Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 5/2007a zborului, precum [i o pist` modern` pentru avioane cu...

www.roaf.ro/ro/cerseninRevista For]elor Aeriene Rom#neRevista For]elor Aeriene Rom#ne Nr. 5 (95) 2007Nr. 5 (95) 2007

MISIUNEMISIUNEMISIUNEMISIUNEMISIUNE44444 “BALTICA 07” – o misiune militar`, cultural` [i social`

AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~ 9 9 9 9 9 Conferin]a Global` a {efilor For]elor Aeriene1010101010 Expozi]ie de sisteme de ap`rare1111111111 Galeria comandan]ilor

EVENIMENTEVENIMENTEVENIMENTEVENIMENTEVENIMENT1212121212 Jur`m#ntul bobocilor1414141414 Leg`m#nt de credin]`

INSTRUC}IEINSTRUC}IEINSTRUC}IEINSTRUC}IEINSTRUC}IE1616161616 MILREX 07

ALBUM “CER SENIN”ALBUM “CER SENIN”ALBUM “CER SENIN”ALBUM “CER SENIN”ALBUM “CER SENIN”1818181818 Deta[amentul rom#nesc “BALTICA 07”

AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~2020202020 Programul “GHIDUL” – la final2121212121 25 Octombrie – Ziua Armatei2121212121 “ROUEX 07” – afirmarea for]elor

INSTRUIREINSTRUIREINSTRUIREINSTRUIREINSTRUIRE2222222222 Exerci]iul “BOLD AVENGER 2007”

PROFESIONI{TIIPROFESIONI{TIIPROFESIONI{TIIPROFESIONI{TIIPROFESIONI{TII2424242424 Prestidigitatorii din Rela]iile Interna]ionale

SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~SCHIMB DE EXPERIEN}~2626262626 Instruc]ia militarilor din For]ele Aeriene – modelul american

EXERCI}IU BILAEXERCI}IU BILAEXERCI}IU BILAEXERCI}IU BILAEXERCI}IU BILATERALTERALTERALTERALTERAL2828282828 CROSS LANDING 2007

INFORMAREINFORMAREINFORMAREINFORMAREINFORMARE2929292929 Mentenan]a tehnicii de radioloca]ie

REPORREPORREPORREPORREPORTTTTTAJAJAJAJAJ3030303030 “Mingea lui Hagi”

SPORSPORSPORSPORSPORTTTTT {I LITERA {I LITERA {I LITERA {I LITERA {I LITERATUR~TUR~TUR~TUR~TUR~3434343434 Arta de a crea art`3434343434 Competi]ia interna]ional` “Survival Run”

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 4568/2007

Responsabilitatea privindtehnoredactarea

[i corectura revine \n totalitateredac]iei revistei

Traducere texte:GABRIELA GROZA

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5,sector 1, Bucure[ti

Telefon/Fax: 021/318.54.66E-m@il: cer sen in@ roaf. ro

ISSN 1582-6317. B 916.07;C 1011.00

PER ASPERA

AD ASTRA

Redac]ia

SECRETAR DE REDAC}IE:c`pitan MIRCEA BARAC;

[email protected]

SUBOFI}ER CU EVIDEN}A:plutonier-major SORIN S~FTOIU;

e-mail: [email protected]

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;


CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;


TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;


FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU


NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redac]ieitexte [i fotografii care se \ncadreaz` \ntematica revistei.Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentru con]inutularticolelor apar]ine \n exclusivitateautorilor, conform art. 206 CP.

COPYRIGHTCOPYRIGHTCOPYRIGHTCOPYRIGHTCOPYRIGHT:::::Este autorizat` orice

reproducere, cu condi]iaspecific`rii sursei.

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI“CER SENIN”

Pre[edintegeneral-maior ION {TEFAN


Membri

e-mail: [email protected] C@RNU F~NIC~


general de flotil` aerian`LIVIU BURHAL~


general de flotil` aerian`VIRGIL RISTEA

Coperta I

Fotomontaj “BALTICA 07”

Coperta IV

Zbor de noapte la Siauliai

3CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

O FUNDA}IE SOLID~

Din momentul accederii României în Alian]a Nord-Atlantic` – aprilie 2004 [ipân` în prezent –, For]ele Aeriene Române au fost supuse unor examene severe deprobare a calit`]ii preg`tirii personalului [i tehnicii de a face fa]` cerin]elor impuse deNATO.

Începând cu opera]ia „ALTHEA 2005”, opera]ie de men]inere a siguran]ei [istabilit`]ii în Bosnia-Her]egovina, continu#nd cu misiunea „KAIA 2006”, prin preluareaconducerii Aeroportului Interna]ional Kabul,în calitate de LEAD NATION, [i încheind cu„BALTICA 2007”, misiune de executare aServiciului Poli]ie Aerian` în }`rile Baltice,toate aceste ac]iuni au certificat faptul c`suntem o structur` de for]e compatibil` cucerin]ele [i misiunile Alian]ei Nord-Atlantice,iar corecta orientare [i rapiditateatransform`rii au fost remarcate, în aprecieriexprimate f`r` rezerve, de structurile deconducere ale NATO. Ne-am dovedit înacest r`stimp capacitatea, valoarea,adaptabilitatea, profesionalismul.

Lipsa de experien]` în îndeplinirea unorsarcini de asemenea complexitate,coroborat` cu modalitatea de ac]iune înforma]iuni multina]ionale [i, nu în ultimulrând, cu limit`rile tehnicii avute la dispozi]iea fost compensat` de militarii no[tri prind`ruire, pasiune [i profesionalism.

Astfel, a fost posibil ca avioanele MiG-21 LanceR, aparatele de transport C-130Hercules sau AN-26 , elicopterele IAR-330 SOCAT s` ac]ioneze irepro[abil de pemulte din aerodromurile ]`rilor NATO sau partenere, iar personalul navigant [i decomand` s-a ridicat întotdeauna la nivelul a[tept`rilor, la exigen]ele impuse demisiunile la care a participat.

Aceste succese au fost dublate de investi]ii serioase în infrastructur`, iar recentafinalizare a moderniz`rii pistei [i noile facilit`]i pentru zbor de la Boboc, leag`nulavia]iei române[ti moderne, al`turi de cele realizate la Câmpia Turzii [i Fete[ti,confer` structurii noastre de for]e dinamism, seriozitate [i perspectiv`.

Finalizarea proceselor de achizi]ie a unei noi genera]ii de tehnic` pentru toatearmele din compunerea For]elor Aeriene sunt urm`torii pa[i de f`cut, astfel încât s`putem ajunge ca for]ele sub comand` [i cele destinate NATO s` fie în m`sur` s`opereze cu acelea[i tipuri de echipamente [i pe baza acelora[i proceduri cu parteneriidin Alian]`.

F`r` îndoial` c` în viitorul apropiat For]ele Aeriene Române vor fi angrenate înnoi misiuni în care vor trebui s`-[i probeze capabilit`]ile. Succesele de pân` acumreprezint` un background care ne recomand` ca parteneri credibili ai Alian]ei, ceeace înseamn` c` dispunem de o funda]ie solid` în perspectiva viitoarelor provoc`ri.

Îns`, pentru succesul misiunilor viitoare, trebuie s` în]elegem c` suntem parteintegrat` a NATO, c` apar]inem unui organism bine închegat, care func]ioneaz`dup` principii, reguli [i rigori obligatorii pentru to]i. Adic`, s` fim exact precum cei dinNATO, s` ar`t`m ca ei, s` gândim ca ei, s` ac]ion`m ca ei. {i, desigur, s` fim dota]i,instrui]i, echipa]i, motiva]i precum cei din NATO.

Editorial

În cadrul unui ceremonial desf`[urat în data de 31 octombriea.c. la Baza Aerian` Siauliai, în prezen]a ministrului lituanianal ap`r`rii, Juozas OLEKAS, deta[amentul românesc a predatmandatul deta[amentului portughez.

La ceremonial au participat oficiali din România, Portugalia[i }`rile Baltice. România a fost reprezentat` de ambasadorulRomâniei în }`rile Baltice, Gheorghe TOKAY, de comandantulComandamentului 2 Opera]ional Întrunit, generalul-locotenent

Florian PIN}~, [i de comandorul Octavian NI}ULESCU,loc]iitorul comandantului Bazei 71 Aeriene.

Cu acest prilej, comandantul deta[amentului românesc,c`pitan-comandorul Lauren]iu CHIRI}~, a înmânat, simbolic,cheia spa]iului aerian al }`rilor Baltice, comandantuluideta[amentului portughez, locotenent-colonelul PaulinoHONRADO.

Decolarea a dou` aeronave MiG-21 LanceR a marcatîncheierea oficial` a misiunii deta[amentului românesc, în timpce expozi]ia static` de prezentare a aeronavei F-16 semnific`începutul misiunii deta[amentului portughez în }`rile Baltice.

General-locotenentConstantin CROITORU

ROTIREA DETA{AMENTULUIROTIREA DETA{AMENTULUIROTIREA DETA{AMENTULUIROTIREA DETA{AMENTULUIROTIREA DETA{AMENTULUI“BALTICA 07”“BALTICA 07”“BALTICA 07”“BALTICA 07”“BALTICA 07”

“BALTICA 07” Romanian Detachment ended the three months

mission within the NATO led Air Police Service in the Baltic States.

During the ceremony held in October 31, at Siauliai Air Base, in the

presence of the Lithuanian Defense Minister, Juozas Olekas, the

Romanian Detachment gave their mandate to the Portuguese

Detachment.

{coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene “Aurel Vlaicu” de laBoboc a inaugurat miercuri, 31.10. a.c., \n prezen]a [efului StatuluiMajor al For]elor Aeriene, generalul-locotenent ConstantinCroitoru, [i a ambasadorului Canadei la Bucure[ti, Excelen]a SaMarta Moszczenska, un nou sistem de radionaviga]ie [i conducerea zborului, precum [i o pist` modern` pentru avioane cu reac]ie.

“Aici, la Boboc, s-a reu[it realizarea unui schimb de genera]ii

(continuare \n pag. 20)Programul “GHIDUL” – la final

MISIUNE

4 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

Despre misiune

Aceast` misiune a constat \n ap`rareaintegrit`]ii spa]iului aerian al }`rilorBaltice pe timp de pace, timp de 24 de oredin 24, cu aeronave \n m`sur` s` decoleze[i s` ac]ioneze \n cazul \n care o aeronavàr fi \nc`lcat, din eroare sau cu inten]ie,regimul de zbor \n spa]iul aerian al }`rilorBaltice.

For]ele care au executat ServiciulPoli]ie Aerian` \n }`rile Baltice s-au aflat

sub comanda [i controlul tactic alCentrului Multina]ional de Opera]iiAeriene (Combined Air Operations

o misiune militar`, cultural` [i socialò misiune militar`, cultural` [i socialò misiune militar`, cultural` [i socialò misiune militar`, cultural` [i socialò misiune militar`, cultural` [i social`

“Prezen]a deta[amentului rom#nesc \n Lituania a doveditc` Rom#nia este un partener de \ncredere al NATO. Rareori aiprilejul, ca diplomat, s` trìe[ti un sentiment real de m#ndrie,a[a cum mi-a oferit mie activitatea acestui deta[ament aici”.

Ambasadorul Rom#niei \n }~RILE BALTICE,Excelen]a Sa Gheorghe TOKAI

|ncheierea cu succes a misiunii“BALTICA 07” nu surprinde penimeni, iar rotirea deta[amentuluirom#nesc marcheaz` \ncheiereaunui ciclu de angajamente militareinterna]ionale \n care For]ele AerieneRom#ne au fost angrenate peparcursul ultimilor trei ani.La mare distan]` de cas` [i de ceidragi pentru o perioad` semnificativ`de timp (trei luni de zile), personaluldeta[amentului BALTICA [i-a\ndeplinit sarcinile \ntr-un modprofesionist, dovedind c` se poateridica oric#nd la nivelul cerin]elorimpuse de NATO, confirm#ndabilitatea For]elor Aeriene Rom#nede a aduce contribu]ii de substan]`la opera]iile comune ale Alian]eiNord-Atlantice.Mul]umirile [i aprecierile adusedeta[amentului rom#nesc lafestivitatea de \ncheiere a misiuniide c`tre ministrul lituanian alministrul lituanian alministrul lituanian alministrul lituanian alministrul lituanian alap`r`rii, domnul Juozas Olekas,ap`r`rii, domnul Juozas Olekas,ap`r`rii, domnul Juozas Olekas,ap`r`rii, domnul Juozas Olekas,ap`r`rii, domnul Juozas Olekas, dec`tre comandantul For]elor Aerienecomandantul For]elor Aerienecomandantul For]elor Aerienecomandantul For]elor Aerienecomandantul For]elor AerieneLituaniene, colonelul Arturas Leita,Lituaniene, colonelul Arturas Leita,Lituaniene, colonelul Arturas Leita,Lituaniene, colonelul Arturas Leita,Lituaniene, colonelul Arturas Leita,[i, nu \n ultimul r#nd, deambasadorul Rom#niei \n Lituania,ambasadorul Rom#niei \n Lituania,ambasadorul Rom#niei \n Lituania,ambasadorul Rom#niei \n Lituania,ambasadorul Rom#niei \n Lituania,Excelen]a Sa GheorExcelen]a Sa GheorExcelen]a Sa GheorExcelen]a Sa GheorExcelen]a Sa Gheorghe Tghe Tghe Tghe Tghe Tokai,okai,okai,okai,okai, nuau fost doar fraze de complezen]`, ciau exprimat sentimente reale derespect [i admira]ie fa]` de eforturilepersonalului “BALTICA 07”.

Centre – CAOC) de la UEDEM,Germania. Comandantul deta[amentuluiaerian s-a aflat \n rela]ii de colaborare cucomandan]ii lituanieni de la bazele Siauliai[i Karmelava. Pentru executarea misiuniide Poli]ie Aerian`, personalul deta[a-mentului a fost organizat \n trei ture,fiecare tur` fiind format` din doi pilo]i, opttehnicieni, un ofi]er la Centrul de Opera]ii[i un ofi]er meteorolog. Controlulopera]ional a fost exercitat, pe \ntreagaperioad` de desf`[urare a misiunii

“BALTICA 07”, de c`treCC – Air Ramstein. |ntimpul desf`[ur`rii misi-unii, trei aeronave\narmate (dou` de baz` [iuna de rezerv`) au fostgata de zbor \n orice clip`.Toate cele patru avioaneMiG-21 LanceR au fost\narmate [i preg`titepentru executarea misi-unilor specifice. Pilo]iirom#ni au trebuit sèxecute minimum optzboruri pe s`pt`m#n`,conform directivei SA-CEUR, cu dou` avioane,ceea ce a determinat

antrenamentul for]elor dislocabile [i alcontrolorilor de la CRC Karmelava.

“Fiecare zi petrecut` aici a \nsemnat,

Tehnicii [i-auf`cut datoria cuprofesionalism

“BALTICA 07” – amilitary, cultural and

social task

Successful accomplishment of

“BALTICA 07” mission has come as no

surprise to anybody and Romanian

detachment rotation marked the completionof the sequence of international military

commitments Romanian Air Forces have

been involved in for the last three years.

Regardless of the relatively long time

– three months – they spent far away from

their homes and dearest, BALTICA teamefficiently and professionally carried out

their duties providing evidence of their

ability to meet NATO requirements and

confirming the Romanian Air Force

capability to make significant contributions

to Alliance’s joint operations.

MISIUNE

5CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

pentru fiecare dintre noi, o nou` expe-rien]`. Principala noastr` preocupare afost, pe l#ng` \ndeplinirea activit`]ilor [i amisiunilor zilnice, men]inerea tuturorrela]iilor la un nivel propus de c`tredeta[amentele premerg`toare. Noi ampreluat misiunea de la deta[amentulfrancez [i cred c`, dac` ini]ial au fost unelere]ineri cu privire la capabilit`]ile deta[a-mentului nostru, am reu[it prin preg`tire[i sprijini]i de avionica [i sistemele de peaeronave [i de armament s` demonstr`mc` putem s` ne \ncadr`m la standardelesolicitate”, este de p`rere comandantuldeta[amentului, c`pitan-comandorulLauren]iu Chiri]`.

Executarea Serviciului Poli]ie Aerian`sub comand` NATO, în timp de pace, ca

parte integrant` a ap`r`rii aerienecolective, în scopul men]inerii integrit`]iispa]iului aerian desemnat – }`rile Baltice–, s-a constituit \n cea mai important`misiune \ncredin]at` avia]iei militarerom#ne de la accederea \n structurileNATO. Dovad` a fost [i trimiterea, cudou` s`pt`m#ni mai devreme, a unuideta[ament de 30 de militari, care apreg`tit misiunea \n cele mai mici detalii.

“Am depus toate eforturile necesareamplas`rii tehnicii de comunica]ii [i

informatic` \n timpul destinat [i considerc` am reu[it, ca pe \ntreaga desf`[urare amisiunii, cel pu]in din acest punct de

vedere, s` nu existe disfunc-]ionalit`]i. Personal, am r`maspl`cut surprins de deschidereape care au avut-o colegiilituanieni fa]` de dorin]a noastr`de comunicare [i de realizare aunei preg`tiri ini]iatice referi-toare la tehnica din dotare.<<BALTICA 07>> a \nsemnat,a[adar, mai mult dec#t exerci]iu,mai mult dec#t disciplin` [iprofesionalism, a \nsemnatd`ruire”, ne-a declarat c`pitanulValentin Neculai, [eful struc-turii de comunica]ii din cadruldeta[amentului.

...V#ntul [uier` pu]in prie-tenos pe ad#ncimea pistei. |nhangarele mobile, unde cele 4avioane MiG-21 LanceR desti-nate execut`rii misiunii \[i petrec orele dementenan]`, este la fel... Tehnicieniiaparatelor, prietenii cei mai apropia]i aiacestora, \ndur`, f`r` complexe, at#tvremea de afar`, c#t [i rutina preg`tiriiaparatelor pentru zbor. G#ndul le zboar`,suntem siguri, c`tre noul avion de lupt`multirol. Dar, asemenea unui prieten fidel,m#ng#ie p`rinte[te [i fuzelajul b`tr#nelorMiG-ur i . Sunt con[tien]i [i m#ndri,totodat`, c` prietenullor o va scoate din noula cap`t. {i, ca defiecare dat`, foartebine.

Maistrul militarCristinel Comora[ua \ndeplinit, \n cadruld e t a [ a m e n t u l u i ,func]ia de specialistradio. “Treaba mea aconstat \n verificarea[i asigurarea apara-turii radioelectronicede bord. Problemelecare au ap`rut au fost

probleme minore,remediabile, mai alesc` ni s-a asigurat din]ar` necesarul depiese de schimb. Dinpunct de vedere pro-fesional nu am f`cutceva ie[it din comun,\ns` experien]a \nsine a avut momenteinedite pentru fiecaredintre noi. Ceva maidificil` a fost perioadade acomodare, \ns`faptul c` am avut oactivitate sus]inut`,

cu dou` alarme zilnic, a f`cut ca timpul s`treac` relativ repede. Cu familia am ]inutpermanent leg`tura telefonic [i prin

internet, \ns` au fost momente \n care mi-a[ fi dorit s` fiu al`turi de so]ie [i de ceidoi copii”.

