str. Tunari, nr. 41, sect.2, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.2102409, fax.004.021.2104165

str. Justiţiei, nr.65, sect.4, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.3371140, fax.004.031.8150025

email: office@fsespiruharet.ro, fsiispiruharet@fsiispiruharet.ro, office@fen.ro

REVISTA PRESEI 12 septembrie 2019

HOTNEWS.RO: Cine este Camelia Gavrilă, propusă de către Viorica Dăncilă ministru al Educaţiei: A condus timp de 12 ani Inspectoratul Școlar Iași/ A.O. Camelia Gavrilă, propusă de premierul Viorica Dăncilă pentru postul de ministru al Educaţiei, unde expiră interimatul lui Daniel Breaz, este deputat PSD, iar până în 2017 a condus, timp de 12 ani, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi. Camelia Gavrilă, în vârstă de 58 de ani, este deputat PSD de Iaşi şi preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaților. Ea a condus Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi în trei mandate, respectiv 2012-2017, 2005-2009 şi 1997-2001. Între aprilie 2009 - mai 2012, a fost director al Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi, acolo unde, de altfel, activează din 1988. Potrivit CV-ului său, ea este profesor titular de limba şi literatura română. Între 1984 – 1988, a deţinut funcţia de profesor de limba şi literatura română / limba engleză la Liceul „A. T. Laurian” din Botoşani. Camelia Gavrilă a fost şi consilier local la Iaşi, în mandatele 2000-2004 ,2004-2008, 2008-2012, 2012 – 2016, 2016-2020, dar şi viceprimar al Municipiului Iaşi în 2008. În 2016, pe când era inspector general, Camelia Gavrilă a fost implicată într-un scandal, atunci când a fost sancționat de CNCD pentru segregarea rasială a copiilor de etnie romă. Potrivit Ziarului de Iași, în luna aprilie 2016, Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului (CADO), prin intermediul avocatului Mihaela Roxana Prisăcariu, a depus plângere la CNCD împotriva Şcolii „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ Iaşi şi a ISJ Iaşi pentru faptul că discriminarea este tolerată. Astfel, potrivit CADO, motivele pentru depunerea plângerii au fost că „în cadrul acestei şcolii, elevii învaţă în 7 corpuri de clădire, însă majoritatea elevilor de etnie romă au fost repartizaţi în corpul C, ajungând, potrivit datelor oferite de către şcoală, la peste 50% din numărul total al elevilor din acel corp“. De asemenea, o altă problemă semnalată de către grupul de părinţi a fost şi faptul că majoritatea cadrelor didactice care predau la acele clase sunt suplinitori sau „cadre didactice pensionare reîncadrate“. CNCD, în urma unor sesizări ce au urmat investigaţiilor realizate de către organizaţii neguvernamentale locale şi de Asociaţia „Pro Roma“ din Iaşi, a decis să amendeze contravenţional Şcoala „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Iaşi cu suma de 3.000 lei, şi cu 5.000 de lei ISJ Iaşi. La începutul anului școlar, Camelia Gavrilă și-a prezentat viziunea despre educație. "Nu trebuie umbrit începutul anului școlar cu dezbateri și polemici politice, inflamate de campania electorală, iar prezența alături de miile de tineri care fac un nou pas pe drumul cunoașterii și al devenirii prin educație este esențială, arătându-le că ne pasă, că ei sunt pentru noi toți prețioși, unici prin ființa și visele lor, importanți pentru țară și pentru dezvoltarea societății românești într-o lume complexă, frumoasă, dar și într-o nesfârșită schimbare. Trebuie să folosim energia și resursele, materiale și morale, puterea noastră de decizie și legiferare pentru a susține o școală de nivel european, în care tinerii sunt pregătiți bine pentru profesie, pentru viață, o școală a dialogului și a comunicării, cu profesori competenți, resurse educaționale adecvate, dotări și spații moderne, o atmosferă favorabilă dezvoltării personale și inițierii tinerilor pentru viitoarea profesie", spunea Gavrilă într-un comunicat de presă intitulat ”Reflecții la început de an școlar. Despre idealuri educaționale, dificultăți, împliniri și proiecții necesare” și transmis în calitate de șef al Comisiei de educație din Camera Deputaților.

