str. Tunari, nr. 41, sect.2, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.2102409, fax.004.021.2104165

str. Justiţiei, nr.65, sect.4, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.3371140, fax.004.031.8150025

email: office@fsespiruharet.ro,

REVISTA PRESEI 9 ianuarie 2020

SPARKNEWS.RO: Monica Anisie: Am primit peste 50 de puncte de vedere privind structura anului școlar 2020-2021. Aștept opinii până pe 17 ianuarie Ministrul Educației, Monica Anisie, spune că, până la acest moment, au fost primite peste 50 de puncte de vedere de la profesori, elevi și părinți cu privire la propunerea structurii anului școlar 2020 – 2021. Proiectul a fost pus în dezbatere publică luni și prevede că școala va începe pe 14 septembrie, semestrele vor fi egale, vacanța intersemestrială va fi la finalul lunii ianuarie – începutul lunii februarie, iar vacanța de primăvară va fi fracţionată pentru a include Paştele Ortodox şi Paștele Catolic. Monica Anisie a scris, miercuri, pe Facebook că așteaptă opinii privind structura viitorului an școlar până la data de 17 ianuarie 2020, la adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro. ”Va urma consultarea din cadrul Comisiei de Dialog Social, potrivit procedurilor MEC, și, abia după aceea, noua structură a anului școlar 2020-2021 va fi adoptată prin Ordin de ministru”, a precizat ministrul. Postarea integrală a ministrului Educației: „Vă mulțumesc tuturor celor care ne-ați transmis sugestii privind propunerea structurii anului școlar 2020-2021! După cum bine știți, unul dintre principiile care mi-au ghidat activitatea întotdeauna a fost, este și va fi cel al transparenței. Consider că fiecare opinie merită ascultată, reușind, astfel, să identificăm cea mai bună soluție pentru beneficiarii direcți ai sistemului de educație. Personal mă voi strădui să includ aceste principii de #dialog și #transparență în toate deciziile care se vor lua. Doresc să vă anunț că am primit peste 50 de puncte de vedere de la profesori, elevi și părinți. În continuare aștept opinii până pe 17 ianuarie 2020, la adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro. Va urma consultarea din cadrul Comisiei de Dialog Social, potrivit procedurilor MEC, și abia după aceea, noua structură a anului școlar 2020-2021 va fi adoptată prin Ordin de ministru.” Ministerul Educației a lansat, luni, în dezbatere publică, proiectul privind structura anului școlar 2020 – 2021, care prevede că școala ar urma să înceapă pe 14 septembrie. Conform proiectului, anul școlar se structurează pe două semestre, 34 de săptămâni, după cum urmează: – Semestrul I – 17 săptămâni de cursuri (14 septembrie – 29 ianuarie 2021) – Semestrul al II-lea – 17 săptămâni de cursuri (8 februarie -18 iunie 2021) „Având în vedere perioada în care vor avea loc Sărbătorile Pascale, am propus fracționarea vacanței de primăvară pentru a permite familiilor reunite, inclusiv membrilor din diaspora, să celebreze împreună.”, a declarat Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării. Vacanțele elevilor sunt programate astfel: – Vacanța de iarnă (23 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021) – Vacanța intersemestrială (30 ianuarie – 7 februarie 2021) – Vacanța de primăvară: – Paștele Catolic (2 – 11 aprilie) – Paștele Ortodox (30 aprilie – 9 mai) – Vacanța de vară (18 iunie 2021 – data din septembrie 2021 la care vor începe cursurile anului școlar 2021-2022).

Consiliul Național al Elevilor (CNE) a solicitat, miercuri, ministrului Educației retragerea proiectului de Ordin privind structura anului școlar 2020-2021, susținând, între altele, că anul școlar ar trebui să aibă o structură fixă: să înceapă la 1 septembrie și să se încheie la data de 1 iunie. EDUPEDU.RO: Monica Anisie, despre structura anului școlar 2020-2021: Aștept opinii până pe 17 ianuarie, după care urmează consultarea Comisiei de Dialog Social Structura anului școlar 2020-2021 generează dezbateri puternice la nivelul Ministerului Educației. “Am primit peste 50 de puncte de vedere de la profesori, elevi și părinți”, a anunțat ministrul, la două zile după ce a lansat în dezbatere un proiect care prevede că școala va începe anul viitor pe 14 septembrie (față de 9 septembrie anul acesta), vacanța intersemestrială va fi în ianuarie-februarie (vacanța de iarnă nu va mai fi intersemestrială) și că anul va totaliza doar 34 de săptămâni de școală, ceea ce înseamnă unul dintre cei mai scurți ani școlari din ultimii 12 ani. Monica Anisie a precizat că așteaptă până pe 17 ianuarie 2020 opinii – la adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro – cu privire la modul în care să fie structurat anul școlar 2020-2021. După acest termen, va urma consultarea din cadrul Comisiei de Dialog Social “și abia după aceea noua structură a anului școlar 2020-2021 va fi adoptată prin Ordin de ministru.” În cursul dimineții, Consiliul Național al Elevilor i-a cerut public ministrului să retragă proiectul structurii anului școlar. Elevii au cerut structură fixă, conform căreia școala să înceapă pe 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie. “Tichetele de vacanță ale antreprenorilor în turism pot aștepta – educația nu mai poate aștepta”, a susținut liderul CNE, care a criticat și numărul redus de săptămâni de școală. „Vă mulțumesc tuturor celor care ne-ați transmis sugestii privind propunerea structurii anului școlar 2020-2021! După cum bine știți, unul dintre principiile care mi-au ghidat activitatea întotdeauna a fost, este și va fi cel al transparenței. Consider că fiecare opinie merită ascultată, reușind, astfel, să identificăm cea mai bună soluție pentru beneficiarii direcți ai sistemului de educație. Personal mă voi strădui să includ aceste principii de #dialog și #transparență în toate deciziile care se vor lua. Doresc să vă anunț că am primit peste 50 de puncte de vedere de la profesori, elevi și părinți. În continuare aștept opinii până pe 17 ianuarie 2020, la adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro. Va urma consultarea din cadrul Comisiei de Dialog Social, potrivit procedurilor MEC, și abia după aceea, noua structură a anului școlar 2020-2021 va fi adoptată prin Ordin de ministru“, a scris Anisie, pe pagina sa de Facebook. Proiectul lansat în dezbatere de Minister: Structura anului școlar 2020-2021 Semestrul I (17 săptămâni) Cursuri: Luni, 14 septembrie 2020 – Vineri, 29 ianuarie 2021 Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 1 noiembrie 2020 Vacanța de iarnă: Miercuri, 23 decembrie 2020 – Duminică, 10 ianuarie 2020 Cursuri: Luni, 11 ianuarie 2021 – Vineri, 29 ianuarie 2021 Vacanţa intersemestrială: Sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – Duminică, 7 februarie 2021 Semestrul al II-lea (17 săptămâni) Cursuri: Luni, 8 februarie 2021 – Joi, 1 aprilie 2021 Vacanţa de primăvară: Vineri, 2 aprilie 2021 – Duminică, 11 aprilie 2021 Paștele Catolic va fi în 2021 pe data 4 aprilie Cursuri: Luni, 12 aprilie 2021 – Joi, 29 aprilie 2021 Vacanță de primăvară: Vineri, 30 aprilie 2021 – Duminică, 9 mai 2021 Paștele Ortodox va fi în 2021 pe data 2 mai Cursuri: Luni, 10 mai 2021 – Vineri, 18 iunie 2021 Vacanţa de vară: Sâmbătă, 19 iunie 2020 – data din septembrie 2021 la care încep cursurile anului şcolar 2021 – 2022. ADEVĂRUL: 1 septembrie-1 iunie vs. 14 septembrie-18 iunie. Elevii şi ministerul Educaţiei, în dispută pentru calendarul anului şcolar Elevii solicită ministrului Monica Anisie să retragă proiectul de Ordin privind structura anului şcolar 2020-2021, din cauză că acesta ar produce un dezechilibru major din punct de vedere educaţional.

