... “Anii 1994 şi 1995 sunt reprezentativi, în această

perioadă luând fiinţă marea majoritate a noilor

subunităţi, repartizate în aproape toate judeţele ţării.

Unităţile teritoriale au desfăşurat importante activităţi în

acest sens, efectuând analiza atentă a nivelului

operativităţii în zona de competenţă, identificarea de

spaţii de cazare şi garaje corespunzătoare în localităţile

cu acoperire deficitară, lămurirea autorităţilor publice

locale asupra necesităţii înfiinţării subunităţilor, pentru

creşterea nivelului de protecţie la foc a vieţii şi bunurilor

cetăţenilor comunităţii şi întreprinderea demersurilor

necesare pentru trecerea lor în administrarea

Ministerului de Interne, cele mai multe, cu titlu gratuit.”...

col. Ştefan CONDRATE

P R E Z E N T Ş I P E R S P E C T I V Ă Î N E V O L U Ţ I A P O M P I E R I L O R M I L I T A R I

R E V I S T Ă E D I T A T Ă D E :

I N S P E C T O R A T U L P E N T R U S I T U A Ţ I I D E U R G E N Ţ Ă “ B I S T R I Ţ A ” A L J U D E Ţ U L U I B I S T R I Ţ A — N Ă S Ă U D

Redactor şef:Redactor şef:Redactor şef:Redactor şef: mr. dr. ing. Constantin Florea

Colectiv de redacţie:Colectiv de redacţie:Colectiv de redacţie:Colectiv de redacţie: col. Ştefan Condrate

lt. col. Liviu Marcel Pop

lt. col. Dan Gheorghiţă

cpt. Ilie Rînziş

cpt. Lidia Drăguş

lt. Cristian Ganea

plt. Tiberiu Marius Dubroca

Tehnoredactare:Tehnoredactare:Tehnoredactare:Tehnoredactare: lt. Cristian Ganea

plt. Adrian Bogdan

Design coperta:Design coperta:Design coperta:Design coperta: Alexandrina Ana Rînziş

I A N U A R I E 2 0 0 9

N U M ĂN U M ĂN U M ĂN U M Ă R U L 1 , A N U L 2R U L 1 , A N U L 2R U L 1 , A N U L 2R U L 1 , A N U L 2

P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

Î N A C E S T N U M Ă R :

P R E S E N T Ş I P E R S P E C T I V Ă Î N E V O L U Ţ I A P O M P I E R I L O R M I L I T A R I 2

R A P O R T D E E V A L U A R E A A C T I V I T Ă Ţ I I I N -S P E C Ţ I E I D E P R E V E N I R E P E A N U L 2 0 0 8 4 — 6

A N A L I Z A S T A T I S T I C Ă A S I T U A Ţ I I L O R D E U R G E N Ţ Ă P R O D U S E Î N A N U L 2 0 0 8 7 — 1 0

M Ă S U R I D E A P Ă R A R E Î M P O T R I V A I N -C E N D I I L O R S P E C I F I C E S Ă R B Ă T O R I L O R D E I A R N Ă

1 1

P R O T E C Ţ I A L A F O C A S T R U C T U R I L O R M E T A L I C E 1 2 — 1 3

O Z I D E N E U I T A T 1 4

N O R M A T I V E Ş I R E G L E M E N T Ă R I Î N C O N S T R U C Ţ I I Ş I I N S T A L A Ţ I I 2 0

S . M . U . R . D . — O Ş A N S Ă L A V I A Ţ Ă 1 8 — 1 9

Z Ă P O A R E L E D E G H E A Ţ Ă — R I S C G E N E R A T O R D E S I T U A Ţ I I D E U R G E N Ţ Ă 1 6 — 1 7

S E R V I C I I P U B L I C E V O L U N T A R E P E N T R U S I T U A Ţ I I D E U R G E N Ţ Ă 3

S E R V I C I I P U B L I C E V O L U N T A R E P E N T R U S I T U A Ţ I I D E U R G E N Ţ Ă ( C O N T I N U A R E ) 1 5

- continuare din numărul anterior -

În concordanţă cu evoluţia societăţii

românesti, după evenimente care au schimbat

faţa României în decembrie 1989, şi pompierii

militari şi-au reorganizat structurile.

Începând cu 1990, printr-o acţiune

continuă, conducerea centrală şi comenzile

unităţilor teritoriale au urmărit şi realizat

îmbunătăţirea permanentă a structurilor

organizatorice, pentru asigurarea creşterii

operativităţii intervenţiilor şi conducerii acestora,

printr-o mai atentă distribuire în teritoriu a

subunităţilor.

În prima jumătate a anului 1990 sau

suplimentat efectivele pentru încadrarea tehnicii

de intervenţie – mult subdimensionate până

atunci – cu militari în termen şi subofiţeri şoferi.

Anii 1994 şi 1995 sunt reprezentativi, în

această perioadă luând fiinţă marea majoritate a

noilor subunităţi, repartizate în aproape toate

judeţele ţării. Unităţile teritoriale au desfăşurat

importante activităţi în acest sens, efectuând

analiza atentă a nivelului operativităţii în zona de

competenţă, identificarea de spaţii de cazare şi

garaje corespunzătoare în localităţile cu

acoperire deficitară, lămurirea autorităţilor

publice locale asupra necesităţii înfiinţării

subunităţilor, pentru creşterea nivelului de

protecţie la foc a vieţii şi bunurilor cetăţenilor

comunităţii şi întreprinderea demersurilor

necesare pentru trecerea lor în administrarea

Ministerului de Interne, cele mai multe, cu titlu

gratuit.

Această acţiune susţinută s-a dovedit a fi

utilă deoarece în condiţiile reducerii ponderii

industriale – peste 50% dintre intervendii se

desfăşoară la gospodăriile populaţiei, îndeosebi

în mediul rural.

Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 121

privind organizarea şi funcţionarea Corpului

Pompierilor Militari, anul 1996 reprezintă un

moment de referinţa în domeniu.

Început ca un sistem experimental, la

Grupul de pompieri „HoreaHoreaHoreaHorea“ al judeţului Mureş, cu

sprijinul organelor medicale (de învăţământ şi a

Clinicii ATI a Spitalului judeţean) pe bază de

voluntariat, staţiile de intervenţie pentru asistenţa

medicală de urgenţă şi descarcerare au câştigat,

pe parcurs, o mare încredere în rândul populaţiei,

iar primele rezultate ale acestui experiment s-au

dovedit importante.

Ca urmare, s-a impus extinderea şi

reglementarea funcţionării acestor structuri care,

pe baza unui protocol cu Ministerul Sănătăţii, au

atribuţii „privind apărarea şi salvarea persoanelor

când viata, sănătatea, integritatea fizica sau

funcţiile mintale ale acestora sunt expuse unui

pericol existent ori iminent determinat de incendii,

explozii, avarii tehnologice, accidente, calamităţi

naturale, precum si alte dezastre“, extinzându-se

cooperarea şi cu organele Ministerului Apărării

Naţionale şi autorităţile administraţiei publice

locale, precum şi cu servicii şi organisme

asemănătoare altor ţări.

INSPECTOR ŞEF

colonel Ştefan CONDRATE

-continuarea în numărul următor -

Prezent şi perspectivă în evoluţia pompierilor militariPrezent şi perspectivă în evoluţia pompierilor militariPrezent şi perspectivă în evoluţia pompierilor militariPrezent şi perspectivă în evoluţia pompierilor militari

Pagina 2 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

Prin voluntariat voluntariat voluntariat voluntariat se înţelege activitatea de

interes public desfăşurată benevol de persoane fizice

în folosul altora.

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de UrgenţăServiciul Voluntar pentru Situaţii de UrgenţăServiciul Voluntar pentru Situaţii de UrgenţăServiciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

se defineşte ca o structură specializată, organizată la

nivelul unităţii administrativ-teritoriale încadrată cu

personal şi dotată cu mijloace necesare prevenirii şi

intervenţiei în situaţii de urgenţă.

Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă

se organizează şi funcţionează, conform prevederilor

urmatoarelor acte normative: art. 15 din Legea

481/2004 privind Protecţia Civilă; Ordinul Ministrului

Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005 modificat cu

195/2007 pentru aprobarea criteriilor de

performanţă privind structura organizatorică şi

dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;

Legea nr. 307/2006 privind Apărarea împotriva

incendiilor; Hotărârea nr. 1579/2005 pentru

aprobarea Statutului personalului voluntar din

serviciile de urgenţă voluntare; Ordinul nr. 160/2005

privind aprobarea Regulamentului de planificare,

organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de

prevenire a situaţiilor de urgenţă.

