O LUME MINUNATĂ O LUME MINUNATĂ ÎÎN CARE VEN CARE VEŢŢI GĂSII GĂSISTELUSTELUŢŢELE MĂRII ELE MĂRII ŞŞI PEI PEŞŞTITIŞŞORI AURIIORI AURII,,DELFINADELFINAŞŞII JUCĂUII JUCĂUŞŞI I ŞŞI PESCĂRUI PESCĂRUŞŞII ZBURĂTORIII ZBURĂTORI..O LUME PLINĂ DE CULOAREO LUME PLINĂ DE CULOARETE ATE AŞŞTEAPTĂTEAPTĂ--N GRĂDININ GRĂDINIŢŢA CALUA CALUŢŢUL DE MAREUL DE MARE..TE ATE AŞŞTEPTĂM AICI SĂ VIITEPTĂM AICI SĂ VII,,PRIETENI CU NOI VEI DEVENI.PRIETENI CU NOI VEI DEVENI.VOM VOM ÎÎNVĂNVĂŢŢA A ÎÎN ACEN ACEŞŞTI ANI,TI ANI,VOM FI PRECUM EROII NĂZDRĂVANIVOM FI PRECUM EROII NĂZDRĂVANI,,VOM DANSA VOM DANSA ŞŞI VOM CÂNTA,I VOM CÂNTA,MULTE TAINE VOM DESCIFRA.MULTE TAINE VOM DESCIFRA.

1.1.

JUCĂUJUCĂUŞŞI I ŞŞI DRĂGĂLAI DRĂGĂLAŞŞI,I,SUNT DELFINII CEI POZNASUNT DELFINII CEI POZNAŞŞIISAR SAR ÎÎN SUS N SUS ŞŞI STRIGĂ TAREI STRIGĂ TARE::-- HAIDEHAIDEŢŢI SAI SA--NOTĂM NOTĂM ÎÎN MARE!N MARE!

2.2.

CE POT FACE DOUĂ MÂINI DIBACECE POT FACE DOUĂ MÂINI DIBACE

3.3.

SSăărbrbăătoareatoarea HalloweenHalloween

4.4.

ÎÎn an aşşteptareateptarea luilui MoMoşş CrCrăăciunciun

5.5.

DaruriDaruri pentrupentru mamamama

6.6.

CarnavalulCarnavalul veriiverii

7.7.

STELUSTELUŢŢELE DE MARE ELE DE MARE ÎÎN ADÂNCURI TRĂIESCN ADÂNCURI TRĂIESC,,PEISAJUL ACVATIC PEISAJUL ACVATIC ÎÎL L ÎÎMBOGĂMBOGĂŢŢESC.ESC.PRIN COLORITUL LOR VARIAT,PRIN COLORITUL LOR VARIAT,ADMIRAADMIRAŢŢIE IE ŞŞII--AU CÂAU CÂŞŞTIGAT.TIGAT.

8.8.

““PentruPentru mine, cmine, câât t maimai multemulte vitaminevitamine!!””

9.9.

FloriFlori de primde primăăvarvarăă

10.10.

CHIPUL PRIMCHIPUL PRIMĂĂVERIIVERII

11.11.

Cum Cum să fiu sănătossă fiu sănătos

DaruriDaruri pentrupentru mamamama

12.12.

SSăărbrbăătoareatoarea HalloweenHalloween

13.13.

SUS PE CER EI SE ROTESC,SUS PE CER EI SE ROTESC,CRONCĂNE CRONCĂNE ŞŞI PESCUIESC,I PESCUIESC,ARIPILE ARIPILE ŞŞII--AU AU ÎÎNTINS,NTINS,TOATĂ MAREA AU CUPRINSTOATĂ MAREA AU CUPRINS..

14.14.

SSăărbrbăătoareatoarea HalloweenHalloween

15.15.

FloriFlori pentrupentru mamamama

DaruriDaruri pentrupentru mamamama

16.16.

CelCel maimai bun bun povestitorpovestitor

DeDe--a a doctoruldoctorul

17.17.

ParteneriatParteneriat GrGrăădinidiniţţăă –– ŞŞcoalcoalăă ““CaravanaCaravana prietenieiprieteniei””

DansDans –– ““Samba Samba florilorflorilor”” DansDans –– ““CiuleandraCiuleandra””

18.18.