Tinerii vor ca şcoala să se termine la 1 iunie astfel încâti examenele să se ţină în perioade mai puţin călduroase Elevii protestează faţă de proiectul de Ordin privind noua structură a anului şcolar pus în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei şi cer retragerea acestuia. Faptul că vacanţa de primăvară ar urma să fie împărţită în două perioade îi bulversează pe elevi, spune Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), care cere stabilirea unei date fixe pentru calendarul şcolar. La rândul lor, experţii din Educaţie spun că înţeleg presiunile diferiţilor actori în ceea ce priveşte structura anului şcolar şi atrag atenţia că binele elevilor trebuie să primeze. Concret, elevii sunt nemulţumiţi de structura propusă a anului şcolar 2020-2021: şcoala începe pe 14 septembrie 2020 şi se încheie pe 18 iunie 2021. Ei cer ca anul şcolar să înceapă pe 1 septembrie şi să se încheie pe 1 iunie. „Îi solicităm doamnei Ministru al Educaţiei şi Cercetării să vadă beneficiile pe termen lung care vor deriva din această măsură. Vacanţele profesorilor, tichetele de vacanţă ale antreprenorilor în turism pot aştepta – educaţia nu mai poate aştepta”, a declarat preşedinta CNE, Antonia-Laura Pup. Totodată, elevii atrag atenţia cu privire la calendarul examenelor naţionale, care este unul decalat, elevii fiind nevoiţi să susţină aceste examene pe căldură, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilaţie, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut. Tinerii atrag atenţia că temperaturile ridicate din clase duc la absenteism şcolar masiv şi incapacitatea copiilor de a se concentra pe studiu. În plus, deşi ar urma ca anul şcolar să fie cel mai scurt din istoria recentă, elevii susţin că asta nu îi ajută. „Nu structura anului şcolar ar trebui să fie una mult mai aerisită pentru a permite dezvoltarea personală şi profesională a elevului, ci metodele de predare-învăţare-evaluare folosite şi arhitectura curriculară implementată”, susţine CNE. Astfel, structura nouă a anului şcolar, aflată în dezbatere este văzută ca o măsură care ar produce haos în sistemul de educaţie, întrucât „întreaga perioada dintre cele două vacanţe (vacanţa de iarnă, respectiv cea intersemestrială) va fi dedicată doar rezolvării situaţiei şcolare şi nu aprofundării materiei”, mai arată CNE. „Vacanţele profesorilor, tichetele de vacanţă ale antreprenorilor în turism pot aştepta – educaţia nu mai poate aştepta” Antonia-Laura Pup, Preşedinta CNE Elevii să fie puşi în centrul deciziilor Experţii în Educaţie cer ca beneficiarii primari să fie puşi în centrul măsurilor luate. „Decizia trebuie să se bazeze exclusiv pe nevoile celor din sistem: elevi, profesori, directorii de şcoală. Dacă a existat o consultare naţională a elevilor şi s-a ajuns la această abordare, de ce să-i contrazici? Dacă ei îşi doresc să înceapă la 1 septembrie şi să termine la 1 iunie, de ce să nu se procedeze aşa?”, este de părere preşedinta Centrului pentru Politici Educaţionale, Daniela Alexe-Coteţ. Şi profesorul Marian Staş susţine că cu cât mai repede începe anul şcolar, cu atât mai bine. „Şi operatorii de turism sunt importanţi, dar depinde ce vrem. Dacă vrem binele copiilor, atunci soluţia ar fi ca anul şcolar să înceapă în prima sau a doua vineri din septembrie şi să se încheie în prima sau a doua joi din iunie”, recomandă expertul, care precizează că acordarea vacanţelor pentru Paştele Catolic şi pentru cel Ortodox reprezintă un aspect pozitiv însă, pentru a-i nu bulversa pe elevi, ele ar putea fi cuprinse într-o singură vacanţă. Cu această idee este de acord şi expertul în Educaţie din cadrul Societăţii Academice Române, Alexandru Constantin Manda, care spune că dorinţa ministrului de a împărţi în două vacanţe de primăvară este contraproductivă şi lipsită de fundament. „Studiile de ştiinţele educaţiei ne arată că vacanţele dese, deci deconectările de la procesul de învăţare, afectează performanţele şcolare”, a precizat expertul, care este de acord cu Marian Staş. Directorul de Cabinet al Ministrului Educaţiei, Jean Badea, spune că însă nu se pune vorba despre retragerea proiectului de Ordin, dar îi asigură pe elevi că vocea lor este auzită. „Ne dorim să armonizăm proiectul cu opiniile transmise de elevi, de aceea el este supus dezbaterii şi modificării. Se va discuta şi în Comisia de Dialog Social şi se vor integra toate observaţiile bune primite de la aceştia”. Ministrul Educaţiei conchide, precizând că a primit peste 50 de puncte de vedere de la profesori, elevi şi părinţi şi aşteaptă opinii până pe 17 ianuarie 2020, la adresa de e-mail dezbateripublice@edu.gov.ro. „Consider că fiecare opinie merită ascultată, reuşind, astfel, să identificăm cea mai bună soluţie pentru beneficiarii direcţi ai sistemului de educaţie”, a precizat Monica Anisie.(Simona Chirciu).