“De[i sunt cel mai t#n`r membru aldeta[amentului, cred c` sunt [i cel maiata[at de aceste aeronave. Pentru mine, afi tehnic la MiG-ul 21 LanceR \nseamn`\mplinirea unui vis frumos, iar aceast`misiune \nseamn` o recunoa[tere ameritelor apropierii noastre fa]` de

avioane, o explica]ie a rela]iei speciale om-ma[in`. Din punct de vedere tehnic,pentru mine [i colegii mei, <<BALTICA07>> nu a \nsemnat dec#t o repeti]ie, \ncontext real, a etapelor de preg`tireefectuate acas`. Noutatea a constituit-onecesitatea g`sirii unor factori comuni delucru cu partenerii lituanieni. Cred c` ne\ntoarcem acas`, la familie, la cei care ne-au lipsit at#t de mult, cu multe realiz`ri,cu multe \nv`]`minte”, se confesamaistrul militar Marian Florin ,specialist \n instala]ii speciale.

Da... Familia... Acest liant universalrecunoscut, aceast` sintagm` at#t debanalizat` \n mercantilismul traiului zilnic,dar cu valen]e deosebite \n cadrulmisiunilor executate \n afara ]`rii, a fostprezent [i aici, la peste 1.200 de kilometri

Cu ocazia vizitei efectuate \n Lituania,liderul For]elor Aeriene, general-

locotenent Constantin Croitoru, i-a avansat\n grad pe: locotenent-comandorul AurelCo]a, c`pitanul Adrian C#rj`u [i maistrul

militar cls. a III-a Gabriel Petric

Ministrul de externe AdrianCioroianu, \n vizit` la deta[amentul

BALTICA 07Gata de misiune...

Activitatea personalului aero-navigant a fost sus]inut`de “solda]ii” de la meteo, transmisiuni [i rela]ii publice

MISIUNE

6 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

dep`rtare, farul ce a dirijat unitateacolectivului. “Prin faptul c`, spre deose-bire de alte deta[amente, noi nu am rotitpersonalul \n cele trei luni, nici m`carpilo]ii, dorul de cas` a crescut exponen]ial.Cum am rezistat? Simplu, doar suntemrom#ni... Dincolo de glum`, \ns`, sper calec]iile \nv`]ate \n aceast` misiune s` seaplice \n viitor, s` nu r`m#n` simple h#rtiila dosar. Altfel, efortul nostru nu a servitdec#t unui scop pe termen scurt”,concluziona comandantul deta[amen-tului, c`pitan-comandorul Lauren]iuChiri]`.

Interoperabilitatea

cultural`

[i social`

Importan]a interoperabilit`]ii a fost demult` vreme recunoscut` de NATO.|ntr-adev`r, Alian]a a lansat o varietate deprograme [i a \nfiin]at oficii, comisii [igrupuri de lucru pentru standardizare.Totu[i, p#n` \n prezent, acest lucru a fostun exerci]iu exclusiv tehnic, [i nu a inclus

interoperabilitatea cultu-ral`, fie \n ceea ce pri-ve[te cooperarea for-]elor \n plan cultural, fie\n ceea ce prive[tecunoa[terea condi]iilorlocale.

|ntreaga perioad` \ncare deta[amentul ro-m#nesc de la Siauliai [i-adesf`[urat activitatea areprezentat tot at#teazile de exprimare a uneiidentit`]i, de reflec]ii [iimpresii personale, desus]inere a imaginii For-]elor Aeriene Rom#ne [i

a Armatei Rom#niei. Acest lucru s-a\nf`ptuit [i prin trecerea, de multe ori, \n

planul activit`]ilor rezervate \n mod specialsociet`]ii civile.

Am remarcat, din spusele locotenent-comandorului Gelu Miron, ofi]erul curela]iile publice al deta[amentului, c` [iaceste aspecte au fost parte integrant`,necesar` [i obligatorie \n exprimareamilitarilor rom#ni. “Eve-nimentele la care amparticipat au asigurat oprezen]` cald`, sincer`,dar [i profesionist` amilitarilor rom#ni. A[ vreas` eviden]iez doar c#tevadintre manifest`rile pecare ne-am pus amprenta:

preg`tirea, cu ocazias`rb`torii cre[tine Ador-mirea Maicii Domnului, apeste 100 de pachete cualimente, care au fostdonate la bisericile orto-doxe [i catolice din regi-une; vizite ale jurnali[-tilor de la diverse publica-]ii [i televiziuni; interven]ii la emisiunearadiofonic` “Ora Armatei”; participareala deschiderea anului de înv`]`mânt 2007-2008 la {coala <<Pilot Judrenu Stepano

Dariaus>> în localitatea Judrenai-Klaipeda,prilej cu care au fost înmânate rechizite[colare elevilor din clasa I; vizitaata[a]ilor militari \n Baza de la Siauliai; participarea la evenimente sportive(meciuri de fotbal la penitenciarul dinRiga); participarea, cu dou` dintreavioanele noastre, la activit`]ile desf`[u-rate cu ocazia s`rb`toririi Zilei Avia]ieiLituaniene”.

C`pitanul Adrian C#rj`u era\ngrijorat, la plecarea \n }`rile Baltice, c`va pierde ore de zbor \n aceast` misiune.La final, avea s` constate c` activitatea depilot are multe de oferit [i \n afara zborului.Vizita efectuat` de personalul deta[a-mentului la un orfelinat din Siauliai, undeau fost f`cute dona]ii, va r`m#ne oexperien]` de neuitat pentru c`pitanul

C#rj`u, care a descoperitc` bucuria din ochii unuicopil face, \n anumitemomente, mai multdec#t un cer senin.

Credem c` toateaceste activit`]i “extra-curriculare” au reu[it s`promoveze o stare debun` dispozi]ie, de con-fort, care s` acoperedistan]ele fa]` de ceidragi. Poate [i de aceeanivelul de d`ruire [irezultatele ob]inute aufost la nivelul preconizat.

Sigur, au existat [iinadverten]e. “Nu tre-buie s` uit`m faptul c`

armata lituanian`, \n general, [i avia]iaacesteia, \n particular, se afl` \nc` \n fazade pionierat. Poate c` nu toate facilit`]ilepromise au fost prezente la timpul [i loculdestinat, \ns` aceste aspecte au fost\nl`turate \n colaborare cu autorit`]ilecivile [i militare \n timp util. Cred c` at#t

pentru noi, c#t mai ales pentru militariilituanieni, aceast` misiune a \nsemnat cevapozitiv, ceva de pe urma c`reia am \nv`]atcu to]ii”, a concluzionat loc]iitorul coman-

Amintiri... frumoase

Deta[amentulrom#nesc af`cut dona]iiorfelinatelordin ora[

Copiii au fost cei mai atra[ide avioane [i pilo]i

Locotenentul Andrei Steau [i maistrul militarGabriel Petric au participat la maratonul

de la Vilnius

MISIUNE

CER SENIN Nr. 5 (95) 2007 7

dantului, c`pitan-comandorul dr. ing.Lian Some[an.

Puncte de vedere

“Din p`cate, experien]a Rom#niei \nastfel de misiuni este \nc` foarte limitat`,\n compara]ie cu partenerii no[tri dinNATO. |n primul r#nd, nu dispunem de olegisla]ie adecvat` unor astfel de ac]iuni,fapt pentru care ob]inerea [i administrarearesurselor devine foarte greoaie. Nu estepl`cut s` po]i [i s` vrei s` promoveziimaginea ]`rii dincolo de misiunea propriu-zis` [i s` consta]i c` e[ti constr#ns dincauza birocra]iei sau a unor viziunineadecvate pentru astfel de situa]ii. Cu

toate acestea, personalul deta[amentuluia reu[it, de multe ori, prin colectarea defonduri personale, s` organizeze ac]iunisociale [i umanitare cu care a r`mas \namintirea popula]iei din Siauliai”, am aflatde la maistrul militar clasa a II-a GabrielEnache, administratorul deta[amentului.

Cei mai c#[tiga]i, probabil, au fost totpilo]ii. Executarea misiunilor \n contextulunei realit`]i mult dorite \n misiunile de peaerodromurile Rom#niei a fost, pentru ceimai mul]i, o piatr` de \ncercare. O nou` etap`,poate, spre definirea unui stil personal, dorita se dedica unui posibil viitor avion de lupt`multirol. Zborurile efectuate, dedicateexerci]iului, antren`rii, misiunii \n sine saula diferite evenimente, executate \n totalitatealor, spre m#ndria comandantului deta[a-mentului, stau m`rturie.

“Pentru noi, <<BALTICA 07>> a\nsemnat, \n primul r#nd, o provocare. A mai\nsemnat [i o misiune pentru care trebuias` ne preg`tim foarte bine, o misiune cares` demonstreze suma eforturilor colective,dar [i a celor personale depuse. |ntr-uncuv#nt, a reprezentat examenul deapropiere fa]` de standardele NATO [i,concomitent, \ndeplinirea cu succes a uneimisiuni reale. Personal, fiind prima misiuneexecutat` \n afara grani]elor ]`rii, am c`utats` dep`[esc permanent acest aspect [i s`cred c` aceast` misiune se poate realiza lafel ca toate cele pe care le facem acas`. Calec]ii \nv`]ate din aceast` misiune, a[ doris` remarc faptul c` trebuie s` avem un efort

constant [i s` acumul`mcuno[tin]e [i experien]`, s`\nv`]`m din micile gre[elipentru a nu se ajunge la maritragedii”, a declarat loco-t enen t - c omando ru lNicolae T`nasie, unuldintre cei 9 pilo]i prezen]i laSiauliai.

Pic`turi mari de ploaieud` fraza recent \ncheiat` aexperimentatului pilot.Pic`turi mari de ploaie auudat permanent acest efortal militarilor rom#ni depus\n speran]a “acredit`rii” defi-nitive drept adev`ra]i profe-sioni[ti.

Este [i un fapt con-statat, cu pl`cere [i m#n-drie, chiar de [eful Sta-tului Major al For]elorAeriene, generalul-locotenent ConstantinCroitoru: “Am constatatc` membrii deta[a-mentului <<BALTICA07>> sunt adev`ra]iprofesioni[ti. Am satis-fac]ia c` [i-au f`cut binetreaba. Sunt mul]umit dec ` p i t a n - c o m a n d o r u l

Chiri]`, comandantul deta[amentului, demodul cum întregul personal a \n]eles s`-[i desf`[oare activit`]ile [i s` apliceprocedurile. De asemenea, sunt lini[tit [i\n privin]a aprecierilor rela]ionate deactivitatea lor. {i acestea nu vin numai dela mine. {eful For]elor Aeriene Lituanienes-a declarat extrem de mul]umit fa]` demisiunile executate pentru Poli]ia Aerian`,dar [i pentru modul cum am contribuit lapreg`tirea ofi]erilor lituanieni care se

instruiesc în punctul de comand`. Apoi,avem semnale de la popula]ia civil`, cu caream interac]ionat prin numeroaseleactivit`]i sociale la care am participat. Spredeosebire de timpul pe care ni l-au oferit,f`r` vina lor, c`ldura din sufletelelocalnicilor [i bucuria din ochii copiilor au\nsemnat enorm”.

Nu putem dec#t s` fim martoriiacestor declara]ii. |n contextul perma-nentelor restructur`ri [i transform`riale sistemului militar, al cerin]elor totmai mari de performan]e [i capabi-lit`]i, al trecerii c#t mai scurte spre\ndeplinirea standardelor, avia]iamilitar` rom#n` a mai f`cut un pas,prin reu[ita execut`rii misiunii“BALTICA 07”, spre propria definire.Atunci c#nd exist` voin]` [i d`ruire,\n final, [i timpul mohor#t este unulfrumos.

Au consemnatC`pitan MIRCEA BARAC

Plutonier-majorSORIN S~FTOIU

|n urm` cu mai bine de 5 ani,locotenentul (pe atunci) C`t`lin Miclo[era nevoit s` catapulteze din cauza uneidefec]iuni ap`rute la sistemul dealimentare a aeronavei pe care o pilota.De[i nu avea \nc` foarte mult` experien]`pe aeronava MiG-21 LanceR, talentul [i\ndem#narea l-au ajutat \n acele momentes`-[i salveze via]a, dar [i s` evitepr`bu[irea aeronavei \n ora[, ceea ce arfi \nsemnat o catastrof` de propor]iifoarte mari. Au urmat zile de spitalizare[i teama de a fi oprit de la zbor de c`tremedici.

Confirmarea faptului c` este, \ntr-adev`r, unul din pilo]ii de excep]ie aiRom#niei avea s` vin` odat` cu misiunea“BALTICA 07”, misiune de care locote-nent-comandorul Miclo[ s-a achitat cusucces, contribuind astfel la \ndeplinireasarcinilor asumate de c`tre ]ara noastr`\n cadrul NATO.

Keep walking…

Vizita {COLII DE DUMINIC~ din Siauliai ladeta[amentul “BALTICA 07”

Fotografie de familie la Dealul Crucilor

AGEND~

8 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

L a începutul lunii octombrie a.c.,întregul personal din StatulMajor al For]elor Aeriene a trìt

un moment aparte, emo]ionant. A fost unmoment emo]ionant atât pentru întregulpersonal, dar în special pentru domnulgeneral-maior dr. Marinel Nicolae, carea încheiat o frumoas` [i fructuoas` etap` avie]ii sale, o etap` ce s-a confundat cucariera militar`.

Nu [tiu câ]i dintre cei prezen]i peplatou la festivitatea de la începutul luibrum`rel îl cuno[teau pe generalul Nicolaeîn anul 2002, la numirea acestuia în func]iade director al Statului Major al For]elorAeriene, îns` este absolut sigur faptul c`,dac` activitatea generalului-maior dr.Nicolae în func]ie ar fi depins de voin]agrupului, acesta nu ar fi fost trecut înrezerv` niciodat`.

Foarte rar ai [ansa în via]` de a întâlnioameni care s` câ[tige respectul colabora-torilor, al subordona]ilor sau al prietenilorprin puterea faptelor. Cu atât mai greu însistemul militar, unde respectul superio-rilor reprezint` o cutum` a culturii orga-niza]ionale, institu]ionalizat` prin grad [ifunc]ie.

Îns` domnul general-maior dr. Nicolaeeste omul, militarul, profesionistul adev`-rat, care în toate func]iile în care a slujitFor]ele Aeriene [i Armata – începând dela cea de ajutor sta]ie de radioloca]ie [i

CEL MAI IUBIT DINTRE GENERALIterminând cu cea de director al StatuluiMajor al For]elor Aeriene – [i-a f`cut ideal[i crez din îndeplinirea cu con[tiinciozitate,demnitate [i onoare a sarcinilor ce i-aurevenit.

Cunoa[terea în detaliu a cerin]elor [iexigen]elor momentului, ca [i a perspec-tivei apropiate ori mai îndep`rtate, princontacte directe cu omologii sì din statelemembre NATO [i a solicit`rilor conduceriiMinisterului Ap`r`rii, coroborat` curealele sale calit`]i manageriale, au conferitac]iunii de revigorare a sistemului ap`r`riiaeriene coeren]`, suple]e, dinamism,eficien]`.

Perioada în care domnul general-maiordr. Marinel Nicolae s-a aflat în func]ia dedirector al Statului Major al For]elorAeriene a fost una dintre cele mai dificile[i mai complexe, marcat` de transform`riprofunde în via]a oamenilor – transform`ri

poate nu tocmai pl`cute,dar absolut necesare,stringente.

Domnia sa [i-a g`sittimp, în pofida multitu-dinii de sarcini ce le aveade rezolvat, de a cunoa[teîn profunzime problemelecu care se confruntau oa-menii [i, pentru aceasta,s-a deplasat deseori îngarnizoane pentru a g`sisolu]iile viabile, pentru ale reda oamenilor spe-ran]a, pentru a-i ajuta s`înving` greut`]ile.

Prin tot ce a f`cut,domnul general-maior dr. Nicolae a dat operspectiv` clar` valorii omului, specia-listului, profesionistului.

Colaboratorii sì apropia]i i-au remar-cat [i apreciat stilul dinamic, combativ,

capacitatea de a [ti s` pun` în valoareoamenii, disponibilitatea de promovare aspiritului de lucru în echip`, receptivitatea[i fair-play-ul la sugestii [i la obiec]iuni.

Între tr`s`turile sale esen]iale s-a pututremarca voca]ia de constructor, de mereuînnoitor, care nu agreeaz` rutina [i nu selas` dus de vreme. Este cel care imprim`direc]ia bun`, scopuri [i obiective viabileoric`rei ac]iuni. Are harul de a atrageoamenii la împlinirea lor, de a-i face s` sesimt` p`rta[i deopotriv` la ini]ierea [ifinalizarea unor concep]ii sau idei.

Munca, zelul, comportamentul sùirepro[abil, d`ruirea, dragostea, persona-litatea sa puternic` sunt pentru noi to]i unreper la care ne vom raporta [i în viitor.

V` mul]umim pentru tot, domnulegeneral-maior dr. Nicolae, [i v` dorim, dintot sufletul, multe bucurii [i împliniri încontinuare!

A[a s` v` ajute Dumnezeu!

CEL MAI IUBIT DINTRE GENERALI

Most popular General

The entire personnel of the Air Force

staff experienced in the early October a

special arousing-a-deep-emotion moment.

It was a touching event both for the people

in attendance and for Major General

Marinel Nicolae, PhD, who wished to end

his military career among his comrades in

arms. A major part of his life came to a

close; the most beautiful and richest … but

all good things still have to come. Farewell

and always welcome, General!

AGEND~

9CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

|n perioada 21–28 septembrie 2007, [efulFor]elor Aeriene Rom#ne, generalul-locotenentConstantin Croitoru, a participat la Conferin]aGlobal` a {efilor For]elor Aeriene, ]inut` \n SUA.Activitatea a avut ca scop principal crearea unuicadru propice de prezentare [i dezbatere a unorteme de actualitate [i importante pentru for]eleaeriene din diferitele regiuni ale lumii.

Conferin]a a fost organizat` sub semnuls`rb`toririi a 60 de ani de la \nfiin]area For]elorAeriene ale SUA ca serviciu distinct \n cadrulPentagonului. |n acest context, programul activit`]iia \mbinat lucr`rile propriu-zise din cadrul conferin]eicu manifest`rile festive dedicate acestui eveniment.

Principalele teme abordate \n cadrul expu-nerilor [i forumurilor organizate s-au referit la:

– rolul actual al puterii aeriene [i evolu]iaacesteia \n secolul XXI;

– raportul dintre apartenen]a la for]a aerian`[i conceptul “joint”;

– lec]ii \nv`]ate pentru for]ele aeriene \n urmaconflictelor recente;

– cooperarea dintre for]ele aeriene \n ac]iuni\mpotriva terorismului [i a altor amenin]`ri;

– rolul antrenamentelor comune, la nivelregional [i interna]ional, \n cre[terea interopera-bilit`]ii dintre for]ele aeriene.