PEPEŞŞTITIŞŞORII AURII, ORII AURII, SUNT ISTESUNT ISTEŢŢI, DAR I, DAR ŞŞI ZGLOBII,I ZGLOBII,VV--AAŞŞTEAPTĂ SĂ VĂ JUCATEAPTĂ SĂ VĂ JUCAŢŢI,I,MULTE LUCRURI SĂMULTE LUCRURI SĂ--NVANVAŢŢAAŢŢI !I !

19.19.

SSăărbrbăătoareatoarea HalloweenHalloween

20.20.

ParteneriatParteneriat GrGrăădinidiniţţăă –– ŞŞcoalcoalăă ““CaravanaCaravana prietenieiprieteniei””

21.21.

DaruriDaruri pentrupentru mamamama 1 Iunie 1 Iunie

22.22.

Căluţul de mare vă informează…

Hai prieteni să-nvăţăm,Planeta s-o protejăm,Să aflaţi de la Căluţul de mareNoutăţi despre aceste vieţuitoare !

delfinii sunt animale prietenoase delfinii sunt animale prietenoase şşi extrem de inteligente;i extrem de inteligente;ca ca şşi balenele, delfinii sunt mamifere;i balenele, delfinii sunt mamifere;

durata de viadurata de viaţţăă a delfinilor este de pa delfinilor este de pâânnăă la 40 de ani;la 40 de ani;delfinii trdelfinii trăăiesc iesc îîn grupuri;n grupuri;delfiniidelfinii suntsunt foartefoarte jucjucăăuuşşi, pli, plăăccâândundu--le le îîn mod n mod deosebitdeosebit apaapa agitatagitatăă;;temperaturatemperatura corpuluicorpului esteeste de maxim 35 de maxim 35 -- 36 de grade Celsius, 36 de grade Celsius, foartefoarte apropiatapropiatăă de de ceacea a a corpuluicorpului umanuman;;corpulcorpul delfinilordelfinilor esteeste acoperitacoperit cu o cu o pielepiele foartefoarte netednetedăă ceeaceea cece îîi i ajutajutăă ssăă fie fie bunibuni îînotnotăătoritori, , îînotnotâândnd cu o cu o vitezvitezăăcuprinscuprinsăă îîntrentre 40 40 -- 60 km/60 km/oraora. . Pielea are culoarea gri, unele rase avPielea are culoarea gri, unele rase avâând nd şşi pete de culoare mai i pete de culoare mai îînchisnchisăă;;greutatea delfinului este cuprinsgreutatea delfinului este cuprinsăă la maturitate la maturitate îîntre 60 si 600 kg;ntre 60 si 600 kg;delfinii se hrdelfinii se hrăănesc nesc îîn special n special îîn cursul nopn cursul nopţţii cu peii cu peşşti, fiind niti, fiind nişşte ''vte ''vâânnăători'' foarte buni. La maturitate, un delfin tori'' foarte buni. La maturitate, un delfin poate consuma ppoate consuma pâânnăă la 15 kg de hranla 15 kg de hranăă îîntrntr--o singuro singurăă zi.zi. DDelfinii au elfinii au îîntre 12 si 200 de colntre 12 si 200 de colţţi. Pe i. Pe îîntreaga duratntreaga duratăă a a vievieţţii, delfinii nu ii, delfinii nu îîşşi pierd niciun coli pierd niciun colţţ;;delfinii dorm pudelfinii dorm puţţin, plutind la suprafain, plutind la suprafaţţa apei a apei şşi ridici ridicâândundu--se din cse din câând nd îîn cn câând pentru a respira;nd pentru a respira;

23.23.