Potrivit legii serviciul voluntar pentru situaţii

de urgenţă se constituie în comune, oraşe şi municipii

în subordinea Consiliului Local, făcând parte din

structura organizatorică a acestuia. În acest sens,

beneficiar al voluntariatului este comunitatea pe raza

căreia funcţionează serviciul voluntar pentru situaţii

de urgenţă.

Pentru o bună desfăşurare a activităţii,

personalul serviciului voluntar indeplineşte multiple

atribuţii. Printre acestea se regăsesc:

- desfăşurarea activităţilor de prevenire,

informare şi instruire privind cunoaşterea şi

respectarea regulilor şi măsurilor de apărare

împotriva incendiilor şi a situaţiilor de urgenţă;

- executarea acţiunilor de intervenţie

pentru stingerea incendiilor, salvare, deblocare

si evacuare sau alte măsuri de protecţie a

persoanelor şi bunurilor;

- desfăşurarea altor acţiuni de

limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de

urgenţă la toate tipurile de riscuri în colaborare

cu alte servicii voluntare sau cu serviciile

profesioniste;

- colaborarea cu toate structurile

locale, zonale sau naţionale din domeniul

situaţiilor de urgenţă pentru asigurarea unui

nivel de operativitate crescut şi desfăşurarea

unor intervenţii operative şi eficiente.

Ca urmare a demersurilor întreprinse de

Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă ,,BISTRIŢA” în colaborare cu

autorităţiile publice locale, în prezent, în zona

de competenţă a judeţului BISTRIŢA-NĂSĂUD

sunt înfiinţate sau reorganizate 62 de servicii

publice voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă

sunt încadrate cu personal angajat (şef servicii,

conducatori autospeciale) şi cu personal

voluntar conform Hotărârii nr. 1579/2005

privind statutul personalului voluntar din

serviciile de urgenţă voluntare. Voluntarii se

recrutează din rândul persoanelor care au

domiciliul stabil în unitatea administrativ-

teritorială unde este înfiinţat serviciul voluntar.

Aceştia trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18

şi 50 de ani, să fie apţi din punct de vedere

medical, să posede documente care să le

ateste specializarea pentru care încheie

contractul de voluntariat, să nu fi săvârşit

infracţiuni cu intenţie şi nu în ultimul rând, să

dorească să exercite anumite activităţi în

folosul comunităţii.

- continuare în pagina 15 -

SERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂSERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂSERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂSERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Pagina 3 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

Obiectivul fundamental al activităţilor desfăşurate la nivelul instituţiei, în anul 2008, al inspecţiei de Prevenire şi care a capacitat resursele umane, materiale şi financiare avute la dispoziţie a fost îmbunătăţirea calităţii acţiunilor de prevenire în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului Bistriţa – Năsăud, în scopul alinierii, la standardele impuse de statutul de ţară membră a Uniunii Europene iar pe lângă acesta funcţionarea noilor compartimente, formate în anul 2007 şi integrarea în colectivul inspecţiei a cadrelor noi.

Scopurile activităţii de prevenire în anul 2008 raportat la cerinţele legale în vigoare au fost:

- asigurarea respectării prevederilor actelor normative şi a celorlalte reglementări, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă;

- identificarea, evaluarea şi analiza pericolelor potenţiale prin aprecierea probabilităţii de apariţie a lor şi consecinţelor pe care le presupun pentru pentru viaţa oamenilor, mediu şi bunuri materiale;

- conştientizarea riscurilor prin schimbul reciproc de informaţii între personalul care execută controlul de prevenire şi factorii de decizie;

- informarea populaţiei privind pericolele potenţiale de risc, inclusiv în locuinţe şi gospodării şi modul de comportare în cazul unor situaţii de urgenţă.

Activităţi desfăşurate:Activităţi desfăşurate:Activităţi desfăşurate:Activităţi desfăşurate:

Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor s-a realizat prin activităţi de reglementare, autorizare, avizare, supraveghere a pieţei, control, organizarea apărării împotriva incendiilor şi tragerea la răspundere juridică a persoanelor vinovate.

În acest scop, în anul 2008 au fost emise un număr de 149 avize şi 120 autorizaţii de securitate la incendiu.

Faţă de autorizaţiile emise în 2007 în număr de 24, se poate observa o creştere semnificativă a obiectivelor autorizate din punct de vedere al securităţii la incendiu, datorită creşterii numărului de personal specializat din compartiment.

Pe linie de protecţie civilă, în anul 2008 au fost eliberate un număr de 7 avize şi nici o autorizaţie.

S-a acordat asistenţă tehnică de specialitate unui număr de 267 de persoane, cărora li s-a eliberat un număr de 207 puncte de vedere în domeniul securităţii la incendiu şi 73 puncte de vedere în domeniul protecţiei civile.

Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civiletehnice de specialitate în domeniul protecţiei civiletehnice de specialitate în domeniul protecţiei civiletehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile, a constat în principal în mai multe activităţi specifice. Un segment important este avizarea rutelor de transport a deşeurilor periculoase.

În anul 2008 au fost acordate un număr de 25 avize (cu 52% mai mult ca în anul 2007, în baza cărora personalul cu atribuţii a întocmit şi transmis un număr de 131 notificări.

În cadrul activităţilor de control au fost executate un număr de 327 verificări, din care:

- 29 la adăposturi

- 83 localităţi aflate în zona de inundabilitate

- 1 în zonele cu alunecări sau prăbuşiri de teren

- 3 localităţi afectate de alunecări sau prăbuşiri de teren

- 105 sirene verificate

- 103 spaţii de evacuare verificate.

RAPORT DE EVALUARERAPORT DE EVALUARERAPORT DE EVALUARERAPORT DE EVALUARE

a activita activita activita activităţii INSPECŢIEI DE PREVENIRE pe anul 2008ăţii INSPECŢIEI DE PREVENIRE pe anul 2008ăţii INSPECŢIEI DE PREVENIRE pe anul 2008ăţii INSPECŢIEI DE PREVENIRE pe anul 2008

Pagina 4 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

207

116

73

44

0 100 200 300

2008

2007 protectie

civila

securitate la

incendiu

149

120130

24

0

50

100

150

2008 2007

Avize

Autorizatii

13 1025

131

0

50

100

150

2007 2008

av ize

notificari

29

87

105

103

adaposturi

localitati

sirene

spatii de

evacuare

Participare la intervenţii şi cercetarea cauzelor dezastrelor: 23 la muniţie rămasă neexplodată, 3 la distrugeri de muniţii, 5 intervenţii pirotehnice la zăpoare de gheaţă, 2 misiuni pirotehnice de deblocare şi asigurare a accesului.

Comparativ cu anii anteriori, situaţia misiunilor de intervenţie în acest domeniu este:

În anul 2008 s-au înregistrat 143 intervenţii pentru alte evenimente (alte situaţii de urgenţă şi acţiuni pentru protecţia comunităţilor), din care:

- 27 misiuni pirotehnice;

- 33 pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor;

- 4 distrugeri de zăpoare;

- 3 acţiuni la alunecări şi prăbuşiri de teren;

- 64 acţiuni pentru protecţia comunităţilor;

- 2 accidente la mijloacele de transport în care sunt implicate substanţe periculoase;

- 7 accidente la mijloacele de transport;

- 1 avarie la conducte magistrale;

- 1 avarie gravă a sistemelor de gospodărire comunală;

- 1 decolmatare fântână poluată.

Raportat la anul 2007, numărul acestor situaţii de urgenţă a crescut cu 52,12%.

În baza prevederilor legale, elementele de esenţă privind organizarea, planificarea forţelor şi resurselor inspectoratului au fost stabilite prin Programul ordonat de conducerea ministerului „Prevenirea şi intervenţia la incendii, „Prevenirea şi intervenţia la incendii, „Prevenirea şi intervenţia la incendii, „Prevenirea şi intervenţia la incendii, protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale în situaţii de protecţie civilă”.culturale în situaţii de protecţie civilă”.culturale în situaţii de protecţie civilă”.culturale în situaţii de protecţie civilă”.

Pregătirea autorităţilor administraţiei publice locale, a membrilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi a personalului de specialitate de la localităţi, instituţii publice şi operatori economici s-a realizat prin cursuri, convocări şi instructaje.

În scopul ridicării capacităţii operative a inspectoratului judeţean, a comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă au fost pregătite şi desfăşurate o serie de acţiuni.

