revistaABBNR 2 2004 babbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis2-03.pdf · 2007-01-08 · “Utilizarea...

1

Sumar

AGENDÅ PROFESIONALÅ

Proiectul RameauDenise Rotaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

Cursurile de perfecõionare profesionalå. Serviciul comunicarea øi conservarea colecõiilorøi cursurile de perfecõionare profesionalå

Aurelia Perøinaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Proiect: un site pentru Revista Bibliotecii Naõionale a României

Letiõia Constantin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

BIBLIOTECA XXI

Asociaõia profesioniøtilor din informare øi documentare ADBS

Emil Tudor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

Asociaõiile de bibliotecå øi rolul lor în crearea societåõiiinformaõionale

Nick Moore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Biblioteca hibridåPeter Brophy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

DICÕIONAR DE BIBLIOTECONOMIE . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

ØTIRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

Reamintim cititorilor cå, în numårul trecut al buletinului nostru, amprezentat, în linii generale, necesitatea realizårii proiectului RAMEAUpentru bibliotecile din România.

Înainte de a prezenta evoluõia proiectului, vom relua succint etapele deînceput:

În urma întâlnirii dintre reprezentanõii ANBBPR, ABBNR øiMinisterului Culturii øi Cultelor (mai 2002), s-a hotårât traducerea øiadaptarea RAMEAU (Répertoire d’Autorité-Matière Encyclopédique etAlphabétique Unifié), cu scopul de a construi repertoriul enciclopedicstandardizat de autoritate pe subiecte.

Dupå obõinerea dreptului de autor øi a materialului de tradus - acordatde Biblioteca Naõionalå a Franõei (februarie-martie 2003) -, s-a constituit ungrup de 24 de traducåtori din 9 biblioteci (BNR, biblioteci judeõene øiuniversitare); CV-urile lor au fost trimise Bibliotecii Naõionale a Franõei.

În acest context, ABBNR øi Biblioteca Naõionalå au depus la ministerulde resort proiectul RAMEAU, în vederea obõinerii suportului financiarnecesar derulårii proiectului (mai 2003).

În zilele de 8 – 9 octombrie 2003, Biblioteca Naõionalå a României øiAsociaõia Bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României au organizatîntâlnirea de lucru cu grupul de traducåtori, cu scopul prezentåriiMetodologiei de traducere propuse de ABBNR øi BNR.

Aceastå Metodologie a vizat urmåtoarele probleme:

A. Modalitatea de traducere. În urma examinårii materialului trimisde cåtre partea francezå (Lista de autoritate pe suport hârtie øi baza de dateAuteurs, Titres uniformes, Mots-Matière), s-a optat pentru traducerea Listeide autoritate în forma în care ea a fost organizatå de francezi, adicå avândstructura unei enciclopedii ordonate alfabetic. Împårõirea pe domenii amaterialului conõinut pe CD ar fi fost extrem de dezavantajoaså, deoarecedin cei 231.598 termeni cât conõine întreaga bazå de date, numai 66.119 potfi identificaõi pe un domeniu conform clasificårii Dewey, adicå doar ¼ dinRAMEAU.

2

Proiectul Rameau

Denise Rotaru

AGENDÅ PROFESIONALÅ

Conform înõelegerii cu Ministerul Culturii øi Cultelor, s-a convenit catraducerea så fie efectuatå în afara orelor de program. Plata traducåtoriloreste stabilitå la 3 $ / paginå standard.

În ceea ce priveøte traducerea termenilor nesiguri sau a celor fåråechivalent în limba românå, grupul de traducåtori are la dispoziõie o listå dediscuõii RAMEAU pentru clarificarea øi rezolvarea acestor situaõii.

B. Corpul traducerii propriu-zise, cu precizåri referitoare la ceea cese traduce øi la materialele de referinõå utilizabile.

C. Suportul soft pentru traducere: softul dedicat RAMEAU a fostoferit gratuit de cåtre firma IME-România; pentru traducåtorii care nu auTINLIB în biblioteca în care lucreazå, se va face o instalare gratuitå alicenõelor necesare de client RAMEAU.

În urma discuõiilor purtate cu grupul de traducåtori, s-a convenit så setraducå din Ghidul de indexare capitolul referitor la Subdiviziunile flotante.Materialul de tradus a fost împårõit celor prezenõi. Colectivul de traducåtoride la Biblioteca Naõionalå a realizat øi traducerea primei pårõi a Ghidului deindexare referitoare la Regulile de indexare (s-au tradus astfel cele 600 depagini ale Ghidului de indexare francez).

Traducåtorii au efectuataceastå primå traducere ca pe otraducere-test, pentru o primåluare de contact cu materialulpropriu-zis (Lista de autoritateRAMEAU).

În momentul de faõå, se poateafirma cå au fost testate cu rezul-tate promiõåtoare posibilitåõile deadaptare ale grupului format latraducerea extrem de complexåreprezentatå de Lista de autoritateRAMEAU.

Aøteptåm (încå) deschidereafinanõårii.

À suivre…

BIBLIOPOLIS An I Nr. 2/2003

3

Se poate spune cå în anul 2003 una dintre dorinõele øi necesitåõilebibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României, aceea de perfecõionareprofesionalå, s-a înfåptuit pentru mulõi dintre colegii noøtri.

Asociaõia Bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României, avândsuportul financiar deosebit al Bibliotecii øi o ofertå generoaså din parteaCentrului de Formare, Educaõie Permanentå øi Management în DomeniulCulturii din cadrul Ministerului Culturii øi Cultelor, a organizat douå sesiunide cursuri de perfecõionare.

Temele de curs au fost modelate dupå necesitåõile øi prioritåõileidentificate la nivelul serviciilor din bibliotecå. Accentul s-a pus pe douådirecõii principale: iniõiere øi perfecõionare în biblioteconomie øi utilizareadiferitelor programe de calculator.

În ceea ce priveøte iniõierea în biblioteconomie, cursul “Bazelebiblioteconomiei øi øtiinõei informårii”, etapa I, a fost extrem de util unuinumår de 9 bibliotecari din toate serviciile de specialitate ale bibliotecii.Cursul va fi continuat, etapa a doua urmând så se desfåøoare în anul 2004,când fiecare participant va pregåti øi susõine lucrarea de absolvire, ce va stala baza atestårii în profesia de bibliotecar.

Tot în domeniul biblioteconomiei au fost organizate cursurile despecializare, sub genericul “Tradiõie øi modernitate în prelucrareadocumentelor”, cu cele doua module: clasificare øi catalogare. La acestecursuri au participat 12 bibliotecari din serviciile de Prelucrare, Bibliografianaõionalå øi Catalog colectiv, fiind dezbåtute øi aprofundate atât subiectespecifice, din activitatea curentå cât øi teme deosebite, care au ridicatprobleme de-a lungul timpului.