JURNALUL NAȚIONAL: Elevii: 'Vrem ca şcoala să înceapă la 1 septembrie CNE critică structura anului şcolar propusă de minister Dacă şcolarii de altădată îşi doreau ca vacanţa mare să fie cât mai lungă, iar cursurile să înceapă cât mai târziu, elevii din zilele noastre cer să se întoarcă la şcoală mai repede. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii elevilor, care solicită Ministerului Educaţiei să propună o nouă structură a anului şcolar 2020-2021, astfel încât cursurile să nu înceapă la data de 14 septembrie, ci la 1 septembrie. Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) a cerut ministrului Educaţiei şi Cercetării retragerea proiectului de ordin privind structura anului şcolar 2020-2021, potrivit căruia cursurile în noul an şcolar vor începe în 14 septembrie 2020, iar vacanţa de iarnă nu va mai fi asimilată cu vacanţa intersemestrială. Reprezentanţii elevilor spun că proiectul Ministerului Educaţiei prevede 'cel mai scurt an şcolar din istoria recentă', cu doar 34 de săptămâni de cursuri, iar acesta 'nu este un aspect îmbucurător' pentru elevi. Nu structura trebuie aerisită, ci metoda de predare 'Considerăm că o astfel de a măsură ar produce haos în sistemul de educaţie, întrucât întreaga perioadă dintre cele două vacanţe (vacanţa de iarnă, respectiv cea intersemestrială) va fi dedicată doar rezolvării situaţiei şcolare şi nu aprofundării materiei, în conformitate cu programa şcolară. Faptul că proiectul de Ordin prevede cel mai scurt an şcolar din istoria recentă nu este un aspect îmbucurător pentru beneficiarul primar al educaţiei - nu structura anului şcolar ar trebui să fie una mult mai aerisită pentru a permite dezvoltarea personală şi profesională a elevului, ci metodele de predare-învăţare-evaluare folosite şi arhitectura curriculară implementată. Susţinem adoptarea unei măsuri care să ducă la creşterea calităţii actului instructiv-educativ, in extenso, anul şcolar urmând să înceapă la 1 septembrie şi să se încheie în 1 iunie', arată CNE într-un comunicat de presă. Propunerea CNE: 1 septembrie -1 iunie Reprezentanţii elevilor mai spun că, în urmă cu doi ani, liderii elevilor din întreaga ţară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obţinerea unei structuri fixe pentru desfăşurarea cursurilor dintr-un an r rat- şcolar. Concret, acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie şi să se termine la 1 iunie. 'Orice zi petrecută la şcoală în luna iunie este resimţită precum o povară de către elevi, aspect care favorizează absenteismul şcolar masiv, dar şi incapacitatea elevilor de a se putea concentra pe studiu', mai spun elevii. «Dorim să atragem atenţia cu privire la un fenomen care a luat amploare în sistemul educaţional, mai ales în ultimii ani: calendarul examenelor naţionale este unul decalat, elevii sunt nevoiţi să susţină aceste examene în toiul verii, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilaţie, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut' - Consiliul Naţional al Elevilor. ROMÂNIA LIBERĂ: Monica Anisie acuzată că bulversează sistemul educaţional Consiliul National al Elevilor solicită retragerea proiectului de Ordin privind structura anului şcolar 2020-2021. Consiliul Naţional al Elevilor solicită ministrului Educaţiei şi Cercetării, Monica Cristina Anisie, retragerea proiectului de Ordin privind structura anului şcolar 2020-2021, potrivit căruia cursurile în noul an şcolar vor începe în 14 septembrie 2020, iar vacanta de iarnă nu va mai fi asimilată cu vacanţa inter semestrială, producând un real dezechilibru din punct de vedere educaţional. 'Considerăm că o astfel de măsură ar produce haos în sistemul de educaţie, întrucât întreaga perioada dintre cele două vacante (vacanţa de iarnă, respectiv cea inter semestrială) va ft dedicată doar rezolvării situaţiei şcolare şi nu aprofundării materiei, în conformitate cu programa şcolară. Faptul că proiectul de Ordin prevede cel mai scurt an şcolar din istoria recentă nu este un aspect îmbucurător pentru beneficiarul primar al educaţiei - nu structura anului şcolar ar trebui să fie una mult mai aerisită pentru a permite dezvoltarea personală şi profesională a elevului, ci metodele de predare-învăţare-evaluare folosite şi arhitectura curiiculară implementată', susţin reprezentanţii elevilor, într-un comunicat de presă. Consiliul Naţional al Elevilor susţine adoptarea unei măsuri care să 'ducă la creşterea calităţii actului instructiv-educativ, in extenso, anul şcolar urmând să înceapă la 1 septembrie şi să se încheie în l iunie', 'în anul 2017, în cadrul Adunării generale a Consiliului Naţional al Elevilor de la Râmnicu