SPARKNEWS.RO: Camelia Gavrilă, propusă ministru la Educație. Interimatul lui Daniel Breaz expiră pe 18 septembrie Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, miercuri, că o propune pe Camelia Gavrilă, deputat PSD de Iași, pentru funcția de ministru al Educației, post ocupat în prezent, interimar, de Daniel Breaz, după demiterea Ecaterinei Andronescu. „Având în vedere că pe data de 18 septembrie expiră interimatul pentru Ministerul Educației Naționale, iar funcția de vicepremier pe probleme economice este vacantă, voi transmite către domnul președinte Iohannis următoarele propuneri de miniștri: pentru MAI – domnul Dan Chirilă, actual secretar de stat în cadrul acestui minister, pentru Ministerul Educației Naționale – doamna Camelia Gavrilă, pentru funcția de vice-prim-ministru – domnul Dan Matei”, a declarat premierul Viorica Dăncilă, potrivit Mediafax. Premierul a mai anunțat că va propune membri ALDE pentru portofoliile de miniștri vacante, respectiv pe Grațiela Gavrilescu la Ministerul Mediului, Ion Cupă la Ministerul Energiei și Ștefan Băișanu, ca ministru pentru Relația cu Parlamentul. Cele șase propuneri au fost trimise, miercuri seară, la Palatul Cotroceni. Cine este Camelia Gavrilă, propusă la conducerea MEN Camelia Gavrilă (foto), în vârstă de 58 de ani, este deputat PSD, ales în circumscripția electorală nr. 24 din Iași, scrie Mediafax. A condus Inspectoratul Școlar Judeţean Iaşi în trei mandate, respectiv 2012 – 2017, 2005-2009 și 1997 – 2001. Între aprilie 2009 – mai 2012, a fost director al Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi, acolo unde activează din 1988, potrivit CV-ului, ca profesor titular de limba şi literatura română. Din 1984 până în 1988, a fost profesor de limba şi literatura română / limba engleză la Liceul „A. T. Laurian” din Botoşani. Camelia Gavrilă a fost și consilier local la Iași, în mandatele 2000-2004 ,2004-2008, 2008-2012, 2012 – 2016, 2016-2020, dar și viceprimar al Municipiului Iaşi în 2008. CV-ul Cameliei Gavrilă, pe cdep.ro ISJ Iași, amendat de CNCD în timp ce era condus de Camelia Gavrilă Inspectoratul Şcolar şi o şcoală din Iaşi au fost amendate de CNCD, în baza unei sesizări depuse în aprilie 2016, pentru segregarea rasială a copiilor de etnie romă. Inspectoratul Şcolar Iaşi era condus în acea perioadă de Camelia Gavrilă, deputatul PSD propus de premier ministru al Educaţiei, relatează Mediafax. Școala Bogdan Petriceicu Hașdeu și Inspectoratul Școlar Județean Iași au fost în atenţia CNCD după o sesizare a Centrului de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) din aprilie 2016 cu privire la faptul că majoritatea elevilor de etnie romă înscrişi la acea unitate de învăţământ au fost repartizaţi într-un singur corp de clădire. ”Motivele specifice pentru depunerea plângerii au fost că în cadrul acestei școlii elevii învață în 7 corpuri de clădire, însă majoritatea elevilor de etnie romă au fost repartizați în corpul C, ajungând potrivit datelor oferite de către școală la peste 50% din numărul total al elevilor din acel corp. Un grup de părinți de etnie romă s-au plâns de calitatea actului educațional din corpul C, unde majoritatea copiilor chiar și după finalizarea clasei a IV-a nu pot citi și scrie corect și de faptul că majoritatea cadrelor didactice sunt suplinitori sau pensionare reîncadrate. Pentru acest motiv, părinții au încercat să înscrie/transfere copii la alt corp școlar din cadrul aceleiași unității de învățământ însă au fost refuzați„, se arată într-un comunicat al Centrului de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) din ianuarie 2017. În urma acestei sesizări, CNCD a amendat atât şcoala cu 3000 de lei, cât şi Inspectoratul Școlar Iaşi cu 5000 de lei. Potrivit sursei citate, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis că separarea pe clase şi aşezarea copiilor romi într-un singur corp de clădire, atunci când şcoala are mai multe clădiri, dar şi faptul că Inspectoratul Şcolar a tolerat acest lucru reprezintă discriminare și încălcarea dreptului la demnitate. Reprezentanții Inspectoratului Județean Școlar Iași și cei ai Școlii Bogdan Petriceicu Hașdeu au contestat în instanță decizia CNCD, iar Curtea de Apel Iași le-a dat, în mai 2017, câștig de cauză și a anulat hotărârea CNCD. Apelul făcut de Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO) împotriva acestei decizii este pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