Cursurile de calculatoare au trezit un interes deosebit în rândulbibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României. Au existat multesolicitåri atât pentru cursul “Utilizarea Microsoft Word” cât øi pentru

Asociaõia bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României

4

Cursurile de perfecõionare profesionalå.Serviciul comunicarea øi conservarea colecõiilor

øi cursurile de perfecõionare profesionalå

Aurelia Perøinaru

“Utilizarea Microsoft Excel”. Din motive de ordin financiar, în cursulanului 2003, 25 de bibliotecari participå la aceste cursuri, ele urmând a ficontinuate anul viitor. Un accent deosebit s-a pus pe participarea salariaõilordin Serviciul Comunicarea øi conservarea colecõiilor la cursurile de utilizareøi operare în programul Microsoft Excel, program de calcul tabelar, carepermite procesarea datelor organizate în tabele, efectuarea numeroaselortipuri de calcule, operaõii care se regåsesc în activitatea conservatorilor dindepozitele bibliotecii sau a custozilor din sålile de lecturå.

Cursurile, în ansamblul lor, au fost extrem de interesante, atrågåtoare øi,mai ales, utile. Lectorii au dovedit competenõå în domeniile respective,metodå, talent pedagogic øi o atitudine de un înalt profesionalism.

Speråm cu toõii ca aceste cursuri så fie de un real folos tuturor celor careau beneficiat de programul de formare øi perfecõionare profesionalå din anul2003, iar rezultatele aplicårii cunoøtinõelor dobândite så aparå cât mairepede, îmbunåtåõind performanõele individuale øi contribuind, peansamblu, la creøterea eficienõei øi a calitåõii prestaõiei noastre în slujbacititorului.

SERVICIUL COMUNICAREA ØI CONSERVAREACOLECÕIILOR ØI CURSURILE DE PERFECÕIONARE

PROFESIONALÅ

Serviciul Comunicarea øi Conservarea Colecõiilor din cadrulBibliotecii Naõionale a României a beneficiat, în cursul anului 2003, de celmai mare numår de cursanõi în programul de perfecõionare profesionalå.

Direcõia aprofundatå a fost cea a utilizårii calculatoarelor øi aprogramului Microsoft Excel. Alegerea acestui program nu a fostîntâmplåtoare: s-a considerat cå facilitåõile de organizare a bazelor de date,de evidenõå øi de calcul sunt extrem de necesare pentru statistica activitåõiidin depozitele de carte øi din sålile de lecturå.

Pe baza cunoøtinõelor dobândite la cursurile de utilizare a programuluiMicrosoft Excel, la depozitele de carte a fost conceputå o aplicaõie prin carese poate õine evidenõa buletinelor de cerere primite de la sålile de lecturå øise poate realiza, în sistem automatizat, statistica nivelului de satisfacere aacestora. Aceastå aplicaõie oferå o imagine de ansamblu asupra tipurilor deoperaõii desfåøurate în depozitele de publicaõii, iar concluziile care se pottrage, clare øi argumentate prin date statistice, pot duce la måsuri deoptimizare a circuitului cårõii în bibliotecå.


5

Aceastå aplicaõie va fi dezvoltatå øi în cursul anului 2004, în aøa felîncât printr-o simplå interogare a bazei de date så se poatå afla situaõiazilnicå a activitåõii din fiecare depozit: buletine servite la salå, împrumuturi,cårõi pentru expoziõii, cårõi primite în gestiune etc.

Scopul tuturor acestor acõiuni este creøterea calitåõii activitåõii, prinutilizarea eficientå a programelor øi a calculatoarelor aflate în dotareadepozitelor de carte, prin perfecõionarea profesionalå øi mobilizareacorespunzåtoare a salariaõilor din acest serviciu.

(Articol realizat pe baza informaõiilor culese de la Depozitul de carte,et. 1, din Biblioteca Naõionalå a României)


6

Public õintå:

bibliotecari øi persoane care lucreazå în domenii info-documentare, studenõi la bibliologie øi, în general, la facultåõileumaniste, cercetåtori din domeniile umaniste, persoane interesatede fenomenul producerii øi receptårii cårõilor øi a altor tipuri dedocumente în România.

Obiectivele site-ului:

- så comunice mai eficient øi mai modern tematica øi conõinutulnumerelor revistei;

- så creeze un feed-back mai eficient øi mai modern cu publiculõintå al publicaõiei, din Bucureøti øi din õarå;


7

Un site pentruRevista Bibliotecii Naõionale a României

Letiõia Constantin

- så lanseze (vezi butonul Pårerea ta) o serie de teme de dezbaterela care sînt invitaõi så participe toõi cei care acceseazå site-ul. Publicaõia îøi propune ca, pe baza acestor discuõii, så îøistabileascå sumarele numerelor viitoare (în funcõie de subiectele,de zonele de interes, de orizontul de aøteptare al vizitatorilor site-ului, aøa cum rezultå ele din discuõiile purtate pe Pårerea ta);

- så îøi atragå colaboratori (autori de articole, referenõi) din rîndulstudenõilor øi al cercetåtorilor din domeniile umaniste øi mai alesdin domeniul bibliologiei øi øtiinõei informårii (vezi butonulAøteptåm articolele dumneavoastrå);

- så ofere periodic, în special studenõilor de la facultåõile debibliologie øi cercetåtorilor domeniului, rezumate ample alecårõilor øi revistelor de specialitate apårute în õarå øi în stråinåtate(vezi butonul Rezumate în bibliologie);

- site-ul îøi propune, lansând øi o versiune în limba englezå, såpromoveze publicaõia, astfel încât ea så ajungå mult mai repede øimult mai eficient (øi) la cititorii din stråinåtate.

Rezultate aøteptate:

- creøterea numårului de cititori (vizitatori) cu 20 – 30%;

- atragerea a noi grupuri-õintå (ale publicaõiei);

- creøterea numårului de noi colaboratori (autori de articole,referenõi) din rândul studenõilor, cercetåtorilor etc.;

- o mai bunå racordare a sumarului publicaõiei la orizontul deaøteptare øi la zonele de interes.

Frecvenõa actualizårii site-ului:

- o datå la 3 luni.


8

Structura site-ului:

Homepage


9

Ultimul numår


10

Înfiinõatå în anul 1963 cu scopul reunirii tuturor profesioniøtilor dindomeniul informårii øi al documentårii, ADBS (pânå în anul 1993 asociaõias-a numit Asociaõia francezå a documentariøtilor øi bibliotecarilorspecializaõi) numårå aståzi peste 5.600 de membri øi este una dintre celemai importante asociaõii de specialiøti în informaõie din Europa.

Obiectivul asociaõiei este de a contribui la promovarea documentårii øila sprijinirea exercitårii profesiei de documentarist øi a celei de bibliotecarprin diferite mijloace, cum ar fi:

- dezvoltarea relaõiilor din interiorul profesiei prin intermediulreuniunilor, vizitelor, congreselor, publicaõiilor, expoziõiilor, cålåtoriilorde studiu etc.;- apårarea intereselor profesioniøtilor din domeniul documentårii –demersuri fåcute în colaborare cu diferite organisme interesate, sindicatesau patronate, øi cu reprezentanõii administraõiei publice pentruîmbunåtåõirea accesului documentariøtilor øi bibliotecarilor specializaõila slujbele din domeniul public sau privat;- perfecõionarea profesionalå prin implicarea în formarea iniõialå øiorganizarea de stagii de formare permanentå, de studii øi de cercetåri îndomeniul øtiinõelor øi tehnicilor informårii.