Activităţile de informare preventivă s-au concretizat astfel:

Personalul inspecţiei de prevenire a fost angrenat în 84 de misiuni speciale (protecţie demnitari, manifestaţii cu aafluenţă de public, controale preventive secţii de votare. Totodată cadrele au făcut parte din efectivele ce au asigurat paza secţiilor de votare şi control asupra modului de executare a serviciului de pază.

Pagina 5 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

3

5

2

23

distrugeri de

munitie

distrugeri zapoare

de gheata

alte misiuni

pirotehnice

asanari

11

14

25

22 23

17

21

26

0

5

10

15

20

25

30

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

misiuni de

asanare

pirotehnica

13 143 44 76

1669

328

2296

2690

500

1000

1500

2000

2500

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

elemente de

munitie asanate

118

62 62

37

0

10

20

30

40

50

60

70

Persoane pregatite

C.N.P.P.M.S.U.

Ciolpani

C.Z.P.P. Cluj

4 activ itati de

pregatire presedinti

CLSU

Instructaj e

semestriale sefi SVSU

Instructaj e lunare

inspectori PC

5612

6712

20970

297

0 100 200 300 400

informare

prev entiva

instruiri localitati

instruiri institutii

instruiri operatori economici

articole rev ista proprie

emisiuni radio

emisiuni TV

articole in presa

Controlul de stat în domeniul situaţiilor de urgenţă s-a exercitat prin efectuarea unui număr de 566 controale.

Au fost constatate 2458 deficienţe din care 1250 au fost soluţionate pe loc, pentru celelalte fiind stabilite măsuri operative, compensatorii şi de trimitere la acte normative care stabilesc modalitatea de control a riscului de incendiu.

O parte din aceste deficienţe au fost sancţionate contravenţional cu 316 avertismente şi 29 amenzi contravenţionale în cuantum de 87000 lei.

Cu toate efectele depuse în activitatea preventivă, în contextul amplificării fără precedent în ultimii ani a fenomenelor meteorologice periculoase determinate de evoluţii climatice deosebite, alunecărilor

de teren, precum şi a altor categorii de situaţii de urgenţă, în anul 2008 pe teritoriul judeţului Bistriţa – Năsăud s-au produs 515 situaţii de urgenţă, în creştere cu 72,81 % faţă de anul precedent (298 în anul 2007).

ConcluConcluConcluConcluzii zii zii zii şi direcţii prioritare de acţiune şi direcţii prioritare de acţiune şi direcţii prioritare de acţiune şi direcţii prioritare de acţiune

pentru anul 2009pentru anul 2009pentru anul 2009pentru anul 2009

În urma analizei activităţii inspecţiei de prevenire pe anul 2008 se pot evidenţia câteva aspecte şi direcţii de acţine:

- se va urmări implicarea autorităţilor locale (primării - servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă, în special componenta preventivă a acestora) pentru îmbunătăţirea şi creşterea informării preventive în rândul opulaţiei în scopul menţinerii riscului producerii unor situaţii de urgenţă (incendii) la un nivel cât mai scăzut;

- se impune studierea legislaţiei de către persoanele din compartimentele de urbanism de la localităţi pentru intrarea în legalitate a tuturor investiţiilor din zona de competenţă şi mai ales din suborinea autorităţilor locale din punct de vedere al securităţii la incendiu şi protecţia civilă;

- pr in încadrarea posturi lor din compartimentele nou înfiinţate, cât şi din serviciile existente, s-a adus un plus de pofesionalism în activitatea de pevenire a situaţiilor de urgenţă, concretizndu-se în anul 2008 prin creşterea numărului de obiective de investiţii autorizate (120 în 2008 faţă de 24 în 2007), înmulţirea activităţilor de informare a populaţiei, editarea revistei inspectoratului - cu sprijinul întregului colectiv, exerciţii de evacuare şi intervenţie la obiectivele controlate – cu participarea subunităţilor de intervenţie din organica inspectoratului şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

ESTE MAI UŞOR SĂ PREVII O SITUAŢIE DE URGENŢĂ DECÂT SĂ INTERVII PENTRU

ÎNLĂTURAREA EFECTELOR EI

ADJUNCT AL INSPECTORULUI ŞEF

mr. dr. ing. Constantin FLOREA

Pagina 6 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

116108118

103117

211

155

36

0

50

100

150

200

250

localitati

institutii

operatori

economici

obiective

de

investitie

2008

2007

0

1000

2000

3000

4000

2008 2007

solutionate

constatate

0

20

40

60

80

100

2007 2008

amenzi

contraventiona

le

cuantum (mii

RON)

1.-SITUAłIA INTERVENłIILOR

1.1.1.1.1.1.1.1.----Repartiţia intervenţiilor pe categorii Repartiţia intervenţiilor pe categorii Repartiţia intervenţiilor pe categorii Repartiţia intervenţiilor pe categorii

1.2.1.2.1.2.1.2.----Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestoraPonderea tipurilor de intervenţii din totalul acestoraPonderea tipurilor de intervenţii din totalul acestoraPonderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora

1.3.1.3.1.3.1.3.----Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007

Comparativ cu anul 2007, numărul intervenţiilor a numărul intervenţiilor a numărul intervenţiilor a numărul intervenţiilor a crescut cu 72,81%crescut cu 72,81%crescut cu 72,81%crescut cu 72,81%, respectiv de la 298 în anul 2007 la 515 în 2008.

1.4.-AcŃiuni de salvare pe timpul intervenŃiilor

1.5.1.5.1.5.1.5.----Timpi medii de intervenţieTimpi medii de intervenţieTimpi medii de intervenţieTimpi medii de intervenţie

A N A L I Z A S T A T I S T I C Ă

A SITUAłIILOR DE URGENłĂ PRODUSE ÎN ANUL 2008

Pagina 7 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

Intervenţii în anul 2008

515 situaţii de urgenţă, din care:

- 72 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (13,98%),

- 199 incendii (38,64%),

- 23 arderi necontrolate (4,46%),

- 79 alte situaţii de urgenţă (15,33%),

- 77 asistenţă persoane (14,95%),

- 65 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (12,62%),

Notă: Alte situaţii de urgenţă (misiuni pirotehnice, fenomene meteo periculoase, înlăturarea efectelor inundaţiilor, avarii la utilităţile publice, etc.).

Acţiuni pentru protecţia comunităţilor (asigurare măsuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circulaţie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice, protecţia mediului, salvări de animale etc.).

199

72

23

77 79

65

0

50

100

150

200

Incendii IntervenŃii

S.M.U.R.D.

Arderi

necontrolate

Asis tenta

persoane

Alte s ituatii de

urgenta

AcŃiuni pentru

protecŃia

comunităŃilor

13,98%4,46%

14,95%

15,33%

12,62%

38,64%

Incendii

IntervenŃii S.M.U.R.D.

Arderi necontrolate

Asistenta persoane

Alte situaŃii de urgenŃă

AcŃiuni pentru protecŃia

comunităŃilor

2.2.2.2.---- INCENDII INCENDII INCENDII INCENDII

2.1.2.1.2.1.2.1.----GeneralităţiGeneralităţiGeneralităţiGeneralităţi

În anul 2008, pe teritoriul judeţului au avut loc 199 incendii, faţă de 123 incendii produse în aceeaşi perioadă a anului 2007, creşterea fiind de 53,65%.

Rata incendiilor a fost de 61,53 la suta de mii de locuitori, respectiv de 36,6 la mia de kilometri pătraţi.

Din cele 199 incendii: - 143 s-au produs la gospodarii cetăţeneşti, anexe

şi terenuri ale acestora (71,85%), - 16 operatori economici (8,04%), - 10 la instituţiile publice (5,02%), - 9 alte servicii (4,52%), - 5 agricultură (2,51%), - 5 transport (2,51%), - 5 construcţii (2,51%), - 3 comerţ (1,5%), - 2 hoteluri şi restaurante (1%). - 1 silvicultură (0,5%),

Din totalul incendiilor, 104 (52,26%) au avut

loc în mediul rural şi 95 (47,74%) în mediul urban. Comparativ cu aceiaşi perioada a anului trecut

numărul incendiilor a crescut în mediul rural cu 73,33 % şi în mediul urban a crescut cu 50,79 %

2.2.2.2.2.2.2.2.---- Cauze de incendiu Cauze de incendiu Cauze de incendiu Cauze de incendiu

3.3.3.3.----ARDERI NECONTROLATEARDERI NECONTROLATEARDERI NECONTROLATEARDERI NECONTROLATE

4.4.4.4.----SERVICIILE MOBILE DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI SERVICIILE MOBILE DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI SERVICIILE MOBILE DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI SERVICIILE MOBILE DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI DESCARCERAREDESCARCERAREDESCARCERAREDESCARCERARE

Pagina 8 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

63

60

95

104

0 50 100

2007

2008MEDIUL RURAL

MEDIUL URBAN

4.1.4.1.4.1.4.1.----Repartiţia intervenţiilor pe categorii Repartiţia intervenţiilor pe categorii Repartiţia intervenţiilor pe categorii Repartiţia intervenţiilor pe categorii

4.2.4.2.4.2.4.2.----Ponderea tipurilor de intervenţii din totalul acestoraPonderea tipurilor de intervenţii din totalul acestoraPonderea tipurilor de intervenţii din totalul acestoraPonderea tipurilor de intervenţii din totalul acestora

4.3.4.3.4.3.4.3.————Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007Analiza comparativă a evenimentelor 2008/2007

Comparativ cu anul 2007, a crescut atât numărul cazurilor de urgenţă la care au participat S.M.U.R.D. - de la 18 în anul 2007, la 72 în 2008, cât şi numărul persoanelor asistate - de la 21 în 2007, la 98 în 2008.