CONFERIN}A GLOBAL~A {EFILOR FOR}ELOR AERIENE

Concluziile unanime rezultate \n urmadezbaterii temelor men]ionate au eviden]iat rolulvital pe care puterea aerian` va continua s` \l de]in`\n gestionarea amenin]`rilor [i conflictelor specifice\nceputului de mileniu. |n acela[i timp, estenecesar` cre[terea eficien]ei puterii aeriene, princrearea unor structuri flexibile [i echilibrate cares` utilizeze platforme de arme moderne, menites` asigure precizia loviturilor [i evitarea pierderilorcolaterale, concomitent cu reducerea costurilor deoperare.

|n contextul provoc`rilor actuale [i al resurselormateriale [i de spa]iu aerian limitate, apare tot maievident` nevoia \nt`ririi cooper`rii regionale [iinterna]ionale, prin schimburi de experien]` [iexerci]ii comune, ca mijloace de \mbun`t`]ire ainteroperabilit`]ii dintre for]ele aeriene.

Conferin]a a prilejuit [i organizarea uneiexpozi]ii tehnologice, la care au participat cele mai

importante companii din industria aeronautic`american`. |n acest context, delega]ia rom#n` apurtat discu]ii de principiu cu reprezentan]ii unorcompanii precum Lockheed Martin [i Raytheon, cucare sunt dezvoltate diferite programe \n For]eleAeriene Rom#ne. De asemenea, la standulcompaniei Boeing, au fost discutate aspectereferitoare la programul de modernizare aaeronavelor AWACS, \n perspectiva ader`riiRom#niei la Programul NAEW&C. Au fost stabilitepuncte de contact pentru schimbul de informa]iipe aceast` tem`. Datele [i informa]iile ob]inute peaceast` cale vor fi puse la dispozi]ia comisieiinterministeriale de gestionare a ProgramuluiNAEW&C, \n vederea preg`tirii negocierilor deaderare a Rom#niei la acest program, \ncep#nddin 2008.

Comandor ADRIAN CODI

GLOBALCONFERENCE OF

AIR CHIEFS

Chief of Romanian Air Forces,

Lieutenant General Constantin Croitoru,

attended the Global Conference of Chiefs

of Air Forces held in USA from 21st to 28th

September. The forum mainly aimed at

creating an optimum background for

debating topical and important issues

concerning the air forces all over the world.

|n perioada 17.10–19.10.2007 a avutloc la Var[ovia, Polonia, Conferin]aAnual` a {efilor For]elor Aeriene dinUniunea European` (EURAC).

Reuniunea formal` a EURAC a reunit16 din cei 21 de membri [i a constituit ooportunitate pentru discutarea [i

analizarea, \ntr-un cadruextins, a subiectelor de peagend` legate de temaprincipal`: “Reglemen-t`rile pe linia securit`]iizborului \n mediul ope-ra]ional”. De asemenea,activitatea a prilejuit con-tactul cu informa]ii cucaracter de noutate, privindprograme [i preocup`ri dedat` recent` ale for]eloraeriene participante, \ndomeniul managementuluitraficului aerian, avioanelor

f`r` pilot [i sateli]ilor militari.Cu aceast` ocazie, a fost anun]at`

participan]ilor oferta [efului Statului Majoral For]elor Aeriene Rom#ne de organizare\n Rom#nia a reuniunii formale a EURAC\n anul 2009.

De asemenea, comandantul Armatei

Aerului din Fran]a, generalul StephaneAbrial, [i -a anun]at inten]ia de aorganiza o reuniune informal` aEURAC \n luna iulie 2008, \n Fran]a,cu ocazia unui exerci]iu de validare acapacit`]ii de dislocare a unei bazeaeriene pentru For]ele de Reac]ieRapid` ale Fran]ei.

Secretarul EURAC a sus]inut oinformare cu privire la site-ul de internetal Conferin]ei, care va deveni func]ional\n luna decembrie a anului \n curs [i vafi postat f`r` protec]ie dup` ce fiecarepunct de contact na]ional \[i va exprimaacordul, \n numele titularului (coman-dantul/[eful for]elor aeriene) privindcorectitudinea [i sensibilitatea infor-ma]iilor postate.

Maior dr. ing.AUGUSTIN SPERIL~

E U R A CE U R A C

AGEND~

10 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

|n perioada 10–13 septembrie 2007 s-a desf`[urat la Londra,Marea Britanie, Expozi]ia Interna]ional` de Echipamente [iSisteme pentru Ap`rare – DSEi – 2007 (Defence Systems &Equipment International Exhibition), la eveniment particip#nd [io delega]ie a Ministerului Ap`r`rii din ]ara noastr`.

DSEi este cea mai mare expozi]ie de tehnic` militaròrganizat` \n Marea Britanie [i ofer` oportunitatea companiilorproduc`toare de echipament militar din \ntreaga lume de a-[iprezenta cele mai recente tehnologii \n domeniu, indiferent dacèste vorba de capabilit`]i de ap`rare aerian`, maritim` sau terestr`.

La expozi]ia din acest an, participarea a fost impresionant`: 6nave din 4 ]`ri, 27 de pavilioane na]ionale, 1.352 de expozan]i din40 de ]`ri (din care 138 de companii au expus pentru prima dat`),peste 26.000 de vizitatori [i 77 de delega]ii oficiale din 50 de ]`ri.

|n cadrul vizitei, delega]ia Rom#niei a purtat o serie de discu]iicu reprezentan]ii firmelor cu care Armata Rom#n` deruleaz`programe privind achizi]ia de echipamente militare.

|n ceea ce prive[te For]ele Aeriene Rom#ne, s-au continuatnegocierile pentru urm`toarele programe: modernizareasistemului de recunoa[tere amic-inamic (IFF), modernizareaavioanelor C-130 (sistemul de contram`suri de r`zboi electronic),

Expozi]ie de sistemede ap`rare

Marea Britanie

achizi]ia radarelor GAP FILLER [i modernizarea sistemului derachete HAWK.

A fost men]ionat succesul privind derularea programuluiFPS-117 realizat \n colaborare cu firma Lockheed Martin.

Delega]iei rom#ne i-au fost prezentate realiz`rile \n domeniulC4I, de interes [i pentru For]ele Aeriene.

General-maior dr.NICOLAE MARINEL

Desf`[urat` la Maastricht, Olanda, înperioada 03–06 septembrie 2007, subegida Agen]iei de Ap`rare Împotriva

Rachetelor (MDA – Missile Defense Agency), dincadrul Departamentului Ap`r`rii al SUA, [i aInstitutului American pentru Aeronautic` [iAstronautic`, conferin]a privind ap`rarea \mpotrivarachetelor balistice s-a bucurat de un real succes,fiind bine cunoscut interesul marilor puterieconomice [i militare mondiale \n acest domeniu.

|n acest an, comitetul interna]ional deorganizare a fost condus de doi copre[edin]i [i afost format din 25 de membri, exper]i din ministereleap`r`rii [i din companiile participante, din 9 ]`ri:SUA, Olanda, Fran]a, Australia, Germania, Israel,Italia, Japonia, Marea Britanie. De asemenea,Conferin]a a fost onorat` de prezen]a [i lu`rile decuv#nt ale unor personalit`]i politico-militare

CONFERIN}A {I EXPOZI}IA 2007PRIVIND AP~RAREA MULTINA}IONAL~|MPOTRIVA RACHETELOR BALISTICE

importante, în frunte cu Secretarul General alNATO, Jaap de Hoop Scheffer. De[i participareala conferin]` a fost exclusiv pe baz` de invita]ii [icertificate de securitate, prezen]a a fost, pentruprima dat`, foarte larg`, estim#ndu-se peste 600de participan]i din 40 de ]`ri.

Evenimentul a reprezentat o combina]ie întreprezentarea pozi]iilor politico-militare, exprimate dereprezentan]ii ]`rilor implicate în programele deap`rare împotriva rachetelor balistice, [iprezentarea situa]iei programelor în domeniu, dinpunct de vedere tehnico-opera]ional [i economic.Din multitudinea de alocu]iuni [i prezent`ri s-audistins o serie de coordonate majore în domeniu,dintre care am remarcat: exist` o preocuparemajor` în leg`tur` cu amenin]area pe care oreprezint` rachetele balistice, pe m`suraprogreselor tehnologice înregistrate [i a prolifer`riiacestora în ultimele dou` decenii; este necesarò privire revizuit` asupra conceptului de ap`rareîmpotriva rachetelor balistice, în cadrul c`ruiatrebuie s` se vorbeasc` de o ap`rare global`împotriva lor, fiind de a[teptat ca aceast` problem`s` se reg`seasc` [i pe ordinea de zi a Sumit-uluiNATO din aprilie 2008, de la Bucure[ti; transparen]a [i cooperarea în acest domeniu suntnecesit`]i care trebuie s` duc` la împiedicareadeclan[`rii unui eventual proces de „întrecere”,similar celui specific „r`zboiului rece”.

Colonel ing. TEODOR BLAGA

Colaborareromâno–ucrainean`

La începutul lunii septembrie a.c.,o delega]ie apar]inând For]elor AerieneRomâne a participat la un schimb deexperien]` în domeniul cùt`rii–salv`riila Vinitsa, Ucraina.

Activitatea a constituit un bun prilejpentru înt`rirea rela]iilor între For]eleAeriene ale celor dou` ]`ri [i a oferitinforma]ii utile pentru crearea uneiimagini de ansamblu asupra aspectelorreferitoare la organizarea, planificarea[i desf`[urarea activit`]ii de cùtare [isalvare a aeronavelor [i a personalului

aeronautic în pericol.De asemenea, au fost purtate

discu]ii preliminare privind îmbun`-t`]irea cooper`rii pe linia SAR în zonelede frontier` comune, pe baza proiec-tului de protocol de colaborare întrefor]ele aeriene în domeniul SAR,înaintat de partea român`.

ComandorFLORENTIN MARINA{

Expozi]ie de sistemede ap`rare

AGEND~

11CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

La Muzeul Avia]iei a fost inaugurat`,în data 26 octombrie a.c., „GaleriaComandan]ilor” – în fapt, o colec]ie debiografii, de carnete de zbor, c`[ti de pilot,albume foto, diplome de absolvire a diversecursuri sau institu]ii, insigne, medalii,]inute –, toate apar]inând comandan]ilorFor]elor Aeriene.

Ini]iativa organiz`rii acestei galerii încadrul Muzeului Avia]iei a apar]inutdirectorului muzeului, comandorul PaulSandachi, care dore[te în acest fel s`conserve istoria categoriei noastre de for]e[i prin prisma liderilor pe care avia]iamilitar` i-a avut de-a lungul timpului,indiferent de forma de organizare ainstitu]iei la diferite momente temporale.

Dincolo de valoarea istoric` a acesteigalerii, inaugurarea a avut [i un rolinformal, în afara comandan]ilor fiindinvita]i colaboratorii apropia]i ai acestoradin perioada în care au condus destinulFor]elor Aeriene [i care, într-un fel saualtul, au contribuit la bunul mers allucrurilor în cadrul sistemului.

Demersul, de[i apreciat în unanimitate

de c`tre to]i cei prezen]i, se afl` înc` laînceput de drum. A[a cum remarcau [iinvita]ii [i a[a cum recuno[teau [ispeciali[tii muzeului, galeria trebuiecompletat` atât cu date, cât [i cu perioadede timp înc` neabordate, deoarece aceast`prim` etap` nu încadreaz` decâtcomandan]ii din perioada modern` aavia]iei militare.

Concret, galeria este deschis` cugeneralul-maior Aurel Niculescu,veteran de r`zboi, participant la Campaniadin Vest (1944–1945) [i comandant alAvia]iei Militare între anii 1970–1977, dinbiografia c`ruia se poate afla faptul c` ceamai important` realizare a domniei sale afost reînfiin]area ComandamentuluiAvia]iei Militare ca organism independent.Urmeaz`, în ordine: general-locotenentGheorghe Z`rnescu (1977– 1986),

general-locotenent Iosif Rus (1986–1990), general-locotenent Horia Opru]`(1990-1993), general-locotenent Ion Stan(1993), general-locotenent Ion S`ndu-lescu (1993–1997), general-locotenentGheoghe Buc[e (1997–2001), general-locotenent Constantin Gheorghe (2001–2003), general-locotenent GheorgheCatrina (2003– 2007).

Activitatea s-a încheiat cu promisiuneafiec`rui participant de a dona muzeului câtmai multe obiecte cu valoare istoric`, dinperioada în care a fost comandant al avia]ieimilitare, pentru reconstituirea [i conser-varea cât mai fidel` a adev`rului istoric [ia evolu]iei categoriei noastre de for]e de-alungul timpului.

C`pitan MIRCEA BARAC

Pu]ine sunt surprizele pe care le mai poate aveaun om la senectute. A[a gândea [i generalul degeneralul degeneralul degeneralul degeneralul dedivizie (r) Neculai Iordache, divizie (r) Neculai Iordache, divizie (r) Neculai Iordache, divizie (r) Neculai Iordache, divizie (r) Neculai Iordache, [eful TrupelorRadiotehnice între anii 1979 – 1988, cu câteva zileînainte de a împlini venerabila vârst` de 80 de ani.

Invita]ia adresat` de [eful Statului Major alFor]elor Aeriene, generalul-locotenent Constantingeneralul-locotenent Constantingeneralul-locotenent Constantingeneralul-locotenent Constantingeneralul-locotenent ConstantinCroitoru,Croitoru,Croitoru,Croitoru,Croitoru, la Comandament, pentru a fi s`rb`torit decei care, cu ceva vreme în urm`, i-au fost subordona]i,i-a umplut sufletul de bucurie generalului Iordache.

Generalul octogenar

Elegant, mândru [i cu o privire ager`,precum în tinere]e, [i-a st`pânit cu greuemo]iile datorate faptului c` nu a fost l`satuit`rii. St`pân pe sine în dialogul cu cei carei-au urat “La Mul]i Ani” într-un ambientcamaraderesc, a impresionat prin luciditateagândirii [i coeren]a limbajului, inclusiv îndiscu]iile de specialitate, dovedind c`radioloca]ia a fost pentru domnia sa maimult decât o meserie, o pasiune.

Le-a explicat celor prezen]i c`principiile dup` care s-a ghidat în via]` aufost de a realiza lucruri care s` reziste întimp, iar principala sa contribu]ie ladezvoltarea [i modernizarea sistemuluiradiotehnic a fost aceea de a-l orienta spre

automatizare.Liderul For]elor Aeriene i-a oferit s`rb`toritului

o plachet` a categoriei noastre de for]e, în semnde respect pentru întreaga activitate pe caregeneralul Iordache a desf`[urat-o în calitate demilitar al Armatei [i de comandant al TrupelorRadiotehnice.

C`pitan MIRCEA BARAC

Secretarul Generalal NATO

a vizitat Rom#nia

Secretarul General al NASecretarul General al NASecretarul General al NASecretarul General al NASecretarul General al NATTTTTO, Jaap deO, Jaap deO, Jaap deO, Jaap deO, Jaap deHoop SchefHoop SchefHoop SchefHoop SchefHoop Schefferferferferfer,,,,, a efectuat o vizit` \n Rom#nia,\n data de 29 octombrie a.c.

|n timpul vizitei sale la Bucure[ti, Jaap deHoop Scheffer a purtat discu]ii cu pre[edintelepre[edintelepre[edintelepre[edintelepre[edinteleRom#niei,Rom#niei,Rom#niei,Rom#niei,Rom#niei, TTTTTraian B`sescu,raian B`sescu,raian B`sescu,raian B`sescu,raian B`sescu, cu prim-ministrulprim-ministrulprim-ministrulprim-ministrulprim-ministrulC`lin Popescu C`lin Popescu C`lin Popescu C`lin Popescu C`lin Popescu T`riceanuT`riceanuT`riceanuT`riceanuT`riceanu [i cu ministrul deministrul deministrul deministrul deministrul deexterne,externe,externe,externe,externe, Adrian Cioroianu.Adrian Cioroianu.Adrian Cioroianu.Adrian Cioroianu.Adrian Cioroianu.

Principalul subiect abordat \n cadruldiscu]iilor a fost preg`tirea Summit-ului NATOpe care Rom#nia \l va g`zdui \n aprilie 2008.

www.nato.int

The Gallery ofCommanders

A new collection including biogra-phies, flight logs, photograph albums,diplomas and official documents certifyingcompletion of various courses of study,helmets, insignia and medals, pieces ofclothing and many others is now shown atthe Gallery of Commanders inaugurated on26th of October. All exhibited piecesbelonged to officers in command of the AirForces who left their marks on militaryaviation development.

Generalul octogenar

EVENIMENT

12 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

Act cu important` semnifica]iepatriotic` [i, deopotriv`, documentjuridic esen]ial, Jur`mântul Militarreprezint`, pentru tinerii care alegcariera armelor, intrarea într-o nouètap` a vie]ii, respectiv înnobilareacu titlul de militar. Iar acest faptpresupune r`spundere [i abnega]ie,disciplin` [i ordine, spirit de jertf` [ide sacrificiu, slujirea cu credin]` [idevotament a ]`rii.

Diminea]` mohorât` detoamn`, într-o zi de lajum`tatea lui brum`rel. Aerul

rece de munte are o urm` de gust s`lciu,întrucât natura nu se hot`r`[te dac` s`spele poalele Tâmpei cu o ploaie sau sàmâne ora de cur`]enie general`, motivce men]ine asisten]a de pe platoulAcademiei For]elor Aeriene în stare dealert`.

P`rin]i, fra]i, surori, iubite, prieteni,to]i cei care au venit s`-i vad` pe cei dragidepunând Jur`mântul Militar se roag`,cu voce tare sau în gând, s` ob]in` oamânare din partea naturii, în timp cefiecare caut` locul cu cea mai bun`vizibilitate. Nimeni nu ar vrea s` rateze

La Academia For]elor Aeriene “HENRI COAND~”

clipele care vor marca în mod esen]ialdestinul unui membru al familiei, nici dincauza ploii, nici din cauza unei pozi]ii cuvizibilitate redus`.

Cu to]ii arunc` priviriiscoditoare în jur. Unii semir` de ceea ce v`d,profund impresiona]i detehnica de avia]ie [i derachete sol-aer expus` peplatou. Al]ii se uit` cusperan]a c` doar,doar îl vor vedea,pentru o clip` m`-car, pe cel sau pecea care în aceazi avea s` fieeroul familiei.