ZIARE.COM: Cine e Camelia Gavrilă, propusă ministru al Educației: Inspectoratul Școlar Iași, amendat sub conducerea ei pentru segregarea romilor Camelia Gavrila, cea propusa miercuri de Viorica Dancila la conducerea Ministerului Educatiei, este profesor de limba romana si deputat PSD, iar activitatea sa nu e lipsita de controverse si erori. Gavrila s-a nascut la 22 decembrie 1961, la Iasi. A absolvit Facultatea de Filologie, sectia engleza - romana, la Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi (1980-1984) . A obtinut un doctorat in filologie, in 2001, cu lucrarea "Mitic si magic in opera lui Lucian Blaga", la Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi, potrivit Agerpres. A obtinut definitivatul in 1987, in 1991 - Gradul didactic II, iar in 1995 - Gradul didactic I la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi. In perioada 1984-1988 a fost profesor de limba si literatura romana si limba engleza, la Liceul "A. T. Laurian" Botosani. Din 1988 este profesor titular de limba si literatura romana la Colegiul National "Costache Negruzzi" din Iasi, al carui director a fost in perioada aprilie 2009-mai 2012. A fost inspector scolar general la Inspectoratul scolar Judetean Iasi (1997-2001; 2005-2009; 2012-2017). A fost consilier local la Iasi (in mandatele 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016) si viceprimar al municipiului Iasi (2008) . Presedinte al Comisiei de Invatamant - Cultura a Consiliului Local (2000-2004, 2008-2016). In prezent, este deputat PSD, fiind aleasa in 2016, in Circumscriptia electorala nr. 24 Iasi. Din 4 septembrie 2019 este vicepresedinte al Comisiei pentru invatamant, stiinta, tineret si sport a Camerei Deputatilor (pana la 4 septembrie 2019 a detinut functia de presedinte al comisiei). Este si membra a Clubului Rotary, presedinte fondator al Clubului Rotary "Iasi 2000" si membra a Fundatiei Rotary Club "Iasi 2000", dar si membra in board-ul Fundatiei - "Iasi Capitala Culturala Europeana". A fost decorata cu Ordinul National "Serviciul Credincios" in grad de Cavaler (decembrie 2000). Amenda de la Consiliul Discriminarii In perioada in care ea se afla la conducerea Inspectoratului Scolar Iasi, institutia si inca o scoala din Iasi au fost amendate de CNCD, in baza unei sesizari depuse in aprilie 2016, pentru segregarea rasiala a copiilor de etnie roma, aminteste Mediafax. Scoala Bogdan Petriceicu Hasdeu si Inspectoratul Scolar Judetean Iasi au fost in atentia CNCD dupa o sesizare a Centrului de Advocacy si Drepturile Omului (CADO) din aprilie 2016 cu privire la faptul ca majoritatea elevilor de etnie roma inscrisi la acea unitate de invatamant au fost repartizati intr-un singur corp de cladire. "Motivele specifice pentru depunerea plangerii au fost ca in cadrul acestei scolii elevii invata in 7 corpuri de cladire, insa majoritatea elevilor de etnie roma au fost repartizati in corpul C, ajungand potrivit datelor oferite de catre scoala la peste 50% din numarul total al elevilor din acel corp. Un grup de parinti de etnie roma s-au plans de calitatea actului educational din corpul C, unde majoritatea copiilor chiar si dupa finalizarea clasei a IVa nu pot citi si scrie corect si de faptul ca majoritatea cadrelor didactice sunt suplinitori sau pensionare reincadrate. Pentru acest motiv, parintii au incercat sa inscrie/transfere copii la alt corp scolar din cadrul aceleiasi unitatii de invatamant insa au fost refuzati", se arata intr-un comunicat al Centrului de Advocacy si Drepturile Omului (CADO) din ianuarie 2017. In urma acestei sesizari, CNCD a amendat atat scoala cu 3.000 de lei, cat si Inspectoratul Scolar Iasi cu 5.000 de lei. Potrivit sursei citate, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a decis ca separarea pe clase si asezarea copiilor romi intr-un singur corp de cladire, atunci cand scoala are mai multe cladiri, dar si faptul ca Inspectoratul Scolar a tolerat acest lucru reprezinta discriminare si incalcarea dreptului la deminitate. Reprezentantii Inspectoratului Judetean Scolar Iasi si cei ai Scolii Bogdan Petriceicu Hasdeu au contestat in instanta decizia CNCD, iar Curtea de Apel Iasi le-a dat, in mai 2017, castig de cauza si a anulat hotararea CNCD. Apelul facut de Centrul de Advocacy si Drepturile Omului (CADO) impotriva acestei decizii este pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. NEWSWEEK.RO: O traseistă din Iași, care a votat împotriva Autostrăzii Moldovei, e propusă de Dăncilă la Educație/ Octavia Constantinescu Camelia Gavrilă, deputat PSD, este propunerea anunțată de premierul Viorica Dăncilă pentru a prelua funcția de ministru al Educației. Gavrilă face parte din categoria traseiștilor politici, trădând PNL pentru PSD. La începuturile carierei politice, Gavrilă a fost și în PD.