Căluţul de mare vă informează...

ppeeşştiitii au au trtrăăit it pepe pământpământ şşii cu 450 cu 450 milioanemilioane de de aniani îînn urmurmăă, , decideci au au existatexistat îînainteanainteadinozaurilordinozaurilor;;pânăpână îînn zilelezilele noastrenoastre ss--au au identificatidentificat maimai multmult de 25 de 25 miimii de de speciispecii şşii, , dupădupă ultimeleultimele estimăriestimări, , maimai existăexistă îîncăncă 15 15 miimii de de speciispecii neidentificateneidentificate;;numărulnumărul pepeşştilortilor cunoscucunoscuţţii esteeste maimai mare mare decdecâât t celcel al al mamiferelormamiferelor, , amfibieniloramfibienilor, , reptilelorreptilelor şşi i al al speciilorspeciilor de de păsăripăsări îîmpreunămpreună;;40% din num40% din număărulrul total al total al speciilorspeciilor de de pepeşştiti trtrăăieieşştete îînn apăapă dulcedulce, , dedeşşii proviziaprovizia de de apăapă dulcedulce a a pământuluipământului esteeste numainumai 0,1%;0,1%;pepeşşteletele leopard (leopard (CtenopomaCtenopoma acutirostreacutirostre) ) poatepoate săsă tragătragă oxigenoxigen din din aeraer şşii poatepoate săsă se se menmenţţinăinăvertical vertical pentrupentru a se a se confundaconfunda cu o cu o frunzăfrunză, , datoritădatorită aripioareiaripioarei puterniceputernice;;uniiunii pepeşştiti, de , de exempluexemplu rechiniirechinii nu au bnu au băăşşicăică, , ceeaceea cece nu nu îîii ajutăajută săsă pluteascăplutească pepe apăapă, a, asstfeltfeltrebuietrebuie ssăă îînoatenoate continuucontinuu. C. Câândnd nu nu îînoatănoată, , rechinulrechinul se se scufundăscufundă pepe fundulfundul mmăăriirii;;sisi pepeşştiitii audaud! ! AnumiteAnumite speciispecii pot pot auziauzi sunetesunete similaresimilare unuiunui scrâscrâşşnetnet, , îînn timptimp cece alalţţiiii (de ex. (de ex. somnulsomnul) face ) face sunetesunete ciudateciudate cu cu ajutorulajutorul băbăşşiciiicii;;dedeşşii pare pare incredibilincredibil, , uneleunele speciispecii de de pepeşştiti pot pot săsă zboarezboare ((alunecealunece), ), săsă sarăsară pepe suprafasuprafaţţaa apeiapei sausauchiarchiar ssăă urceurce o o stancăstancă;;cel mai mare pecel mai mare peşşte din lumete din lume este este rechinulrechinul--balenăbalenă, , Rhincodon typusRhincodon typus. . AcestaAcesta poatepoate săsăcreascăcrească pânăpână la 15 la 15 metrimetri şşii ajungeajunge săsă cântăreascăcântărească pestepeste 20 de tone;20 de tone;celcel maimai micmic pepeşştete masculmascul din din lumelume esteeste PhotocorynusPhotocorynus spinicepsspiniceps: m: măăsoarăsoară doardoar 6,2 mm, 6,2 mm, îînntimptimp cece femelafemela atingeatinge 46 46 milimetrimilimetri;;pestipestişşoriiorii auriiaurii îîşşii pierdpierd culoareaculoarea dacădacă suntsunt ţţinutiinuti îînn locurilocuri îîntunecoasentunecoase. . EiEi au au nevoienevoie de de soaresoarepentrupentru aa--şşii ppăăstrastra pigmentulpigmentul ..

24.24.

Căluţul de mare vă informează...

pescăruşii sunt păsări acvatice care trăiesc pe coasta mărilor, ele făcând parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. În această familie intră şi pescăruşii răpitori (Stercorariidae), rândunica de mare (Sternidae), forfecarii (Rhynchopidae) ca şi pinguinii (Alcidae);speciile mai mari de pescăruşi ca "Larus marinus", jefuiesc cuiburile altor păsări sau chiar vânează păsările adulte bolnave;speciile mici de pescăruşi se hrănesc cu insecte şi viermi. Ei pot să bea apă de mare, sarea din apă fiind eliminată prin două glande care se află în apropierea ciocului. pe ştranduri sau terase pescăruşii fură frecvent prada altor păsări sau chiar din farfuriile clienţilor aflaţi la terase;pot atinge vârsta de 30 de ani;cuibul lor este aşezat pe sol, iar unii îşi fac cuib şi pe stânci. Trăiesc în colonii mari. Femelele depun 2-4 ouă, care sunt păzite de părinţi care atacă pe oricine se apropie de cuib. Puii eclozionează la 3-6 săptămâni, ei putând să alerge şi să înoate din prima zi, hrana lor fiind asigurată de părinţi;cea mai rezistentă pasăre migratoare este pescăruşul polar care străbate circa 25.000 km din Marea Albă până în Australia.