Vâlcea, liderii elevilor din întreaga ţară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obţinerea unei structuri fixe pentru desfăşurarea cursurilor dintr-un an şcolar: acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie şi să se termine la 1 iunie', mai precizează sursa citată. CNE mai susţine că, mai ales în ultimii ani: calendarul examenelor naţionale este unul decalat, elevii sunt nevoiţi să susţină aceste examene în toiul verii, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilaţie, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut. RFI: Elevii critică dur proiectul de Ordin privind structura anului şcolar 2020-2021 Redactor: Elevii critică dur structura următorului an şcolar al cărei proiect de modificare a fost pusă recent în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Structura anului şcolar ar trebui să urmărească dezvoltarea personală şi profesională a elevului, precizează Consiliul Naţional al Elevilor. Reporter: Elevii cer retragerea imediată a proiectului de Ordin de ministru privind structura anului şcolar 2020-2021. Ei susţin că acesta prevede 'cel mai scurt an şcolar din istoria recentă, fapt care nu este un aspect îmbucurător pentru elevi. Nu structura anului şcolar ar trebui să fie una mult mai aerisită pentru a permite dezvoltarea personală şi profesională a elevului, ci metodele de predare, învăţare, evaluare folosite şi arhitectura curiculară implementată', se mai afirmă într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor. Organizaţia îi solicită ministrului Educaţiei, Monica Anisie, retragerea proiectului potrivit căruia cursurile în noul an şcolar vor începe pe 14 septembrie 2020, iar vacanţa de iarnă nu va mai fi asimilată cu cea intersemestrială producând 'un real dezechilibru din punct de vedere educaţional'. O astfel de măsură ar produce haos în sistemul de educaţie întrucât întreaga perioadă dintre cele două vacanţe, vacanţa de iarnă, respectiv cea intersemestrială, va fi dedicată doar rezolvării situaţiei şcolare şi nu aprofundării materiei, spun reprezentanţii elevilor. Ei susţin adoptarea unei măsuri care să ducă la creşterea calităţii actului instructiv-educativ, anul şcolar urmând, conform cererilor, să se desfăşoare în intervalul 1 septembrie 2020 - 1 iunie 2021 şi nu aşa cum doreşte în prezent ministerul, respectiv 14 septembrie 2020 - 18 iunie 2021. PRO TV: Un an şcolar, trei tabere diferite Împărţirea vacanţelor pentru anul şcolar viitor stârneşte mari controverse! Profesorii, elevii, Ministerul Educaţiei şi patronatele din turism au idei diferite. Oficialii au lansat un proiect în care scoala începe pe 14 septembrie şi se încheie pe 18 iunie. Însă reprezentanţii profesorilor se opun vehement, motivând că vara elevii chiulesc cel mai mult şi nu se pot concentra la examene. Iar unii operatori de turism propun că şcolile generale, liceele şi facultăţile să înceapă la o săptămână una după cealaltă ori separat, pe regiuni. Ministerul Educaţiei propune ca şcoala să înceapă pe 15 septembrie, iar prima vacanţă pe 24 octombrie. Alte două săptămâni fără cursuri sunt prevăzute pentru Crăciun şi Anul, încă una pe 30 ianuarie şi două în aprilie - mai. Iar vacanţă mare, pe 18 iunie. Dar profesorii spun că elevii au randament scăzut de cum dă căldură. Cristina Lungu, învăţător: O idee nepotrivită. Sunt din ce în ce mai agitaţi, e vara, vor să se joace, vor să meargă în vacanţe şi cu cât se termină mai devreme este perfect. Asta au constatat oficialii celor mai multe ţări europene, unde anul începe la 1 septembrie. Exact asta propun şi reprezentanţii elevilor. Iunie e perioada de vârf pentru absenteismul elevilor de liceu. Tudor Panait, Consiliul elevilor: Cei mai mulţi decid să nu vină la şcoală, să chiulească. Fie ca asta vor, uneori sunt îndemnaţi şi de profesori să nu mai vină. Luna iunie e folosită strict în scop birocratic. Noi ne dorim ca şcoala să înceapă pe 1 septembrie şi să se termine pe 1 iunie. Unii operatori din turism susţin calendarul impus prima oară acum 40 de ani. Nicolae Bucovala, prim vicepreşedinte Federaţia Patronatelor din Turism: Să se înceapă anul şcolar undeva pe 15 septembrie. Ce s-a întâmplat în 2019? Am avut pierderi foarte mari pentru că şcoala a început undeva pe data de şapte sau opt septembrie. Alţi tour-operatorii propun ministerului soluţii revoluţionare, care, cred ei, ar asigura încasări constante în turism până toamna. În plus, ne-ar scăpa de ambuteiaje în trafic şi aglomeraţie în aeroporturi. Adrian Voican, membru ANAT: Am putea să luăm exemplu de la alte ţări dezvoltate care au găsit o soluţie ca să împace pe toată lumea. De exemplu Germania, o regiune intra în vacanţă o săptămână

mai devreme, alta cu o săptămână mai târziu. Am lua în considerare şi ideea că ciclurile de învăţământ să înceapă vacanţele diferit. Reporter: În proiectul de ordin de ministru se ţine cont şi de calendarele bisericeşti. În premieră, vacanţă de primăvară ar urma să fie fracţionată: liber între 2 şi 11 aprilie, când e Paştele Catolic. Înapoi la şcoală două săptămâni, apoi iar vacanţă între 30 aprilie şi 9 mai, când pică Paştele ortodox. Ministrul Educaţiei şi Cercetării spune că a venit cu această idee pentru a da o şansă tuturor familiilor, indiferent de confesiune, pentru a se reuni de sărbători. Proiectul ministerului rămâne în dezbatere publică pentru câteva săptămâni. Realizator: Protest inedit al Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Nemulţumiţi că problema transportului elevilor către unităţile de învăţământ nu a fost rezolvată, adolescenţii au trimis colete adresa prim-ministrului Ludovic Orban, dar şi ministrului Educaţiei şi ministrului Dezvoltării. Coletele conţin revendicările elevilor, poveştile unor colegi care nu-şi permit să plătească transportul şi câte un autobuz de jucărie. ANTENA 1: Controversă pe noul calendar şcolar Fiecare ministru al Educaţiei vine cu propria viziune asupra învăţământului românesc, iar primul lucru pe care îl face este să facă modificări anului şcolar. În viziunea noului ministru al Educaţiei anul şcolar ar trebui să înceapă din nou la mijlocul lui septembrie, în condiţiile în care vacanţa de primăvară ar trebui să fie împărţită în două. Asociaţiile elevilor nu sunt de acord cu încă o serie de modificări şi cer ministrului să bată în cuie un calendar şcolar care să fie respectat şi de succesorii săi, exact cum se întâmplă şi în statele europene. Reporter: Controversa este legată, ca în fiecare an, de prima zi de şcoală. Pe de o parte, operatorii din turism şi părinţii şi-ar dori o dată cât mai târzie din luna septembrie pentru concedii şi programul Litoralul pentru toţi. Pe de altă parte, specialiştii din Educaţie avertizează că asta ar întârzia şi finalul de an şcolar, iar elevii ar fi nevoiţi să dea examenele în zilele toride de vară. Alex Rădulescu, Asociaţia Elevilor Bucureşti Ilfov: Considerăm că mult mai indicat este să începem pe 1 septembrie şi să se termine tot pe 1 pentru că aşa nu ar mai exista discrepanţă foarte mare între semestre Tudor Panait, preşedintele elevilor din Bucureşti: Noi milităm de ceva timp pentru ca acestea să fie fixe, să fie stabilite printr-un ordin de ministru, printr-o lege, pentru ca ele să nu mai poată să fie la mâna semnăturii unui ministru Altă nemulţumire vine la capitolul vacanţe. Vacanţa intersemestrială reapare în calendar, în luna februarie, iar vacanţa de Paşte este fracţionată în două perioade, în aprilie şi mai, în funcţie de sărbătorile pascale catolice şi ortodoxe. Iulian Cristache, preşedinte Federaţia Părinţilor: Nu înţelegem de ce trebuie să avem acea perioadă de câteva zile şi elevii iar să revină şi să nu mai aprofundeze absolut deloc. Avem şi această problemă cu împărţirea între semestre Este o problemă care se repetă periodic în România. Specialiştii în Educaţie avertizează că nu e deloc în beneficiul copiilor. În majoritatea sistemelor educaţionale, anul şcolar începe mai devreme, iar decizia nu se schimbă de la un an la altul. Marian Stas, expert în Educaţie: Peste Prut, la Chişinău, anul şcolar se termină la sfârşitul lunii mai. Propunerea mea, pe care am testat-o 20 de luni la Harvard, este să începem anul şcolar vineri. E cu flori, cu manuale, toată lumea se pupă, se îmbrăţişează, iar luni începem cu dreptul şcoala România are cel mai scurt an şcolar din Europa, durează 34 de săptămâni, faţă de alte ţări care numără aproape 200 de zile de şcoală. De exemplu, în Danemarca, Finlanda sau Elveţia elevii merg la cursuri de la sfârşitul verii, iar în Belgia, Spania sau Italia din primele zile ale lunii septembrie. TVR 1: Elevii vor şcoală de la 1 septembrie S-a redeschis tema structurii anului şcolar, după ce ministerul a lansat un proiect în dezbatere publică. Consiliul Elevilor îl respinge şi propune 1 septembrie şi 1 iunie ca date de început şi de final de an. Momentan sunt singuri, iar motive s-au găsit. Ca răspuns la proiectul ministerului pus în dezbatere public CNE propune ca anul şcolar să înceapă cu două săptămâni mai devreme, adică pe 1 septembrie şi să fie schimbate metodele de predare-învăţare. Reprezentanţii elevilor spun că vor o structură fixă a anului şcolar. Ei vor ca examenele să