Timpul mediu de răspuns al. S.M.U.R.D. a fost de 22,34 minute, iar timpul mediu de intervenţie de 119 minute crescând foarte mult datorită intervenţiei de la Colibiţa pentru căutarea unei persoane posibil înecate care a durat 3 zile.

5. 5. 5. 5. ---- ALTE EVENIMENTE ALTE EVENIMENTE ALTE EVENIMENTE ALTE EVENIMENTE

În anul 2008 s-au înregistrat 144 intervenţii pentru alte evenimente(alte situaţii de urgenţă şi acţiuni pentru protecţia comunităţilor), din care:

- 27 misiuni pirotehnice;

- 33 pentru înlăturarea efectelor inundaţilor

- 4 distrugeri de zăpoare

- 3 acţiuni pentru alunecări şi prăbuşiri de teren

- 65 acţiuni pentru protecţia comunităţilor

- 2 accidente la mijloacele de transport în care sunt implicate substanţe periculoase.

- 7 accidente la mijloacele de transport

- 1 avarii la conducte magistrale

- 1 avariere gravă a sistemelor de gospodărire comunală

- 1 decolmatare fântână poluată

Raportat la anul 2007, numărul acestor situaţii de urgenţă a crescut cu 53,19% de la 94 în 2007 la 144 în 2008.

În luna DECEMBRIE 2008 s-au înregistrat 71 situaţii de urgenţă, din care:

- 30 incendii (42,25%),

- 4 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (5,63%),

- 8 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (11,26%),

- 19 cazuri de urgenţă asistat de S.M.U.R.D(26,76%),

- 1 arderi necontrolate (1,4%)

- 9 alte situaţie de urgenţă (12,67%).

Pe timpul intervenţiilor au fost salvaţi 2 adulţi şi 3 copii şi au fost protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 2 milioane lei.

Numărul incendiilor produse în luna decembrie a.c., comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, a crescut de la 14 în 2007, la 30 în 2008).

Exerciţii tactice desfăşurate:

- Complex Comercial Kaufland - Bistriţa

- Liceul Silvic – Năsăud

- Catedrala Sf. Nicolae - Năsăud

6.6.6.6.————SITUAŢIA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢISITUAŢIA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢISITUAŢIA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢISITUAŢIA INTERVENŢIILOR PE SUBUNITĂŢI

În anul 2008 subunităţile specializate de intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa”, al judeţului Bistriţa-Năsăud au fost solicitate să intervină în 515 de situaţii de urgenţă, 1,4 intervenţii / zi. Detaşamentul de Pompieri Bistriţa: 335 intervenţii

Din totalul intervenţiilor, 122 (36.41%) au avut loc în mediul rural şi 213 (63.59%) în mediul urban.

Incendii - 104 ( 31,04% )

Asistenţă persoane - 67 ( 20% )

Alte situaţii de urgenţă - 57 ( 17,01% )

Inundaţii şi fenomene meteo periculoase - 15

Accidente transport - 7

Asanare teritoriu - 27

Alunecări şi prăbuşiri de teren - 2

Avarii la conducte magistrale - 2

Distrugeri de zăpoare - 4

Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 48 ( 14,32% )

Intervenţii pentru descarcerare SMURD - 41 ( 12,23% )

Arderi necontrolate - 18 ( 5,37% )

Pagina 9 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

0

10

20

30

40asistenta

medicala de

urgenta

descarcerare

55,56%

44,44%

AsistenŃă medicală

de urgenŃă

Descarcerare

În luna decembrie au fost rezolvate prin intervenţia forţelor şi mijloacelor Detaşamentului de Pompieri Bistriţa 37 situaţii de urgenţă.

Secţia de Pompieri Năsăud: 122 intervenţii

Din totalul intervenţiilor, 62 (50,81%) au avut loc în mediul rural şi 60 (49,19%) în mediul urban. - Incendii - 52 (42,62% )

- Asistenţă persoane - 7 (5,73% )

- Alte situaţii de urgenţă - 19 (15,57% )

- Alunecări de teren - 1

- Inundaţi - 16

- Decolmatare fântână poluată - 1

- Avarierea gravă a sistemelor de gospodărire

comunală - 1

- Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 11 (9,01% )

- Intervenţii pentru descarcerare SMURD- 31 (25,04% )

- Arderi necontrolate - 2 (1,63% )

În luna decembrie au fost rezolvate prin intervenţia forţelor şi mijloacelor Secţiei de Pompieri Năsăud 22 situaţii de urgenţă.

Garda de Intervenţie Beclean:31 intervenţii

Din totalul intervenţiilor, 17 (54,83%) a avut loc în mediul rural şi 14 (45,17%) în mediul urban. - Incendii - 20 (64,51% )

- Asistenţă persoane - 3 (9,67% )

- Acţiuni pentru protecţia comunităţilor - 7 (22,58% )

- Alte situaţii de urgenţă - 1(3,22% )

În luna decembrie au fost rezolvate prin intervenţia forţelor şi mijloacelor Gărzii de Intervenţie şi Stingere Beclean 3 situaţii de urgenţă.

Serviciile voluntare : 108 intervenţii

- în 81 cazuri fiind sprijiniţi de forţe specializate din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ‘’Bistriţa’’ al judeţului Bistriţa –Năsăud.

În luna decembrie au fost rezolvate prin intervenţia forţelor şi mijloacelor Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă fără sprijinul serviciilor profesioniste 9 situaţii de urgenţă.

7.7.7.7.----CONCLUZIICONCLUZIICONCLUZIICONCLUZII

În urma analizării rapoartelor de intervenţie şi celorlalte informaţii furnizate prin rapoartele operative, personalul care încadrează compartimentul Analiză, evaluare şi coordonare intervenţie întocmeşte şi transmite către Centrului Operaţional Naţional documentele în cauză.

S-au evidenţiat următoarele aspecte:

- incendiile au cea mai mare pondere din totalul situaţiilor de urgenţă

- ponderea cea mai însemnată a incendiilor a fost la gospodarii cetăţeneşti, anexe şi terenuri ale acestora;

- ca şi cauze de incendiu ponderile cele mai mari le au : „Coş de fum defect sau necurăţat”şi “Instalaţii electrice defecte sau improvizate”

- s-a observat o creştere semnificativă a intervenţiilor serviciilor mobile de intervenţie S.M.U.R.D. cât şi numărul persoanelor asistate datorată înfiinţării Gărzii de Intervenţie şi Stingere Sângeorz Băi (S.M.U.R.D);

- profesionalism şi cunoaşterea procedurilor specifice de intervenţie;

- cooperarea cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;

- este necesar a se înfiinţa noi subunităţi de intervenţie;

- propunerile privind dotarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă cu autospeciale performante sunt perfect acoperite de nevoile reale ale comunităţilor.

ŞEF CENTRU OPERAŢIONAL

lt. col. Liviu Marcel POP

Pagina 10 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

12,23%20%

17,01%

14,32 % 5,37%

31,04%

Incendii

IntervenŃii S.M.U.R.D.

Asistenta persoane

Alte situaŃii de urgenŃă

AcŃiuni pentru protecŃia

comunităŃilor

Arderi necontrolate

25,04%

5,73%

15,57%

9,01% 1,63%

42,62%

Incendii

IntervenŃ ii S.M.U.R.D.