Ca parlamentar de Iași, Camelia Gavrilă a iscat un scandal de proporții, anul trecut, după ce a votat împotriva proiectului privind construirea Autostrăzii Moldovei. După scandalul public în care trei parlamentari din Moldova au votat împotriva celui mai important proiect de infrastructură rutieră pentru această regiune, Gavrilă și-a schimbat decizia la votul final din Parlament. În 2014, în baza „ordonanței traseiștilor”, Camelia Gavrilă a trecut de la PNL la PSD, după ce, la începuturile carierei sale politice, aceasta a fost și membru PD. La momentul în care a trecut de la liberali la social-democrați, Camelia Gavrilă era consilier local liberal în Iași și era considerată în rândul liberalior drept unul dintre membrii de încredere ai partidului. Pe adunci, ea făcea parte din tabăra fostului lider al PNL Iași, Relu Fenechiu, care a fost condamnat pentru fapte de corupție și care a plecat închisoare direct de pe fotoliul de ministru al Transporturilor. De-a lungul timpului, Camelia Gavrilă a mai deținut funcția de viceprmar la Iași, a fost directorul Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” Iaşi și șef al Inspectoratului Județean Școlar. SPUTNIK: Cine este Camelia Gavrilă, propusă ca ministru al Educaţiei/ Rodica Rodean Camelia Gavrilă, actualmente deputat PSD, a fost propusă de prim-ministrul Viorica Dăncilă la conducerea ministerului Educaţiei. BUCUREŞTI, 11 sept – Sputnik, Doina Crainic. Camelia Gavrilă are de 58 de ani şi este în prezent deputat în Camera Deputatilor, ales în circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi, şi deţine şi funcţia de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Ea a condus Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi în trei mandate, respectiv 2012 – 2017, 2005-2009 şi 1997 – 2001. Între aprilie 2009 – mai 2012, a fost director al Colegiului Naţional „Costache Negruzzi” din Iaşi, acolo unde de altfel activează din 1988, potrivit CV-ului, şi acum, ca profesor titular de limba şi literatura română. Între 1984 – 1988, a deţinut funcţia de profesor de limba şi literatura română / limba engleză la Liceul „A. T. Laurian” din Botoşani. Camelia Gavrilă a fost şi consilier local la Iaşi, în mandatele 2000-2004, 2004-2008, 2008-2012, 2012-2016, 2016-2020, dar şi viceprimar al Municipiului Iaşi în 2008. SPARKNEWS.RO: Care ar fi prioritățile în educație. Camelia Gavrilă, prima declarație după ce a fost propusă la conducerea MEN Camelia Gavrilă, propunerea premierului pentru portofoliul Ministerului Educației, a vorbit miercuri, într-o declarație acordată Mediafax, despre prioritățile din sistem, spunând că, în perioada următoare, trebuie asigurată ”funcționalitatea” și ”predictibilitatea” acestuia pentru că ”au fost nenumărate schimbări intempestive și necalculate și fără a discuta cu toți partenerii sociali”. Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, susține că, într-un context politic „complex”, importantă este acum asigurarea funcționalității sistemului. ”În condiţiile în care ne aflăm la un final de mandat şi într-un context politic destul de complex, cred că o abordare raţională este aceea de a asigura o anumită funcţionalitate şi calitate a sistemului, de a asigura predictibilitatea sistemului educaţional pentru că au fost nenumărate schimbări intempestive şi necalculate şi fără a discuta şi cu toţi partenerii sociali, fie că vorbim de profesori, de sindicate sau de elevi sau de studenţi”, a declarat Camelia Gavrilă, pentru MEDIAFAX, adăugând că, în ceea ce privește numirea sa ca ministru al Educației, ”vorbim de o ipoteză şi de o propunere, deci discutăm totul la modul ipotetic”. Deputatul PSD a arătat că o altă prioritate ar fi demararea procedurilor pentru organizarea licitațiilor pentru manualele de clasa a VIII-a. ”Pe de altă parte, însă trebuie să privim şi spre viitor şi aş sublinia câteva urgenţe care trebuie să se afle pe o foaie de parcurs pe orizont mediu: o arhitectură curriculară care să se orienteze şi spre învăţământul liceal, demararea urgentă a procedurilor pentru licitaţiile, deci analiza, selecţia manualelor şi licitaţia manualelor pentru clasa a VIII-a, să sperăm că cele de clasa a VII-a vor ajunge cât mai repede şi vor veni şi trebuie să pregătim momentul pentru clasa a VIII-a. Pe de altă parte, cred că va trebui să ne referim puţin la evaluare, desigur, corelat şi cu o legislaţie a învăţământului care va veni puţin mai târziu, cum facem ca aceste noduri – zonele de trecere de la un nivel la celălalt – să fie bine gândite, să asigure o selecţie riguroasă a elevilor, dar să fie în timp şi pasarelele acelea de trecere. Dacă să spunem un copil optează pentru profesională, dar îşi doreşte mai târziu să meargă spre liceu şi îşi găsește o anumită activitate şi posibilitatea de a studia mai mult

să poată să facă acest lucru sau invers”, a precizat Camelia Gavrilă. Totodată, deputatul crede că unele proiecte, deja începute, trebuie generalizate, astfel încât să se uniformizeze calitatea educației în toate școlile. ”Vorbim de profesori, vorbim de ziduri, de infrastructură, de digitalizare, multe lucruri care trebuie făcute, ele fiind o normalitate, în mare parte sunt începute, sunt proiecte începute, dar trebuie treptat generalizate pentru ca egalitatea de șanse și uniformitatea calității educaționale să se regăsească în toate școlile”, a conchis Camelia Gavrilă. G4MEDIA.RO: EXCLUSIV Camelia Gavrilă: BAC-ul de tip grilă trebuie mai întâi pilotat. Ce vrea să facă ministrul propus de Viorica Dăncilă, dacă ajunge la Educație Introducerea grilelor la Bacalaureat ar trebui mai întâi simulată, iar elevii de clasa a XII-a să susțină vara viitoare un examen neschimbat, susține pentru Edupedu.ro Camelia Gavrilă, șefa Departamentului Educație din PSD, care a fost propusă pentru funcția de ministru al Educației de către Viorica Dăncilă. Fost loial al lui Dragnea, pusă la începutul anului președinte al departamentului de educație din PSD pentru a asigura opoziția față de Andronescu, Gavrilă a fost recent debarcată de Pro România de la șefia comisiei de învățământ din Camera Deputaților. Fost inspector școlar general la Iași, Gavrilă a vorbit pentru Edupedu.ro despre planurile sale pentru Educație, dacă Iohannis va accepta nominalizarea sa. A ținut să sublinieze și la începutul, și la sfârșitul discuției, că vorbim de “doar un an și jumătate de mandat, cât a mai rămas din guvernarea PSD”, motiv pentru care va continua cu ceea ce s-a început deja și nu va propune o reformă radicală acum, aceasta rămânând probabil să fie implementată din 2020 încolo. (Link articol integral: https://bit.ly/2kIekBw) ZIARE.COM: Școala a început, dar programul "cornul și laptele" mai întârzie: Zeci de mii de elevi sunt afectați In mai multe judete din tara elevii nu vor beneficia de programul "cornul si laptele" si vor fi nevoiti sa se bazeze exclusiv pe pachetelul adus de acasa. Motivul: autoritatile competente nu au organizat din timp licitatiile ori, in cazul in care s-au organizat, acestea au fost contestate. In judetul Braila aproape 30.000 de elevi vor fi nevoiti sa vina la scoala cu mancare de acasa timp de doua luni cel putin, relateaza Stirile TVR. Licitatia pentru lapte si corn a fost contestata in instanta, iar autoritatile locale dau vina pe birocratie si legislatia deficitara. In Bacau 50.000 de elevi nu beneficiaza de acest program, intrucat licitatia inceputa inca din luna aprilie nu s-a incheiat nici pana acum. Reprezentantii Consiliului Judetean spun ca laptele si cornul ar putea ajunge in scoli tocmai in luna decembrie. Sursa citata mai noteaza ca, la nivel national, doar 20 de judete din 41 au inceput licitatii pentru pachetele alimentare in scoli. Cei mai afectati vor fi copiii care provin din familii sarace. GÂNDUL: Ce se întâmplă cu „laptele şi cornul”? Programul în judeţele Moldovei există, dar mai durează/Ilinca Nazarie În judeţul Vaslui elevii deja primesc laptele şi cornul, iar în comunele din Iaşi livrarea se va face începând de joi. În Neamţ, nu se ştie exact când începe programul şi se mai aşteaptă răspunsuri de la primării, iar în Bacău cornul şi laptele va ajunge în şcoli de la 1 octombrie. Livrarea produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi va începe de joi în judeţul Iaşi. Din cele 98 de primării, 92 au ales să nu facă o licitaţie proprie. „De joi, şcolarii din 92 de unităţi administrativ- teritoriale din judeţ vor primi lapte (sau alte produse lactate) şi corn. Marţi reprezentanţii Consiliului Judeţean au semnat contractul de furnizare a produselor cu distribuitorii. Contractul este în valoare de 4,8 milioane de lei şi există şi un contract cadru pentru următorii trei ani", a anuţat purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Iaşi. Una dintre primăriile care a anunţat că va scoate singură la licitaţie aceste servicii a fost şi cea a municipiului Iaşi. La şcolile din oraş deja se livrează cornul şi laptele. „Primăria a finalizat licitaţia pentru achiziţionarea produselor din Programul pentru Şcoli al României (Laptele şi Cornul), anume pentru produse de panificaţie, lapte şi mere. Licitaţia a avut o prevedere bugetară de 18.289.982,24 lei. Contractul – cadru este încheiat pe trei ani şi va acoperi anii şcolari 2019-2020 şi 2020-2021", se arată într-un comunicat al primăriei Iaşi. Elevii din Bacău au de aşteptat până la începutul lunii octombrie pentru a primi cornul şi laptele.