nu mai fie susţinute când sunt temperaturi greu de suportat. Altele sunt însă opiniile la nivel de Federaţie a Asociaţiilor de Părinţi. Gabriel Chicioreanu, secretar general Federaţie a Asociaţiilor de Părinţi: Din punctul nostru de vedere este mult mai viabilă o dată de 14 septembrie sau ceva între 10-15 septembrie. La sfârşit de august există sesiunea a doua a Bacalaureatului. Pe de altă parte, mai este şi un aspect social. Sunt părinţi cu condiţie modestă a veniturilor şi beneficiau de multe ori de acele program de litoral toamna. Nici sindicaliştii nu consideră potrivită propunerea făcută de consiliul elevilor. Marius Nistor, preşedinte Federaţia Spiru Haret: Discutăm de încadrarea cu personal. Încadrarea cu personal durează chiar şi după data de 1 septembrie, după 14 septembrie. Sunt examene care sunt în desfăşurare, discutăm despre corigenţe, discutăm de sesiunea a doua de Bacalaureat. Haideţi să discutăm de igienizare unităţilor de învăţământ, despre lucrările care se desfăşoară efectiv într-o unitate de învăţământ. În proiectul supus dezbaterii publice, Ministerul Educaţiei vrea ca prima zi de şcoală să fie 14 septembrie, iar ultima 18 iunie 2021. Semestrele vor fi egale de câte 17 săptămâni de cursuri fiecare. Vacanţa intersemestrială ar urma să aibă loc în prima săptămână a lunii februarie. De asemenea de paşte vor fi două minivacanţe: una pentru paştele catolic şi una pentru cel ortodox. Monica Anisie, ministrul Educaţiei: Până astăzi aveam peste 50 de propuneri pe structura anului şcolar. Sunt voci pro şi contra. Vom analiza toate propunerile în cadrul Comisiei de dialog social ce se va întruni săptămâna viitoare sau cealaltă. Anul trecut şcoala a început pe data de 9 septembrie, după discuţii lungi între minister, elevi, părinţi şi patronatele din turism. EVENIMENTUL ZILEI: Autobuze de jucărie, cadoul Asociației Elevilor Constanța pentru guvernanți. Elevii navetiști cer urmărirea penală a premierului Ludovic Orban Asociația Elevilor din Constanța (AEC), care a obținut prin instanța mai multe drepturi pentru elevii din toată țara, se luptă acum și cu noul guvern. Elevii au trimis premierului Ludovic Orban și altor miniștri, prin poștă, colete care conțin, alături de revendicări, câte un autobuz de jucărie. Dacă până la jumătatea lunii ianuarie, guvernanții nu vor soluționa problema decontării transportului județean pentru școlarii navetiști, AEC îi va cere președintelui Klaus Iohannis să solicite urmărirea penală a premierului Ludovic Orban. Elevii din Constanța se luptă, de aproape doi ani, cu autoritățile, cerând miniștrilor de resort măsuri de reducere sau decontare a transportului județean pentru elevii navetiști, care din cauza costurilor ridicate, ajung, de multe ori, să abandoneze școala. Ignorată de guvernanți și de autoritățile locale, Asociația Elevilor din Constanța a recurs la un gest original. Elevii si-au dat întâlnire în fața unui oficiu poștal și, împreună, au trimis prin poștă prim-ministrului, Ludovic Orban, ministrul Educației,, Monica Anisie și ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan, colete prin care și-au dorit să lanseze un ultimatum guvernanților. Pachetele conțin revendicările lor, povești ale unor elevi care din cauza transportului nedecontat au probleme financiare și, simbolic, câte un autobuz de jucărie, albastru, oranj și galben. Denisa face naveta de la Năvodari, părinții ei dau peste 400 de lei, în fiecare lună, pentru ca ea să ajungă la Constanța, la școală. “Să faci naveta este obositor, mai ales când ai ore de la 8 dimineața, trebuie să te trezești cu 2-3 ore înainte, să faci o oră pe drum. Este și costisitor să dai 16 lei dus, intors, în fiecare zi. Dacă guvernul ne taie transportul, mai ales celor care locuiesc în mediul rural, le taie și dreptul la educație pentru că, normal, nu au cum să mai ajungă la școală, nu mai au viitor”, spune eleva de clasa a XI-a. „Mama mai pune bani deoparte și așa îmi plătește și abonamentul și cheltuielie. Nici alocația nu-ți acoperă naveta. Și asta e o problema foarte mare având în vedere că cea mai mare parte din salariul mamei merge pe abonament și nu mi se pare corect. Pentru mine, care vreau să dau la facultate în București, ar însemnă foarte mult decontarea transportului. O parte din banii aceia i-aș pune pentru facultate, deoparte”, spune și elevul navetist Gabriel Pișcociu. Cele trei colete, pe care elevii au scris adresele, au fost trimise la guvern. Dacă, până în data de 15 ianuarie, guvernanții nu vor lua toate măsurile necesare pentru rezolvarea problemei transportului elevilor, vor există consecințe, a avertizat președintele Asociației Elevilor din Constanța, Mihai Tănase: “Vom cere președintelui României, să ceară începerea urmăririi penale a premierului Ludovic Orban, a ministrului Educației, Monica Anisie, și ministrului Dezvoltării, Ion Ștefan, pentru abuz în