Organizarea ADBS

Adunarea Generalå

Adunarea Generalå a ADBS este formatå exclusiv din membri activi(persoane fizice având o formaõie sau o experienõå profesionalå în domeniuldocumentårii øi persoane mandatate ale unor persoane juridice - organismesau colectivitåõi - al cåror domeniu de activitate este documentarea) care aucotizaõia plåtitå la zi.

11

Emil Tudor

Asociaõia profesioniøtilor din informare øidocumentare

- ADBS -

BIBLIOTECA XXI

În afara membrilor activi, din asociaõie mai fac parte donatori øi membrionorifici. Donatorii sunt persoane fizice sau juridice interesate deactivitåõile din domeniul documentårii, care contribuie anual cu o sumåegalå sau mai mare de 5 ori faõå de cotizaõia de bazå. Membrii onorifici sunt,la propunerea Consiliului de administraõie, persoane fizice sau juridice careau adus servicii deosebite asociaõiei.

Consiliul regiunilor øi Grupurile regionale

Un grup regional este format din membri activi ai asociaõiei carelocuiesc sau profeseazå într-o regiune formatå dintr-unul sau mai multedepartamente*. Aceøtia aleg, în fiecare an, un Birou, compus din cel puõinun delegat regional, un secretar øi un trezorier. Mandatele acestora se potreînnoi de la an la an. Adunarea delegaõilor regionali formeazå ConsiliulRegiunilor.

Consiliul sectoarelor øi grupurile sectoriale

Un grup sectorial este format din membri activi ai asociaõiei care îøiexercitå profesia într-un anumit sector economic. Grupul alege în fiecare anun reprezentant øi, eventual, unul sau mai mulõi adjuncõi. Adunareareprezentanõilor de sectoare formeazå Consiliul sectoarelor.

Consiliul de administraõie

Asociaõia este administratå de un Consiliu de administraõie compus dinmembri activi aleøi de Adunarea generalå, din 3 membri aleøi de Consiliulregiunilor øi din alõi 3 membri aleøi de Consiliul sectoarelor. Toõi membriiConsiliului de administraõie sunt aleøi pentru o durata de 3 ani; aceøtia potfi realeøi, dar nu pot îndeplini mai mult de 3 mandate consecutiv. Consiliul,compus dintr-un numår de membri între 25 -30, stabileøte politica asociaõieiøi este condus de Preøedintele Asociaõiei. Acesta, de comun acord cuConsiliul, poate delega o parte din atribuõiile sale anumitor membri aiConsiliului, ai Asociaõiei sau chiar unor persoane din afara acesteia.

Consiliul de administraõie alege în fiecare an, din rândul membrilor såi,un birou executiv format dintr-un preøedinte, un secretar general øi untrezorier.


12

* Specifice organizårii teritorial-administrative a Franõei.

Biroul poate så aibå în componenõa sa unul sau mai mulõivicepreøedinõi, un secretar general adjunct.

Biroul executiv este responsabil de îndeplinirea deciziilor Consiliuluide administraõie, ia deciziile necesare în intervalul dintre douå reuniuni aleConsiliului (în faõa cåruia øi råspunde pentru aceste decizii), îndeplineøtealte atribuõii încredinõate de Consiliu.

Comisiile naõionale

Comisiile naõionale sunt grupuri de experõi øi profesioniøti cuexperienõå care au misiunea de a consilia diferitele organisme de conducereale asociaõiei. Comisiile desfåøoarå activitåõi de studiu øi îøi asumå rolul depopularizare a acestora prin organizarea de manifeståri øtiinõifice, precum øiprin redactarea publicaõiilor.

Grupuri de lucru pe specializåri din domeniul informårii øi aldocumentårii

Ca råspuns la dorinõa mai multor membri ai ADBS, începând cu anul2003, au fost create grupuri de lucru specifice diferitelor specializåri aleinformårii øi documentårii. Aceste grupuri pot fi formate øi pentru un anumitproiect profesional. Ele îøi propun så faciliteze celor care au aceeaøispecializare schimbul de experienõå øi colaborarea pe anumite teme(specificitate øi competenõe, elaborare de norme, relaõia øicomplementaritatea cu alte specializåri apropiate etc.).

Aceste grupuri de lucru au øi rolul de a promova øi a facilita acõiunileîntreprinse de ADBS, atât în interiorul Asociaõiei, cât øi în afara acesteia, dea propune stagii de pregåtire care så fie adaptate specializårii respective.

Resursele financiare ale Asociaõiei

Resursele financiare ale Asociaõiei sunt asigurate de cotizaõiilemembrilor, sumele obõinute din remunerarea diferitelor produse øi serviciioferite de asociaõie (publicaõii, activitåõi de formare profesionalå, congreseetc.), de veniturile de pe urma unor bunuri øi valori ale asociaõiei.


13

Asociaõia este abilitatå så primeascå subvenõii øi så aibå venituri de peurma unor contracte de servicii.

Activitatea editorialå a Asociaõiei. Documentaliste-Sciences del’information

ADBS publicå numeroase lucråri în domeniul biblioteconomiei øiøtiinõei informårii.

Revista Documentaliste - Sciences de l’information este cea maiimportantå publicaõie a Asociaõiei profesioniøtilor din informare øidocumentare din Franõa. Consacratå serviciilor, tehnicilor, industriilor,politicilor øi profesiilor din domeniul informårii øi al documentårii, revistase adreseazå bibliotecarilor, documentariøtilor, brokerilor de informaõie,responsabililor serviciilor de informare øi de documentare, diferiõiloradministratori de resurse documentare, viitorilor profesioniøti dar øiprofesorilor, studenõilor øi cercetåtorilor din domeniul øtiinõei informårii.

Revista este difuzatå în Franõa în mediile profesionale øi universitare øiîn afara Franõei în peste 24 de õåri, în special în õårile francofone.

Consiliul de redacõie al revistei este format din 15 personalitåõi dindomeniul øtiinõei informårii din Franõa øi dintr-un numår semnificativ decolaboratori øi de profesioniøti din Belgia, Canada, Spania, SUA, Italia,Maroc, Portugalia, Senegal, Elveõia, Tunisia.

Documentaliste - Sciences de l’information este structuratå în 4 marirubrici:

- Noutåõi în informare øi documentare;- Studii;- Cronica profesiei;- Bibliografie specializatå.Aceste rubrici sunt încadrate de editorial øi de textele de prezentare ale

articolelor în limbile germanå, spaniolå øi englezå.