Valoarea cu aproximaţie este 15 milioane de lei. „Astăzi se semnează acordurile cadru şi există promisiune că vom avea contracte consecvente pe următorii doi ani şi conform procedurii în maxim zece zile semnăm contractul. Asta înseamnă că de la 1 octombrie copiii vor primi alimentele. Conform graficului, copiii vor primi corn, covrig, două zile corn, trei zile covrig, lapte două zile, iaurt o zi şi două zile mere. Ele sunt combinate", a declarat Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău. În Neamţ nu se ştie încă când vor primi elevii alimentele. Din cele 78 de unităţi administrativ teritoriale din judeţ, doar 53 au anunţat că preferă ca licitaţia să fie făcută de Consiliul Judeţean, iar una singură a specificat că se va ocupa separat de acest program. Urmează ca în curând să aibă loc o şedinţă extraordinară de Consiliu Judeţean, la care va fi supusă la vot rectificarea bugetară, unde vor fi prinse şi sumele alocate pentru acest program. „Procedura e în curs de derulare şi se aşteaptă răspunsul de la celelalte autorităţi publice locale dacă vor să se ocupe de asigurarea produselor de lactate şi panificaţie în şcolile pe care le au în subordine sau râmăne ca în anii trecuţi să se ocupe Consiliul Judeţean. Până în acest moment este o singură comună din judeţ care doreşte să efectueze achiziţia", a declarat Simona Balint, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Neamţ. În Vaslui, elevii deja primesc cornul, laptele şi mărul. „Programul se desfăşoara în condiţii normale. Avem achiziţiile făcute, se livrează conform programului produsele şi nu am constat nonconformităţi. În fiecare an se renegociază preţurile produselor, furnizorii au fost până acum foarte serioşi. Programul s-a desfăşurat în condiţii absolut legale. Durata acestei proceduri este de patru ani, cu condiţia că în fiecare an se renegociază preţurile între participanţii la această achiziţie. Elevii din Vaslui primesc cornul şi lapte. Şi programul de distribuire a merelor de desfăşoară în aceleaşi condiţii.", a declarat Vasile Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui. Programul Pentru Şcoli al României se adresează preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial şi prevede acordarea zilnică de lapte sau produse lactate şi de produse de planificaţie, precum şi fructe. ȘTIRI PE SURSE: Programul 'Cornul şi laptele': În unele zone ale Moldovei există, dar nu se ştie exact când va începe/ Roxana Ghiorghian În judeţul Vaslui elevii deja primesc laptele şi cornul, iar în comunele din Iaşi livrarea se va face începând de joi. În Neamţ, nu se ştie exact când începe programul şi se mai aşteaptă răspunsuri de la primării, iar în Bacău cornul şi laptele va ajunge în școli de la 1 octombrie, potrivit Mediafax. Livrarea produselor lactate şi de panificaţie pentru elevi va începe de joi în judeţul Iaşi. Din cele 98 de primării, 92 au ales să nu facă o licitaţie proprie. „De joi, școlarii din 92 de unități administrativ- teritoriale din județ vor primi lapte (sau alte produse lactate) și corn. Marţi reprezentanții Consiliului Județean au semnat contractul de furnizare a produselor cu distribuitorii. Contractul este în valoare de 4,8 milioane de lei şi există şi un contract cadru pentru următorii trei ani", a anuţat purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Iaşi. Una dintre primăriile care a anunţat că va scoate singură la licitaţie aceste servicii a fost şi cea a municipiului Iaşi. La şcolile din oraş deja se livrează cornul şi laptele. „Primăria a finalizat licitația pentru achiziționarea produselor din Programul pentru Școli al României (Laptele și Cornul), anume pentru produse de panificație, lapte și mere. Licitația a avut o prevedere bugetară de 18.289.982,24 lei. Contractul – cadru este încheiat pe trei ani și va acoperi anii școlari 2019-2020 și 2020-2021", se arată într-un comunicat al primăriei Iaşi. Elevii din Bacău au de aşteptat până la începutul lunii octombrie pentru a primi cornul şi laptele. Valoarea cu aproximaţie este 15 milioane de lei. „Astăzi se semnează acordurile cadru şi există promisiune că vom avea contracte consecvente pe următorii doi ani şi conform procedurii în maxim zece zile semnăm contractul. Asta înseamnă că de la 1 octombrie copiii vor primi alimentele. Conform graficului, copiii vor primi corn, covrig, două zile corn, trei zile covrig, lapte două zile, iaurt o zi şi două zile mere. Ele sunt combinate", a declarat Sorin Braşoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău. În Neamţ nu se ştie încă când vor primi elevii alimentele. Din cele 78 de unităţi administrativ teritoriale din judeţ, doar 53 au anunţat că preferă ca licitaţia să fie făcută de Consiliul Judeţean, iar una singură a specificat că se va ocupa separat de acest program. Urmează ca în curând