Din corulde [u[oteli seaud tot tim-pul voci:

„Unde e? L-ai v`zut?”„Nu e acolo, în dreapta?”„Parc` era mai înalt. Nu, nu e el. E

greu s`-]i dai seama, to]i sunt la fel”.A[a era, to]i erau la fel – tineri [i

frumo[i. O bunicu]` îmbrobodit` pejum`tate într-un batic mare, de la ]ar`,st`tea cu fa]a prins` între palmelecr`pate de la munca grea a câmpului, întimp ce câteva lacrimi îi înfloriser` încol]ul ochilor cu care î[i fixase nepoataaflat` în forma]ie. „Pe vremea mea,maic`, fetele a[teptau fl`cìi s` vie de laoaste, s` le ia de neveste. Acum, nimicnu mai e ca înainte. Eu a[teptamstr`nepo]i de la ea, nu s` mearg` lac`t`nie! Dar dac` ea zice c` a[a e bine...[tiu [i eu?!”

Începe festivitatea. Simpl` [iemo]ionant`: tineri [i arme; iubi]i sauiubite [i flori; p`rin]i [i lacrimi; avioane[i steaguri... Fanfara... Drapelul de

„Cuvintele ONOARE [iPATRIE, \nscrise pe Drapelul deLupt`, \n fa]a c`ruia a]i depusjur`m#ntul de credin]` fa]` de]ar`, oblig` la \ndeplinireamisiunilor cu demnitate, d`ruire[i devotament at#t \n ]ar`, c#t [i\n afara ei, at#t pe timp de pace,\n situa]ii de criz`, c#t [i lar`zboi.

Din acest moment, ave]iobliga]ia s` adopta]i o atitudinepozitiv`, responsabil`, orientat`pe op]iunea de performan]` [iafirmare \n tot ceea ce ve]i face”.

Comandor MARIAN MILEA

JURÃMÂNTUL BOBOCILORJURÃMÂNTUL BOBOCILOR

FRESHMEN OATH

A promise making a profound

patriotic impact and a fundamental

juridical declaration therewith, Military

Oath marks the start of a new stage in

the lives of young men and women

choosing to join the military. Getting

such a noble status and becoming

military members entail not only

dedication and assuming responsibility,

but also strict discipline and order,

commitment, great loyalty and devotion

towards the country.

EVENIMENT

13CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

Lupt`... Jur`mântul... Defilarea... Unspectacol pe care ori de câte ori l-aivedea, de[i acela[i, este mereu altfel,mereu impresionant.

Cu certitudine c` exist`, în via]afiec`ruia, momente unice, cu o valoareaparte, frânturi de via]` ce r`mânprezente mereu în suflet. Pentru cei cesunt sau au fost militari, ziua depuneriiJur`mântului Militar e una dintre acestea.

Natura i-a p`suit în acea zi de toamn`pe tinerii boboci, ]inând stropii de ploaieîn frâu pân` ce pe platoul Academiei nua mai r`mas decât... ofi]erul de serviciu.Semn de bun augur pentru viitor.

“Începe o nou` etap` în via]amea. În armat`, valorile dup` carete ghidezi sunt liter` de lege, multelucruri sunt diferite fa]` desocietatea civil`. Colegii suntcamarazi, nu doar prieteni. Tematurizezi mai repede, devii maiîn]elept, mai în]eleg`tor” – nem`rturisea studentul Corstudentul Corstudentul Corstudentul Corstudentul Cornel C`linnel C`linnel C`linnel C`linnel C`linBrudanBrudanBrudanBrudanBrudan.

„Depunerea Jur`m#ntului Militarreprezint` pentru noi, studen]iianului I, un moment m`re] [i foarteemo]ionant. Prin acest leg`m#ntne-am angajat s` devenim ofi]eri den`dejde ai Armatei Rom#ne,adev`ra]i str`jeri ai spa]iului aerianrom#nesc, demni urma[i ai \nainta-[ilor no[tri, buni speciali[ti, capabilis` facem fa]` cu succes oric`rorcerin]e ale unei armate moderne. |naceast` viziune, pentru studen]iianului I din Academia For]elorAeriene, calitatea \nseamn` dezvol-tare axat` pe efortul continuu, \nvederea perfec]ion`rii permanente,accentu#nd responsabilitateapreg`tirii pentru a ne putea asuma,con[tien]i [i competen]i, propriulviitor, al nostru [i al ]`rii”.

Student CLAUDIA VOICU

„Jur`mântul Militar e o linie destart; un început de drum care neva maturiza ca oameni. Din acestmoment, suntem mai mult decâtni[te tineri obi[nui]i – suntemmilitari, iar ceea ce am început azinu se va sfâr[i niciodat`; pentru c`este vorba de datoria fa]` de noi,dar [i fa]` de ]ar`, în aceea[im`sur`“ – este de p`rere studentastudentastudentastudentastudentaAlexandra Le]a VAlexandra Le]a VAlexandra Le]a VAlexandra Le]a VAlexandra Le]a Voicuoicuoicuoicuoicu.

Pagini realizate de c`pitan MIRCEA BARAC

„Depun#nd Jur`m#ntul Militar, v` obliga]i ca \ntreaga activitate pe care o ve]i desf`[ura,at#t ca studen]i \n aceast` institu]ie de prestigiu a For]elor Aeriene, c#t [i mai apoi, \ncalitate de ofi]eri \n structurile For]elor Aeriene, s` fie animat` de ap`rarea valoriloreuropene [i, implicit, a celor na]ionale, concomitent cu obliga]ia de a v` forma ca militaridisciplina]i, cu un \nalt sentiment al onoarei, demnit`]ii [i responsabilit`]ii pe care vi leconfer` calitatea de militar al armatei noastre. Calea devenirii lupt`torului bine instruiteste aceea a muncii, a disciplinei [i ordinii, a cinstei [i corectitudinii, a hot`r#rii [i curajuluide a \nfrunta toate priva]iunile care vor ap`rea de-a lungul carierei dumneavoastr`“.

General-maior ION {TEFAN

EVENIMENT

14 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

Ceremonial

Elevii din anul I de la {coala Militar` deMai[tri [i Subofi]eri pentru For]ele Aerieneau depus, la începutul lunii octombrie,Jur`mântul Militar. Într-o atmosfer` specificùnor astfel de evenimente, tinerii care î[idoresc s` devin` profesioni[ti într-o categoriede for]e armate deosebit` au jurat credin]`patriei, având drept martori Drapelul de Luptàl [colii [i propria con[tiin]`.

Înc` de la ivirea zorilor, la punctul decontrol al [colii, p`rin]ii, fra]ii, prietenii [iprietenele tinerilor elevi, veni]i din toatecol]urile ]`rii, trìau cu emo]ie revederea cufiii [i fiicele, cu fra]ii [i iubi]ii lor, principaliiprotagoni[ti ai zilei în care urmaus` fac` prima lor declara]ie dematuritate.

Ei au jurat s` devin` bunimilitari, ap`r`tori ai ]`rii, dar [ispeciali[ti profesioni[ti în domeniulavia]iei, radioloca]iei, artileriei [irachetelor sol-aer.

Bobocii au avut ocazia de aface cuno[tin]` cu [eful For]elorAeriene, generalul-locotenentConstantin Croitoru, care, încalitate de fost absolvent alplatformei de înv`]`mânt de laBoboc, a ]inut s` se adresezeviitorilor militari ai categorieinoastre de for]e, s`-i încurajeze [is`-i felicite pentru op]iunea lor dea deveni cadre ale For]elorAeriene.

Vocea elevilor

Cu o parte din elevi am avut [i scurtediscu]ii. Ei sunt de p`rere c`, odat` depusJur`mântul Militar, [i-au probat maturitatea[i inten]ia nestr`mutat` de a deveni militariprofesioni[ti în domenii de mare interes, iar

actul acesta va fi un punct de sprijin în carieraviitoare.

Elevul Ionu] Dodoi se va preg`ti pentruspecialitatea electromecanic` [i automatiz`ride bord. Interesant este faptul c` Ionu] esteanul IV la ASE, iar sora sa este elev`, în anulII, la aceea[i institu]ie militar`. El sus]ine cà luat decizia de a-[i urma… sora în armat`,„pentru a face parte dintr-o organiza]ie în caresocietatea are încredere, în care nimic nu seface la întâmplare [i, de ce nu, pentrustabilitatea pe care o ofer` acest sistem”.

„Am ales cariera militar` – ne-a spuselevul Anghel Huiu – din convingeripersonale, meseria de militar fiind o meseriede viitor. {tiu c` armata creeaz` profesioni[ti[i sunt convins c` atunci când voi termina[coala voi face parte dintr-o elit`“.

Evident, regimul dintr-o institu]ie militar`de înv`]`mânt este diferit de cel din institu]iilecivile: cazarma, programul riguros, instruc]ia

de front. Pare greu de crezut c`pentru o fat` intrat` pe por]ile [colii,f`r` a avea posibilitatea s` ias` cânddore[te la plimbare, la un film, ladiscotec`, este u[or. Dar fetele s-auadaptat la fel de repede ca bìe]ii.

„Nefiind nici o diferen]` înprogramul de preg`tire, avândacelea[i obliga]ii ca [i colegii no[tri,cu ajutorul lor [i al cadrelor am reu[its` ne adapt`m rapid la noile condi]ii,în ciuda greut`]ilor inerente aleînceputului”, ne-a m`rturisit elevaPaula Antonie.

Opinia

comandantului

Comandantul [colii, c`pitan-coman-dorul Constantin Stanciu, ne-a relatat cèlevii de anul I s-au integrat relativ u[or înprogramul de instruire [i înv`]`mânt, s-aupreg`tit intens pentru depunerea Jur`mân-tului Militar, [i a anticipat c` vor forma opromo]ie cu care institu]ia se va puteamândri. „Depunerea Jur`mântului este unmoment foarte important pentru cariera lor,

Prestigioas` institu]ie de înv`]`-mânt, cu o puternic` tradi]ie, înfiin-]at` în anul 1920, {coala Militar` deMai[tri [i Subofi]eri pentru For]eleAeriene ofer` tinerilor care au alescariera militar` condi]ii deosebite destudiu. Laboratoare de specialitateutilate cu material didactic ce ]inepasul cu dot`rile existente, labora-toare de informatic`, de limbi strìne,c`rora li se adaug` un valoros colectivdidactic.

La {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eripentru For]ele Aeriene “TRAIAN VUIA”

OATH OFALLEGIANCE

Cadets in the first year at the Air

Force Noncommiss ioned Off ice r

School officially took the Military

Oath in the early October. In a solemn

atmosphere specific to such signifi-

cant events young men and women

choosing to become profess ional

officers and build a successful career

in one of the most glorious military

branches swore a l legiance to the

coun t ry wi th the Schoo l Colors

witnessing and their own conscience

guiding them.

EVENIMENT

15CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

pentru întreaga lor via]`. Au fost emo]ii [i dinpartea elevilor, dar [i din partea noastr`, acomandan]ilor, a lectorilor [i instructorilor.Sunt sigur c` vor g`si resursele pentru aacumula tot ceea ce lectorii [i instructorii levor oferi. Au [i for]a, [i interesul, [i condi]iilenecesare pentru a realiza acest lucru. Suntîncrez`tor în perspectivele lor” – a ad`ugatinterlocutorul nostru.

“Acum, platforma de \nv`]`m#nt de la Boboc are un statut extraordinar,deoarece putem spune c` aici se formeaz` <<coloana vertebral`>> a For]elorAeriene. Aici form`m pilo]i, aici v` form`m pe dumneavoastr`, pe tehnicieni.A[ vrea s` v` reamintesc c` {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri are otradi]ie deosebit` \n For]ele Aeriene, [i c#nd spun For]e Aeriene m` refer laavia]ie, la radioloca]ie [i la rachete sol-aer, deci la toate cele trei specialit`]i.

Prin Jur`m#ntul pe care l-a]i rostit ast`zi, v-a]i asumat o serie deresponsabilit`]i [i de obliga]ii suplimentare fa]` de colegii dumneavoastr`din societatea civil`. |n primul r#nd, calitatea de militar ob]inut` \n aceast` ziimplic`, automat, devenirea dumneavoastr` ca speciali[ti ai For]elor Aeriene.

Privindu-v`, am convingerea c` ve]i face tot ceea ce v` st` \n putere pentrua duce dincolo de hotarele ]`rii noastre faima [i tradi]iile [colii rom#ne[ti deavia]ie”.

General-locotenent CONSTANTIN CROITORU

„Ne afl`m ast`zi \n fa]a unuiadintre cele mai emo]ionantemomente din via]a noastr`,momentul depunerii Jur`m#ntuluiMilitar. Pasiunea noastr`, a celor cesuntem ast`zi aici, s-a n`scutdintr-un vis, visul de a fi cadrumilitar al For]elor Aeriene, de a\nv`]a totul despre ceea ce, \ntr-unsingur cuv#nt, \nseamn` avia]ie,radioloca]ie, rachete sol-aer [iartilerie antiaerian`.

Vrem s` ne aducem, \ntr-un felsau altul, contribu]ia la aceast`minunat` oper`, de a sim]i cumaeronavele, radarele, rachetele sol-aer [i tunurile antiaeriene se vorsupune min]ilor [i m#inilor noastre.

Suntem bucuro[i s` purt`m, cum#ndrie [i respect, aceast`frumoas` hain` militar`, care neoblig`, \n acela[i timp, ca tot ce\nf`ptuim de acum \nainte s` fielucru bine f`cut”.

Elev ANDREEA NAEPagini realizate de c`pitan MIRCEA BARAC

16 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

INSTRUC}IE

MILREX 07, exerci]iu cu trupe [itrageri de lupt` în teren, s-adesf`[urat, în acest an, în perioada13 octombrie – 19 octombrie, înpoligoanele Capu Midia, Cincu [iSmârdan. Au participat aproximativ8.000 de militari din unit`]i aleFor]elor Aeriene, Navale [i Terestre.În toate poligoanele au ac]ionatmijloace de lupt` apar]inând avia]ieimilitare din Baza 95 Aerian`, Baza86 Aerian`, Baza 71 Aerian` [i Baza90 Transport Aerian.Dedicat în exclusivitate zilei de 25Octombrie, Ziua Armatei României,exerci]iul a avut ca scop antrenareasimultan` a structurilor deconducere [i execu]ie la nivelstrategic, operativ [i tactic pentrurezolvarea [i executarea, pe bazaunui scenariu de mare amploare, aunei game largi de misiuni.

Exerci]iul MILREX 07 s-a bazat pe un scenariu fictiv, nu aavut implica]ii politice [i a prezentat o situa]ie imaginar`,desf`[urat` într-o loca]ie imaginar`.

Diferendele istorice dintre statele ARCADIA [i CORONA,de o parte, [i BECON, stat membru NATO, de cealalt` parte,

s-au acutizat odat` cu descoperirea [i exploatarea, în ultimiidoi ani, a unor rezerve de hidrocarburi, situate în subsolul unor zone degrani]`, apar]inând de drept statului BECON, dar revendicate insistent deARCADIA [i CORONA. Acestea au intervenit ultimativ la forurile de securitatemondiale pentru rezolvarea revendic`rilor [i ap`rarea intereselor loreconomice. Neprimind un r`spuns pe m`sura preten]iilor lor, CORONA [iARCADIA au trecut la ridicarea capacit`]ii opera]ionale a for]elor armate, iarstatul BECON a ac]ionat conform procedurilor NATO [i a trecut la aplicareaplanurilor de ap`rare a teritoriului na]ional.

„Procesul de planificare [ipreg`tire a exerci]iului s-a desf`-[urat în conformitate cu Standar-dele NATO, iar responsabilitateacoordon`rii, planific`rii [i preg`tirii

exerci]iului apar]ineprincipalelor structuride conducere aleArmatei României.

Conducerea ac]iu-nilor militare întrunitea fost exercitat` lanivel strategic prinCentrul Na]ional Militarde Comand` din ca-drul Statului MajorGeneral, la nivel opera-

tiv de Comandamentul 2Opera]ional ÎntrunitBuz`u, iar la nivelul fie-c`rei categorii de for]earmate de c`tre coman-damentele opera]ionaleale acestor structuri”, adeclarat conduc`torulexerci]iului, generalul– generalul– generalul– generalul– generalul–locotenent drlocotenent drlocotenent drlocotenent drlocotenent dr. Florian. Florian. Florian. Florian. FlorianPin]`.Pin]`.Pin]`.Pin]`.Pin]`.

Ac]iune de lupt` \ntrunit` a For]elor Aeriene[i Navale (foto: C`t`lin Ovreiu)

Protejarea r`nitului\nainte de urcarea \n

elicopter(foto: C`t`lin Ovreiu)

TAB [i elicoptere la ZiuaDistin[ilor Vizitatori(foto: C`t`lin Ovreiu)

MILREX 07

About 8000 troops representing Air,Land and Navy Forces participated inMILREX 07, a real exercise for combattraining which took place this year from 13th

to 19th October at Capu Midia, Cincu andSmardan firing ranges. Air combat forces andassets from 95th, 86th, and 71st Air Bases, aswell as aircraft of 90th Airlift Base made amajor contribution to efficiently run fieldtraining tasks.

Dedicated to 25th of October, RomanianArmed Forces Day, the exercise aimed atintegrated training of both command andexecution structures in order to improve theirability to perform a wide spectrum of strategic,operational and tactical missions based onextensive scenarios.

17CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

INSTRUC}IE

OBIECTIVE

1. Verificarea viabilit`]ii structurilor de comand` [i controlrealizate [i a capacit`]ii sistemelor de comunica]ii [i informatic` de aasigura conducerea unei opera]ii întrunite;

2. Aplicarea [i confirmarea procedurilor de operare standard învigoare;

3. Verificarea prin trageri de lupt` a armamentului recent intratîn înzestrarea unit`]ilor armatei române;

4. |mbun`t`]irea capacit`]ii de planificare, organizare [i conducere(coordonare) a ac]iunilor militare întrunite;

5. Antrenarea structurilor de comand` [i execu]ie în planificarea[i conducerea unei opera]ii întrunite;

6. Verificarea nivelului de sprijin logistic real;7. Antrenarea structurilor lupt`toare pentru executarea misiunilor

specifice, pe baza procedurilor standard de operare, cu întrebuin]areafocului armamentului din înzestrare.

Ziua Distin[ilor Vizitatori, organizat` încadrul exerci]iului MILREX 07, s-adesf`[urat în poligoanele Capu Midia,Cincu [i Smârdan, în data de 17 octombrie.Au fost invita]i s` participe reprezentan]iai Administra]iei Preziden]iale, GuvernuluiRomâniei, autorit`]ilor publice locale [i aimass-media, c`rora li s-au prezentatexerci]ii complexe, prin care unit`]ileopera]ionalizate din toate categoriile defor]e armate [i-au demonstrat capacitateade manevr` [i cea de foc. Acestea au vizatcucerirea unei pozi]ii inamice, precum [itrageri reale realizate de infanteri[ti [imilitari ai Batalionului Opera]ii Speciale,cu armamentul din dotare.

Prezent în poligonul Cincu, pre[e-dintele Traian B`sescu a declarat: „Potspune c`, spre deosebire de aplica]ia deacum doi ani la care am participat, MILREX

07 este mai complex`, fiind implica]i maimul]i oameni [i mai mult` tehnic`“. {efulstatului a constatat, spre satisfac]ia sa, dar[i a conducerii armatei, c` se observ` ocre[tere a num`rului de unit`]i evaluate [iconfirmate de NATO. „Progresul înatingerea performan]elor cerute decalitatea de stat membru NATO esteevident”, a adùgat pre[edintele B`sescu.

