REVISTA ŞCOLII CU CLS. I REVISTA ŞCOLII CU CLS. I REVISTA ŞCOLII CU CLS. I REVISTA ŞCOLII CU CLS. I –––– VIII “AXENTE SEVER”, AIUD VIII “AXENTE SEVER”, AIUD VIII “AXENTE SEVER”, AIUD VIII “AXENTE SEVER”, AIUD

2

VALENŢELE EDUCATIVE ALE

PROIECTULUI TEMATIC

Prof. înv. primar: Dănilă Mariana şi Maier

Ana-Maria

Şcoala Gimnazială ,,Axente Sever” – Aiud,

jud: Alba

Procesul integrării României în

Uniunea Europeană pune şcoala românească

în situaţia de a se adapta la cerinţele

educaţiei europene, astfel încât elevii români

să devină mici cetăţeni în marea familie

europeană.

În aceste condiţii, schimbul de valori

culturale a devenit o realitate dominantă.

Cultura română interferează cu diversele

culturi tradiţionale europene. De aceea, ne-

am pus următoarele întrebări: Cu ce ne

prezentăm noi, românii, în faţa celorlalţi

europeni? Ce putem face pentru a nu ne

pierde identitatea naţională? În ce măsură

cunosc elevii noştri specificul culturii

populare româneşti şi creaţiile autentice ale

poporului român? Ce poate face şcoala

pentru a stopa uitarea şi pierderea datinilor,

obiceiurilor şi tradiţiei moştenite, valori care

ne fac unici în Europa? Încercând să aflăm

răspunsul la aceste întrebări, ne-am dat

seama că este posibilă conceperea şi

desfăşurarea unui program de educare a

tinerei generaţii în spiritul descoperirii,

cunoaşterii şi păstrării tezaurului culturii

populare româneşti. Astfel asigurăm

transmiterea artei şi tradiţiilor populare ca

pe nişte peceţi de identitate naţională în

diversitatea culturii internaţionale.

Modalitatea cea mai potrivită de

realizare a acestor deziderate este proiectul

tematic, deoarece acesta dă posibilitatea

unei abordări interdisciplinare a temei.

Activitatea elevilor se desfăşoară în mod

independent, individual sau în grup, într-un

timp mai îndelungat şi presupune un efort de

informare, investigare, proiectare, elaborare,

care se soldează în final cu prezentarea unui

produs finit.

3

Proiectul tematic pe care îl derulăm

deja de doi ani cu elevii claselor noastre este

,, Din meseriile bunicilor noştri”.

Obiectivele urmărite au fost:

• Dezvoltarea capacităţilor de

cunoaştere, înţelegere şi investigare a

mediului înconjurător

• Dezvoltarea curiozităţii pentru

descoperirea unor elemente ce

definesc cultura şi arta tradiţională

românească

• Îmbogăţirea vocabularului elevilor cu

cuvinte şi expresii noi legate de

tematica studiată

• Apropierea dintre şcoală şi instituţiile

publice în scopul atingerii

obiectivelor propuse

Pe parcursul derulării proiectului am

desfăşurat următoarele activităţi:

• Organizarea unui punct de informare

cu materiale documentare pe suport

fizic şi electronic;

• Fotografierea unor obiecte şi

obiective cu caracter tradiţional;

• Culegerea de legende, proverbe,

zicători, ghicitori, obiceiuri de la

bunici şi alte rude care trăiesc în sate;

• Redactarea de texte literare ( poezii,

compuneri ) legate de temă;

• Realizarea unei expoziţii cu obiecte de

meşteşug tradiţional adunate de elevi;

• Organizarea de vizite şi excursii la

muzee etnografice şi de folclor din

zonă;

• Desfăşurarea unor activităţi

recreative constând în jocuri de

mişcare şi de logică, dramatizări .