serviciu. Pentru faptul că aduc un prejudiciu dreptului elevilor de a beneficia de un transport redus sau decontat”. Iar guvernanții vor primi, în fiecare săptămână, colete cu autobuze de jucărie și scrisori din partea elevilor navetiști, care se confruntă cu probleme financiare sau cu abandonul școlar.“Coletele sintetizează faptul că guvernanții trebuie să se aplece cu mai mare atenție asupra transportului elevilor. Având în vedere haosul total în care ne aflăm acum, în ceea ce privește reglementările legale, legislația contradictorie care blochează orice tip de de reducere pentru transportul județean, se creează un prejudiciu major la nivel de tară. Sunt elevi care merg kilometri întregi pe jos, prin păduri unii dintre ei, pentru a ajunge la scoală, pe frig. Asta în contextul în care Educația se presupune că ar trebui să fie gratuită”, a mai declarat Mihai Tănase. Elevii au ajuns să cunoască legile ca pe propriul buzunar. Guvernanți, se pare că nu. Soluția e simplă, doar să vrea autoritățile, spun elevii: “Trebuie abrogate HG 863/2016, HG 309/1996, respinsă în parlament Ordonanta 51/2019 și adusă o modificare legii Educației în sensul reducerii atribuției consiliilor locale de a finanța reducerile la transprtul elevilor. Să rămână la consiliile județene, așa cum spune legea transportului 92/2007”.(Feri Predescu). SPARKNEWS.RO: Elevii din Constanța au trimis colete cu autobuze de jucărie ministrului Educației, premierului și ministrului Dezvoltării Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) a trimis, miercuri, colete către premierul Ludovic Orban, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan, în care se găseau autobuze de jucărie, cazuri ale elevilor care întâmpină greutăţi pentru a ajunge la şcoală din cauza navetei, dar şi revendicări pentru rezolvarea transportului judeţean al elevilor, relatează news.ro. AEC spune că, dacă până în 15 ianuarie această problemă nu va fi rezolvată, va cere preşedintelui Klaus Iohannis să solicite începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu pentru Ludovic Orban, Monica Anisie şi Ion Ştefan. Mai mulţi reprezentanţi ai Asociaţiei Elevilor din Constanţa au mers, miercuri, la un oficiu poştal din municipiu pentru a depune trei colete, câte unul pentru premierul Ludovic Orban, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan. În pachete se află câte un autobuz de jucărie, cazuri ale elevilor care întâmpină dificultăţi la învăţat din cauza navetei, dar şi revendicări pentru rezolvarea problemei transportului judeţean al elevilor. „Coletele au fost depuse pentru primul ministru României, Ludovic Orban, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan. Colete care simbolizează faptul că guvernanţii ar trebui să se aplece cu mai mare atenţie asupra problemei transportului elevilor, poate mai mare decât au făcut-o vreodată, având în vedere haosul total în care ne aflăm acum în ceea ce priveşte reglementările legale privind transportul elevilor, legislaţia contradictorie care blochează, încătuşează în acest moment orice tip de decontare a navetei elevilor, orice tip de acordare de reduceri pentru elevi la transportul judeţean, lucru care creează un prejudiciu major la nivel de ţară chiar elevilor”, a declarat preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Andrei Mihai Tănase. El a spus că sunt mulţi elevi care sunt nevoiţi să meargă pe jos, prin frig, pentru a ajunge la unităţile de învăţământ. „Sunt mulţi elevi care merg kilometri întregi pe jos, efectiv prin păduri unii dintre ei, pentru a ajunge la şcoală. Există un caz în Buzău unde elevii mergeau 10 kilometri până la şcoală pe jos în fiecare zi şi mai ales având în vedere faptul că temperaturile sunt foarte scăzute în această perioadă, elevii sunt nevoiţi să meargă prin frig către unităţile de învăţământ în contextul în care educaţia se presupune că ar trebui să fie gratuită, în contextul în care statul ar trebui în mod teoretic să asigure fiecare serviciu necesar elevului pentru a putea să studieze într-un mediu cât mai propice, lucru care acum nu se întâmplă”, a explicat preşedintele AEC. Andrei Mihai Tănase a solicitat abrogarea a două hotărâri de guvern pentru rezolvarea acestei situaţii. „Cerem abrogarea hotărârii de Guvern 63/2016, abrogarea hotărârii de Guvern 309/1996 care se află în contradicţie cu legea educaţiei şi practic prevede un mod diferit de acordare a reducerilor pentru elevi, deoarece în momentul de faţă sunt două moduri paralele existente în legislaţie de a acorda reduceri elevilor, iar autorităţile pasează responsabilitatea de la una la alta, consiliile judeţene către consiliile locale, consiliile locale către consiliile judeţene, este un ping-pong total pentru transportul