să aibă loc o şedinţă extraordinară de Consiliu Judeţean, la care va fi supusă la vot rectificarea bugetară, unde vor fi prinse şi sumele alocate pentru acest program. „Procedura e în curs de derulare şi se așteaptă răspunsul de la celelalte autorităţi publice locale dacă vor să se ocupe de asigurarea produselor de lactate şi panificaţie în şcolile pe care le au în subordine sau râmăne ca în anii trecuţi să se ocupe Consiliul Judeţean. Până în acest moment este o singură comună din judeţ care doreşte să efectueze achiziţia", a declarat Simona Balint, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Neamţ. În Vaslui, elevii deja primesc cornul, laptele şi mărul. „Programul se desfăşoara în condiţii normale. Avem achiziţiile făcute, se livrează conform programului produsele şi nu am constat nonconformităţi. În fiecare an se renegociază preţurile produselor, furnizorii au fost până acum foarte serioşi. Programul s-a desfăşurat în condiţii absolut legale. Durata acestei proceduri este de patru ani, cu condiţia că în fiecare an se renegociază preţurile între participanţii la această achiziţie. Elevii din Vaslui primesc cornul şi lapte. Şi programul de distribuire a merelor de desfăşoară în aceleaşi condiţii.", a declarat Vasile Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui. Programul Pentru Școli al României se adresează preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar şi gimnazial şi prevede acordarea zilnică de lapte sau produse lactate şi de produse de panificaţie, precum și fructe. REPUBLICA: Scrisoare pentru liceeni. Ce i-aș spune cu mintea adultului de astăzi adolescentului atât de speriat de eșec din trecut/Vasile Brașovanu Am 27 de ani și stau pe canapea bucurându-mă de o înghețată cu vanilie și pepene galben. Mai devreme tocmai ce m-am uitat la un film franțuzesc, unde doi copii reușesc prin intermediul unei piese de teatru să-și salveze familia de la destrămare și de la pericolul de a fi extrădați în Zair. Asta m-a dus cu gândul la o postare de acum câteva săptămâni pe facebook, unde, într-un comentariu, am fost etichetat de o fostă profă de engleză din liceu. Pe scurt, îmi propunea să scriu pentru volumul școlii câteva rânduri despre experiențele trăite în vremea liceului. Ca să ai puțin context mă gândesc că Sabina (profa de engleză) s-a gândit la mine și poate pentru că de vreo câțiva ani, ca-ntr-un proces terapeutic, m-am apucat de scris, multe fiind experiențe personale, trăite în copilărie ori în zilele noastre. Așadar, comentariul a venit nu pentru că aș fi fost genial la engleză ci pentru că îmi place să adun oamenii în jurul poveștilor. M-am tot gândit ce-aș putea să le spun unor puști și puștoaice, care nu știu cât de preocupați și preocupate pe bune or să fie să citească un volum de câteva sute de pagini, scris în mare parte de niște adulți, mai mult sau mai puțin cunoscuți. Gândindu-mă eu pe canapeaua luată la mâna a doua acum patru ani, când trăiam din salariul de învățător, că or să tot fie oameni ce-or să povestească despre diferite culmi ale succesului, mie mi-ar fi prins bine să mă pregătească cineva și pentru cultura greșelii, a eșecului. Știu, probabil că vei spune că tu ești super pregătit sau pregătită și că nu o să fie cazul. Ce mi-a arătat însă viața în toți anii ăștia și în lucrul cu oamenii e că atâta vreme cât nu o să știm să privim eșecul ca parte din viața și progresul nostru ne vom simți rușinați, vinovați, având stima de sine șubredă, punând biciul pe noi pentru că nu am fost perfecți. Și fără să o mai lungim zic să-i dăm drumul. Unul dintre marile eșecuri trăite în liceu și dus până în ziua de astăzi ține de abilitatea mea de a vorbi în limba engleză. Pe la începutul clasei a IX-a, venind dintr-un sat în care oportunitățile erau destul de puține dacă e să ne gândim că singurul punct cultural al comunei era discoteca dată vara în vacanță unde, când și când, sticlele și halbele de bere se opreau în capul vreunui dansator care fura iubita neștiută a unui alt tip. Contactul meu cu tot ce însemna cultură anglo-saxonă era spre zero, poate cu excepția faptului că mai prindeam câte un film la televizorul ce prindea TVR 1, TVR 2 și Antena 1, toate însă cu purici. Așadar, cu câteva cuvinte în buzunar, cu fața de tocilar ascultător și devreme în clasă, cu un zâmbet tâmp și cu teme luate de la colega de bancă, patru ani am reușit să fiu pe linia de plutire atunci când venea vremea să ne fie încheiate mediile la engleză. Deși eram printre cei mai buni în clasă, limba lui Shakespeare era o nebuloasă ce-mi dădea multe noduri în gât, o față roșie precum racul, frecat mâinile de zici că încercam să scap de murdăria unor nuci decojite când încă erau verzi. Credința că trebuie să fiu cel mai bun și să nu arăt că sunt slab și am nevoie de ajutor m-a făcut ca tot liceul să prind cu greu regulile gramaticale, să am un vocabular minim pentru conversații de bază. Astăzi, evit pe cât pot de mult să merg la evenimente unde trebuie