Ministrul ap`r`rii, Teodor Mele[canu,a acordat, la rândul sù, o not` foarte bunèxerci]iului MILREX 07: „În primul rânds-a reu[it, la nivel de stat major, coordo-narea unor ac]iuni foarte complicate întrecele trei categorii de for]e armate, faptpentru care a[ da un calificativ maximacestui exerci]iu”, a declarat ministrulap`r`rii, remarcând, totodat`, mi[carea înteren, capacitatea for]elor terestre angajatede a executa opera]iuni cu sprijinul avia]iei[i cu cel al artileriei.

În cadrul exerci]iului, For]ele Aerieneau executat misiuni de sprijin al For]elorTerestre, al For]elor Navale [i al For]elorpentru Opera]ii Speciale prin misiuni depara[utare a desantului aerian [i lansarede manifeste, trageri cu PRND sau tunulde bord, trageri cu rachete X-5, lans`ri debombe de tipul BECR [i misiuni deevacuare aeromedical`.

Comandamentul Opera]ional AerianPrincipal a participat cu un efectiv de 25de militari, care au încadrat structurile deconducere ale exerci]iului [i au asiguratactivit`]ile privind supravegherea [imanagementul spa]iului aerian pe timpuldesf`[ur`rii exerci]iului.

Baza 86 Aerian` a participat cu unefectiv de 38 militari [i urm`toarelecategorii de tehnic`: 2 avioane MiG–21 LanceR, varianta aer-aer; 2 elicoptere

Efective [i tehnic` ale For]elor Aeriene la MILREX 07

IAR-330; 1 elicopter IAR-330 variantaMEDEVAC (Serviciul de Lupt` – inter-ven]ie umanitar`).

Baza 90 Transport Aerian a participatcu un efectiv de 312 militari [i urm`toarelecategorii de tehnic`: 4 elicoptere IAR-330 M; 3 elicoptere IAR-330 SOCAT; 1 elicopter IAR-330 VIP; 2 avioane AN-26 / 1 avion C-130.

Baza 95 Aerian` a participat cu un

efectiv de 159 militari [i urm`toarelecategorii de tehnic`: 8 avioane MiG–21 LanceR, varianta sol-aer.

Baza 71 Transport Aerian a participatcu un elicopter IAR-330 variantaMEDEVAC (Serviciul de Lupt` –interven]ie umanitar`). De asemenea, aasigurat logistica de avia]ie [i informa]iilemeteorologice.

Baza 90 Transport Aerian a participatcu un efectiv de 312 militari [i cu 2elicoptere IAR-330 SOCAT.

Baza 86 Aerian` a participat cu unefectiv de 38 militari [i urm`toarelecategorii de tehnic`: 2 avioaneMiG–21 LanceR, varianta aer-aer; 1elicopter IAR-330 varianta MEDEVAC(Serviciul de Lupt` – interven]ieumanitar`).

Oficialit`]ile participante la Ziua Distin[ilorVizitatori (foto: C`t`lin Ovreiu)

Militar care securizeaz`perimetrul pentrudecolare(foto: C`t`lin Ovreiu)

R`nit transportat c`treelicopterul MEDEVAC(foto: C`t`lin Ovreiu)

Cpt. cdor. CHIRI}~ LAUREN}IUCpt. cdor. MIRON GELU-VIORELCpt. cdor. L~C~TU{ REMUSPlt. Maj. CUCUREAN DANM.m. cls. II ENACHE GABRIELLt.col. BOTA NICOLAECpt. C@RJ~U ADRIANLt. cdor. T~NASIE NICOLAECpt. POP C~LINLt. cdor. CIOBANU PETRONELCpt.T~N~SESCU CONSTANTIN-GABRIELCpt.cdor.RUXANDU C~LINLt.cdor. BUCTARIU DUMITRULt.cdor. DORCEA MILIANCpt. ANGHELOIU DANIELSlt. STEAU ANDREICpt. M|RZAC MARIUS

Cpt. NECULAI VALENTINM.m. cls. III PREDA GHEORGHE ADIPlt.maj. SASU DANIELM.m. cls. IV ROTAR DANU}Lt. cdor. MOTORGA ADRIANLt. cdor.P~CURARU DANIELLt. cdr. MICLO{ C~T~LINCpt. COSMA COSMINCpt. ANDREI CONSTANTINCpt. HULEA C~LINCpt. cdor. ing. SOME{AN LIANLt. cdor. ing. BODI{ PAULM.m. cls. I TALO{ FLORINM.m. cls. I FR~}IAN PAULM.m. cls. II HANU ADRIANM.m. cls. II B~LAN GABRIELM.m. cls. II PETRE MIH~I}~

M.m. cls. II CHI}U VALENTINM.m. cls. III ORHEANU AURELIANM.m. cls. II KATONA FRANCISCM.m. cls. I PETRESCU MARIANM.m. cls. I H~D~REAN IOANM.m. cls. I C@RSTEA GHEORGHEM.m. cls. I SIMA DUMITRUM.m. PALEOCA MARCELLt. cdr. ing. CO}A AURELM.m. cls. II FLOREA COSMINM.m. cls. IV MARIAN FLORINCpt. ing. ANGHE DANIELM.m.pr. HUIBER ALEXANDRUM.m. cls. IV {IMON PAULM.m. cls. III PETRIC GABRIELLt.ing. DELIMO} D~NU}M.m. cls. IV MOLDOVAN CIPRIAN

M.m. cls.I TANE GHEORGHEM.m. cls.II RUSU NICOLAEM.m. cls.II OPRICEAN ADRIANCpt. ing. L~Z~U LUCIANM.m. cls.I CUCUI GHEORGHEM.m. cls.II P~CURAR AUGUSTINM.m. cls.IV NEAM} C~T~LIN-MAXIMM.m. cls.I COZMA CRISTINEL-GHEORGHEM.m. cls.I VOCHIN MARIANM.m. cls.I PETRE AURELM.m. cls.II GHIRAN GABRIELM.m. cls.IV FILIP EMILIANM.m. cls.II OPREA IOANM.m. cls.I GHINE} RADULt. ing. ARBA MIHAIM.m. cls.II COMORA{U CRISTINEL

NATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARE

20 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

tehnice. Astfel, noua pist` [i instala]iile noiaferente contribuie la executarea zborurilorde instruc]ie \n condi]ii moderne, o realizaretehnic` extraordinar` [i, nu \n ultimul r#nd,un prim pas spre viitorul avia]iei rom#ne[ti.De asemenea, consider c` aerodromul de laBoboc, \n formula actual` de prezen]` atehnicii [i a personalului, de calitate la

standarde NATO, se va constitui \n una dintrecele mai moderne loca]ii ale avia]iei militare,cu posibilitatea, \n viitorul apropiat, deg`zduire a misiunilor [i exerci]iilorinterna]ionale, desf`[urate p#n` acum peaerodromul de la Mihail Kog`lniceanu”, adeclarat generalul-locotenent ConstantinCroitoru \n fa]a auditoriului prezent \n aula[colii.

AGEND~

(urmare din pag. 3)

Invita]ii au vizitat noul turn de control,dotat cu echipamente de radionaviga]ie deultim` or`, [i expozi]ia static` organizat`, cea cuprins prezentarea mai multor tipuri deavioane, precum IAK-52, L-39, IAR-99Standard [i IAR-99 {oim – noul avion depreg`tire a pilo]ilor. De asemenea, au asistatla “botezul” noii piste, realizat prin trecereala verticala acesteia a trei avioane IAR-99{oim.

“Modernizarea aerodromului Boboc esteunul dintre cele mai mari proiecte de investi]ii

din armata rom#n`, investi]ie care, sper`m,va asigura un nivel de interoperabilitatedeplin` cu alia]ii din NATO, \n special \ndesf`[urarea misiunilor comune”, a declaratgeneralul de flotil` aerian` Liviu Burhal`,comandantul [colii de la Boboc, dup`festivitatea de inaugurare, materializat` prin

t`ierea unei panglici.“Sprijinul oferit de compania canadian`

Intelcan a fost una dintre bazele realiz`riiacestui proiect ambi]ios, ce a debutat \n anul1998. M` simt onorat` s` particip la finalizareaacestuia [i consider c` anii de colaborare cucei mai buni speciali[ti rom#ni \n domeniuau dus la consolidarea rela]iilor dintre celedou` ]`ri. Sper ca noile capacit`]i tehnice s`creasc` aportul [i participarea, la un niveldeosebit, a militarilor rom#ni la misiunileNATO”, a declarat [i ambasadorul Canadei

la Bucure[ti, Excelen]a SaMarta Moszczenska.

Manifestarea de miercuri amarcat recep]ia lucr`rilorefectuate pe acest aerodrom \nperioada 2006–2007, \n cadrulProgramului “Ghidul”, derulatde For]ele Aeriene Rom#ne \nscopul dot`rii aeroporturilormilitare cu echipamente mo-derne, conform standardelorNATO, compatibile \n totalitatecu cele existente \n avia]iamilitar` a statelor membre ale

Alian]ei, dar [i cu avia]ia civil`, conformNormelor Organiza]iei Interna]ionale aAvia]iei Civile.


Programul “GHIDUL” – la final

Nou comandant laNou comandant laNou comandant laNou comandant laNou comandant laComandamentulComandamentulComandamentulComandamentulComandamentulSupremSupremSupremSupremSuprem AliatAliatAliatAliatAliatpentrupentrupentrupentrupentruTTTTTransformareransformareransformareransformareransformare

Generalul-locotenentJames N. Mattis a fost numit,\ncep#nd cu data de 11septembrie 2007, noul coman-dant al SACT (Supreme AlliedCommander Transformation).

|n conformitate cuacordurile SenatuluiStatelor Unite, gene-r a l u l - l o c o t e n e n tMattis va \ndeplini,prin cumul, [i func]iade comandant alComandamentuluiFor]elor |ntruniteAmericane (US JointForces Command).

www.nato.int

SET DE REGULI PENTRUUAV-URI

Un grup de lucru NATO a propus, recent, unset de reguli comune privind construc]ia [iutilizarea avioanelor f`r` pilot. Aceste reguliurmeaz` s` fie standardizate [i aplicate tuturorstatelor membre NATO care opereaz` astfel deplatforme.

Noul set de reguli ce vizeaz` utilizareaavioanelor f`r` pilot are rolul de a sporicapabilit`]ile de exploatare ale acestor avioaneutilizate, \n general, \n scopuri militare.

www.nato.int

“GHIDUL” Program –Grand Final

The very last day of October should

be typed in bold in the Air Force

Application School “Aurel Vlaicu”

records. The new radio navigation and

flight control system and a modern jet

runway were inaugurated in the presence

of the Chief of Air Force Staff, Lieutenant

General Constantin Croitoru, and His

Excellency the Ambassador of Canada,

Mr. Franco Pillarella.

Programul “GHIDUL” – la final

NATO – |NSCHIMBARENATO – |NSCHIMBARENATO – |NSCHIMBARENATO – |NSCHIMBARE

21CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

AGEND~

Cu prilejul s`rb`toririi Zilei Armatei Rom#niei, la AnsamblulMonumental de la Carei, dedicat eroilor rom#ni din al DoileaR`zboi Mondial, a avut loc un ceremonial militar [i religios, cuparticiparea ministrului ap`r`rii, Teodor Mele[canu, aliderului For]elor Aeriene, generalul-locotenent ConstantinCroitoru, precum [i a altor membri ai conducerii Ministerului

Ap`r`rii.Statele majore ale categoriilor de for]e ale armatei,

comandamentele, marile unit`]i [i unit`]ile militare de pe \ntregteritoriul ]`rii au desf`[urat, \n perioada 22–25 octombrie,ceremoniale militare la monumente ale eroilor [i adun`rifestive \n care s-a dat citire Ordinului ministrului ap`r`rii.

Militarii din teatrele de opera]ii, printre care s-a aflat [iDeta[amentul “BALTICA 07”, au s`rb`torit Ziua Armatei prinorganizarea unor ceremoniale militare [i a unor activit`]iculturale [i sportive la care au fost invita]i [i partenerii dincoali]iile multina]ionale.

| n cursul lunii octombrie a.c. s-a desf`[urat, la Baza Aerian` de la C#mpiaTurzii, exerci]iul na]ional de afirmare “ROUEX 07”, av#nd dou` etape

distincte: preg`tirea pentru dislocare [i dislocarea for]elor [i angajarea luptei.Obiectivul urm`rit a constat \n evaluarea pachetelor de for]e programate

s` finalizeze procesul de opera]ionalizare \n cursul acestui an, urm#nd ca dela 01.01.2008 acestea s` fie puse la dispozi]ia NATO.

Evaluarea efectuat` s-a realizat \n cadrul unui scenariu complex, foarteapropiat de realitatea teatrului de opera]ii (alarme NBC, atac aerian, atacterestru etc.) [i a urm`rit estimarea capabilit`]ilor \n domeniul Opera]ii, Logistic`[i Protec]ia For]ei, cu scopul prezent`rii c`tre SACEUR a unei prime imaginiasupra capacit`]ii de \ndeplinire a misiunilor \ncredin]ate de c`tre for]ele puse

la dispozi]ia NATO.Amploarea exerci]iului de afirmare “ROUEX 07” a fost unic` prin prisma

nivelului evalu`rii realizate, ]in#nd cont at#t de num`rul personalului evaluat,de aproape 500 de persoane, c#t [i de num`rul evaluatorilor prezen]i – \nnum`r de 75 (56 de evaluatori str`ini [i 19 evaluatori rom#ni), observator fiindgeneralul de brigad` Constantin Popovgeneralul de brigad` Constantin Popovgeneralul de brigad` Constantin Popovgeneralul de brigad` Constantin Popovgeneralul de brigad` Constantin Popov – – – – – DCOS Support/CC Air Izmir.

Coordonarea evalu`rii din partea rom#n` a fost realizat` de BiroulTACEVAL din Statul Major al For]elor Aeriene, condus de colonelul Mihai colonelul Mihai colonelul Mihai colonelul Mihai colonelul MihaiRadu,Radu,Radu,Radu,Radu, [i av#nd \n compunere pe c`pitan-comandorii Gheorghe Popovici,c`pitan-comandorii Gheorghe Popovici,c`pitan-comandorii Gheorghe Popovici,c`pitan-comandorii Gheorghe Popovici,c`pitan-comandorii Gheorghe Popovici,

CornelCornelCornelCornelCornel TTTTTucmeanu, maiorii Iustin B`lu]`, Cristian Marian, Vucmeanu, maiorii Iustin B`lu]`, Cristian Marian, Vucmeanu, maiorii Iustin B`lu]`, Cristian Marian, Vucmeanu, maiorii Iustin B`lu]`, Cristian Marian, Vucmeanu, maiorii Iustin B`lu]`, Cristian Marian, Viorel {tefancuiorel {tefancuiorel {tefancuiorel {tefancuiorel {tefancu[i locotenentul Robert Bocan. locotenentul Robert Bocan. locotenentul Robert Bocan. locotenentul Robert Bocan. locotenentul Robert Bocan.

|n aceste condi]ii, procesul de evaluare a surprins elemente de detaliu,urm`rindu-se foarte atent fiecare aspect care ar putea s` influen]eze\ndeplinirea misiunilor asumate, rigurozitatea evaluatorilor f`c#ndu-se sim]it`\n orice moment. Atitudinea personalului evaluat a oscilat \ntre implicare [idorin]a lucrului bine f`cut [i lipsa de experien]` a particip`rii \n teatre de opera]ii.

De remarcat faptul c` anul 2007 a fost cel mai solicitant an din punct devedere al evalu`rii for]elor, nu mai pu]in de patru pachete de for]e (avia]ie delupt`, avia]ie de transport, elicoptere [i modul de sprijin pe linia protec]ieifor]ei) parcurg#nd etapele procesului de evaluare impus de standardele NATO.

La \ncheierea exerci]iului “ROUEX 07”, CC Air Izmir a \ntocmit raportulprivind evaluarea pachetelor de for]e din cadrul For]elor Aeriene Rom#ne cevor finaliza procesul de evaluare \n anul 2007 [i a \naintat la SHAPE propunereapentru afirmarea acestora.

Colonel MIHAI RADU

“ROUEX 07”– af i r– af i r– af i r– af i r– af i rmarea for]elor –marea for]elor –marea for]elor –marea for]elor –marea for]elor –

22 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

INSTRUIRE

„Exerci]iul <<Bold Avenger 2007>>,consemnat drept cea mai complex`aplica]ie militar` aerian` organizat`de Alian]a Nord-Atlantic` \n acest an,a reu[it s` demonstreze fiabilitateaconlucr`rii \ntre 13 state membreNATO, precum [i posibilitateaimplement`rii unor rela]ii deinteroperabilitate \ntre diferitestructuri participante. Mai mult, a\nsemnat un nou pas spre\ndeplinirea, la nivelul optim, amisiunilor comune, o preg`tireesen]ial` pentru sporirea calit`]iifor]elor \ntrunite de r`spuns” –general-maior Jac Jansengeneral-maior Jac Jansengeneral-maior Jac Jansengeneral-maior Jac Jansengeneral-maior Jac Jansen,directorul exerci]iului.

SCOP {I MISIUNI

|n perioada 28.08. – 16.09. a.c. s-adesf`[urat, pe aerodromul Oerland,Norvegia, exerci]iul aerian realmultina]ional „Bold Avenger 07". Printre

cei peste 1.300 de participan]i din 13 ]`ri,s-a num`rat [i un deta[ament rom#nesc,compus din 43 de militari [i 3 aeronaveMiG-21 LanceR din cadrul Bazei 95Aeriene Bac`u, sub comanda comando-rului Florin M`niga. Efectivele [i tehnicadislocate de ]`rile participante (Belgia,Canada, Cehia, Spania, Fran]a, Germania,Grecia, Norvegia, Polonia, Turcia, Marea

EXERCI}IUL „BOLD AVENGER 2007"

Britanie, USA [i Rom#nia) au reprezentatcel mai mare efort logistic dedicat unuiexerci]iu NATO \n ultima perioad`, fiindimplicate nu mai pu]in de 75 de avioane delupt` [i 25 aeronave de suport.

Scopul acestui exerci]iu l-a constituitexersarea tacticilor [i procedurilorasociate întrebuin]`rii puterii aeriene, învederea perfec]ion`rii nivelului depreg`tire a personalului [i a celui destandardizare [i interoperabilitate îndomeniul opera]iilor aeriene.

Structura care a asigurat comandaexerci]iului – Component Command AirHeadquartes Ramstein – a propus, de

asemenea, ca principalobiectiv, antrenarea încomun a echipajelor sta-telor membre partici-pante, în condi]ii cât maiapropiate de cele ale uneiopera]iuni reale specificeFor]ei de R`spuns Rapida NATO, în cadrul opera]-iunilor de dislocare rapid`[i operare de pe BazeÎnaintate de Operare.