ADBS este o structurå socio-profesionalå care poate anticipa øi carepoate juca un rol activ în evoluõiile importante ale profesiei. În contextulnumeroaselor provocåri øi cerinõe ale societåõii informaõionale, ADBSexprimå poziõia profesioniøtilor informårii øi documentårii în numeroasedomenii importante cum ar fi dreptul la informaõie, mårirea numårului delocuri de muncå în domeniul informårii øi documentårii, recunoaøtereacalificårilor øi competenõelor profesioniøtilor domeniului etc.


14

Nick Moore

ASOCIAÕIILE DE BIBLIOTECÅ ØI ROLUL LORÎN CREAREA SOCIETÅÕII INFORMAÕIONALE

Serviciile informaõionale øi de bibliotecå pot avea o contribuõieimportantå la dezvoltarea economiilor pe baze informaõionale øi asocietåõilor cu activitate informaõionalå intenså. Totuøi, contribuõia acestorservicii este adesea neluatå în seamå. Pentru început, atenõia se concentreazåasupra tehnologiei. Mai precis, acum sunt în dezbatere modalitåõile de aconstrui øi de a gestiona cât mai bine infrastructura tehnologicå. Pe måsuråce aceste probleme vor fi rezolvate, oamenii vor deveni mai preocupaõi decrearea conõinutului informaõional – cum så genereze în cel mai bun modinformaõiile care pot fi transmise prin noile reõele.

O datå ce economia pe baze informaõionale ajunge la maturitate, sepoate acorda atenõie unei întrebåri mult mai importante: cum putem stoca,gestiona øi utiliza informaõiile într-un mod eficient? Profesioniøtii dindomeniul informaõional øi biblioteconomic pot contribui cel mai mult laacest al treilea nivel al dezbaterii, sprijinind dezvoltarea strategiilorinformaõionale ale unei õåri. Asociaõiile de bibliotecari din întreaga lumeîncep så recunoascå necesitatea dezvoltårii propriului cadru strategic, astfelîncât ele så poatå contribui mai eficient la dezbaterea mai largå, realizatå lanivel naõional.

Aceste cadre strategice sunt necesare pentru a stabili øi a comunica atâtviziunea asupra societåõii informaõionale, cât øi contribuõia profesioniøtilordin domeniul informaõional la dezvoltarea acestei societåõi.

Strategiile faciliteazå stabilirea prioritåõilor, fapt care ajutå la folosireaoptimå a resurselor. O declarare clarå a strategiilor face cu putinõå capartenerii noøtri så øtie ce ne propunem så facem. Întrebarea esenõialå lacare trebuie så råspundem este, în consecinõå, urmåtoarea: cum potprofesioniøtii din domeniul informaõional øi biblioteconomic så ajute laconstruirea unei societåõi informaõionale, bazatå pe o economie întemeiatåpe cunoaøtere?

(traducere de Cristina Marinescu)

(articolul a apårut în IFLA Journal, München, vol.27, nr.3, 2001, p.171-175 øi a fost inclus în Biblioteconomie: culegere de traduceri, nr.4/2003)


15

Peter Brophy

BIBLIOTECA HIBRIDÅ

Conceptul de bibliotecå hibridå a apårut în ultimii ani, odatå cudezvoltarea – în toate categoriile de biblioteci – a unor servicii dedocumentare øi de asistare a cercetårii, bazate pe tehnologiile informårii øicomunicårii, care se adaugå activitåõilor tradiõionale axate pe tipårituri øi pecontactul direct cu publicul. Fårå a putea preciza originea acestui concept,se poate afirma totuøi cå el s-a impus cu prilejul lansårii celei de a treia øiultime faze a Programului bibliotecilor electronice din Marea Britanie -eLib. Responsabilul acestui program – Chris Rusbridge – aprecia cå“biblioteca hibridå a fost conceputå pentru a reuni, în cadrul unei bibliotecioperaõionale, un larg evantai de tehnologii provenind din diverse surse øi, deasemenea, pentru a începe studierea sistemelor øi serviciilor integrate îndouå tipuri de medii: electronic øi tipårit. Biblioteca hibridå trebuie såincludå accesul la toate tipurile de resurse, prin intermediul diverselortehnologii utilizate în lumea bibliotecilor digitale, indiferent de suport”.

Servicii tradiõionale øi servicii digitale. Atât serviciile tradiõionale(axate pe tipårituri), cât øi cele electronice prezintå o serie de inconveniente.

Astfel, în modelul tradiõional: - fiecare document (carte, numår de periodic sau volum, dacåperiodicele sunt legate) trebuie utilizat succesiv (doar de un singurcititor); - biblioteca nu poate stoca decât un numår limitat din ansambluldocumentelor care ar putea så-i intereseze pe cititori; - lentoarea proceselor de publicare øi lungile peregrinåri de laautor la editor, apoi la tipograf, la difuzor øi în cele din urmå labibliotecå, fac documentele deja depåøite atunci când ajung så fieintegrate în colecõii; - pentru documentele puõin cerute, costurilede achiziõie øi de conservare sunt deosebit de ridicate, îndeosebidin cauza cheltuielilor cu personalul øi cu localul;


16

- manipularea fizicå a documentelor (aranjarea sau curåõarearafturilor) se dovedeøte a fi øi ea costisitoare; - documentelefrecvent consultate – cum ar fi manualele – se deterioreazå øitrebuie înlocuite, cu condiõia, desigur, de a fi în permanenõådisponibile.

În modelul electronic: - calitatea surselor este adesea nesigurå sau pur øi simplu nu poatefi verificatå; - este dificil så parcurgi un document în detaliu, întrucât afiøajulse realizeazå numai printr-o paginå ecran, dupå o paginå ecran;- modelul economic ridicå probleme, în måsura în care elpresupune importante restricõii în consultarea informaõiilorvaloroase; - conservarea acestor documente råmâne o problemådeschiså, iar dispoziõiile în materie de depozit legal sunt foartelimitate;- biblioteca electronicå are o contribuõie reduså la interacõiuneasocialå, deoarece studiile “colective” prin intermediul acestortehnologii au încå un caracter artificial øi sunt de micå amploare,ceea ce le face puõin atractive (lumea virtualå nu posedå încå toateatracõiile lumii reale).

Aceastå scurtå trecere în revistå demonstreazå cå atuurile indiscutabileale modelului electronic sau digital nu sunt suficiente pentru a-i asiguradominaõia exclusivå într-un viitor previzibil. Într-adevår, nu numai cåbiblioteca tradiõionalå prezintå încå un numår mare de avantaje dar, în plus,acest “sistem patrimonial” înseamnå investiõii enorme care s-au acumulat întimp øi care påstreazå o valoare imenså. Este de neconceput ca societatea såøteargå, dintr-o miøcare, toate cunoøtinõele seculare disponibile numai pehârtie. În plus, dupå toate aparenõele, hârtia råmâne suportul privilegiatpentru majoritatea publicaõiilor curente.