să interacționez cu străini, tocmai pentru că sentimentul din liceu încă se face prezent, iar voința mea de a merge la un centru specializat ori la un mediator care să-mi dea încrederea cât și competența să pot vorbi fluent, fără să curgă apele de pe mine, încă nu-i destul de puternică. Gândul mă duce din nou în perioada liceului când, speriat de contactul cu străini, mai mereu cu nasul în cărți, puțin efeminat, provenind dintr-o familie cu șase surori, m-am procopsit repede cu antipatia băieților din liceu așa că refugiul a fost să încerc să mă apropii de câteva colege din clasă. Cum însă competiția pentru cel mai bun din grup trezea toată energia din mine, în scurt timp am avut un întreg cor de fete pornit împotriva mea. Considerându-mă o victimă ce este opresată de un grup de agresori, am căutat ajutor în note și în încercarea de a mă apropia de profesori. În felul ăsta însă personalitatea mea era tot mai mult îngropată, zi după zi, neștiind cu adevărat cine sunt, ce vreau de la mine sau ce mă face cu adevărat fericit. A fost o singurătate care a ținut până la finalul liceului. Când venea ziua de vineri era un adevărat chin să plec acasă căci știam că nu am pe cine să sun să ieșim în oraș ori să facem tot ce ne trece prin cap (nu că aș fi stat prea bine la capitolul creativitate). Abia în facultate, cu greu și cu multe alte greșeli în felul în care încercam să mă apropii de oameni, am legat prietenii care durează și astăzi. Am lăsat la urmă unul din cele mai grele subiecte și poate și cel mai tabu, atât la vârsta voastră câte și printre adulți: viața sexuală. Venind cu maxi taxi 6 uneori spre școală (atunci când eram proaspăt venit de acasă de la țară și aveam bani ori era prea frig ca să o iau pe jos de la rond agronomie până la școală) auzeam deseori discuții între băieții de la agricol sau seminar cum își începeau sau dezvoltau viața lor sexuală. De la cât de dotați erau, până la cât de bine știau să agațe fete și să le aducă în pat sau oriunde prindeau un loc bun. Am crescut oarecum cu imaginea fetei care pentru băieți e pur și simplu un obiect sexual, în care iubirea sau empatia nu-și au locul la vârsta adolescenței. Frustrarea s-a născut repede punându-mi multe zile întrebarea de ce nu scap odată de virginitate, pentru a fi la fel de macho ca ceilalți. Rușinat de coșuri, faptul că eram înalt și slab, nepriceput în a flirta sau a face cuiva complimente, teama de ridicol cât și de nou care putea să aducă lucruri periculoase conform credințelor din mintea mea, au făcut ca viața sexuală să înceapă la vreo 2 ani după terminarea liceului. Nu a fost așa cum îmi imaginam, totul pregătit de dinainte și alte lucruri văzute în filmele cam de prost gust la care mă uitam când și când. A fost însă experiența care mi-a arătat cât de multe frici am sădit în mine timp de 20 de ani și cum nu pot să fiu liber. Am ales să vin cu aceste trei subiecte pentru că într-un fel poate mai puțin explorat, inclusiv de mine, prin faptul că am dat greș sau am eșuat la capitolele astea în perioada liceului, fac parte din devenirea mea. Am ales să vorbesc despre faptul că a da greș în unele momente din viață e firesc și că putem depăși acele situații și fără a fi prea duri cu noi. Școala, în cei 27 de ani, nu mi-a oferit ori nu am știut eu unde și când să caut, instrumente care să-mi vină în ajutor. Dacă nu știai deja engleză la liceu erai un fraier, dacă nu aveai prieteni erai un singuratic ce greu se putea integra iar dacă erai virgin și mai și recunoașteai lucrul ăsta, grupul de băieți, cu sau fără popularitate și putere, nu avea să te accepte ori să te respecte. Într-un fel sau altul tot ce-am povestit realizez că are legătură cu raportarea mea la propriul sine, despre cum reușesc acum să vorbesc cu mine, nefiindu-mi teamă de faptul că aș putea fi ridicol povestindu-vă lucrurile acestea. Stima de sine pe care se construiește învățarea pe termen lung nu se poate dezvolta în absența normalizării eșecului și puterea de a-ți reveni după. Procesul acesta poartă și o denumire specifică în pedagogie și psihologie, reziliență. În România, conform studiului realizat de Salvați Copiii România, 1 din 4 copii trăiește hărțuire sub diverse forme la școală. În liceu, dacă realitatea aceasta era valabilă și acum aproape 10 ani, din acei 1 din 4 copii ce suferea de bullying era și numele meu pe undeva. Ce era mai grav însă e că principalul agresor eram eu – eu, cel care multă vreme am fost nemulțumit de mine, m-am văzut ca cel mai urât băiat din școală, cel mai neîndemânatic, cel mai neprietenos. O parte dintre voi ați ales să vă duceți misiunea personală cât și profesională către educație, din rolul de educatoare sau învățătoare, învățători. Rugămintea mea către voi e să faceți înainte de toate un exercițiu de sinceritate cu voi înșivă pentru a vedea cum sunteți voi, care-s fricile voastre, cum puteți crește din greșelile făcute, care sunt resursele pe care le puteți accesa atunci când vă simțiți singuri și singure, înstrăinați de propriul eu. Răspunzându-vă la întrebarea ”Cine sunt eu?” veți putea mai apoi să răspundeți la întrebarea ”Cine sunt copiii cu care lucrez?”.

