$ustriala in .tatele )nite Ale Americii .tatele)nite Ale Americii, în momentul proclamării in$epen$enţeierau ţări pre$ominant aricole "i cu o populaţie relativre$usă&

• :e3a lunul secolului al XlX3lea, ele cunosc însemnaterăm(ntări, $eterminate $e cristaliarea statutului politic, întin$erea teritorială "i căutarea unui mo$el $e $evoltareeconomică&

• )rmare a unei rate a natalităţii e;trem $e ri$icată, precum "i

a valurilor $e imirări, populaţia .)A cunoa"te, într3un secol,un salt uria", $e la C la 100 milioane, "i este o populaţiepre$ominant t(nără, ceea ce imprimă un $inamism $eoseitvieţii economice&

• n plus, piaţa internă a .)A se caracterieaă printr3o mare

omoenitate, urmare a ceea ce socioloii numesc creuetulamerican8&

• Bu toate acestea, p(nă în praul secolului al XX3lea,economia .)A sueră $e o cronică lipsă $e raţe $e muncă,motiv pentru care pro$ucţia, at(t cea aricolă, c(t "i ceain$ustrială, are caracteristici proprii&



• n $evoltarea economică a .)A $eoseim în



• n $evoltarea economică a .)A $eoseim, înprincipal, $ouă etape? prima, p(nă la răoiul $esecesiune, în care economia se $evoltă în relativă$epen$enţă aţă $e osta metropolă, "i a $oua, $upă

acesta, c(n$ ea î"i ăse"te propriul $rum "i ritm $c$evoltare&• n esenţă, $evoltarea economică a .)A începe cu

aricultura, $omeniu în care ertilitatea e;cepţională aterenurilor virine "i imensitatea spaţiului eora/c

sunt actori avori(n$ pentru cultura cerealelor "icre"terea animalelor, $e"i cucerirea vestului se$ove$e"te a / o realitate e;trem $e aspră&

• 9ro$ucţia aricolă repreintă aa $e materii primepentru pro$ucţia alimentară, care în aa ei $e început

este concentrată în -urul ora"ului Bhicao&

• Boncomitent in$ustria te;tilă cunoa"te "i ea



• Boncomitent, in$ustria te;tilă cunoa"te "i ea$evoltări semni/cative, prin valori/careaumacului&

• • 9rima aacere în stil american8 o constituie însă

căile erate, construcţia lor /in$ o permanenţă avieţii economice $in .)A, încep(n$ $in $eceniulal treilea "i p(nă la s(r"itul secolului al XIX3lea&

• 2reuinţele enerate $e construcţia $e căi erateimpun $evoltarea in$ustriilor e;tractive,metalurice "i constructoare $e ma"ini, apariţiaprimelor societăţi pe acţiuni, iar ca urmare ara$ului înalt $e monopoliare, a primelor leiantitrust&

• :escoperirea petrolului la -umătatea



• :escoperirea petrolului, la -umătateasecolului trecut, imprimă vieţii economice a.)A un ritm "i $irecţii proprii $e $evoltare&

• 9rocesul $e in$ustrialiare în .)A se$esă"oară accelerat "i cu reultate care în$reptăţesc "i cons/nţesc poiţia lorrunta"ă în ierarhia mon$ială la începutulsecolului al XX3lea&

• E;pansiunea economică americană se acesimţită pe piaţa mon$ială încă înainte $eprimul răoi mon$ial, prin activităţile unor

mari societăţi, ca .tan$ar$ Fil, Keneral*otors, Lor$, )nite$ .tates .teel Bo, KeneralElectric "&a&



• 'evoluţia In$ustrială în <aponia $upă



• 'evoluţia In$ustrială în <aponia, $upă$ouă secole $e închistare eu$ală "iiolare voluntară $e restul lumii,

cunoa"te, la -umătatea secolului al XlX3lea, începutul Erei *ei-i, care seconstituie într3un amplu proces $e

reorme "i transormări ce au înscris3o într3un accelerat proces $emo$erniare&

• 'eormele "i transormările au viatat(t $omeniul politic, c(t "i pe celsocial "i economic&



• n $omeniul politic au ost a$optateprincipiile "i ormele oraniatorice ale

$emocraţiei mo$erne, concomitent curestaurarea puterii imperiale, iar în celsocial au ost $es/inţate relaţiile eu$ale&

• n $omeniul economic, se cuvinesuliniat rolul $eoseit pe care "i l3aasumat statul -apone în procesul $emo$erniare "i in$ustrialiare, prin apelultreptat, ra$ual, la iniţiativa particulară&



• *a"inile pătrun$ iniţial în in$ustria te;tilă, în cea $e



*a"inile pătrun$ iniţial în in$ustria te;tilă, în cea $eprelucrare a mătăsii la început "i, ulterior, a umaculuiimportat, iar în ultimele $ecenii ale secolului al XlX3lea, înin$ustria rea 3 metalurie, construcţii $e ma"ini, construcţii

navale spri-inite $e către stat prin comeni erme pe termenlun, pentru cerinţele armatei imperiale în ve$ereae;pansiunii teritoriale "i militare&

• :e asemenea, statul s3a implicat nemi-locit în preătirea

orţei $e muncă, prin sistemul $e învăţăm(nt $e toatera$ele? primar, proesional, liceal "i superior&

• ntr3un termen relativ scurt, $e trei $ecenii, <aponia a parcurs

în ritm accelerat $rumul $e la stat eu$al la un stat mo$eratin$ustrial&

• 4a s(r"itul secolului trecut, pe piaţa E;tremului Frientpro$usele -aponee concurau la ealitate cu cele enlee,

revolutiaindustriala-110319055037-phpapp02.ppt

Documents

Transcript of revolutiaindustriala-110319055037-phpapp02.ppt