Asistenta persoane

Alte situaŃ ii de urgenŃă

AcŃiuni pentru protecŃ ia

comunităŃ ilor

Arderi necontrolate

Pentru ca sfârsitul de an să fie unul fericit, iar vacanţa şi sărbătorile de iarna trebuie să fie prilej de bucurii, iar amintirea acestor clipe sa nu fie umbrită de tragedii, vă recomandăm respectarea următoarelor măsuri de apărare împotriva incendiilor:

- instalaţiile electrice pentru Pomul de Crăciun şi alte elemente electrice decorative, necesită o verificare sporită pe timpul cât se afla în funcţiune;

- păstraţi elementele de decor şi felicitările confecţionate din hârtie, carton sau materiale plastice la distanţă de reşouri, becuri cu incandescenţă, artificii

sau lumânări.

- acordaţi o mare atenţie la utilizarea focurilor de artificii acestea nu sunt jucării, ci materiale care pot produce accidente grave.

- nu aruncaţi artificii de la balcon; ele pot ajunge în balcoanele vecinilor şi produce incendii.

- nu amplasaţi pomul

în apropierea materialelor combustibile, a sobelor sau a reşourilor;

- nu lăsaţi nesupravegheate în brad sau în apropierea acestuia lumânări sau artificii aprinse;

Din iarna lui 2006, utilizarea petardelor este interzisă şi oarecum limitată şi posibilitatea utilizării artificiilor, lucru care este benefic şi în ceea ce priveşte protecţia la foc a gospodăriilor există speranţa că riscul producerii unor incendii datorate acestora să fie cît mai mic.

RECOMANDĂRI PENTRU ORGANIZATORII DE REVELIOANE

- numărul persoanelor participante să nu depăşească capacitatea maxim admisă prevazută în documentaţiile tehnice;

- întocmirea şi afişarea planurilor de evacuare pentru sălile cu mai mult de 50 de locuri;

- să fie asigurate culoare şi căi de evacuare libere, marcate şi iluminate corespunzator;

- sa fie asigurată dotarea cu mijloace de primă intervenţie;

- în imediata apropiere a brazilor împodobiţi în care ard lumânări, sau artificii să nu fie materiale combustibile cum ar fi: perdele, draperii sau orice altceva care s-ar putea aprinde usor;

- să se asigure posibilitatea comunicării cu subunităţile de intervenţie prin mijloace radio sau telefon a tuturor locaţiilor în care sunt organizate revelioane;

- să se asigure rezerve de hrană, apă, medicamente cât şi dotarea cu generatoare de curent în locaţiile izolate din zona montană.

cpt. Ilie RÎNZIŞ

MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE SĂRBĂTORILOR MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE SĂRBĂTORILOR MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE SĂRBĂTORILOR MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SPECIFICE SĂRBĂTORILOR DE IARNĂDE IARNĂDE IARNĂDE IARNĂ

Pagina 11 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

Problema protecţiei la foc a structurilor metalice, utilizate cu precădere la hale industriale şi clădiri înalte, a făcut obiectul a numeroase studii încă de la începutul secolului. În România, structurile metalice de rezistenţă au căpătat o extindere a utilizării după 1990, odată cu anularea restricţiilor privind economia de metal.

Pe lângă comportarea la foc a materialelor de construcţii, ce clasifică materialele de construcţii în incombustibile şi combustibile, un element important de luat în seamă la proiectarea şi execuţia construcţiilor este rezistenţa la foc. Aceasta se defineşte ca fiind aptitudinea unor părţi sau elemente de construcţie de a-şi păstra, într-un timp determinat, capacitatea portantă, izolarea termică şi etanşeitatea, stabilite prin încercări standardizate.

Astfel, pentru a încadra o construcţie sau compartiment de incendiu într-un anumit grad de rezistenţă la foc, elementele principale ale construcţiei trebuie să îndeplinească anumite condiţii de combustibilitate şi rezistenţă la foc.

În tabelul 2.1.9. din Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor se observă că elementele de construcţie incombustibile pot avea rezistenţa la foc de valori diferite. Structurile metalice neprotejate sau parţial protejate pot fi utilizate la: compartimente şi spaţii echipate cu instalaţii automate de stingere cu apă care asigură răcirea elementelor în timpul normat sau la construcţii supraterane cu maximum 15 m înălţime.

Pentru a putea folosi structurile metalice şi la alte tipuri de construcţii este necesară protejarea acestora, prin diferite procedee şi cu diferite materiale, funcţie de timpul normat.

Un sistem de protecţie la foc a unui element de construcţie acţionează, în principal, în sensul întârzierii transferului termic, având ca rezultat creşterea limitei de rezistenţa la foc a acestuia. Domeniul structurilor metalice pune o serie de probleme specifice. Astfel, indiferent de tipul protecţiei, aceasta trebuie să protejeze elementul în totalitate, fiind ştiut că cedarea unui element metalic sub sarcină în condiţiile incediului se produce ca urmare a atingerii

temperaturii critice, fie şi numai local în secţiunea acestuia.

Sunt cunoscute mai multe soluţii tehnice şi metode de protecţie a structurilor metalice, dintre care amintim:

Protecţia la foc cu vopsele termospumanteProtecţia la foc cu vopsele termospumanteProtecţia la foc cu vopsele termospumanteProtecţia la foc cu vopsele termospumante

Vopselele termospumante sunt acoperiri asemănătoare vopselelor uzuale având însă compoziţia aleasă încât să prezinte proprietatea de a se descompune termic în domeniul 150 - 3000C, formând o spumă semirigidă cu grosimea de ordinul centimetrilor.

Principiul vopselelor termospumante constă în a îngloba substanţe generatoare de gaze în condiţii de temperatură ridicată, într-un mediu convenabil plastifiat astfel încât, în domeniul de temperatură în care se realizează degajarea de gaze, acesta să fie un mediu termoplastic capabil să reţină gazele sub formă de spumă.

Se foloseşte un mare număr de substanţe generatoare de gaze: fosfatit de amoniu, hidrazida benzen sulfocromică, acidul carbonic sulfonic, uree, formaldehida, acid aminoacetic, acid metilen disalicilic, derivati diazoici etc.

Pentru formarea spumei în grosime suficientă asigurării efectului termoizolant fiecare producător menţionează grosimea minimă a stratului uscat de vopsea.

Vopselele termospumante sunt fie dispersii în apă, fie în solvenţi organici.

În marea majoritate a cazurilor vopseaua propriu-zisă se aplică peste un grund care are atât rolul de protecţie anticorozivă, cât şi scopul de a asigura aderenţa vopselei la suprafaţa metalică protejată anticoroziv de către producătorul elementelor metalice.

Din cauza rezistenţei scăzute la umiditate se practică utilizarea vopselei de finisaj ca strat final cu rol de impermeabilizare.

PROTECŢIA LA FOC A STRUCTURILOR METALICEPROTECŢIA LA FOC A STRUCTURILOR METALICEPROTECŢIA LA FOC A STRUCTURILOR METALICEPROTECŢIA LA FOC A STRUCTURILOR METALICE

Pagina 12 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

Protecţia la foc prin placare (tip mască) a Protecţia la foc prin placare (tip mască) a Protecţia la foc prin placare (tip mască) a Protecţia la foc prin placare (tip mască) a elementelor metaliceelementelor metaliceelementelor metaliceelementelor metalice

Un alt tip de protectie la foc practicată pentru asigurarea limitei de rezistenţă la foc a elementelor metalice îl constituie realizarea unei închideri perimetrale cu materiale termoizolatoare sub formă de plăci.

Sistemul este practicat pentru elemente lineare cu grad redus de complexitate. Este un procedeu curat în raport cu materialele tip spray, dar pune probleme de etanşeitate la noduri. Prinderea plăcilor pe structura metalică este efectuată urmărindu-se evitarea punţilor termice şi menţinerea protecţiei în poziţia de lucru pe durata stabilită prin limita de rezistenţă la foc impusă structurii.

Sisteme de protecţie la foc a ansamblului elementelor Sisteme de protecţie la foc a ansamblului elementelor Sisteme de protecţie la foc a ansamblului elementelor Sisteme de protecţie la foc a ansamblului elementelor metalice metalice metalice metalice

(tip membrană)(tip membrană)(tip membrană)(tip membrană)

Acest tip de protecţie constă în înglobarea în pereţi a elementelor metalice verticale, iar pentru cele orizontale, realizarea unor tavane suspendate incombustibile şi termoizolatoare care separă incinta, de ansamblul elementelor de rezistenţă orizontală (grinzi, ferme, contravântuiri, pane).

Înglobarea în pereţi a elementelor metalice verticale (stâlpi) asigură stâlpilor limita de rezistenţă la foc a peretelui.