25.25.

Căluţul de mare vă informează...

se cunosc peste 200 de specii, răspândite în toată lumea, din apele tropicale până la cele polare. În Marea Neagră lipsesc din cauza salinităţii foarte scăzute a acestui bazin;steaua de mare are 5 ochi, 5 tentacule, 5 ficaţi, 5 branhii, 5 nervi mari, dar o singură gură şi un singur stomac;stelele de mare au o faţă dorsală şi una ventrală, plăcuţele calcaroase fiind aşezate pe faţa ventrală sau inferioară a braţelor, sub tegumentul care acoperă întregul corp, şi fiind prevăzute cu mici orificii sau pori. Prin aceştia ies la exterior tuburi subţiri, închise la capăt şi terminate, de obicei, printr-o ventuză, numite picioruşe;minuscule, subţiri, goale pe dinăuntru şi elastice de parcă ar fi de gumă, picioarele stelei de mare se află pe partea inferioară a razelor. Când ea se târăşte, picioruşele se umflă. Organele corespunzătoare pompează în ele apa sub presiune. Apa determină extensia picioruşelor, ele se întind înainte şi se lipesc ca nişte ventuze de pietre. Atunci apa trece, prin pompare, în alte picioruşe si acestea se târăsc mai departe. Iar picioruşele, care erau lipite ca nişte ventuze, se contractă şi trag steaua de mare înainte;stelele de mare reuşesc să prindă cu stomacul, ca într-o plasă, chiar peşti vii. Peştele înoată, trăgând peste tot după sine steaua de mare. Ea îi stă în spinare lipită ca o ventuză cu ajutorul stomacului scos în afară şi mistuie fără grabă peştele viu;stelele de mare sunt liniştite, fără dinţi şi de abia se târăsc. Dar sunt adevărate animale de pradă, care consumă foarte multă carne.

26.26.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA MICGRUPA MICĂĂ

SARCINI:SARCINI:

ColoreazColoreazăă delfinadelfinaşşii;ii;PrintrPrintr--oo linielinie, d, dăă--i i fiecfiecăăruiruidelfinadelfinaşş o o mingeminge cu care cu care ssăă se se joacejoace. C. Cââţţii delfinadelfinaşşi i au rau răămasmas ffăărrăă mingeminge? ?

27.27.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA MICGRUPA MICĂĂ

SARCINI:SARCINI:

1.1. DenumeDenumeşştete vievieţţuitoareleuitoarele marine marine din imagine;din imagine;

2.2. ColoreazColoreazăă cece--ţţi place i place maimai multmult. .

28.28.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA MIJLOCIEGRUPA MIJLOCIE

SARCINI:SARCINI:

1.1. DenumeDenumeşştete ceeaceea cece vezivezi îîn n imagine;imagine;

2.2. ÎÎncercuiencercuieşştete caracaticaracatiţţa;a;3.3. ColoreazColoreazăă stelusteluţţeleele de mare. de mare.

29.29.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA MIJLOCIEGRUPA MIJLOCIE

SARCINI:SARCINI:

1.1. TraseazăTrasează îînn spaspaţţiuliul datdat tot tot atâteaatâtealiniilinii câtecâte elementeelemente are are mulmulţţimeaimea;;

2.2. ColoreazăColorează al al doileadoilea şşii al al patruleapatruleacălucăluţţ;;

3.3. ColoreazColoreazăă primulprimul şşii ultimulultimulpepeşştitişşoror. .

30.30.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA MAREGRUPA MARE

SARCINI:SARCINI:

1.1. ÎÎncercuiencercuieşştete cu cu roroşşu u pescpescăăruruşşii ii care care zboarzboarăă deasupradeasupra norilornorilor şşi i cu cu verdeverde pescpescăăruruşşii care ii care zboarzboarăădedesubtuldedesubtul norilornorilor;;

2.2. ScrieScrie îîn prima n prima casetcasetăă tot attot atââtea tea liniilinii ccââtete scoiciscoici suntsunt pepe nisipnisip, , iariarîîn n ceacea dede--a a douadoua casetcasetăă scriescriecifracifra corespunzcorespunzăătoaretoare numnumăăruluiruluide de melcimelci. .