Aøadar, se va continua furnizarea unei varietåõi de suporturi øi deservicii. Utilizatorul trebuie så poatå så acceadå la servicii cu ajutorul unorinterfeõe coerente øi compatibile, pentru a nu fi nevoit så-øi ajustezestrategiile øi sintaxele de cåutare de fiecare datå când doreøte så utilizeze oresurså. Aceastå preocupare a dus la realizarea aøa numitelor “ghiøee” -puncte de acces la mine de informaõii disponibile în lumea întreagå. Acesteghiøee trebuie så cuprindå, în egalå måsurå, atât resurse electronice în textintegral, cât øi “ghizi” bibliografici cåtre documente editate pe suport


17

tradiõional. Ele sunt o componentå esenõialå a bibliotecii hibride.La acestea se adaugå un nou element, atunci când fiecare bibliotecå este

consideratå într-un context mai larg. Acest context poate fi geografic (spreexemplu, aria urbanå deservitå), referitor la un domeniu particular (muzicasau medicina, spre exemplu) sau poate fi definit prin raport la interesecomune (cazul în care mai multe biblioteci universitare coopereazå pentruelaborarea unui catalog colectiv al colecõiilor lor). Este necesar så seconceapå un ghiøeu care så prezinte utilizatorilor individuali aceste grupuride resurse ca øi cum ar fi vorba de un ansamblu unic. În Marea Britanie,astfel de grupuri au fost denumite buchete (chumps).

Ca så dåm un exemplu concret extras din cea de a treia fazå aprogramului eLib, am putea prezenta un “buchet muzicå” sub forma uneiresurse unice, accesibilå utilizatorilor tuturor bibliotecilor care participå laacest program. Desigur, în anumite cazuri, trebuie så putem identificabiblioteca surså, pentru a permite utilizatorilor så se deplaseze acolo spre aputea consulta colecõiile pe loc. Gestiunea “buchetelor” sau a grupårilor deresurse este, prin natura ei, complexå, întrucât se bazeazå pe acorduri decooperare între instituõii diferite care deõin, fiecare, resurse particulare, unpublic particular øi obiective particulare.

Conceptul de bibliotecå hibridå oferå specialiøtilor un model dedezvoltare adaptat conõinuturilor øi serviciilor eterogene ale lumii reale. Deaici øi imensul interes pe care l-a stârnit în sectorul bibliotecilor universitaredin Marea Britanie, unde s-a dezvoltat conceptul asociat DNER(Distributed National Electronic Resource). Finanõatå øi puså la punct deJISC (Joint Information Systems Committee), DNER este definitå cagestiune a accesului pe Internet cu resurse validate. Totodatå, ea mai esteprezentatå øi ca o colecõie de referinõå de resurse electronice.

De la idee la realizare. Bibliotecile hibride øi “buchetele” nu serealizeazå de pe o zi pe alta. Înainte de a putea instala servicii operaõionale,este necesar så se rezolve o serie de probleme cruciale care õin de cercetareøi de dezvoltare. O parte dintre aceste probleme au fost luate în consideraõieîn cadrul celei de a treia faze a programului eLib. Proiectul HyLiFe (HybridLibrary of the Future) a tratat problemele de organizare øi de încadrare øi apublicat pe Web o aøa-numitå “cutie cu unelte”.

Interoperabilitatea. Fårå îndoialå, cea mai importantå dintrechestiunile legate de biblioteca hibridå este interoperabilitatea. Aceastapoate fi definitå ca exigenõa unei interacõiuni armonioase, fårå intervenõie


18

umanå, în ansamblul serviciilor. Ea trebuie abordatå din cinci unghiuridiferite:

- Interoperabilitate tehnicå - se referå la normele necesareinteracõiunii sistemelor, ca øi la stocare, la transport øi lacomunicarea datelor;- Interoperabilitate semanticå - îøi propune så normalizezeterminologia utilizatå pentru descrierea obiectelor sau aconceptelor; interoperabilitatea la nivel semantic s-ar puteasprijini pe utilizarea unui tezaur;- Interoperabilitate politicå sau umanå - se referå la exercitareacontrolului asupra resurselor (deciziile de a fi puse sau nu ladispoziõie) sau la capacitatea personalului de a manipula sistemecomplexe, fiecare din acestea punând probleme particulare dinmomentul în care se intenõioneazå transformarea produsului finalîntr-un serviciu integrat;- Interoperabilitate intersectorialå - are ca scop så facilitezeschimburile de date øi de colecõii de naturå informativå întresectoare sau medii diferite. Cel de al 5-lea Program-cadru alComisiei Europene vizeazå promovarea schimburilor întrebiblioteci, muzee øi alte instituõii ale memoriei;- Interoperabilitate internaõionalå - se referå, între altele, lachestiuni de ordin lingvistic øi cultural.

Adoptarea generalizatå a protocolului Cåutare øi recuperare Z39.50este unul dintre rezultatele cele mai semnificative ale dezbaterii din ultimiiani cu privire la interoperabilitate. Z39.50 permite utilizatorilor så consultesimultan mai multe baze de date. El a fost definit în primul rând pentru ceicare concep øi vând sisteme de biblioteci, astfel încât så se asigureinteroperabilitatea produselor obõinute. Avem de a face, la ora actualå, cu unîntreg evantai de profiluri Z39.50 care limiteazå alegerea normelor de bazåøi nu specificå opõiunile de aplicare decât în måsura în care sunt necesarepentru a optimiza øansele de reuøitå ale interoperabilitåõii.

Descrierea resurselor. Descrierea resurselor ridicå probleme multipleøi complexe. Biblioteca hibridå îøi propune så ofere utilizatorilorposibilitatea de a accede, într-o manierå transparentå, nu numai la diversecataloage, ci øi la o largå selecõie de resurse. La nivelul documentuluiindividual, incoerenõele în metodele de catalogare øi în normele aplicateîngreuneazå cåutarea încruciøatå în cataloagele diferitelor instituõii. Acestedificultåõi sunt agravate øi mai mult de diversitatea sistemelor de informare.


19

La nivelul colecõiilor, problema fundamentalå constå în elaborarea unuisistem de ghidare pentru a putea accede la informaõiile conõinute în fiecarebazå de date øi în definirea condiõiilor acestui acces. În lipsa unui ghid alcolecõiilor (care ar putea permite aprecierea pertinenõei øi accesibilitåõiicolecõiilor, înainte de a purcede la cercetare), utilizatorii vor fi tentaõi, fåråîndoialå, så efectueze o cercetare încruciøatå asupra ansamblului bazelor dedate (cataloage). De aici problemele de extensibilitate, provocate desupraîncårcarea sistemelor, a cataloagelor øi a reõelelor. Un ghid automatizatal colecõiilor ar permite alegerea, în prealabil, a cataloagelor de consultat.

Tipurile de resurse øi de colecõii din biblioteci, muzee øi centre dearhive pe care le poate descrie biblioteca hibridå: - listele de resurse peInternet; - portalurile tematice (în Marea Britanie - SOSIG, PSIGATE,EEVL); -bazele de date full-text; - colecõiile de imagini; - resursele sonore;- programele informatice øi datele de transmisie continuå emise de sateliõisau de staõii experimentale (spre exemplu, Laboratorul european pentrufizica particulelor – CERN).