elevilor şi nimeni se pare nu vrea să rezolve problema”, a afirmat preşedintele AEC. El a mai afirmat că angajarea răspunderii de către Guvernul Orban pentru abrogarea OUG 51/2019 nu rezolvă problema transportului elevilor. „A existat o asumare a răspunderii pentru abrogarea OUG 51/2019, dar angajarea răspunderii nu numai că nu rezolva problema, amâna cu încă doi ani rezolvarea ei, dădea un termen consiliilor judeţene de doi ani pentru a încheia contracte de servicii publice cu operatorii de transport chiar dacă s-ar fi putut institui o atribuire de urgenţă, temporară până când se finalizau procedurile. Acea angajare a răspunderii a fost atacată la CCR de către PSD şi cel mai probabil va exista o decizie pozitivă, având în vedere că faptul că Guvernul şi-a angajat răspunderea pe un proiect care se afla în Parlament pe care dacă ar fi dorit guvernanţii îl puteau respinge în Parlament”, a mai afirmat liderul AEC. El a precizat că, dacă până în 15 ianuarie nu va fi rezolvată problema transportului elevilor, va solicita preşedintelui Klaus Iohannis să ceară începerea urmăririi penale pentru premier, ministrul Educaţiei şi ministrul Dezvoltării. „Dacă până pe 15 ianuarie nu va fi rezolvată problema transportului, vom cere preşedintelui României, Klaus Iohannis, să ceară începerea urmăririi penale a prim-ministrului României, Ludovic Orban, ministrului Educaţiei, Monica Anisie, şi ministrului Dezvoltării, Ştefan Ion, pentru abuz în serviciu pentru faptul că prin acţiunile pe care ei le fac sau mai degrabă nu le fac aduc un prejudiciu dreptului elevilor de a beneficia de transport redus şi decontat”, a mai transmis Andrei Mihai Tănase. DIGI 24: Elevii pun piciorul în prag Reprezentanţii Asociaţiei Elevilor din Constanţa s-au strâns astăzi pentru a trimite pachetele speciale. Mihai Tănase, preşedinte AEC: Guvernul ar trebui să se aplece cu mai mare atenţie asupra problemei transportului elevilor, poate mai mare decât au făcut-o vreodată având în vedere haosul total în care ne aflăm acum în ceea ce priveşte reglementările legale privind transportul elevilor, legislaţia contradictorie care blochează, efectiv încătuşează în acest moment orice tip de decontare a navetei elevilor. Elevii cer în primul rând abrogarea unei hotărâri de Guvern din 2016 prin care s-au stabilit nişte tarife maximale care le sunt impuse transportatorilor. Ei solicită ca transportul să rămână în sarcina autorităţilor judeţene. Gabriel Pişcociu locuieşte în Năvodari şi este elev în clasa a XI-a la un liceu din Constanţa. Trebuie să plătească 210 lei/lunar pentru abonament, iar banii nu-i sunt decontaţi. Gabriel Pişcociu: Cea mai mare parte din salariul mamei merge pe abonament şi nu mi se pare corect. Prin ordonanţa 51 de anul trecut s-a decis ca serviciul de transport judeţean să nu mai aibă statut de serviciu public. Modificarea i-a afectat în primul rând pe elevi, care nu şi-au mai putut deconta transportul. Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea pe un proiect care să anuleze aceste modificări, însă ele este blocat la Curtea Constituţională. EUROPA FM: Asociaţia Elevilor din Constanţa care încearcă de aproape 2 ani să obţină de la autorităţi decontarea transportului pentru elevii navetişti Redactor: Asociaţia Elevilor din Constanţa care încearcă de aproape 2 ani să obţină de la autorităţi decontarea transportului pentru elevii navetişti a recurs la un gest inedit pentru a fi ascultată. Copiii le-au trimis prin poştă premierului Ludovic Orban şi altor miniştri colete care conţin alături de revendicări câte un autobuz de jucărie. Reporter: Elevii s-au întâlnit în faţa unui oficiu poştal din Constanţa împreună au pregătit coletele pentru guvernanţi. Ea este Sabina care ne-a arătat şi celelalte două autobuze de jucărie pentru ministrul Educaţiei, respectiv ministrul Dezvoltării. Pe lângă revendicări coletele conţin şi scrisori cu poveşti ale elevilor care se confruntă cu greutăţi financiare sau cu abandonul şcolar spune Denisa care face naveta din Năvodari. Sabina: Dacă guvernul ne taie transportul, mai ales celor care locuiesc în mediul rural, le taie şi dreptul la educaţie pentru că, normal, nu au cum să mai ajungă la şcoală, nu mai au viitor Dacă până în data de 15 ianuarie guvernanţii nu vor lua măsurile necesare pentru rezolvarea problemei transportului elevilor, vor exista consecinţe a avertizat Mihai Tănase, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa Mihai Tănase: Vom cere preşedintelui României, să ceară începerea urmăririi penale a premierului Ludovic Orban, a ministrului Educaţiei Monica Anisie şi ministrului Dezvoltării, Ion Ştefan pentru abuz

în serviciu. Pentru faptul că aduc un prejudiciu dreptului elevilor de a beneficia de un transport redus. Iar guvernanţii vor primi în fiecare săptămână colete cu autobuze de jucărie şi scrisori din partea elevilor navetişti. RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI: Asociaţia Elevilor din Constanţa cere rezolvarea problemei transportului elevilor Asociaţia Elevilor din Constanţa a trimis astăzi, prin Poşta Română, colete premierului Ludovic Orban, ministrului educaţiei, Monica Anisie şi celui al lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, Ion Ştefan pentru a cere rezolvarea problemei transportului elevilor. Coletele conţin revendicările privind reducerea cu 50% la transportul judeţean şi poveşti ale unor elevi care întâmpină dificultăţi din cauza costurilor mari ale navetei. Elevii reclamă că sunt obligaţi să meargă pe jos mulţi kilometri, uneori prin păduri, la temperaturi scăzute, pentru a ajunge la şcoală. Andrei Tănase este preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa: Andrei Tănase: Dacă până pe 15 ianuarie nu va fi rezolvată problema transportului, vom cere preşedintelui României Klaus Iohannis să ceară începerea urmăririi penale a prim-ministrului României Ludovic Orban, ministrului educaţiei, Monica Anisie şi ministrului dezvoltării Ştefan Ion pentru abuz în serviciu pentru faptul că prin acţiunile pe care ei le fac sau mai degrabă nu le fac, aduc un prejudiciu drepturilor elevilor de a beneficia de transport redus şi decontat pentru unii dintre ei, dar şi drepturile lor la educaţie până la urmă. DILEMA VECHE: O istorie a gesturilor obișnuite, asta e viața ta întreagă Finalul anului precedent a venit cu o schimbare în sistemul de învățămînt (și nu numai), odată cu numirea ca ministru a doamnei Monica Anisie, schimbare care începe să provoace și efecte. Ceea ce văd eu pînă una-alta îmi pare de bine. Sigur că niciodată nu vor fi toți oamenii mulțumiți, e firescul unei societăți, mereu vor fi unii care să critice sau să dezaprobe, mereu vor fi argumente aduse în favoarea sau în defavoarea unei idei, iar balanța e, adesea, greu de echilibrat obiectiv. Una dintre primele chestiuni care a stîrnit interes este cea legată de „tăierea hîrtiilor“. Între profesori, și o spun de la firul ierbii, a generat mult entuziasm, ceea ce eu aș spune că e un semnal pozitiv. Sigur, au existat și propuneri duse la extremă, unii ar vrea să se desființeze tot. Dar asta chiar nu se poate, pentru că undeva, cumva, trebuie să existe o cuantificare a muncii, a activității tale și a calității ei; în plus, unele „hîrtii“ sînt un factor reglatoriu pentru propria ta situare în orizontul scopurilor pe care ți le propui ca profesor, sistematic și etapizat. Cu alte cuvinte, simplificat vorbind, te ajută să menții un ritm echilibrat al parcurgerii programei școlare și îți stabilesc limitele dincolo de care ai derapa poate mult față de aceasta, dus de val, de entuziasme sau de comoditate. Altele însă sînt, cu siguranță, inutile. La ce vreau să mă refer, însă, sînt reacțiile care mi-au ajuns la urechi, prin intermediul unor prieteni profesori, de la unii directori. Există o sumedenie de astfel de șefi care își justifică existența în vîrful acestor minuscule piramide care sînt școlile, aproape exclusiv prin hîrtii. Sînt niște hîrțogari prin excelență, leșinați de plăcere în fața dosarelor. Îmi spunea, de exemplu, o prietenă că directoarea ei adjunctă se arăta scandalizată de posibilitatea desființării proceselor-verbale de la ședințele cu părinții sau a condicii de prezență. „Ministra asta habar nu are despre ce vorbește“, spunea, superior, în sala profesorală. O cunosc pe respectiva directoare, care a ajuns pe funcție după vreo cîțiva ani de semiprofesorat, căci a fost pe un post care nu implică oră de oră muncă cu clasa de elevi, și care și-a găsit vocația, se pare, în varianta aceasta de manageriat. Acum, luate pe rînd, doar aceste puncte minuscule din tot ceea ce înseamnă „tăiatul de hîrtii“. „Cum dovedești că ai făcut ședință fără proces-verbal?“, se întreba dînsa. Aș remarca, mai întîi, această nevoie de a dovedi, care se înscrie în problematica dihotomică a ceea ce mai amintisem într-un articol anterior că remarcase Daniela Vișoianu, consilier în Ministerul Educației și Cercetării. Dihotomia dintre a avea încredere și a ține sub control. Apoi, fixează activitatea într-o zonă a formalului, nu a necesarului. La ce bun o ședință cu părinții, de fapt? La organizare, la discutarea unor aspecte care țin de buna funcționare internă, la stabilirea unor interese comune etc. E ca o reuniune de familie, să spunem. Voi faceți procese-verbale cînd stabiliți dacă în week-end mergeți la film sau la teatru? Dovada pe care o presupune remarca directoarei mută accentul dinspre uzual și funcțional înspre extraordinar și formal. Dar, dincolo de această nuanță, dacă tot e vorba despre dovezi, o simplă listă cu semnături e o dovadă la