„Datorit` acestei complexit`]i tactice aexerci]iului, am reu[it executarea demisiuni care s` cuprind` \ntreaga arie dedesf`[urare a For]ei de R`spuns: aer-aer,aer-sol [i sol-aer. Astfel, am reg`sit peagenda de lucru misiuni comune deap`rare [i interdic]ie aerian`, oferirea desprijin aerian unor poten]iale misiuni la sol,atac la sol, realimentare în zbor, neutra-

lizarea ap`r`rii aeriene cu baza la sol,precum [i a unor elemente de comand` [icontrol bazate atât la sol, cât [i pe platformeaeriene etc.”, a declarat [eful de stat majoral exerci]iului, colonelul MichaelFleischer.

SOLICIT~RIPROFESIONALE

Printre reperele temporale cele maiimportante din cadrul exerci]iului s-aueviden]iat executarea disloc`rii, familia-rizarea cu loca]iile bazei aeriene, ceremo-nialul de deschidere, briefingurile TLP [iOPS, începerea procesului de planificarea misiunilor, zborurile \n comun, DVDay-ul [i ceremonialul de \nchidere.

De asemenea, important a fost [iclimatul \n care s-a desf`[urat „BoldAvenger 07" – condi]ii geografice [i meteocomplexe (zona fiordurilor, în apropiereacercului polar – paralela 68o, schimbareaimpredictibil` a condi]iilor atmosferice –ploaie, vânt intens [i în rafale), zboruriefectuate deasupra m`rii [i în terennecunoscut, num`rul mare al aeronavelorîntrebuin]ate într-un singur val (50-60aeronave de lupt` [i sprijin). Totodat`,deosebit de solicitant s-a dovedit a fimanagementul ac]iunilor specifice avia]iei:trafic radio intens cu folosirea limbiiengleze [i utilizarea frecvent` a acroni-melor, încadrarea strict` în parametri dezbor planifica]i (decolare, îndeplinirea

EXERCI}IUL „BOLD AVENGER 2007"

Gata de antrenament

“BOLD AVENGER 2007”EXERCISE

“BOLD AVENGER 2007 Exer-

cise, regarded as the most complex air

exercise NATO has carried out this

yea r , p rov ided ev idence fo r the

excel lent cooperat ion of th i r teen

NATO nations as well as for effective

interoperability of different partici-

pa t ing s t ruc tu res . Moreover , i t

implied a new step towards optimal

accomplishment of joint operations,

vital training for improving the quality

of joint response forces”, said Major

General Jac Jansen, Exercise Direc-

tor.

23CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

INSTRUIRE

AN-26

misiunii, aterizare), timp lung de a[teptarede la pornirea motorului pân` la decolareaaeronavei, rulaj pe distan]` mare (cusolicit`ri intense asupra sistemului defrânare al aeronavei MiG 21 L), folosireamijloacelor de r`zboi electronic, factori ceau constituit o adev`rat` provocare pentruorganizatori [i participan]i.

„Ne-am a[teptat la aceste provoc`ri [ichiar le-am dorit, pentru ca experien]ac#[tigat` de cei 8 pilo]i rom#ni disloca]i laexerci]iu s` fie c#t mai bogat`, s` aib` labaz` misiuni de preg`tire c#t maicomplexe”, s-a declaratmul]umit de \ncerc`rile lacare au fost supu[imilitarii rom#ni prezen]ila Oerland c`pitan-comandorul AdrianManea.

Pe timpul execut`riimisiunilor ordonate, for-]ele participante nu ausc`pat nici o clip` dinvedere obiectivul central al acestui tip deexerci]ii în comun, acela de sporire anivelului de interoperabilitate a for]elorpuse la dispozi]ia NATO de c`tre statelemembre, fie în For]a de R`spuns Rapid, fieîn alte tipuri de misiuni. {i aceastadeoarece For]a de R`spuns Rapid a NATO,

considerat` exemplul cel mai grìtor altransform`rii [i adapt`rii Alian]ei la noilecondi]ii ale mediului de securitateinterna]ional, prin reu[ita execut`riimisiunilor \ncredin]ate, ofer` [i m`suraimportan]ei NATO pe scena interna]ional`în rolul de exportator de securitate, pentrucare s-a recl`dit dup` sfâr[itul R`zboiuluiRece. De asemenea, mobilitatea, flexibili-tatea [i sustenabilitatea trupelor în teatrulde opera]iuni sunt alte aspecte-cheie\nt#lnite \n contextul desf`[ur`rii exer-ci]iului.

CONCLUZII

Din perspectiva deta[amentuluirom#n, concluziile particip`rii la „BoldAvenger 07", exprimate prin voceacomandorului Florin M`niga, coman-dantul deta[amentului, sunt pozitive. Amre]inut numai pe cele mai importante: necesitatea continu`rii particip`rii For]elorAeriene Rom#ne la exerci]iile de tip NAM,cu pachetele de for]e destinate NATO,având în vedere oportunit`]ile de antrenare

a for]elor proprii în condi]ii cât maiapropiate de câmpul de lupt` modern [icooperarea cu for]ele aeriene din ]`rilemembre NATO cu tradi]ie; propunereaparticip`rii la exerci]iul similar de tip NAM08, ce va fi organizat de CC Air HQ Izmir,cu pachetul de for]e 3, unde IAR-ul 330 vaavea rol de CSAR, având în vedere nevoilede antrenare ale acestuia [i cerereaorganizatorilor de astfel de capabilit`]ipentru exerci]iu; includerea, în deta[a-mentele participante la exerci]ii tip NAM,de ofi]eri din Universitatea Na]ional` deAp`rare sau {coala de Aplica]ie pentruFor]ele Aeriene, în vederea particip`riiacestora la activit`]i care s`-i „apropie” depreocup`rile „lumii reale” în care sedesf`[oar` astfel de activit`]i; realizareaunei baze de date la nivelul For]elorAeriene, care s` con]in`: caracteristicitehnico-tactice ale tehnicii [i armamentuluidin înzestrarea armatelor statelor din zonade interes – puncte „tari”, puncte „slabe”ale acestora, tehnici, tactici [i proceduri deevitare a acestora; confec]ionarea demateriale de reprezentare specifice unit`]iiparticipante sau For]elor Aeriene, pentrucre[terea vizibilit`]ii deta[amentului [icrearea unei imagini pozitive în loca]ia dedislocare.

Sub aceste auspicii, consider`m pre-zen]a deta[amentului For]elor AerieneRom#ne la exerc]iul „Bold Avenger 07"drept \nc` o demonstra]ie de echivalen]à nivelului de preg`tire profesionalàtins, cu cel al membrilor cu state maivechi \n Alian]a Nord-Atlantic`, dar [i onou` baz` de pornire \n perfec]ionareacontinu`, \n atingerea standardelorcomune impuse.


Revistaexerci]iului aconsemnatparticiparearom#neasc`chiar pe copertaprimei edi]ii

Alimentare \n zbor

ZIUASUBOFI}ERULUI

CONSILIER

|n perioada 30.09–02.10.2007, \n cadrulexerci]iului bilateral rom#no-american “Proof ofPrinciples”, la Baza Aerian` Mihail Kog`lniceanu,s-a desf`[urat activitatea denumit` “ZiuaSubofi]erului Consilier”. La aceast` activitate auparticipat un num`r de 30 de subofi]eri, americani[i rom#ni, consilieri ai comandan]ilor \n diferitestructuri militare.

Din partea For]elor Aeriene, la aceastàctivitate au fost invita]i s` participe maistrulmilitar clasa I Clementin Ispr`vnicelu, consilieral [efului Statului Major al For]elor Aeriene,maistrul militar principal Adrian Veliche,consilier al comandantului din Baza 95 Aerian`Bacù, [i plutonierul-adjutant Mihaela Voicu,consilier al comandantului ComandamentuluiOpera]ional Aerian Principal.

Activit`]ile desf`[urate \n comun, \n celedou` zile, au constituit un bun prilej de cunoa[terereciproc` \ntre militarii rom#ni [i americani,\ntruc#t au fost abordate probleme referitoare lainstruc]ia militarilor, cu accent pe instruc]iamilitar` de baz`, [i a fost dezb`tut rolulconsilierului comandantului \n educarea tinerilormilitari. |n programul activit`]ilor au mai fostincluse participarea la un curs de prim-ajutor,

vizitarea centrului de simulare [i prezent`ri dearmament aflat \n dotarea celor dou` armate. Cuacest prilej, s-a eviden]iat importan]a deosebit` asimulatoarelor \n procesul de instruc]ie, acesteaasigur#nd buna instruire a militarilor cu costurireduse.

|n ziua de 02.10.2007, participan]ii la aceastàctivitate s-au deplasat \n poligonul Babadag,unde au urm`rit modul de antrenament al uneisubunit`]i mixte rom#no-americane.

Comand Sergeant Major (OR 9) EarlRice, care \ndepline[te \n prezent func]ia deconsilier al comandantului Southern EuropeanTask Force din Italia, a precizat c` scopurileprincipale ale acestui eveniment au fost aceleade a \nt`ri rela]iile \ntre partenerii de coali]ie, dea c#[tiga experien]` militar` \n comun [i de a-iobserva pe subofi]eri \n ac]iune.

La r#ndul sù, consilierul ministrului ap`r`rii,plutonier-adjutant Tiberiu Nicolau, a subliniatimportan]a acestei activit`]i pentru corpulmai[trilor militari [i subofi]erilor [i al solda]ilor[i grada]ilor voluntari, av#nd \n vedere c` ace[tiareprezint` corpul cel mai numeros din structurade personal a Armatei Rom#ne. |n aceste condi]ii,preg`tirea [i formarea lor sunt deosebit deimportante, ]in#nd cont de r`spunderiledeosebite pentru \ndeplinirea misiunilordestinate ap`r`rii comune, promov`rii p`cii,stabilit`]ii [i democra]iei ce decurg din statutulRom#niei ca stat membru NATO.

Maistru militar clasa ICLEMENTIN ISPR~VNICELU

24 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

NATO – |N SCHIMBAREPROFESIONI{TII

– Domnule maior, cum a]i defini, \n c#teva cuvinte,activitatea Biroului de Rela]ii Militare Interna]ionale dinStatul Major al For]elor Aeriene?

– |ntr-o descriere sintetic`, cu p`strarea propor]iilorcuvenite, cred c` nu am gre[i prea mult dac` am spunec` reprezint` „Ministerul de Externe” al For]elor AerieneRom#ne. Concret, Biroul Rela]ii Militare Interna]ionale(BRMI) este punctul de contact între Statul Major alFor]elor Aeriene [i partenerii externi sau structurile cuatribu]ii în domeniul cooper`rii interna]ionale de la altee[aloane.

Organizatoric, el face parte din Echipa de Comandà Statului Major al For]elor Aeriene [i reprezint` structuraresponsabil` de coordonarea planific`rii, organiz`rii,desf`[ur`rii [i valorific`rii activit`]ilor interna]ionale aleStatului Major al For]elor Aeriene.

Domeniul principal de responsabilitate al biroului îlreprezint` coordonarea activit`]ilor privind dialogul,parteneriatul [i cooperarea cu for]ele aeriene militare alearmatelor ]`rilor membre NATO, UE, PfP, precum [i cucele ale altor state cu care Statul Major al For]elor Aerieneare rela]ii de colaborare.

De asemenea, BRMI reprezint` structura caregestioneaz` Planul cu Activit`]ile Interna]ionale [i bugetuldestinat pentru activit`]ile de cooperare militar` [iprotocol.

– Rela]iile interna]ionale reprezint` un domeniufunc]ional relativ nou în armat`. Sunt necesare astfel destructuri specializate?

– Un r`spuns simplu este acela c` astfel de structuritrebuie s` existe.

Rela]iile interna]ionale presupun, în primul rând,interac]iunea cu „strìnii”. „Strìni” care sunt diferi]i denoi, vorbesc limbi diferite, au obiceiuri diferite, apar]inunor civiliza]ii diferite. Rela]iile cu ei presupun dep`[ireabarierelor interculturale, o bun` capacitate de comuni-care, toleran]` [i o permanent` cùtare a lucrurilor carene sunt comune.

În plus, în aceste rela]ii, militarii implica]i nu sereprezint` numai pe ei în[i[i, ci reprezint`, fiecare lanivelul sù, interesele [i imaginea For]elor Aeriene, alearmatei [i ale României.

Aceste rela]ii au un grad mai mare de „formalizare”,în sensul respect`rii unor norme [i cutume interna]ionale,a unui anumit protocol, a unui limbaj specific etc.

Nu în ultimul rând, rela]iile interna]ionale reprezintùn domeniu pe c#t de complex, pe at#t de sensibil, undeo eroare mic` [i scuzabil` într-un alt context poate deveniun incident major [i cu urm`ri cel pu]in nepl`cute.

F`r` s` fiu exhaustiv, am dat doar câteva argumentecare pledeaz` pentru existen]a unor speciali[ti [i a unorstructuri de rela]ii interna]ionale.

– C#nd s-a f`cut sim]it` necesitatea apari]iei acesteistructuri?

– Înainte de 1990, astfel de structuri, practic, nuexistau \n armata rom#n`. Dup` aceea, pe m`sur` cenum`rul activit`]ilor desf`[urate cu partenerii strìni acrescut, au început s` apar` astfel de structuri, întâi lanivel central, iar apoi [i la nivelul categoriilor de for]e.

Urm#nd tendin]a redimension`rii armatei, [i acesteentit`]i relativ noi au suferit restructur`ri, ajust`ri,modific`ri, resubordon`ri etc. Astfel, dac` la nivelul anilor2001-2002, de 30-40 de activit`]i interna]ionale pe anse ocupa o sec]ie cu un stat de \ncadrare de 15 oameni,ast`zi, pe baza universalului principiu al restructur`riiarmatei, „mai mic`, dar mai supl`“, de 280 de activit`]iinterna]ionale anuale se ocup` un birou cu 3 ofi]eri.

Principalul neajuns al unei astfel de structuri reduseeste imposibilitatea de a forma speciali[ti în acestdomeniu foarte specific [i foarte sensibil, speciali[ti cares` îi înlocuiasc` pe cei care pleac`. De exemplu, dac`po]i g`si ofi]eri de personal, informa]ii, opera]ii, logisticètc. la toate e[aloanele, în For]ele Aeriene nu mai exist`la nici un e[alon o structur` specializat` \n rela]iiinterna]ionale. Ca urmare, singura filier` de formare aspeciali[tilor în domeniu este specializarea din mers, lalocul de munc`, în Biroul Rela]ii Militare Interna]ionale.Ceea ce nu este tocmai u[or.

– Cum este organizat` activitatea de rela]iiinterna]ionale la nivelul categoriei noastre de for]e?

– |n primul r#nd, aici a[ vrea s` fac o remarc` pecare trebuia, probabil, s` o fac de la început: meritulprincipal pentru reu[ita activit`]ilor interna]ionale revine,f`r` nici un dubiu, oamenilor [i unit`]ilor care particip` ladesf`[urarea lor.

Pentru noi, ca birou de specialitate, cea mai maresatisfac]ie este atunci când reu[im s` îi ajut`m înrealizarea demersurilor pentru desf`[urarea în bune

condi]ii a acestor activit`]i: aprob`ri legale, cores-ponden]` cu partenerii, fonduri b`ne[ti, pa[apoarte,asigur`ri medicale, cazare, ma[ini, bilete de avion etc.

Revenind la întrebare, în Ministerul Ap`r`rii,activitatea de rela]ii interna]ionale este reglementat` prinDirectiva privind Cooperarea Interna]ional` a MinisteruluiAp`r`rii.

Centrul de greutate în activitatea biroului îl reprezint`gestionarea Planului cu Activit`]ile Interna]ionale (PAI)[i a bugetului destinat pentru activit`]ile de cooperaremilitar` [i protocol.

PAI cuprinde toate activit`]ile interna]ionaleplanificate pentru un an calendaristic, atât în ]ar`, cât [iîn strìn`tate, iar principalele domenii de cooperare sunt:

activit`]ile bilateraleactivit`]ile bilateraleactivit`]ile bilateraleactivit`]ile bilateraleactivit`]ile bilaterale; activit`]ile în cadrul NAactivit`]ile în cadrul NAactivit`]ile în cadrul NAactivit`]ile în cadrul NAactivit`]ile în cadrul NATTTTTO/O/O/O/O/PfPPfPPfPPfPPfP; activit`]ile în cadrul ini]iativelor regionaleactivit`]ile în cadrul ini]iativelor regionaleactivit`]ile în cadrul ini]iativelor regionaleactivit`]ile în cadrul ini]iativelor regionaleactivit`]ile în cadrul ini]iativelor regionale;

activit`]ile în cadrul Programului Mil-to-Milactivit`]ile în cadrul Programului Mil-to-Milactivit`]ile în cadrul Programului Mil-to-Milactivit`]ile în cadrul Programului Mil-to-Milactivit`]ile în cadrul Programului Mil-to-Mil.Execu]ia acestor activit`]i revine speciali[tilor [i

structurilor din cadrul Statului Major al For]elor Aeriene.|n concluzie, biroul nostru doar coordoneaz` [imonitorizeaz` desf`[urarea lor.

– Care ar fi, concret, c#[tigul acestor activit`]iinterna]ionale? Poate fi el cuantificat \ntr-un fel?

– A[ vrea s` încep cu ni[te date statistice care s`ne ajute s` în]elegem importan]a pe care Statul Majoral For]elor Aeriene a acordat-o [i o acord` în modconstant activit`]ilor interna]ionale.

Dac` în anul 2002, planul cuprindea pu]in peste 60de activit`]i [i un buget de aproximativ 100.000 de USD,în 2007, planul cuprinde 280 de activit`]i, iar bugetulalocat este de 6-7 ori mai mare. Dac` în 2001, num`rulparticipan]ilor la astfel de activit`]i abia dep`[ea 200 depersoane anual, în 2007, num`rul participan]ilor vadep`[i 2.000. Cu aceste cifre, Statul Major al For]elorAeriene dep`[e[te celelalte categorii de for]e saustructuri centrale, chiar dac` unele dintre acestea auefective net superioare For]elor Aeriene.

Ce este dincolo de aceste cifre? Este trecerea dela activit`]ile preponderent de reprezentare [i „turismmilitar” de acum 5-7 ani, la participarea regulat` la

Interviu cu maiorul Iulian M`creanuIulian M`creanuIulian M`creanuIulian M`creanuIulian M`creanu, [eful Biroului Rela]iiMilitare Interna]ionale din Statul Major al For]elor Aeriene

PRESTIDIGITATORII DIN RELA}IILEINTERNA}IONALE

PRESTIDIGITATORII DIN RELA}IILEINTERNA}IONALE

MAGICIANS OFINTERNATIONAL

RELATIONS

International Military Relations Office

is that particular place of the Air Force Staff

connecting it both with foreign partners and

similar structures responsible for

international cooperation at higher

echelons.