Toatå lumea este de acord cå una dintre problemele cheie este aceea astandardizårii metadatelor necesare descrierii resurselor, de unde øi atenõiacare a fost acordatå ansamblului de metadate Dublin Core - DC, specialdestinat så faciliteze identificarea resurselor electronice. Conceput iniõialpentru o descriere dupå autori a resurselor Web-ului, DC intereseazådiferitele organisme cårora le revine sarcina de a realiza descrierea formalåa resurselor, în primul rând bibliotecile, dar øi muzeele, arhivele, instituõiileguvernamentale sau întreprinderile comerciale. În ciuda “simplitåõii” sale øia faptului cå se adreseazå atât profanilor în materie de catalogare, cât øispecialiøtilor în descrierea resurselor, DC nu înlåturå totuøi toate dificultåõileinerente adoptårii unui format de descriere standard, utilizabil atât pentru undocument, cât øi pentru o colecõie.

Existå unele tipuri de metadate care dau mai multe feluri de informaõii.Acestea pot fi: - descriptive sau analitice, în raport cu formatul, localizarea,drepturile de acces, provenienõa resursei etc.; - parte integrantå din resursape care o descriu (cazul unei pagini Web, spre exemplu); - fårå nici olegåturå cu sursa (dacå este vorba de descrierea unui document carefigureazå într-un fond de arhive aflat la distanõå). Este necesarå o evaluarea exigenõelor utilizatorilor øi a diferiõilor furnizori de resurse. Din cauzatensiunilor inerente utilizårii metadatelor, între funcõionalitate øi simplitate,extensibilitate øi interoperabilitate, probabil cå nu vom putea dispune, înviitor, de un format unic de metadate, monolitic, ci mai degrabå de serii de


20

ansambluri interoperabile, administrate de diferite sectoare profesionale.Organismele abilitate cu descrierea resurselor au implementat deja

structuri specializate însårcinate cu crearea unor bogate ansambluri de datedescriptive øi cu satisfacerea exigenõelor unor domenii specifice. Aøadar,viitorul va fi mai degrabå al interoperabilitåõii decât al fuziunii. Mareadiversitate a metadatelor reclamå o infrastructurå conceputå pentru agestiona ansambluri de metadate complementare, conservate independent.Necesitatea compatibilitåõii dintre diversele ansambluri de metadateexplicå dezvoltarea pe care a cunoscut-o RDF (Resource DescriptionFramework). RDF se aplicå la chestiuni de structurå, în cazul de faõåcodurile de definire a datelor descriptive ale Dublin Core sau ale oricåruialt ansamblu definit în prealabil. XML este cel care furnizeazå sintaxacodårii metadatelor în RDF.

Autentificare, autorizare øi platå. Autentificarea constå în precizareaidentitåõii unui utilizator într-un context dat. Autorizarea înseamnåcontrolarea nivelurilor de acces la resurse. Biblioteca hibridå trebuie, pe deo parte, så dispunå de informaõii cu privire la utilizatori øi la preferinõeleacestora øi, pe de altå parte, så cunoascå exact resursele pe care aceøtia suntautorizaõi så le consulte în virtutea apartenenõei lor la un mediu profesionalsau la un grup. Factorii care trebuie luaõi în considerare au legåturå cudefiniõia utilizatorului, cu proliferarea identitåõii utilizatorului øi a parolelornecesare pentru a accede la servicii individuale, cu sarcina administrativåcare presupune gestionarea procedurii de autentificare, cu accesul laserviciile contra cost øi cu necesitatea de a dispune de un cadru de criterii deautentificare.

Definiõia utilizatorului se dovedeøte a fi problematicå. Diversitateacategoriilor de cititori de bibliotecå antreneazå deja probleme de accespentru anumite grupuri (împrumutåtorii din afarå nu pot întotdeauna såconsulte resursele, din cauza restricõiilor licenõelor de exploatare). A oferidiferitelor categorii de cititori drepturi de acces diferenõiate la resurseleelectronice, ridicå probleme serioase, de n-ar fi decât pentru faptul cå unacelaøi utilizator poate avea identitåõi diferite (spre exemplu un cadrudidactic care profeseazå într-o instituõie, poate urma un curs deperfecõionare într-o altå instituõie øi poate ocupa în cadrul unei asociaõiiprofesionale o poziõie care så-i permitå un acces privilegiat la publicaõiileacesteia din urmå, toate acestea, utilizând acelaøi calculator).

Reõeaua deschiså a Internetului funcõioneazå foarte larg, fårå proceduråde autentificare centralizatå. Dificultåõile survin din momentul în care


21

utilizatorii încearcå så navigheze între resurse cårora li se aplicå limitåridiferite de acces. În acest sens este semnificativå multiplicarea identitåõilorutilizatorului øi a parolelor. Aceasta nu este numai o situaõie stânjenitoaredin punct de vedere administrativ dar, mai mult, utilizatorii o recopiazå øi seexpun astfel unor posibile abuzuri. Filtrele IP, în cadrul cårora adresacalculatorului serveøte la verificarea drepturilor de acces, nu mai permit såse identifice individual øi blocheazå, în plus, accesul utilizatorilor externi.Ca atare ele nu oferå o adevåratå soluõie a problemei.

Pentru a oferi utilzatorilor un acces transparent la informaõie, esteesenõial så raõionalizåm procedurile de autentificare. Existå desigur sistemeconcepute special pentru crearea øi gestionarea conturilor de utilizator (spreexemplu ATHENS în Marea Britanie), dar ele se bazeazå întotdeauna pe unmodel de administrare centralizatå. O altå formulå apare aståzi odatå cudezvoltarea “Autoritåõilor de certificare”, cu alte cuvinte a unor organismecare editeazå certificate digitale utilizând tehnici de criptare pentru apermite verificarea electronicå a identitåõii utilizatorului. Totuøi, la oraactualå, aplicaõiile în bibliotecå se pot numåra pe degetele unei singuremâini. Lucrurile se complicå øi mai mult atunci când utilizatorul doreøte såaibå acces la serviciile contra cost. Dincolo de chestiunile referitoare laautorizare øi la platå (cine va plåti pentru acces øi pentru furnizareadocumentelor?), trebuie stabilit în prealabil cum se va efectua electronicreglementarea, fie cå este vorba de a despågubi instituõia de primire (spreexemplu, cazul împrumutului dintre biblioteci) sau furnizorii exteriori deinformaõii (spre exemplu, în caz de cerere urgentå).