Viața unui copil, a unui adult, a unui părinte nu are doar momente de pus în poză. Sunt și experiențe care uneori te pun în genunchi și scot toată negriciunea și tot urâtul din noi. Și ca să închei într-o notă optimistă vă încurajez să vă găsiți curajul să fiți voi, cu responsabilitate și grijă față de propriul corp, propria minte și cu grijă față de ce e în jurul vostru, oameni și natură. Vasile, Un fost elev al Școlii Normale „Vasile Lupu” Iași JURNALIȘTII.RO: Șefa ISJ Gorj nu știe ce păstorește. Primar: „Nu am vrut să o contrazic pe doamna” /Maria Adam Șefa ISJ Gorj, Marcela Mrejeru, a declarat, luni, în ziua deschiderii anului şcolar, într-o emisiune la un post local de televiziune, că în judeţ funcţionează o şcoală în care învaţă mai puţin de opt elevi. Autorităţile locale spun că școala […] Șefa ISJ Gorj, Marcela Mrejeru, a declarat, luni, în ziua deschiderii anului şcolar, într-o emisiune la un post local de televiziune, că în judeţ funcţionează o şcoală în care învaţă mai puţin de opt elevi. Autorităţile locale spun că școala a fost închisă în 2012. „La Cerna Sat sunt mai puţini, acolo sunt sub…opt. Grija noastră este aceeaşi, chiar dacă este un copil, trebuie să avem grijă să meargă la şcoală, sigur că da, să înveţe şi el la fel ca şi ceilalţi, pentru că, până la urmă, ştiinţa de carte este cea care îl poate ridica şi îl poate scoate din zona respectivă, care este o zonă defavorizată la momentul acesta, este într-adevăr o zonă extrem de pitorească, Cerna Sat, care oferă oportunităţi din punct de vedere al turismului, dar în rest alte oportunităţi nu prea sunt”, a spus Marcela Mrejeru în emisiune, potrivit Mediafax. Primarul comunei Padeş, Serafim Antonie, susține că şcoala din Cerna Sat, despre care vorbea şefa ISJ Gorj, a fost închisă din anul 2012. „Am văzut şi eu. Nu am vrut să o contrazic pe doamna, nu mai există şcoala din 2012 cred. Nu mai este. Am scos-o de la învăţământ, am transformat-o în clădire socială din 2017”, a precizat Serafim Antonie. Miercuri, Marcela Mrejeru a revenit asupra afirmaţiilor făcute la televizor. „Nu, acolo nu sunt. Acolo s-a închis. S-au mutat la Padeş, toţi sunt la Padeş- Călugăreni- Motru Sec, nu mai sunt. De anul acesta nu, nu mai sunt”, a spus Marcela Mrejeru. JURNALUL NAȚIONAL: Raport: elevi mulţi, învăţători puţini

EVENIMENTUL ZILEI: România, locul 2 în Europa ca număr de copii per profesor

ZIARUL FINANCIAR: Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: Singura mare reformă din educaţie din ultimii 30 de ani sunt cei 6.500 de elevi care au intrat în sistemul liceal dual în această toamnă

NAȚIONAL: „Naţional” a avut dreptate! Dan Chirilă, propus interimar la Interne

JURNALUL NAȚIONAL: Iohannis, pus în dificultate de nominalizarea pentru Ministerul de Interne

CLICK: Persecutată la liceu, Alice a intrat prima la facultate

ADEVĂRUL: Eleva chinuită de directorul liceului fiindcă a pierdut un manual, admisă prima la facultate