Organizationally, it is part of the Air

Force Staff command team in charge with

planning, organizing, carrying out and

harnessing international activities in which

the Romanian Air Forces partake.

25CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

NATO – |N SCHIMBAREPROFESIONI{TII

grupurile de lucru NATO, exerci]ii multina]ionale de mareanvergur`, activit`]i de instruire în comun [i de realizarea programelor majore. Înseamn` contacte, din ce în cemai directe [i la niveluri din ce în ce mai mici între unit`]ile[i personalul For]elor Aeriene [i structurile similare dinNATO sau din ]`rile aliate [i partenere. Înseamn`trecerea de la participarea doar a unor „ini]ia]i” la astfelde activit`]i, la participarea speciali[tilor din aproape toatedomeniile.

Iar rezultatul \nseamn`, în final, o vizibil` cre[tere acalit`]ii [i a nivelului de preg`tire a unit`]ilor [i personaluluiStatului Major al For]elor Aeriene, printr-o în]elegere maibun` [i mai profund` a mecanismelor de cooperare încadrul NATO [i printr-o rela]ionare direct` cu structuriledin cadrul Alian]ei.

În al doilea rând, devine vizibil sprijinul ob]inut pentruîndeplinirea angajamentelor asumate de România [iderularea programelor majore.

În al treilea rând, putem vorbi de promovareaimaginii [i realiz`rilor For]elor Aeriene Române, deafirmarea noastr` ca partener credibil [i implicat înevolu]iile [i procesele ce sunt în desf`[urare în cadrulAlian]ei.

Ar mai fi de men]ionat câ[tigul în plan profesionalpentru militarii participan]i, schimbul de idei [i experien]`[i, nu în ultimul rând, camaraderia ce se na[te dinparticiparea în comun la astfel de activit`]i.

În timp, toate acestea se reflect` în îmbun`t`]ireaactivit`]ii de zi cu zi pe care o desf`[ur`m, fiecare îndomeniul sù de responsabilitate.

– Care sunt rela]iile For]elor Aeriene Române custructurile similare din alte state?

– Avem rela]ii foarte bune cu marea majoritate apartenerilor no[tri strìni. Conform concep]iei privindrela]iile interna]ionale, ordinea de priorit`]i în rela]iilebilaterale este urm`toarea:

– rela]ii cu For]ele Aeriene din statele membre NATO[i UE (în primul rând cu marile for]e din domeniu: SUA,Marea Britanie, Fran]a, Germania, Italia etc.);

– rela]ii cu For]ele Aeriene din statele membre aleParteneriatului pentru Pace;

– rela]ii cu For]ele Aeriene din statele vecine;– rela]ii cu For]ele Aeriene din statele membre ale

Dialogului Mediteranean;– rela]ii cu For]ele Aeriene din celelalte state.În acest an, spre exemplu, sunt planificate a se

desf`[ura activit`]i interna]ionale cu For]e Aeriene din28 de ]`ri, fapt ce scoate în eviden]` deschiderea [idisponibilitatea Statului Major al For]elor Aeriene pentruo mai bun` cunoa[tere [i cooperare reciproc`.

De asemenea, ]in s` subliniez rela]iile foarte bunepe care Statul Major al For]elor Aeriene le are cu ata[a]iimilitari acredita]i în România, precum [i sprijinulconstant pe care îl primim în preg`tirea [i organizareaactivit`]ilor din partea ata[a]ilor români acredita]i îndiferite capitale.

– Cum arat` o zi de munc` obi[nuit` la Biroul Rela]iiMilitare Interna]ionale?

– În primul rând, vreau s` spun c` nu consider`mc` facem ceva special sau excep]ional, ci pur [i simpluîncerc`m, prin activitatea noastr` de zi cu zi, s` îi sprijinim,cât mai mult [i mai bine, pe colegii no[tri implica]i înactivit`]i interna]ionale.

Iar pentru a ie[i pu]in din registrul acesta serios,am s` încerc s` prezint partea mai pu]in vizibil` a activit`]iibiroului. Dup` cum se vede, avem o dotare tehnic` deinvidiat: cinci calculatoare (dedicate pentru Internet,Intranet, NATO [i re]ea interioar`), fax, telefoninterna]ional, scurt, trei telefoane interioare etc. De multeori juc`m roluri de „prestidigitatori”, fugind de la uncalculator la altul, vorbind la dou` telefoane, simultan cu

cititul unei hârtii. E un loc de munc` unde nu ai timp s`te plictise[ti.

Diminea]a, primul lucru pe care \l facem este s`pornim calculatoarele [i s` verific`m e-mail-urile. Adresanoastr` de e-mail fiind public`, zilnic [tergem zeci demesaje spam primite de la oameni care vor s` ne vând`chilipiruri, teren pe Lun`, Viagra [i via]a ve[nic`.Urm`torul pas este s` merg la fax [i s` scot, pentru aarunca la gunoi, 50 de file primite de la al]i oameni carene ofer` acelea[i lucruri.

Apoi \ncep s` sune telefoanele. De multe ori, toateîn acela[i timp. Eu obi[nuiesc s` spun c` noi, cei carelucr`m aici, suntem noroco[i, pentru c` lucr`m numaicu oameni ferici]i. Cine s` fie trist când afl` c` va participala o misiune extern`? To]i sunt amabili, deschi[i, receptivi,binevoitori. {i to]i sun` zilnic s` întrebe dac` nu a maiap`rut ceva nou referitor la misiunea lor care începepeste o lun`. În acela[i, timp al]i trei-patru colegi,„localnici”, sunt prezen]i în birou, întrebând acela[i lucru.Pare un mic Turn Babel, dar cu r`bdare [i în]elegerereu[im s` le rezolv`m.

– Greut`]i întâmpinate?– Înainte s` vorbesc de dificult`]i, a[ vrea s` scot în

eviden]` sprijinul permanent pe care îl primim din parteaconducerii [i a colegilor din Statul Major al For]elorAeriene în rezolvarea tuturor problemelor ce apar înpreg`tirea [i desf`[urarea acestor activit`]i. Acest faptne-a ajutat s` putem organiza, f`r` sincope majore, toatemisiunile planificate.

Dificult`]i? În primul rând, cadrul legislativ referitorla finan]area activit`]ilor din domeniu, nu dep`[it, ci chiar„antic”, a[ putea spune. Modul de finan]are a acestoractivit`]i este reglementat de dou` acte normative vechide 12, respectiv 15 ani (HG-552/1992 [i HG-518/1995),care au fost concepute dup` realit`]ile perioadei„mineriadelor” [i nu prea mai au \n comun mare lucru curealitatea anului 2007 (România ca ]ar` membr` NATO[i UE).

A[ men]iona, apoi, birocra]ia aviz`rii chiar [i a celeimai simple activit`]i. Tot felul de structuri au trecute înatribu]ii avizarea acestor misiuni, marea majoritate f`rà avea vreo tangen]` vizibil` cu ele. Avem rapoartepentru misiune care sunt adev`ra]i „pomi de Cr`ciun”,cu 14-16 [tampile [i avize care spun c` „aviz`m caactivitatea s` se desf`[oare în condi]iile legale”, ca [icum cineva ar fi cerut acordul ca activitatea s` sedesf`[oare ilegal. Toate acestea înseamn` timp pierdut,discu]ii inutile [i încerc`ri de a trece peste obtuzitatea [ifrica de r`spundere a unor persoane care chiar n-au nicio r`spundere în derularea activit`]ilor.

Din fericire, a[a cum spuneam [i mai înainte, avemsprijinul [i în]elegerea [efilor [i colegilor no[tri care neajut`, intervenind acolo, unde [i c#nd este necesar pentruca o anumit` situa]ie s` se deblocheze.

– Ce a[tept`ri ave]i de la viitor?– |n primul r#nd, ne dorim s` putem men]ine

standardele înalte [i respectul de care structura de rela]iiinterna]ionale a Statului Major al For]elor Aeriene sebucur` în rândul structurilor de specialitate. Suntem oechip` mic`, dar foarte unit`, care lucreaz` de mult timpîmpreun`, împ`rt`[im aceea[i viziune [i acela[i mod dea în]elege rolul nostru în angrenajul For]elor Aeriene.

Sunt convins c` vom putea s` îi ajut`m pe colegiino[tri din For]ele Aeriene s` duc` la bun sfâr[it toateactivit`]ile pe care [i le-au propus. Pentru c` avemasigurate condi]iile care s` fac` acest obiectiv posibil:voin]a [i sprijinul conducerii, cooperarea colegilor, un plancu activit`]i, fonduri asigurate în totalitate [i un colectivcare s` le pun` în practic` – Biroul Rela]ii MilitareInterna]ionale.

–V` mul]umesc frumos, domnule maior–V` mul]umesc frumos, domnule maior–V` mul]umesc frumos, domnule maior–V` mul]umesc frumos, domnule maior–V` mul]umesc frumos, domnule maior, [i v`, [i v`, [i v`, [i v`, [i v`doresc s` ave]i parte \n continuare numai de colegidoresc s` ave]i parte \n continuare numai de colegidoresc s` ave]i parte \n continuare numai de colegidoresc s` ave]i parte \n continuare numai de colegidoresc s` ave]i parte \n continuare numai de colegiferici]i!ferici]i!ferici]i!ferici]i!ferici]i!

A consemnat,c`pitan MIRCEA BARAC

Câteva din cele mai importante activit`]idesf`[urate sau care urmeaz` a se desf`[uraîn acest an sunt:

– Activit`]ile preg`titoare pentrudesf`[urarea misiunii de Poli]ie Aerian` în}`rile Baltice, BALTICA 2007;

– Exerci]iile [i antrenamentele în comun:ELITE 2007, CROSS LANDING 2007,CHASSEUR ACCOMPLI 2007, CARPA-THIAN EAGLE 2007, SNIPER LANCE 2007,COMMON QUEST 2007, NATO AIR MEET2007, NOBLE ASPECT 2007 etc.

– G`zduirea, în România, a Conferin]eiComandan]ilor Centrelor Multina]ionale deOpera]ii Aeriene (CAOC);

– Instruirea la simulatoare în SUA apersonalului ce deserve[te aeronavele C-130;

– Instruirea, de c`tre instructori dinFor]ele Aeriene Regale Olandeze a persona-lului ce deserve[te sistemele de rachetesol-aer HAWK.

Biroul Rela]ii Militare Interna]ionale: pcc Nicoleta {erban (referent despecialitate), maior Iulian M`creanu ([ef birou), c`pitan Mirel Barbu

(responsabil activit`]i NATO/PfP) [i maior Ovidiu Grigorescu (responsabilactivit`]i bilaterale)

SCHIMB DE EXPERIEN}~

26 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

Air Force militarytraining – American

prototype

Education, training and develop-

ment of non-commissioned officers is

a priority concern for US Air Force.

They are considered to embody “the

very spirit ad heart of the system

driving it forward 365 days a year”.

Their career development means a

sequence of courses and practical

experience in air bases creating a

h ighly e f f ic ien t and compet i t ive

environment. Only the best ones can

climb the pyramid-l ike system to

reach the top.

Dup` absolvirea modulului de instruc]ie militar`de baz`, tinerii militari din For]ele Aeriene ale SUAîncep instruc]ia de specialitate în BazaBazaBazaBazaBaza AerianÀerianÀerianÀerianÀerian`KesslerKesslerKesslerKesslerKessler,,,,, pentru a deprinde abilit`]ile tehnice. Perioadade preg`tire variaz` de la dou` s`pt`mâni, la nou`luni, în func]ie de specialitatea aleas`.

Accentul se pune pe în]elegerea conceptelor,teoriilor, aplica]iilor, pe baza cuno[tin]elor anteriordobândite (colegiu sau calificare într-o meserie), dar[i studiului individual. Aceast` preg`tire are caractergeneral, toate c`r]ile [i manualele fiind la nivelulminimal (BASIC).

Un rol important în instruirea de specialitate îl ausimulatoarele [i folosirea computerului. Nivelurile depreg`tire specifice instruc]iei de specialitate a solda]ilordin For]ele Aeriene ale Statelor Unite sunt 3, 5, 7, 9.

La absolvirea instruc]iei de specialitate, tineriimilitari primesc nivelul 3. Cu acest nivel sunt repartiza]ila locul de munc` în bazele aeriene.

Prin activitatea desf`[urat` la locul de munc`,absolventul î[i perfec]ioneaz` deprinderile [i, pe bazaunei liste de abilit`]i, dup` 18–22 luni, sus]ine examenpentru ob]inerea nivelului 5. Abilit`]ile se deprind pemai multe tipuri de tehnic` [i se pot schimba pe bazapracticii din teren. De[i în For]ele Aeriene exist` 225

de specialit`]i, teoria [i modul de gândire sunt acelea[i.Exigen]a este maxim`, nu se fac „scurt`turi” [i

se înva]` totul în am`nunt. De exemplu, la examenulde final al cursului de controlor trafic aerian, doar 55la sut` din cursan]i au absolvit, restul de 45 la sut`fiind trecu]i în alte specialit`]i.

Un rol important în instruirea personalului îl de]ineinformatica, iar dotarea laboratoarelor este de ultim`genera]ie. Monitoarele sunt egale cu num`rulstuden]ilor [i nu exist` unit`]i centrale individuale.Într-o sal` exist` o singur` unitate central` modulizat`,iar în clase exist` doar tastatur`, mouse [i CD-player.

Clasele sunt identice din ra]iuni economice. Astfel,dac` exist` o problem` de orice natur` în una dinclase, cursan]ii se mut` într-o alt` clas`, reluândaplica]ia exact din punctul în care s-au oprit.

În cadrul cursului exist` o echip` mobil` deinstructori, care pred` informatica [i modul de lucrucu diferite programe în bazele aeriene, în func]ie denecesit`]ile concrete de preg`tire care apar. Înprezent, se lucreaz` la virtualizarea calculatoarelor,astfel încât doi sau trei utilizatori s` foloseasc` acela[icalculator, în acela[i timp [i fiecare \n domeniul careîl intereseaz`.

Pe toat` perioada instruc]iei de specialitate,solda]ii voluntari sunt caza]i încampusuri, cl`diri de garsoniere,câte unul în camer`, cu facilit`]ide petrecere a timpului liber (club,sal` de for]`, bibliotec`). Dinpunct de vedere al desf`[ur`riiprogramului zilnic [i al disciplinei,instruc]ia de specialitate cunoa[te3 faze, astfel:

– Faza I,Faza I,Faza I,Faza I,Faza I, cu o durat` de 14zile. Aceast` faz` este deosebitde restrictiv`, în sensul în caresolda]ilor le sunt inspectatecamerele o dat` pe s`pt`mân`,existând foarte multe interdic]ii;

– Faza IIFaza IIFaza IIFaza IIFaza II începe din a 15-a

zi [i pân` în ziua 35 [i este mai pu]in restrictiv`. Solda]iipot ie[i în weekend, au dreptul s`-[i petreac` timpulcu membrii de familie, au dreptul s` consume moderatalcool, pot beneficia de învoiri în limita a 25 mile etc;

– Faza III Faza III Faza III Faza III Faza III începe din a 36-a zi [i dureaz` pân` lasfâr[itul instruc]iei de specialitate [i este faza cea maipu]in restrictiv`.

Fiecare faz` are o culoare distinctiv` (alb, verde,galben) [i fiecare cursant prime[te un cardcorespondent fazei în care se instruie[te, pe care îlprezint` de fiecare dat` când intr` în cl`dire.

Preg`tirea grada]ilor

[i a subofi]erilor

PPPPPreg`tirea grada]ilor [i a subofi]erilor se face înUniversitatea Aerului din BazaBazaBazaBazaBaza Aerian` MaxwellAerian` MaxwellAerian` MaxwellAerian` MaxwellAerian` Maxwell. Aicieste locul unde instruc]ia se împlete[te cu educa]iapentru formarea militarului complet.

Universitatea Aerului Maxwell are în compunereurm`toarele institu]ii de preg`tire pentru subofi]eri:[coala pentru airman senior, unde ace[tia sepreg`tesc pentru primele lor sarcini [i înva]` s`conduc` un grup, devenind astfel coordonatori degrupuri mici (supervizori); Academia de subofi]eri;Academia pentru subofi]eri seniori; Curs pentrusubofi]erii de comand` care vor lucra în problemelestrategice.

Datorit` faptului c` pentru func]iile din vârfulpiramidei sunt necesare studii superioare de scurt`durat`, pe aceea[i platform` de înv`]`mântfunc]ioneaz` Colegiul For]elor Aeriene, cu o duratà studiilor de doi ani.

Colegiul armonizeaz` preg`tirea din societateacivil` cu preg`tirea militar`. Pentru cei care auspecialit`]i tehnice, este necesar s`-[i continuestudiile în acele specialit`]i. De asemenea, colegiulcompleteaz` procesul de preg`tire al tuturorinstitu]iilor de \nv`]`m#nt ale For]elor Aeriene,\ncuraj#ndu-se \n acest fel studiul suplimentar.

INSTRUC}IA MILITARILOR DIN FOR}ELE AERIENE– modelul american –

INSTRUC}IA MILITARILOR DIN FOR}ELE AERIENEInstruc]ia

de specialitate

(continuare din num`rul anterior)

Concentrarea reprezint` un factor important \nprocesul de instruc]ie

SCHIMB DE EXPERIEN}~

27CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

Din ra]iuni economice, se folose[te pe o scar` totmai larg` înv`]`mântul la distan]`, cu eficacitatenumeric` deosebit`.

Toate aceste academii [i cursuri pentru subofi]erisunt conduse de subofi]eri seniori, iar responsabilitateainstruirii este atributul exclusiv al acestora.

Comandantul Universit`]ii Aerului, precum [i cel alColegiului For]elor Aeriene supravegheaz` bunul mersal tuturor activit`]ilor, având o viziune de ansambluasupra acestora.

Misiunile Universit`]ii Aerului sunt urm`toarele:preg`tirea cursan]ilor pentru misiunile viitoare;des`vâr[irea aptitudinilor intelectuale prin diverseinstruiri academice; oferirea de informa]ii privind putereaaerian`, puterea spa]ial` [i ciberspa]ial`, în scopulzborurilor întrunite; educa]ia profesional` continu`

(PCE) [i instruirea tehnic` pentru diferite specialit`]i,precum controlori trafic aerian, istorici, asisten]i capelani,first sergents (aproximativ 15 ani de serviciu).

Colegiul de doctrin` aerospa]ial`, cercetare [ieduca]ie preg`te[te subofi]eri care vor lucra în domeniulplanific`rii strategice pentru r`zboi.

Institutul Tehnologic al For]elor Aeriene asigur`educa]ia profesional` continu` (PCE) [i instruireatehnic` pentru diferite specialit`]i: ingineri civili, servicii,sisteme [i logistic`. În completare, Institutul Tehnological For]elor Aeriene asigur` un num`r limitat de programede master pentru subofi]eri.