Acest tip de protecţie la foc, ca şi cele anterioare, presupune o protecţie anticorozivă corespunzătoare atât a suprafeţei elementelor metalice, cât şi a pieselor metalice de fixare a protecţiei pe structură.

Tavanele suspendate constituie o protecţie eficientă dacă se are în vedere protecţia golurilor care există în mod curent în acestea.

Materiale izolatoare aplicate sub forma de spray Materiale izolatoare aplicate sub forma de spray Materiale izolatoare aplicate sub forma de spray Materiale izolatoare aplicate sub forma de spray (torcretare)(torcretare)(torcretare)(torcretare)

Compoziţiile aplicate sub formă de spray sunt agreate deoarece urmăresc conturul elementelor metalice. Ele se pot aplica fără probleme pe structuri cu grad mare de complexitate.

În principiu, acestea conţin un material termoizolator de bază, care poate fi: vermiculit, perlit expandat, fibre de sticlă sau minerale şi un liant: ciment, ipsos, silicat de sodiu etc., precum şi unele adaosuri.

Performanţele acestor materiale depind de caracteristicile de izolare termică (conductivitate termică, căldură specifică), acestea stabilind, de fapt, grosimea materialului pentru asigurarea protecţiei la foc corespunzatoare limitei de rezistenţă la foc a elementului respectiv.

Comportarea la impact, rezistenţa la coroziune, rezistenţa la compresiune, aderenţa la suport şi coeziunea între straturi sunt caracteristici care asigură menţinerea protecţiei pe suprafaţa elementului metalic şi, implicit, îndeplinirea rolului protecţiei.

Pentru asigurarea aderenţei pe suprafaţa metalică se utilizează fie adezivi adecvaţi, fie elemente metalice de ancorare, urmărindu-se asigurarea protecţiei anticorozive a metalului.

Protecţiile de tip spray presupun o tratare anticorozivă a suprafeţei metalice corespunzătoare duratei de viaţă a construcţiei deoarece nu se pot face întreţineri periodice ale acesteia.

Aplicarea acestor protecţii se face cu dispozitive adecvate - pistol de aplicare, sursa de aer comprimat, sistem de pompare etc.

Protecţia la foc a elementelor metalice prin circulaţia Protecţia la foc a elementelor metalice prin circulaţia Protecţia la foc a elementelor metalice prin circulaţia Protecţia la foc a elementelor metalice prin circulaţia apeiapeiapeiapei

Există în lume o serie de clădiri foarte înalte a căror structură metalică are şi rol decorativ.

Aplicarea unora din sistemele de protecţie prezentate anterior prezintă inconvenientul de a influenţa negativ aspectul arhitectural.

Procedeul de răcire prin circulaţia apei în interiorul elementelor metalice a fost patentat de G.F. Wright în 1884. Ca urmare, în SUA şi Europa există un număr de clădiri a căror structură metalică este protejată la foc prin acest procedeu: Centrul Pompidou din Paris, clădirea Bush Lane House din Londra, US Steel Corporation Headquarters din Pittsburgh etc.

Evident, acest sistem de protecţie nu este aplicabil în mod curent, fiind utilizat la clădiri importante, în care, aşa cum am menţionat, este justificat de raţiuni arhitecturale.

lt. Cristian GANEA

Pagina 13 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

Copilăria este o lume de miracole şi de uimire a creaţiei scăldate în lumină, ieşind din întuneric, nespus de nouă şi proaspătă şi uluitoare. Fericirea, inocenţa, zâmbetul şi candoarea toate împletite într-un tot unitar şi aniversate în 20 noiembrie- ,,ziua internaţională a drepturilor copilului” .

Nu putea să treacă un asemenea eveniment fără ca pompierii Bistriţeni să nu organizeze pentru copii ,,o zi de neuitat’’. Astfel, în luna noiembrie cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Bistriţa’’au

organizat şi desfăşurat multiple activităţi de informare preventivă în instituţile şcolare, încheindu-se în ziua de 20 noiembrie cu organizarea unei ,, petreceri- surpriză” la sediul ISU ,,BISTRITA” unde au participat 190 de copii, atât preşcolari cât şi şcolari.

Ziua a început într-un cadru deosebit, curtea inspectoratului era plină de clinchetul glasurilor cristaline, zâmbetele candide, se citea fericirea dar în acelaşi timp şi uimirea pe feţele lor, totodată ,,marea de copii” ne-au făcut pentru câteva ore să uităm de problemele cotidiene, de traumele şi ţipetele de disperare din timpul misiunilor de salvare şi să retrăim din plin savoarea copilăriei.

Au fost prezentate activităţi specifice ale ,,ISU BISTRIŢA”, tehnica de luptă, s-au desfăşurat exerciţii demonstrative de către servicile profesioniste cu implicarea copiilor (unde situaţia a permis) şi un concurs ,,Cine ştie câştigă”. Toţi participanţii la concurs au fost premiaţi cu diplome, cadouri şi dulciuri, de care au beneficiat şi ceilalţi copii. Putem afirma că această activitate a avut un dublu obiectiv: pe de o parte a fost acela de a aduce o fărâmă de bucurie, de fericire în sufletul copiilor, iar pe de altă parte de a realiza obiectivele instructiv - educative cum sunt: socializarea, dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi aprecia pericolele generate de situaţii de urgenţă pentru viaţă şi mediu, dezvoltarea unor trăsături moral-volitive (curajul, iniţiativa, dârzenia, disciplina) precum şi atragerea unui

număr mare de elevi la desfăşurarea unor astfel de activităţi şi implicarea în cercurile tehnico-aplicative ,,Prietenii Pompierilor” şi ,,Cu viaţa mea apăr viaţa”.

Dar câştigul nu a fost doar al copiilor ci şi al ISU ,,Bistriţa” pentru că am reuşit să deschidem ,,porţile” spre copii, să ne apropie de ei, să ne facem cunoscută activitatea. O zi frumoasă de toamnă care va rămâne de neuitat în sufletele noastre, o zi a FERICIRII şi a BUCURIEI.

Cum am putea oare să le luăm aceste drepturi unor fiinţe atât de nevinovate care păcătuiesc prin inocenţă?

cpt. Lidia DRĂGUŞ

O ZI DE NEUITATO ZI DE NEUITATO ZI DE NEUITATO ZI DE NEUITAT

Pagina 14 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

- continuare din pagina 3 -

La nivelul judeţului nostru, din cele 62 servicii

publice voluntare, 37 sunt încadrate cu personal angajat

(şef seviciu), pentru celelalte posturi rămase vacante

urmează să se organizeze în cel mai scurt timp

concursurile pe post. Referitor la personalul voluntar în

z o n a d e

competenţă avem

1952 de voluntari,

dintre care 1123

a u s e m n a t

cont ract e de

voluntariat cu

Consiliile Locale.

D o t a r e a c u

t e h n i c ă ş i

aparatură de specialitate a serviciilor voluntare

constituite prin hotarâre a Consiliilor Locale este încă

precară, doar 27 % din serviciile voluntare au reuşit să

achiziţioneze autospeciale de stingere a incendiilor în

timp ce 67 % dispun de motopompe de evacuat apa şi

pentru stingerea incendiilor. În continuare vor trebui

făcute eforturi susţinute de către autorităţile publice

locale pentru încadrarea cu personal a seviciilor şi

dotarea acestora cu tehnică modernă.

În sprijinul gestionarii cât mai eficiente a

situaţiilor de urgenţă, produse în zona de competenţă,

de la începutul anului, serviciile publice voluntare au

intervenit în cooperare cu serviciile profesioniste în 81 de

cazuri, iar în alte 95 situaţii au intervenit singure, fără

suportul altor servicii. Este de remarcat pozitiv, pentru

modul de organizare şi acţiune autorităţiile publice locale

din localităţile Sîngeorz-Băi, Şieuţ, Şanţ, Feldru, Rodna,

Maieru, Prundu Bîrgăului şi Lechinţa, pentru buna

organizare, dotare şi funcţionare a serviciului voluntar. De

asemenea, un rol important în funcţionarea serviciului

voluntar îl joacă tradiţia şi interesul acordat de

comunitatea în folosul căreia se află. Pe lângă localităţile

enumerate mai sus, chiar dacă nu ne face plăcere să

amintim, sunt unele, în care serviciul voluntar pentru

situaţii de urgenţă este slab organizat, fapt datorat

situaţiei financiare slabe a Consiliului Local unde

personalul este deficitar, dotarea precară sau chiar

inexistentă, dezinteres din partea autorităţilor locale

dar şi a comunităţii.