Pe parcursul desfăşurării activităţilor,

elevii celor două clase au fost puşi în situaţia

de a descoperi obiecte de artă populară, mai

vechi sau mai noi, în propria casă, dar şi din a

bunicilor. Apoi au fost fascinaţi de obiectele

vechi din colecţiile muzeelor vizitate. Au aflat

la ce foloseau, cum se realizau, cum se

ornamentau, ce unelte se foloseau pentru

realizarea lor. Deosebit de interesant a fost

faptul că au putut să compare tehnica

tradiţională de obţinere a vaselor de

ceramică, la roata olarului sau a covoarelor

ţesute la vechile războaie, cu tehnica

modernă utilizată într-o fabrică de porţelan

sau de covoare. Studiind materialele

documentare au aflat despre vechimea

olăritului şi ţesutului pe teritoriul de azi al

României şi au observat în imagini

diversitatea formelor, culorilor şi modelelor

ornamentale de pe aceste obiecte

tradiţionale.

O activitate atractivă pentru copii a

fost şi găsirea de curiozităţi despre ceramica

populară şi ţesut, a unor proverbe şi zicători

legate de meşteşuguri şi muncă. Elevii şi-au

valorificat creativitatea alcătuind poezii şi

compuneri despre activităţile desfăşurate, în

4

care şi-au exprimat impresiile şi emoţiile

trăite.

Expoziţia cu lucrările elevilor,

adevărate sărbători ale ochiului şi sufletului,

a avut o mare rezonanţă în sufletul copiilor,

stimulându-i la realizări deosebite.

Iată aspecte de la câteva activităţi:

Colecţia noastră de vase

Hai la joc!

Micii ţesători

5

LA FABRICA DE COVOARE

Mătuşa mea lucrează la Fabrica de covoare din oraşul Alba Iulia. Mi-a

povestit de multe ori că Ńesutul unui covor este un lucru minunat. De aceea am

vrut să văd cu ochii mei cum muncesc Ńesătoarele.

Ocazia s-a ivit când am făcut o vizită la locul de muncă al mamei mele.

Împreună cu ceilalŃi colegi şi doamna învăŃătoare, am pătruns cu emoŃie în

fabrică. Am fost conduşi prin diferite secŃii şi am văzut cum se produc firele de

lână, cum se vopsesc şi cum se răsucesc pe mosoarele mari. Cel mai mult m-a

impresionat războiul de Ńesut: era imens şi făcea mult zgomot. Am urmărit cu

mirare şi mândrie cum mama reuşea să îl stăpânească. Pe o parte intrau firele de

lână, mii de fire ordonate pe culori, iar pe cealaltă parte ieşea covorul cu modele

minunate. Noi, copiii, am rămas muŃi de uimire. Într-o sală mare erau expuse

sute de covoare având forme, modele şi culori diferite. Nu ne mai săturam

privindu-le.

Am înŃeles că realizarea unor obiecte utile şi frumoase le dă Ńesătoarelor o

satisfacŃie deosebită. Am învăŃat că trebuie respectată munca celor care produc

obiecte care ne fac viaŃa mai uşoară şi mai frumoasă.

COTOARĂ DRAGOŞ Clasa a IV-a C

6

COVORUL łĂRĂNESC

Ba o floare, ba un cuc, A tors lâna, Ba o rază din caldul soare, A vopsit- o , Pe covorul bunicii Cu furca a subŃiat- o Am regăsit. Şi pe fus a învârtit- o.

Pe război a aşezat- o, Fir cu fir a împletit- o, Cu măiestrie a urzit Şi- un covor frumos a izbutit.

PoruŃiu Marius Clasa a III– a B

Şcoala cu cls. I-VIII,,A. Sever” Loc: Aiud, Jud: Alba

7

ŞTERGARUL ROMÂNESC

Din loc în loc, Deasupra uşii, a ferestrei, Bunica a aşezat la loc de cinste Ştergarul cu modele iscusite. Firul roşu- i eroism, Galbenul e bogăŃia, Verdele e tinereŃea Şi albastru- i cerul senin.

Din culorile naturii Şi cu harnicele- i mâini, Ce minunăŃie A Ńesut bunica!

Florea Cătălin Clasa a III- a B

Şcoala cu cls. I-VIII,,A. Sever”

Loc. Aiud, Jud: Alba

8

IA

Un râu negru Şi un şnur

Şerpuiesc alene De la gât şi pân- la brâu.

Ici o floare, ici un punct, Negru, roşu- ori colorat

Îmi împodobeşte ia Portului tradiŃional.