31.31.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA MAREGRUPA MARE

SARCINI:SARCINI:

1.1. DesparteDesparte îînn silabesilabe cuvintelecuvintelecare care denumescdenumesc imaginileimaginile date;date;

2.2. ReprezintăReprezintă graficgrafic cuvintelecuvintele şşiisilabelesilabele;;

3.3. ÎÎncercuiencercuieşştete cifracifracorespunzătoarecorespunzătoare număruluinumărului de de silabesilabe. .

32.32.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA PREGGRUPA PREGĂĂTIOARETIOARE

SARCINI:SARCINI:

1. 1. FormuleazFormuleazăă ccââtete o o propozipropoziţţieiedespredespre fiecarefiecare imagine imagine şşi i reprezintreprezintăă graficgrafic dupdupăămodel;model;

2. 2. ColoreazColoreazăă imaginileimaginile. .

33.33.

FIFIŞŞĂĂ DE LUCRU DE LUCRU –– GRUPA PREGGRUPA PREGĂĂTIOARETIOARE

SARCINI:SARCINI:

1.1. ObservObservăă modelulmodelul şşi i completeazcompleteazăă potrivitpotrivitacestuiaacestuia;;

2.2. CompleteazCompleteazăă şşirulirul de de numerenumere corespunzcorespunzăător. tor.

34.34.

AMINTIRI AMINTIRI

Noi, delfinaNoi, delfinaşşii, am fost ii, am fost îînvănvăţţaaţţi de micii de miciCum să trecem peste fiecare obstacolCum să trecem peste fiecare obstacolAici, la Aici, la grădinigrădiniţţa noastra noastrăă dragă dragă,,CăluCăluţţul de mare.ul de mare.Cu răbdare Cu răbdare şşi afeci afecţţiune,iune,Dragele noastre educatoare Dragele noastre educatoare NeNe--auau dezvoltatdezvoltat calităcalităţţii extraordinareextraordinare,,Cu care Cu care îîncă ne mândrim tarencă ne mândrim tare..SS--au au jucatjucat diverse diverse jocurijocuri cucu noinoi,,Au Au organizatorganizat inediteinedite serbăriserbări,,Unde neUnde ne--am am îîntrecut pe noi ntrecut pe noi îînnşşine.ine.Mici artiMici artişşti am devenitti am devenitŞŞi nenumărate aplauze am primiti nenumărate aplauze am primit..ÎÎnsănsă, de, de--alungul acestor patru ani,alungul acestor patru ani,Am crescut, iar acum ne aAm crescut, iar acum ne aşşteaptă teaptă O nouă etapă a vieO nouă etapă a vieţţii: ii: şşcoala.coala.Pentru toate lucrurile minunatePentru toate lucrurile minunateŞŞi pentru faptul că mereu au vegheat asupra noastrăi pentru faptul că mereu au vegheat asupra noastră,,Le Le purtămpurtăm un respect un respect nemărginitnemărginit doamnelordoamnelor educatoareeducatoare..EleEle au au reureuşşitit să să rămânărămână îînn inimileinimile noastrenoastre,,PentruPentru totdeaunatotdeauna..

Absolventa Grădinţei “Căluţul de Mare”

35.35.

ABSOLVENTA GRĂDINIABSOLVENTA GRĂDINIŢŢEI EI –– PROMOPROMOŢŢIA 2005IA 2005

IOANA CARAMAN

Elevă clasa a VI-a Colegiul Naţional “Constantin Brătescu”

- locul I - Fundaţia de Evaluare în Educaţie la Limba română – 2010;

- locul I - Concursul Internaţional “Părul Berenicei ” Spania - secţiunea poezie - 10-11 ani;

- premiul I – clasele I-V.

36.36.

ECHIPA DE LUCRU: ECHIPA DE LUCRU:

Director:Director: BUCIU ELENABUCIU ELENA

Educatoare:Educatoare: GHEORGHIGHEORGHIŢŢĂ CAMELIAĂ CAMELIA

Educatoare:Educatoare: POPOŞŞIRCĂ ALINAIRCĂ ALINA

Educatoare:Educatoare: STAN MIRELASTAN MIRELA

Educatoare:Educatoare: URSULEANU RAMONAURSULEANU RAMONA

37.37.