Activitatea serviciilor voluntare este extrem

de importantă, ţinând cont că timpul de intervenţie

trebuie redus la minim, iar membrii serviciilor

voluntare pot ajunge mai repede la locul producerii

unui incendiu sau a altor situatii de urgenţă până la

sosirea serviciilor de urgenţă profesioniste.

Trăsăturile caracteristice comune şi tradiţionale ale

acestui personal cum sunt dăruirea şi altruismul în

beneficiul semenilor, solicitudinea, operativitatea,

modestia, cinstea, curajul şi altele, fac ca serviciile

voluntare de urgenţă să se bucure în rândul

populaţiei de încredere şi aprecieri deosebite.

Personalul serviciilor publice voluntare pentru situaţii

de urgenţă a executat activităţi, misiuni şi operaţiuni

multiple şi complexe, frecvente şi de durată,

implicând pe lângă eforturi fizice şi psihice

considerabile şi expunerea la o gamă largă de riscuri,

unele fiind imprevizibile. Cu toate aceste eforturi

depuse, voluntarii din serviciile de

urgenţă ,,BISTRIŢENE’’ sunt mândri de activitatea pe

care o desfăşoară în folosul comunităţii din care fac

parte.

cpt. Lidia DRĂGUŞ

SERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂSERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂSERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂSERVICII PUBLICE VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Pagina 15 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

ZăporulZăporulZăporulZăporul este o îngrămădire de sloiuri de gheaţă care se formează într-un punct al unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de curgere mai înguste, datorită căreia se produc creşteri de nivel şi inundaţii.

În judeţul Bistriţa-Năsăud se pot forma zăpoare de gheaţă pe toate cursurile de apă. Din experienţa anilor anteriori acest fenomen este mai probabil a se produce pe râurile din zona muntoasă - Sălăuţa, Ilva, Leşu, Ilişua, Rebra, Cormaia - dar nu este exclus pe Şieu, Someşul Mare şi Bistriţa. De asemenea, nu există o perioadă anume de formare a acestora; au fost intervenţii pirotehnice pentru distrugere în luna decembrie (anul 2003 în localitatea Zagra) şi în luna martie ( localitatea Ilva Mare, anul 2006). Pagubele produse ca urmare a inundării zonei de amonte pot fi considerabile, fapt ce impune un răspuns imediat materializat în intervenţii cu materiale explozive pentru distrugerea aglomerărilor de gheaţă.

Cele mai ample acţiuni de intervenţie pirotehnică pentru distrugerea zăpoarelor de gheaţă s-au desfăşurat la sfîrşitul lunii ianuarie a anului 2002 pe râul Someşul Mare în zona oraşului Beclean. Lungimea zăporului de gheaţă a fost de peste 9 kilometri şi pentru distrugerea lui s-a acţionat cu echipe pirotehnice aparţinând Inspectoratului de Protecţie Civilă Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Unităţii Militare 01331 Bistriţa. Au fost folosite peste 800 kg exploziv iar intervenţia a durat 5 zile. În anul 2008 au fost executate 5 misiuni de distrugere a zăpoarelor de gheaţă pe râurile Leşu, Sălăuţa, Ilva ( localităţile Leşu, Coşbuc, Măgura Ilvei, Ilva Mică ), intervenţii unde s-au folosit 38,3 kilograme exploziv.

CauzeleCauzeleCauzeleCauzele care generează fenomenul pot fi structurate pe două categorii:

a) Cauze naturale:a) Cauze naturale:a) Cauze naturale:a) Cauze naturale:

- menţinerea unor temperaturi foarte scăzute ale aerului (sub –100C) pe o durată mai mare de timp, care duce la dezvoltarea în masa apei a unor formaţiuni de gheaţă compacte;

- fluctuaţii mari de temperatură de la zi la noapte şi de la o zi la alta;

- încălzirea bruscă a vremii, însoţită de precipitaţii sub formă de ploaie, urmată de desprinderea prematură a gheţurilor din albii şi antrenarea sloiurilor peste formaţiunile de gheaţă din aval, având ca efect formarea zăpoarelor, cu creşteri bruşte ale nivelului apei în amonte;

- succesiunea în lungul râurilor a unor sectoare cu pante diferite, existenţa meandrelor şi a îngustărilor de albie minoră pe anumite porţiuni;

b) Cauze antropice:b) Cauze antropice:b) Cauze antropice:b) Cauze antropice:

- prezenţa podurilor şi podeţelor în albiile cursurilor de

apă;

- prezenţa în albie a unor amenajări temporare neînlăturate la instalarea anotimpului rece.

Formaţiunile de gheaţă care se dezvoltă pe râurile din judeţ au următoarele caracteristici:

- frecvenţa de instalare a fenomenului este anuală;

- se produc predominant în zone dens populate;

- fenomenul se produce cu blocarea întregii secţiuni de scurgere a albiei;

- lungimea zăpoarelor de gheaţă variază, putând atinge 9 km ( râul Someşul Mare, localitatea Beclean, 2002;

- grosimea aglomerărilor de gheaţă poate ajunge la 5-7 m;

- dinamitarea zăpoarelor de gheaţă este mult îngreunată de existenţa obiectivelor economico-sociale şi a gospodăriilor cetăţenilor;

- formarea gheţurilor se face în regim de ape mici ale cursurilor de apă;

- intervenţia preventivă pentru micşorarea efectelor este limitată.

Distrugerea zăpoarelor de gheaţă se face în special pentru scoaterea de sub efectul inundaţiilor a obiectivelor riverane situate în amonte, pentru eliminarea pericolului de inundare sau pentru protejarea construcţiilor hidrotehnice, podurilor şi podeţelor de gheţurile plutitoare.

ZĂPOARELE DE GHEAŢĂ ZĂPOARELE DE GHEAŢĂ ZĂPOARELE DE GHEAŢĂ ZĂPOARELE DE GHEAŢĂ –––– RISC GENERATOR DE RISC GENERATOR DE RISC GENERATOR DE RISC GENERATOR DE SITUAŢII DE URGENŢĂSITUAŢII DE URGENŢĂSITUAŢII DE URGENŢĂSITUAŢII DE URGENŢĂ

Pagina 16 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

Explozivul utilizat trebuie să fie rezistent la apă şi se foloseşte ca încărcături concentrate legate în pungi de plastic. Încărcăturile astfel pregătite se fixează de vârful unei prăjini sau

de o sfoară şi se aşează prin copcă sub gheaţă la o adâncime de 1-2 m. Pentru ca sloiurile de gheaţă să fie antrenate de cursul apei, lucrările de împuşcare se execută din aval înspre amonte.

Funcţie de grosimea gheţii, distanţa până la gospodăriile cetăţenilor, reţele de alimentare cu energie electrică sau alte obiective, mărimea încărcăturii explozive introdusă într-o copcă este de 0,1 - 5 kg. Iniţierea se face, de regulă, pe cale electrică, folosindu-se capse detonante electrice.

Un aspect deosebit de important este modul de pregătire al intervenţiei şi personalului, având în vedere riscul ridicat al unor astfel de intervenţii determinat de gradul de instabilitate al aglomerărilor de gheaţă, dimensiunile sloiurilor de gheaţă, presiunea în continuă creştere a apei din amonte, pericolul surprinderii pirotehniştilor pe gheaţă în timpul pregătirii detonărilor, riscul de a aluneca, a se accidenta sau a cădea în apa îngheţată, etc.

Nu trebuie neglijaţi aşa-numiţii „turişti de dezastru” care tind să apară imediat ce „se ştie” despre apariţia zăporului de gheaţă. Aceştia vor să arunce o privire, să dea indicaţii şi să participe la suspans. Din cauză că vor să se apropie cât mai mult de „acţiune”, apar efecte complementare, cum sunt:

- încetinirea echipelor de intervenţie datorită faptului că le adresează întrebări şi sfaturi;

- sunt evacuaţi cu greutate din zonă, punându-şi vieţile proprii în pericol pentru a găsi o locaţie cât mai bună pentru fotografierea evenimentelor.

La instalarea f e n o m e n u l u i h idrometeoro log ic autorităţile locale ap l i că m ăs u r i le prevăzute în Planul de apărare împotriva i n u n d a ţ i i l o r , f e n o m e n e l o r m e t e o r o l o g i c e periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale, din care amintim :

- instituirea permanenţei la sediul primăriei ;

- verificarea schemei cu organizarea avertizării şi alarmării populaţiei, instruirea membrilor echipelor de alarmare;

- verificarea mijloacelor de alarmare şi asigurarea operativităţii acestora;

- alertarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;

- supravegherea în permanenţă a cursului de apă;

- notificarea, de urgenţă, a inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă despre producerea unor aglomerări de gheaţă, convocarea Centrului operativ cu activitate temporară;

- alarmarea populaţiei, executarea unor acţiuni de evacuare preventivă a animalelor şi a unor bunuri din gospodăriile cele mai expuse, conform Planului de evacuare în situaţii de urgenţă;

- executarea schimbului de informaţii cu localităţile dispuse în amonte şi aval;

- informarea permanentă a cetăţenilor asupra riscurilor posibile şi a regulilor de comportare în astfel de situaţii.