Pojar Lidia Clasa a III- a B

Şcoala cu cls. I-VIII,,A. Sever” Loc: Aiud, Jud: Alba

9

SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, APOSTOLUL ROMÂNILOR

Sfântul Apostol Andrei mai este numit şi ,,Ocrotitorul românilor” . El s-a născut

în Betsaida ,un orăşel de pe marginea lacului Ghenizaret.Înainte de a fi Apostol al

Domnului Iisus Hristos ,el a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul.

Biserica cinsteşte pe Sfântul Andrei cu numele ,,Sfântul,măritul,întru tot

lăudatul Apostol Andrei , cel dintâi chemat” .Întâlnindul pe Mântuitorul ,Sfântul

Andrei este convins că Mesia este Hristos cel aşteptat. Sfîntul Andrei a devenit primul

ucenic chemat să primească multele şi minunatele daruri pe care le-a trnsmis

Mântuitorul Iisus Hristos .

După Pogorârea Duhului Sfânt ,Sfântul Andrei a călătorit pentru a răspândi

Evanghelia –vestea cea bună a Domnului.El a juns şi pe teritoriul Ńării noastre în

Dobrogea unde a predicat Cuvântul lui Dumnezeu ,a botezat,a întemeiat prima

Biserică, a sfinŃit pe primii slujitori ai Bisericii lui Hristos.

10

Aşa cum este consemnat în scrierile istorice, Sfântul Andrei ar fi venit în

Dobrogea, în anul 60 p.Hr. şi s-a oprit cu ucenici săi în localitatea Ioan Corvin, unde

la marginea satului într-o pădure a aflat o peşteră pe care a folosit-o ca loc de

sălăşluire şi rugăciune. Locul a rămas în memoria dobrogenilor şi se numeşte ,,

Peştera Sfântului Apostol Andrei”. Peştera este situată la aproximativ 3 km S-E de

şoseaua ConstanŃa-Ostrov .

Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotărât în anul 1995 ca

sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc,

numind în anul 1997 pe Sfântul Andrei ca "Ocrotitorul României", iar ziua de 30

noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească naŃională.

Buta Ioana, clasa a VII-a A

11

Proiecte Comenius derulate de Şcoala Gimnazială «Axente Sever» din

Aiud Se împlinesc deja zece ani de când Şcoala Gimnazială “Axente Sever”

din Aiud se implică, cu succes, îndrăznesc a spune, în proiectele Comenius

pentru elevi. Iată, în date şi cifre, cele 4 proiecte ale şcolii noastre:

1. 2002-2005 Proiect şcolar (multilateral) împreună cu Franţa, Italia,

Germania şi Spania. În cadrul acestui proiect 15 elevi şi 6 cadre

didactice au avut ocazia de a se deplasa în ţările partenere (Spania şi

Franţa) pentru schimburile cu elevi.

2. 2005-2006 Proiect lingvistic împreună cu Franţa. Deşi început sub

bune auspicii, proiectul nu a fost finalizat din cauze obiective

(epidemia de gripă aviară din România), şcoala franceză renunţând la

schimbul de elevi preconizat.

3. 2010-2012 Proiect Comenius bilateral, împreună cu «Instituo

Comprensivo no. 1» din Bologna, Italia. Încheiat în aceasta vară,

proiectul a fost un succes pentru ambele şcoli şi el a favorizat

deplasarea a 12 elevi şi 6 cadre didactice la şcoala parteneră.

Prieteniile legate cu această ocazie, buna colaborare dintre şcoli şi

experienţa dobândita de noi toţi, sunt un exemplu de bună practică în

domeniul proiectelor şcolare internaţionale.

12

4. 2012-2014 Proiect Comenius multilateral, alături de Spania şi Italia.

Abia început, proiectul nostru are ambiţia de a dovedi că o şcoala

mică, aşa cum este a noastră, poate fi un exemplu de colaborare şi

cooperare în domeniul educativ, că, dacă te implici cu dăruire şi

pasiune într-o activitate, ea îşi va arăta roadele şi te va răsplăti. În

cadrul acestui nou proiect, 8 elevi şi 5 cadre didactice se vor deplasa

în Spania şi Italia.

Prof. Marcela Hădărig

13

CARNAVALUL TOAMNEI

Natura îi încântă pe copiii mici. De îndată ce ies afară, descoperă o

lume fascinantă care creează multe subiecte de discuŃie. La clasa pregătitoare

A, derularea proiectului “De vorbă cu toamna !”, a constituit un prilej propice

pentru copii de a observa natura, toamna, de-a descoperi vrednicia

anotimpului, de-a se putea exprima, de a construi cele mai frumoase opere de

artă pe care le oferă natura cu multă creativitate şi imaginaŃie.