Extensibilitatea desemneazå capacitatea soluõiilor de a fi aplicate pelarg în cadrul unui serviciu sau al ansamblului aøezåmintelor de învåõåmântsuperior, sau în toate bibliotecile øi serviciile de documentare. Multerealizåri care funcõioneazå de o manierå satisfåcåtoare cu un numår restrânsde utilizatori, eøueazå când se pune problema unei evoluõii la un nivelsuperior, fie pentru cå programul informatic nu este conceput pentru opopulaõie numeroaså, fie întrucât cheltuielile generale de funcõionare øi degestiune sunt prea ridicate. Astfel, un proiect care solicitå ca utilizatorii såse echipeze cu un program informatic determinat, nu va putea fi adaptat laorice sector al învåõåmântului superior, chiar dacå el funcõioneazå perfect încadrul unei instituõii date (în orice caz, atâta vreme cât utilizatorii nu voravea pretenõia så poatå accede de la propriul domiciliu). Cel mai adesea,efortul cerut pentru a face så funcõioneze un serviciu este acela care frâneazådezvoltarea acestuia. Experienõa dobânditå în acest domeniu în Marea


22

Britanie, aratå cå aceste probleme constituie una din raõiunile cele maifrecvente ale neputinõei noastre de a transforma bibliotecile electronice pilotîn servicii viabile.

În ceea ce priveøte perenitatea, aceasta desemneazå capacitatea unuiserviciu de a se menõine în timp. Un proiect aflat în studiu trebuie, în primulrând, så se menõinå ca serviciu, iar în al doilea rând så creascå în funcõie denevoile utilizatorilor. Primul punct evidenõiazå cå dacå se vor depuneeforturi serioase pentru a se realiza proiectul , va trebui apoi ca serviciul såfuncõioneze cu costuri minime, fiind numai unul din multiplele serviciipropuse de bibliotecå. În ceea ce priveøte cel de al doilea punct, elrecunoaøte cå mediul øi tehnologiile evolueazå øi se schimbå în decursultimpului øi cå trebuie õinut cont de acest aspect pentru a asigura menõinereaøi dezvoltarea noului serviciu. Ca så dåm un exemplu, viabilitatea sa va fipuså în discuõie dacå el va depinde de un program informatic conceputexclusiv pentru Windows 3.1, care va trebui în întregime reformulat pentrua-l adapta la Windows 2000 sau Windows NT. Conceptele de extensibilitateøi perenitate sunt indisociabile. O analizå aprofundatå a infrastructuriitehnologice adoptate de instituõia care tuteleazå biblioteca øi un studiuprospectiv cu privire la evoluõia sa probabilå pot – cu condiõia ca ele så fifost întreprinse suficient de devreme în conceperea unui nou proiect – sågaranteze în bunå parte cå el va fi atât extensibil, cât øi peren.

Discrepanõa dintre dezvoltarea rapidå a produselor electronice øicapacitatea utilizatorilor – îndeosebi a celor cu handicap – de a accede laaceste documente, ridicå o problemå care nu a fost tratatå cu atenõiacuvenitå, cel puõin în Marea Britanie. Este o problemå serioaså dacå avemîn vedere cå aproape 2% din populaõia Marii Britanii suferå de un gravdeficit al funcõiilor vizuale. Iar procentul celor atinøi de un handicap auditivsau motor, sau de dislexie, este øi mai mare. Natura tot mai multimedia adocumentelor digitale, utilizarea imaginii øi sunetului pentru transmitereainformaõiei, fac inutilizabilå o cantitate considerabilå de documente øi deinterfeõe.

Pe plan internaõional Consorõiul World Wide Web (W 3 C) a promulgatrecent o iniõiativå referitoare la accesibilitatea pe Web (WAI – WebAccesibility Initiative) cuprinzând directive utile pentru accesul la resurseleWeb-ului. Într-unul din ultimele sale rapoarte CERLIM (Center forResearch in Library and Information Management) a avansat o serie depropuneri pentru a încuraja un demers sistematic încruciøat, de naturå sågaranteze accesibilitatea tuturor serviciilor de bibliotecå din Marea Britanie.


23

De asemenea sunt în curs de derulare studii care så permitå identificareaprocedeelor de cåutare øi de recuperare a informaõiei pentru utilizatorii orbisau cu deficienõe vizuale.

Noile modele de bibliotecå. Se poate vedea – în lucrårile cu privire laevoluõia bibliotecii hibride întreprinse în Marea Britanie – o tentativåconcretå de a defini noile modele ale ceea ce ar trebui så fie biblioteca ereiinformaõionale. Este evident cå modelul clasic al “colecõiei”, care aprivilegiat, ani de zile, constituirea øi dezvoltarea colecõiilor, øi-a tråit traiul.Modelul “sistemelor”, care gândea biblioteca în funcõie de diferite operaõii(achiziõii, catalogare, clasificare, împrumut...), îøi påstreazå valoarea deinstrument organizatoric øi administrativ, dar el nu poate descrie misiuneabibliotecilor în spaõiul informaõiei în sensul larg al termenului. Cât desprecei care prezic “moartea bibliotecii” sub pretextul cå serviciile electronicevor dirija lumea informaõiei, aceøtia uitå pur øi simplu cå bibliotecile au unalt rol de jucat decât acela de simple mecanisme de difuzare a informaõiei.A devenit deci necesar så fie adoptat un nou model. În acest sens demersulcel mai promiõåtor este acela care considerå biblioteca drept un “intermediarexpert” între câmpul aproape nemårginit al informaõiilor potenõialdisponibile pe planetå øi utilizatorul individual care încearcå så repereze øiså transforme aceste informaõii în cunoøtinõe personale sau profesionale.

Conceptul de bibliotecå hibridå circumscrie o reflecõie serioasåorientatå spre explorarea øi dezvoltarea bibliotecilor de mâine, aøa cumfuncõioneazå ele în lumea realå (în care informaõia circulå deja în reõea lascarå planetarå), fårå a-øi pierde nimic din bogåõia øi diversitatea lor, fårå arenunõa la valorile lor øi fårå a sacrifica valoarea bibliotecii tradiõionale.Numai timpul va decide cu privire la validitatea acestor noi modele, daracum, la începutul secolului XXI, ele sunt acelea care par a deschide caleacea mai promiõåtoare pentru dezvoltarea bibliotecilor preocupate de aråspunde la solicitårile publicului lor øi de a-øi îndeplini integral misiuneaîn era informaõionalå.

(Bulletin de Bibliothèques de France, Paris, vol.47, nr. 4,2002, p.14-20)

(traducere de Gheorghe Soare)


24

Propunem, începând din acest numår, un mic glosar de termeninecesari celor care lucreazå în domeniul editorial øi în cel info-documentar. Termenii (cu definiõiile aferente) sunt redactaõiconform STAS 6590 - Publicaõii. Terminologie., cu uneleadåugiri din definiõiile date în V. Olteanu. Lexicon. Vademecumpentru editori, ziariøti, tipografi, bibliotecari, librari,documentariøti… Bucureøti: Editura Enciclopedicå, 1992.

(redacõia)

Adnotare: 1) Scurtå însemnare care explicå sau completeazå un text; 2) Scurtå caracterizare a unei cårõi, cu indicarea tematicii ei øi a categorieide cititori cåreia i se adreseazå. Sinonime (contextuale): apostilå, gloså, notåmarginalå (cf. V.O.: Lexicon)

Album: Publicaõie constituitå din reproduceri de artå, ilustraõii, desene,schiõe, fotografii etc., fårå text sau cu un scurt text explicativ, prezentatå subformå de carte legatå (broøatå) sau de foi separate cuprinse într-o mapå.