ŞEF SERVICIU PROTECŢIE CIVILĂ

lt. col. Dan GHEORGHIŢĂ

Pagina 17 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

Montarea încărcăturilor de exploziv pe aglomerarea de gheaŃă

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

„Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud în colaborare cu

Primăria Sîngeorz-Băi şi Consiliul Judeţean Bistriţa-

Năsăud a deschis în 3 noiembrie 2008 prima gardă de

intervenţie din Bistriţa-Năsăud care are în componenţă

echipaj tip S.M.U.R.D., fiind primul echipaj de prim ajutor

din judeţ care este format exclusiv din personal

paramedical specializat în acordarea primului ajutor

calificat.

Paramedicii sunt subofiţeri angajaţi în cadrul

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-

Năsăud care pe lângă cursurile de pregătire specifice

diverselor situaţii de urgenţă (foc, explozii, inundaţii,

calamităţi, dezastre etc.) au absolvit şi un curs de prim

ajutor pentru urgenţe medicale. Echipajul cu paramedici

utilizează ca mijloc de intervenţie o ambulanţă

Volkswagen cu tracţiune 4x4, dotată din punct de vedere

medical la categoria B2 (echipată cu monitor-defibrilator

semiautomat, seringă automată, tuburi de oxigen,

aspiratoare de secreţii, atele şi saltea vacuum, vestă de

extracţie, targă spinală metalică, seturi de gulere

cervicale rigide, trusă de prim ajutor, aparat de încălzit

soluţiile perfuzabile etc.)

Cazurile la care este dirijat S.M.U.R.D. sunt cu

precădere cele în care victimele au nevoie şi de alt tip de

asistenţă decât cea medicală, cum ar fi:

monotraumatisme sau politraumatisme (accidente

rutiere, forestiere, casnice etc.), înec, electrocutări,

intoxicaţii cu diverse gaze etc. Astfel, S.M.U.R.D. devine

o verigă de completare a serviciilor de urgenţă

prespitaliceşti existente şi nu o alternativă sau un

serviciu concurent. O reală importanţă a acestui tip de

echipaj se conturează cel mai clar în cazurile în care

persoanele implicate într-un accident se află într-un

mediu potenţial periculos atât pentru victime cât şi

pentru salvatori (autoturisme avariate, incinte cu risc de

explozie, clădiri instabile, zone cu alunecări de pământ

etc.). Folosindu-se de pregătirea lor de pompieri,

membrii echipajului S.M.U.R.D. pot evacua în siguranţă

victimele din aceste medii potenţial periculoase

(concomitent cu instituirea unor măsuri de prim ajutor

medical) după care asigură transportul lor într-o zonă

sigură unde pot fi preluate de echipajele Serviciului de

Ambulanţă în vederea acordării îngrijirilor medicale

specializate.

Competenţele paramedicilor din punct de

vedere medical sunt limitate de legislaţia în vigoare la

măsuri de prim ajutor: manevre de imobilizare în caz de

fracturi, extragerea victimelor traumatizate din

autoturismele avariate şi mobilizarea acestora fără

agravarea stării generale, oxigenoterapie, evaluarea

funcţiilor vitale, oprirea hemoragiilor, îngrijirea unor

plăgi, eliberarea căilor respiratorii şi menţinerea

acestora libere, asigurarea suportului vital de bază în

caz de stop cardio-respirator etc. Aceştia nu au dreptul

să efectueze manevre şi proceduri complexe, ce

necesită pregătire medicală specializată

S . M . U . R . D . S . M . U . R . D . S . M . U . R . D . S . M . U . R . D . –––– O Ş A N S Ă L A V I A Ţ Ă ! O Ş A N S Ă L A V I A Ţ Ă ! O Ş A N S Ă L A V I A Ţ Ă ! O Ş A N S Ă L A V I A Ţ Ă !

Pagina 18 P O M P I E R I I B I S T R I Ţ E N I

(efectuare de puncţii venoase şi injecţii, instituire de

perfuzii endovenoase, administrare de medicamente,

nu pot asista naşteri etc.)

Din aceste motive echipajul S.M.U.R.D.

intervine pe cât posibil simultan cu echipajele

medicale specializate ale Serviciului de Ambulanţă.

Persoana cu cel mai înalt grad de pregătire

medicală de pe echipajele ambulanţei aflate la faţa

locului (medic sau asistent medical principal) este cea

care ia toate deciziile medicale privind intervenţia şi

coordonează desfăşurarea acesteia.

Colaborarea dintre echipajul S.M.U.R.D. şi

Serviciul de Ambulanţă nu se limitează strict la

echipaje şi la intervenţii ca atare. Conlucrarea începe

deja din momentul în care apelul de urgenţă este,

transferat de către serviciul 112, în dispeceratul

medical.

Acesta este un dispecerat unic la nivel de

judeţ şi aparţine Serviciului de Ambulanţă Judeţean.

Aici se efectuează triajul medical al urgenţelor

(stabilindu-se pe baza informaţiilor obţinute de la

persoanele solicitante ce fel de echipaj este cel mai

adecvat şi cel mai aproape). Triajul are un singur scop:

de a realiza o imagine cât mai clară a situaţiei

existente, a numărului de victime, a stării acestora

pentru a se reuşi trimiterea în cel mai scurt timp

posibil de echipaje adecvate şi în număr suficient.

Dispeceratul medical al Ambulanţei se ocupă

şi de coordonarea echipajelor de intervenţie cu specific

medical de pe raza întregului judeţ, fie că acestea se

află în staţiile/substaţiile Serviciului de Ambulanţă sau

la o Gardă de Intervenţie aparţinând Inspectoratului

pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa-Năsăud. Nici un

echipaj de urgenţă fie el de prim ajutor sau medical, fie

el al ambulanţei sau S.M.U.R.D., nu poate interveni la o

solicitare, fără a avea permisiunea dispeceratului

medical.

În momentul actual echipajul S.M.U.R.D. nu

numai că este primul, dar şi singurul echipaj de acest

tip din judeţul Bistriţa-Năsăsud. În viitor astfel de

echipaje se vor înfiinţa şi în alte localităţi ale judeţului,

deoarece utilitatea lor se dovedeşte odată cu fiecare

intervenţie reuşită. Specificul montan al judeţului,

exploatările forestiere, drumurile naţionale care străbat

judeţul pot fi surse de evenimente la care un echipaj

de acest tip este indispensabil.

lt. col. Liviu Marcel POP

plt. Tiberiu Marius DUBROCA

Pagina 19 N U M Ă R U L 1 , A N U L 2

- P 118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.

- NP 099—04 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor

electrice în zone cu pericol de explozie.

- NP 086-05 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a

incendiilor.

- MP 008—2000 - Manual privind exemplificarea, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor

Normativului P118-99 “Siguranţa la foc a construcţiilor”.

- NP 063—02 - Normativ privind criteriile de performanţă specifice scărilor şi rampelor pentru

circulaţia pietonală în construcţii.

- NP 065—02 - Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcţională de bază) din

punct de vedere al cerinţelor legii 10/1995.

- NP I20—2000 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului.

- NP—I7—02 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până

la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.

- I 31—99 - Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze

petroliere lichefiate (G.P.L.).

- I 13 / 1—02 - Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală.

- I.22—99 - Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de

alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor.

- I 5/2—97 - Normativ privind exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.

- I.9—1994 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare.

- I 33—99 - Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate

(G.P.L.).

- NP—037/99 - Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de alimentare cu

gaze petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehicule.

- GP 063—01 - Ghid pentru proiectarea, executarea şi exloatarea dispozitivelor şi sistemelor de

evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi din construcţii în caz de incendiu.

- GT 050—02 - Ghid pentru evaluarea riscului de incendiu şi a siguranţei la foc la căminele de

bătrâni şi persoane cu handicap.

- GT 030—01 - Ghid pentru evaluarea riscului de incendiu şi a siguranţei la foc la săli

aglomerate.

N O R M A T I V E Ş I R E G L E M E N T Ă R I Î N C O N S T R U C Ţ I I Ş I I N S T A L A Ţ I I