14

Pentru că fiecare elev este bun şi creativ în felul său, clasa pregatitoare

A a propus organizarea în cadrul proiectului amintit, un carnaval intitulat

“Carnavalul toamnei”.

În speranŃa că toamna se poate simŃi de fiecare copil atât în cuvânt, cât

şi în culoare, carnavalul ne-a condus pe tărâmul fanteziei şi al imaginaŃiei

literare şi artistice.

Spectacolul a demonstrat că elevii pot să-şi atingă proporiile

potenŃialităŃi şi să-şi manifeste creativ şi adaptiv unicitatea încă de această

mică vârstă.

Înv. Han Otilia

15

Din compunerile elevilor noştri

Crăciunul Cristea Răzvan Cl. a II-a B

Crăciunul se sărbătorește în fiecare an în data de 25 Decembrie. În seara aceea s-a născut Isus Hristos. În Ajun, oamenii se pregătesc luând ornamente pentru brad: globuri, beteală, bomboane și altele. Tot în Ajunul Crăciunului se colindă. Colindătorii merg din casă în casă pentru a primi mere, cozonaci, bomboane și alte bunătăți. În noaptea aceea vine și Moș Crăciun pentru a ne aduce cadouri. Îl așteptăm cu nerăbdare!

16

La carnaval Mărgărit Andreea

Cls. a II a B

La carnavalul de anul acesta, copiii s-au îmbrăcat cu fel de fel de costume frumoase. Alina s-a costumat în prinŃesă, iar Tudor în crocodil. Doamna învăŃătoare avea o rochie verde. Un băiat mai mare ne-a pus muzică rock şi am dansat mult. Florina a dansat cu Alex, iar Daniela cu Raul. Elena şi Marius se învârteau în cerc. Sala era decorată foarte frumos, cu baloane şi flori agăŃate pe pereŃi. Copiii din clasa a III-a au venit să danseze cu noi. La sfârşit, doamna învăŃătoare ne-a dat sucuri şi prăjituri. PărinŃii au venit prea repede după noi! În noaptea aceea am dormit foarte bine şi am visat numai despre carnaval…

17

Cea mai ghinionistă zi

Într-o zi, când am ieşit cu câinele meu Jack la plimbare , am vrut să sar peste o baltă şi am căzut în ea. Fiindu-mi ruşine, am plecat acasă. În drum spre casă, Jack a observat o pisică pe care a vrut să o fugărească. Văzând că nu îl las s-a smucit din lesă şi m-a tras după el. Norocul meu a fost că era un copac în apropiere, iar pisica s-a urcat în el. Când s-a oprit, l-am luat pe Jack şi l-am dus acasă să îl spăl. Odată ajunşi acasă i-am pregătit baia. Am vrut să-l pun în cadă, dar acesta s-a smucit şi am cazut în apă. Aceasta a fost cu sigurantă cea mai ghinionistă zi a mea.

My unluckiest day

One day, when I went for a walk with my dog Jack, I wanted to jump over a puddle and I fell into it. Being ashamed, I went home. On the way home, Jack has seen a cat which wanted to chase. Seeing that I hold him tight he snatched the leash and pulled me after him. My luck was that it was a tree nearby, and the cat climbed him. When he stopped, I took Jack and I went home to wash him. Once at home I prepared the bath. I wanted to put him in the bathtub, but he snatched and I fell into the water. This was definitely my most unlucky day.

Bunea Sebastian, cls. a V a B

18

Colectiv de redacŃie:

Sofia Trînc Casandra Ioan Nataşa Bardi

La acest nr. au colaborat :

Mariana Dănilă Marcela Hădărig Ana-Maria Maier

Delia łălnar Iulia Radu Han Otilia

Şi elevii:

Mărgărit Andreea Cristea Răzvan Cotoară Dragoş

Pojar Lidia Florea Cătălin PoruŃiu Marius

Bunea Sebastian Buta Ioana

Tehnoredactare computerizată şi editare:

© C a s a n d r a I O A N

Dec 2012