Almanah: Publicaõie periodicå cu apariõie anualå (de obicei, la începutulanului) care cuprinde materiale diverse - cu o anumitå adresabilitate sau cucaracter general -, precum øi date calendaristice.

Anale: Publicaõie periodicå, editatå de o instituõie øtiinõificå, servind adeseapentru expunerea activitåõii respectivei instituõii. Scriere veche careînregistra anual evenimente istorice; sinonime: cronicå, letopiseõ (cf. V.O.:Lexicon).

Anuar: 1) Publicaõie anualå care cuprinde rezumatul evenimentelor anuluiprecedent øi informaõii statistice, comerciale, administrative, øtiinõifice,industriale, notiõe biografice etc. sau care se referå la starea øi miøcareapersonalului din anumite profesiuni; 2) Publicaõie anualå a unei instituõiiøtiinõifice care conõine date de specialitate.

Articol: Lucrare de proporõii reduse cu caracter informativ, documentar,øtiinõific etc., cu un conõinut de sine ståtåtor, apårutå într-o publicaõieperiodicå. Poate apårea øi separat, într-o culegere sau sub formå de broøurå.

25

DICÕIONAR DE BIBLIOTECONOMIE

Bibliografie: Listå de lucråri referitoare la un anumit subiect, domeniu saupersoanå, obõinutå ca urmare a culegerii, descrierii øi clasårii materialelor.

Carte: Lucrare care are caracter periodic produså în mai multe exemplare,prin tipårire sau prin alte procedee de multiplicare, într-un volum sau în maimulte volume øi având minimum 49 de pagini în afara paginilor de copertå.

Colecõie: Grupare de publicaõii independente, înrudite prin aceeaøi tematicåøi reunite printr-un titlu comun, publicate fie de o editurå, fie de un organismøtiinõific, apårând succesiv în volume - de obicei numerotate - øi al cårornumår øi timp de apariõie nu sunt limitate dinainte.

Ediõie: 1) Apariõia unei lucråri într-o anumitå formå tipograficå; 2) Totalitatea exemplarelor unei lucråri tipårite dupå aceeaøi formå de tiparsau, în cazul unei lucråri de mare tiraj, dupå mai multe forme de tipar,executate în acelaøi timp øi cu aceeaøi prezentare.

Editurå: Colectivitate care råspunde de apariõia unei publicaõii.

Foaie de titlu: Foaie principalå a unei cårõi cuprinzând cel puõinurmåtoarele date: numele autorului (al autorilor) – persoane fizice saucolectivitåõi – sau, la o lucrare colectivå ori la o culegere, numeleredactorului øtiinõific sau al alcåtuitorului; numele oricårei alte persoane –persoanå fizicå sau colectivitate – care a colaborat la realizareaconõinutului cårõii; titlul completat uneori printr-un subtitlu; titlul în limbaoriginalå (la traduceri); numårul ediõiei; numårul volumului (la lucrårile înmai multe volume); datele publicårii; titlul colecõiei (seriei); numårul cårõii(dacå face parte dintr-o colecõie – serie – numerotatå); traducerea titlului,subtitlului øi a numelor colectivitåõilor menõionate pe foaia de titlu.

Interviu: Gen publicistic cuprinzând o convorbire a unui ziarist cu opersonalitate politicå, culturalå, øtiinõificå etc., asupra unor probleme laordinea zilei sau privitoare la ramura sa de activitate; gen caracterizat prinîntrebåri øi råspunsuri.

Normå: Titlu prescurtat al unei lucråri, plasat în partea inferioarå a primeipagini a fiecårei coli de tipar.


26

Biblioteca Naõionalå a Franõei în date øi în imagini.Întâlnire cu doamna Monica Breazu –Departamentul de carte rarå. BNF. 27 noiembrie2003.

În data de 27 noiembrie 2003, doamna Monica Breazu, doctor în istoriacårõii, specialist în cadrul Departamentului de carte rarå - BibliotecaNaõionalå a Franõei, s-a întâlnit cu bibliotecari din Biblioteca Naõionalå aRomâniei în sediul Colecõii Speciale al BNR, din strada Amzei.

Tema întâlnirii a fost o prezentare, în date øi imagini, a unei maribiblioteci europene – Biblioteca Naõionalå a Franõei.

Vizita doamnei Monica Breazu în România a fost prilejuitå departiciparea, ca reprezentant al BNF, la Sesiunea Naõionalå „ Valoribibliofile din patrimoniul cultural naõional”, care a avut loc la Ploieøti între23 øi 25 noiembrie 2003.

¨

Conferinõa Naõionalå a ANBPR. Buøteni, 30-31octombrie 2003.

În zilele de 30 øi 31 octombrie 2003 a avut loc la Buøteni ConferinõaNaõionalå a ANBPR.

Au fost prezentate, printre altele, urmåtoarele rapoarte:- Starea bibliotecilor publice din România la sfârøitul anului 2002;- Formarea øi perfecõionarea profesionalå;- Automatizarea serviciilor de bibliotecå øi necesitatea continuårii

construcõiei unei infrastructuri comunicaõionale;De asemenea, a fost prezentat un Raport al Comisiei pentru colecõii

speciale.Din partea ABBNR a participat domnul Victor Duõescu.

¨

27

ØTIRI

Colocviile Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti”.Ediõia a –IV-a. 75 de ani de lecturå publicåoneøteanå. Oneøti, 17 octombrie 2003

În data de 17 octombrie 2003, Biblioteca Municipalå Radu RosettiOneøti a organizat Colocviile Bibliotecii, cu prilejul împlinirii a 75 de anide lecturå publicå în oraøul Oneøti.

Evenimentul a inclus vernisarea expoziõiei Biblioteca Oneøteanå –continuitate, evoluõie, modernitate, lansåri de carte, proiecõia filmului„Oneøti 2003”, precum øi Seminarul 75 de ani de lecturå publicå oneøteanå.

În cadrul acestui seminar, au susõinut comunicåri dl. Øtefan Andronache– Biblioteca Municipalå „Øtefan Peticå” – Tecuci, criticul literar VasileSpiridon, Elena Øerbu – Biblioteca Municipalå „Radu Rosetti” - Oneøti, IonVarlaam, strånepot al lui Radu Rosetti, patronul spiritual al Bibliotecii dinOneøti etc.

Festivitåõile au fost deschise de doamna Niculina Cozma, directorulBibliotecii Municipale Oneøti.

Din partea Bibliotecii Naõionale a României a participat LetiõiaConstantin, care a dat citire Cuvântului de salut adresat de doamna RodicaMaiorescu, director general al BNR.

(L.C.)


28

revistaABBNR 2 2004 babbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis2-03.pdf · 2007-01-08 · “Utilizarea...

Documents

Transcript of revistaABBNR 2 2004 babbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis2-03.pdf · 2007-01-08 · “Utilizarea...