fel de bună. Ca să nu mai vorbesc de faptul că la aceste ședințe oricum părinții semnează tot felul de alte acte necesare școlii, de la cele care vizează GDPR-ul pînă la unele care țin de acordarea permisiunii pentru consiliere psihologică sau pentru tratamente medicale stomatologice. Poate că unii directori însă au o plăcere a lecturii textelor nonficționale, cu caracter de reportaj. Mi-i imaginez citind teancuri de procese-verbale din care află cum a luat cuvîntul X părinte pentru a întreba cînd se vor elibera permisele de transport în comun, iar doamna dirigintă i-a răspuns că elevii încă pot călători cu carnetele de elevi. Apoi, chestiunea condicii de prezență. Nu știu dacă se va reuși simplificarea ei, pentru că nu despre desființare propriu-zisă a fost vorba. Însă, pentru cine nu știe, să spun că profesorul semnează la fiecare oră de curs pe care o susține, menționînd într-o rubrică subiectul lecției, iar în alta clasa. Acum, sigur, de obicei există un om desemnat, de regulă din secretariat, care scrie după orar, în fiecare zi, intervalele de timp și numele profesorilor. Deci, pentru fiecare profesor din școală, scrie cinci-șase rubrici cu ore și cinci-șase rubrici cu numele. Apoi, vin profesorii care în dreptul fiecărei ore scriu subiectul lecției respective și semnează în dreptul fiecăreia. Mulți oameni implicați în toată chestia asta. Într-o școală medie ca mărime, pentru o singură zi, se completează în jur de zece pagini de condică, dacă nu mai multe. Acum, în ce alt domeniu de activitate se mai practică o astfel de prezență cu semnătură în dreptul fiecărei ore de muncă și menționarea explicită a activității desfășurate în acea oră? De ce să nu fie suficientă o semnătură simplă de prezență în activitate la începutul zilei și, eventual, una la plecare? Nu mai spun că, dacă e de serviciu prin școală, profesorul mai semnează și un proces-verbal în care menționează că în intervalul pauzei cutare sau cutare a fost de serviciu pe coridorul cutare sau în colțul de curte cutare, iar în timpul acestor pauze nu s-a întîmplat nici un incident neobișnuit. Nu ar fi suficient să completeze doar dacă a fost un eveniment deosebit? Cum se spune că ceea ce faci la începutul unui an vei face tot anul apoi, voi încheia acest articol într-o notă optimistă, ca să îmi fie bine și mie, să vă fie bine și vouă, celor care citiți, în 2020. Un poet contemporan, Dmitri Miticov, spune cam așa: „O istorie a gesturilor obișnuite, / asta e viața ta întreagă, dar și iluzia / că mai poate fi și altceva acolo, / imagini calde sau tot ce ai fost învățat / vreodată despre educație, familie, mediu și alte / asemenea resurse ale vocabularului“. Le scot din ansamblul de sens al volumului, pentru a mă folosi de ele, propunîndu-ne să nu facem din educație (sigur, nici din celelalte) doar niște resurse ale vocabularului, niște imagini calde, adică niște constructe, niște iluzii, ci să îi permitem să aibă o viață firească, a gesturilor obișnuite. (Horia CORCHEŞ).

LIBERTATEA: Vor să înveţe o săptămână în plus

PRIMA TV: Vacanţa de vară nu de toamna Elevii nu mai vor să meargă la şcoală vara. E prea cald şi dacă unii preferă să chiulească de la ore din această cauză, cei care ajung totuşi în bănci nu dau niciun randament. Astfel de plângeri au ajuns direct la minister care în opinia elevilor ar trebui să schimbe data de începere a anului şcolar şi nu e singura doleanţă a lor. Mai vor ca vacanţa de iarnă şi cea dintre semestre să se suprapună. Însă toate aceste idei îi revoltă pe cei din turism. Elevii nu vor să mai meargă la şcoală pe caniculă. Pe lângă faptul că mulţi o ocolesc în lunile de vară, cei conştiincioşi vin degeaba. Ei spun că din cauza căldurii nu dau niciun randament. Nemulţumiţi fiind şi vrând să-şi rezolve această problemă, elevii s-au plâns direct la minister. Antonia Pup, preşedinte CNE: Orice zi petrecută pe băncile şcolii în luna iunie nu produce niciun fel de beneficiu pentru elevul din România. Iar acest aspect se transpune în absenteismul masiv al elevilor în lunile verii. Vacanţele profesorilor pot aştepta. Tichetele de vacanţă ale antreprenorilor în turism pot aştepta. Educaţia nu mai poate aştepta. Soluţia elevilor, şcoala să înceapă mai devreme, ca să se termine mai repede. Reprezentanţii asociaţiilor de părinţi nu prea sunt de acord cu doleanţele elevilor, din mai multe motive. Gabriel Cicioreanu, reprezentant Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi: Şcolile nu pot începe chiar la 1 septembrie, pentru că la finalul lunii august sunt restanţele de la Bacalaureat. Din punct de vedere al părinţilor care au venituri mai modeste nu vor mai putea beneficia de acele programe sociale de litoral în care după 1 septembrie aceştia puteau să meargă împreună cu copiii lor în astfel de vacanţe.

De pierdut ar avea şi agenţiile de turism. Totodată elevii ar vrea ca din viitorul an şcolar vacanţa de iarnă să fie intercalată cu cea dintre semestre. Astfel încât perioadă dintre ele, teoretic de studiu să nu se mai piardă, practic, doar cu încheierea situaţiilor şi mediilor semestriale. CLICK: Hidroelectrica dă burse pentru studenţi şi elevi