Evolu]ia în carier` a subofi]erilor americani implic`parcurgerea diferitelor cursuri ale academiilor din cadrulUniversit`]ii Aerului. Nu po]i s` promovezi f`r` a fipreg`tit s` ocupi o func]ie superioar`. Pe tot parcursulcarierei, subofi]erii din For]ele Aeriene, pentru a-[iasigura nevoile de preg`tire, se întorc de mai multe oriîn aceast` universitate, institu]ia devenind astfelemblematic` pentru sistemul de preg`tire a subofi]erilordin For]ele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii.

Respectarea

simbolurilor na]ionale,

a istoriei [i a

tradi]iilor militare

Un rol important în educa]ia militarilor americaniîl are tradi]ia pentru cultivarea spiritului de înving`tor.Drapelul na]ional se reg`se[te în toate s`lile depreg`tire, precum [i într-un loc central în cadrul bazei.

Absolvirea tuturor cursurilor de instruire [i decarier` se face cu fast, printr-un ceremonial la caresunt invita]i instructorii, responsabilii de grup`, [efulcursului [i membrii de familie. Scopul acestuiceremonial este de a ar`ta importan]a preg`tirii pentru

evolu]ia în carier` [i treaptaparcurs` în des`vâr[irea camilitar.

În cadrul Academiei exist` unmuzeu al subofi]erilor, în care esteprezentat` întreaga istorie acorpului subofi]erilor din For]eleAeriene ale Statelor Unite aleAmericii de la începuturi [i pân`în prezent, un monument cu eroiic`zu]i la datorie în r`zboaielepurtate, precum [i un memorial cutoate personalit`]ile corpuluisubofi]erilor care au contribuit prinac]iunile lor la promovarea imaginiiacestui corp.

În fiecare din bazele vizitateexist` memoriale dedicate subofi]erilor c`zu]i ladatorie, exist` col]uri dedicate celor care au fost ale[iSubofi]erul Anului sau celor care s-au eviden]iat prinactivit`]ile desf`[urate. Subofi]erii americani dinFor]ele Aeriene vorbesc cu mândrie despre tradi]iile[i istoricul corpului lor, despre cei 15 chief (consilierii[efului Statului Major al For]elor Aeriene Americane)care au, de asemenea, un spa]iu special dedicat lorîn fiecare baz`.

Chief-ul nu are abilit`]i tehnice, deoarece poate[i [tie s` conduc` orice structur` de subofi]eri dinFor]ele Aeriene.

Doar 1% din subofi]eri pot ajunge chief, deoarecenum`rul lor este controlat de Congresul Statelor Unite.Chief-ul este foarte rar mutat din zona unde î[idesf`[oar` activitatea, [i asta la dorin]a lui expres`.

Maistru militar clasa ICLEMENTIN ISPR~VNICELU

TTTTTurururururnul:nul:nul:nul:nul: Dup` aterizare, merge]ispre Taxiway Alpha 7, Alpha 5,Whiskey 2, Delta 1 [i Oscar 2.

Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: Unde e asta? Noi nucunoa[tem organizarea aeropor-tului.

TTTTTurururururnul:nul:nul:nul:nul: Nu-i nimic. {i eu suntdoar de dou` zile aici.

***Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: Rog s` ne permite]i

decolarea.TTTTTurururururnul:nul:nul:nul:nul: Regret`m, n-avem

planul vostru de zbor. |ncotrozbura]i?

Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: Spre Salzburg, ca \nfiecare luni.

TTTTTurururururnul:nul:nul:nul:nul: Da, dar azi e mar]i.Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: Cum? P`i \n cazul `sta

avem liber.***

TTTTTurururururnul c`tre pilotul amator:nul c`tre pilotul amator:nul c`tre pilotul amator:nul c`tre pilotul amator:nul c`tre pilotul amator:Cine e la bord?

Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: Pilot, doi pasageri [i unc#ine.

TTTTTurururururnul, dup` aterizarea “jumu-nul, dup` aterizarea “jumu-nul, dup` aterizarea “jumu-nul, dup` aterizarea “jumu-nul, dup` aterizarea “jumu-lit`“ a pilotului amator:lit`“ a pilotului amator:lit`“ a pilotului amator:lit`“ a pilotului amator:lit`“ a pilotului amator: {i totu[i,de ce a]i l`sat c#inele la comenzi?

***TTTTTurururururnul:nul:nul:nul:nul: Comunica]i ETA-ul

(estimated time of arrival).Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: “Hmmmm… Mar]i mi-ar

conveni cel mai mult.***

TTTTTurururururnul c`tre un pilot, care anul c`tre un pilot, care anul c`tre un pilot, care anul c`tre un pilot, care anul c`tre un pilot, care aefectuat o aterizare deosebit deefectuat o aterizare deosebit deefectuat o aterizare deosebit deefectuat o aterizare deosebit deefectuat o aterizare deosebit dedificil`:dificil`:dificil`:dificil`:dificil`: O aterizare nu trebuie s`fie un mister. Pasagerii trebuie s`[tie c#nd au aterizat.

Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: Nu-i nimic, c` oricumaplaud`!

***Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul:Pilotul: Aici nu exist` un Fallow-

me car?TTTTTurururururnul:nul:nul:nul:nul: Negativ. Ave]i grij` cum

ajunge]i singur la poart`.***

Ofi]erul de avia]ie face remarcicritice la adresa infanteriei. Vine unofi]er de infanterie [i zice:

– Ave]i ceva \mpotriva infan-teriei?

La care ofi]erul de avia]ie:– Da, napalm…

Condi]iile de via]` imit` realitatea \nt#lnit`pe c#mpul de lupt`

28 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

EXERCI}IU BILATERAL

F or]ele Aeriene Rom#ne auimplicat la exerci]iul desf`[uratconform Memorandumului de

|n]elegere, semnat \ntre MinisterulAp`r`rii din Ungaria [i Ministerul Ap`r`riidin Rom#nia, patru elicoptere IAR-330,personal tehnic [i personal de asiguraremedical`, apar]in#nd Bazei 71 AerieneC#mpia Turzii. Aflat la a doua edi]ie,CROSS LANDING a avut ca scop antre-narea echipajelor de elicoptere [i apersonalului \n opera]ii comune de cùtare-salvare, acordarea reciproc` de servicii decùtare-salvare pentru aeronavele militare,echipajele [i pasagerii acestora \n situa]iide urgen]`, \n spa]iul aerian din apropiereafrontierei de stat dintre cele dou` ]`ri,exersarea procedurilor opera]ionale \ncoresponden]` cu acordurile [i proto-coalele – at#t cele inter-na]ionale, c#t [i cele comu-ne – \n vigoare.

Anul acesta, exerci]iula avut dou` faze, desf`[u-rate pe r#nd \n cele dou`]`ri participante. Termeniipreliminari prevedeau ca\n perioada 24–26 septem-brie, s` aib` loc misiuni decùtare-salvare \n zonaRoszaly din Ungaria [ievacu`ri medicale c`trespitalul din Debrecen,pentru ca \ntre 1–3 octom-brie, acela[i gen de misi-uni s` se execute \n zonaVinga [i aerodromul Giarmata.Deschiderea festiv` a CROSS LANDING2007 a fost f`cut` de c`tre directorii de

exerci]iu, locotenent-colonelul dr.Norbert Janka, din partea ungar`, [icomandorul Marian Petru[, din partearom#n`, \n prezen]a comandan]ilor celordou` baze aeriene implicate \n exerci]iu,generalul de flotil` aerian` IonAvram, comandantul Bazei 71 Aerian`C#mpia Turzii, [i colonelul ImreLamos, comandantul Regimentului 86Elicoptere Szolnok.

Pe data de 25 septembrie, elicopterelerom#ne[ti au executat un zbor derecunoa[tere a aerodromurilor dinUngaria, aflate pe o f#[ie de 100 km de-alungul grani]ei comune (Szolnok,Debrecen, Nyireghihaza [i Bekeszaba),posibile locuri de interven]ie. Exerci]iulde antrenament a avut loc \n ziuaurm`toare [i a constat \n interven]ia lalocul producerii unui accident aviatic

(fictiv) dintre dou` elicoptere cu personalmilitar. Pentru partea rom#n`, acesta a\nceput cu a ler tarea serv ic iu lu i

MEDEVAC – 2 IAR-330 de la Baza 71Aerian` C#mpia Turzii. Trecerea acestuiala codul ro[u, care \nseamn` interven]ie,a implicat decolarea [i zborul c`treteritoriul ]`rii vecine. Pe parcursulzborului, pilo]ii au primit misiunile ceurmau a fi \ndeplinite [i care au constat\n cùtarea, salvarea [i recuperarea unuipilot disp`rut, acordarea ajutoruluimedical de urgen]` pentru patru persoanegrav r`nite, \mbarcarea [i evacuareamedical` a personalului r`nit, predareaacestuia c`tre serviciul de ambulan]` alspitalului din Debrecen.

Conform termenilor preliminari,antrenamentul din Rom#nia, derulat \nzona Vinga, a avut acela[i scenariu ca [i \n]ara vecin`. Elicopterele rom#ne[ti [i celemaghiare au intervenit la un accident fictivdintre dou` elicoptere [i au evacuat r`ni]iidin zona Vinga pe aerodromul Giarmata,pentru a fi prelua]i de serviciile medicale.

La \ncheierea exerci]iului at#t partearom#n`, c#t [i cea maghiar` s-au ar`tatmul]umite de modul de cooperare [icoordonare dintre echipajele participante.Directorul de exerci]iu din partea rom#n`,comandorul Marian Petru[, a declarat c`“ac]iunile desf`[urate anul acestane-au permis s` constat`m nivelulde preg`tire pe linie de cùtare-salvare [i evacuare medical`. Credc` pilo]ii no[tri [i-au doveditcapacitatea, iar mijloacele pe carele-am implicat s-au ar`tat perfectcompatibile cu tipurile de misiunedesf`[urate”.

Locotenent-comandorMARIAN DOBRE

CROSS LANDING 2007

A detachment belonging to Romanian

Air Forces took part in Romanian and

Hungarian bi-lateral Search and Rescue

Exercise “CROSS LANDING 2007”, held

within the common border area from 24th

September to 4th October.

|n perioada 24 septembrie– 4 octombrie, undeta[ament al For]elorAeriene Rom#ne aparticipat la exerci]iulbilateral rom#no-ungar decùtare-salvare \n zona defrontier` comun`, CROSSLANDING 2007.

29CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

INFORMARE

În cea de-a doua perioad` a luniiaugust a.c., o delega]ie de ofi]eriapar]inând For]elor Aeriene Poloneze aefectuat o vizit` de lucru în România,în cadrul unui schimb de experien]` cuFor]ele Aeriene Române în domeniulradioloca]iei.

Activitatea de cooperare cu parte-nerul polonez privind tematica instruiriiîn domeniul radioloca]iei a debutat înanul 2006, cu o prim` vizit` areprezentan]ilor For]elor AerienePoloneze în România. Vizita din acestan constituie o completare a inform`riireciproce [i a schimbului de experien]`privind modalit`]ile proprii de executarea instruirii personalului în domeniulmentenan]ei, al planific`rii [i organiz`riimentenan]ei [i al asigur`rii suportuluilogistic în domeniul radioloca]iei.

Cu aceast` ocazie, reprezentan]iiFor]elor Aeriene Poloneze au prezentatmetodele de instruire în domeniulsuportului logistic pentru echipamen-tele radar aflate în dotarea proprieistructuri, precum [i aspecte legate demodul de organizare al For]elor AerienePoloneze.

Astfel, For]ele de Radioloca]ie,component` a For]elor AerienePoloneze, se afl` în plin proces demodernizare [i restructurare, acestafiind preconizat a se încheia în anul2010. Organizarea actual` are la baz`dou` brig`zi de radioloca]ie, fiecaresubordonând dou` batalioane deradioloca]ie. La momentul încheieriiprocesului de restructurare, va existao singur` brigad` de radioloca]ie, avândîn compunere 4 batalioane de radiol-oca]ie organizate pe posturi radar.

În momentul de fa]`, tehnica deradioloca]ie aflat` în dotarea armateipoloneze este în mare majoritate deproduc]ie intern`, urmând ca o partedin cea existent` s` fie modernizat` [i,de asemenea, s` fie achizi]ionat` dinimport tehnic` nou` (3 sisteme radarRAT-31 DL). Radarele RAT-31 DL,împreun` cu suportul logistic aferent,vor fi achizi]ionate cu fonduri NATOcomune.

Sistemul de supraveghere aerian`preconizat a exista la sfâr[itul anului2010 va avea în compunere: 6 radaretridimensionale pentru distan]e mari( 3 RAT-31 DL [i 3 NUR-12M), cuprinse

MENTENAN}ATEHNICIIDERADIOLOCA}IE

în sistemul de supra-veghere de baz`; 19radare (de produc]ieproprie: ODRA, NUR)pentru satisfacerea cerin-]elor de descoperire laîn`l]imi mici.

În prezent, sistemulde supraveghere aerian`al Poloniei dispune de ocomponent` (sistemul desupraveghere de baz`)conectat` la NATINADS –sistemul ASOC, [i o com-ponent` na]ional` – siste-mul DUNAJ, ut i l izatpentru centralizarea infor-ma]iei de la toate radareleîn func]iune. De remarcatfaptul c` toate radareledin dotarea For]elorAeriene Poloneze lu-creaz` în sistem auto-matizat [i sunt conectatela sistemul DUNAJ.

În cadrul discu]iilor,date fiind similitudinileîntre sistemele de supra-veghere aerian` româ-nesc [i cel polonez, s-audezb`tut probleme legate de organi-zarea acestora [i compatibilitatea cusistemele NATO. A fost identificat`, caproblem` comun`, necesitatea cript`riiinforma]iilor radar distribuite însistemele mai sus men]ionate [idificult`]ile legate de implementareaacesteia.

Mentenan]a radarelor din dotareaFor]elor Aeriene Poloneze se execut`,în func]ie de gradul de complexitateal lucr`rilor, de c`tre personal specia-lizat, prin intermediul a dou` atelieremobile [i al centrului de mentenan]`(ambele aflate în subordinea structuriilogistice centrale la nivelul întregiiarmate). Pentru defec]iunile com-plexe, care nu pot fi remediate dec`tre structurile interne, precum [i

pentru asigurarea pieselor de schimb,se solicit` interven]ia produc`toruluiechipamentelor radar. În acest sens,Polonia are avantajul de a avea îndotare, în exclusivitate, radareproduse în ]ar` [i, drept urmare,beneficiaz` de acces facil la piese deschimb [i suport logistic.

În arma radioloca]ie mai exist`militari \n termen, procesul de instruireal acestora fiind similar cu cel existentîn trecut în România. Corpul mai[trilormilitari a fost desfiin]at, existând practico singur` categorie –subofi]erii (NCOs).Înaintarea în grad este posibil` prinabsolvirea de cursuri speciale, cu duratade 10 luni, perioad` în care sedobândesc cuno[tin]ele de specialitateexclusiv pentru tehnica pe care ace[tiavor fi încadra]i în prima func]ie. Nuexist` o institu]ie de înv`]`mânt similar`cu {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eripentru For]ele Aeriene Române.

Ofi]erii de radioloca]ie sunt selec-]iona]i dintre absolven]ii înv`]`mântuluipolitehnic [i desf`[oar` preg`tiretehnic` de specialitate timp de un anînainte de fi numi]i în prima func]ie,întrucât Academia Tehnic` nu maiorganizeaz` cursuri de lung` durat`pentru formarea speciali[tilor. Înain-tarea în grad a ofi]erilor pân` la gradulde c`pitan este condi]ionat` deabsolvirea cursurilor corespunz`toare,iar pentru gradul de maior este necesar`absolvirea cursurilor AcademieiNa]ionale de Ap`rare.

Colonel ILIE CAMEN}U

– schimb de experien]`rom#no-polonez –

MENTENAN}ATEHNICIIDERADIOLOCA}IE

REPORTAJ

30 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

everia este scurt`... Drumulforestier, paralel cu o cale ferat`ce ne aminte[te de moc`ni]a

R`[inarilor, impune tranzitul rapid c`trerealitate.

Primul radar de acest tip amplasat\ntr-o loca]ie apar]in#nd Statului Major alFor]elor Aeriene, primul complex evaluatde structurile SHAPE, din cadrulprogramelor de dezvoltare [i evaluare aleAlian]ei Nord-Atlantice, FPS-ul 117 de laOvidiu este, probabil, [i cel mai avansat.Din toate punctele de vedere...

Recenta restructurare prin care atrecut unitatea, reducerea anumitorcapabilit`]i referitoare la personal [ielemente de logistic` au f`cut ca, \n final,datorit` aplic`rii principiului promov`riipe criterii de competen]`, structura s`devin` mai puternic`, mai performant`.“Sigur c` astfel de etape sunt extrem dedureroase, mai ales pentru anumitecategorii de personal, [i aici m` refer \nspecial la personalul civil contractual.Important este ca la cap`tul acestor etapes` g`sim lini[tea necesar` ob]ineriimaximului de performan]` profesional`,s` existe un orizont determinat al cariereiulterioare”, ni s-a destìnuit comandantulunit`]ii, maiorul Mihai Apopei.

“Sita” restructur`rii a p`strat, \n modfericit – pentru colectivul de la Ovidiu –,numai profesioni[ti. Indiferent de grad,v#rst` sau sex, to]i militarii de la radar se

Continu#nd periplul radio-digital prin ]ar`, \n speran]arealiz`rii unei radiografii complete a implement`riisistemelor digitale de detec]ie \n For]ele Aeriene

Rom#ne, am ajuns la Ovidiu – cea de-a treia etap` aciclului propus. Briza m`rii \nc` suna prietenos, de[i

toamna ap`sa cu putere pedala temperaturilor sc`zute,\n timp ce c`r`miziul copacilor din mica p`dure ce

\nconjoar` radarul \ndemna la melancolii acute.

THE HAGI’S BALL

The FPS-117 radar from Ovidiu

represents the base of digal radars

in Romanian Air Forces. Also, he

is the first one that fullfield the

steps of NATO evaluation,

concluded with “the best”

qualificative on the SHAPE

evaluation and development

programm.

reg`sesc \n cursuri de limb` englezàbsolvite cu “stanaguri” maxime, \nprograme de implementare a cuno[-tin]elor despre obiectul muncii – radarulFPS-117 – sau \n proiectarea pe etapeconsecutive a acumul`rii datelor deexploatare a sistemelor GAP FILLER.

Principalul atu \l reprezint` tinere]eamilitarilor [i dorin]a nedisimulat` a

acestora de perfec]ionare.De altfel, locotenentulGabriel Mocanu, promo-]ie 2005, consider` c`pasiunea [i consecven]apentru aprofundarea cu-no[tin]elor reprezint`factorii determinan]i \nexploatarea radarului.“Singura noastr` alterna-tiv` este munca asidu`,receptarea [i punerea \n

practic`, de la colegii no[tri mult maiexperimenta]i, a cuno[tin]elor [i a<<fine]urilor>> practice. Mai ales c`, pestedoar c#teva luni, vom parcurge o alt` etap`\n programul TECHEVAL, respectiv onou` evaluare condus` de structura despecialitate de la SHAPE”, ne-a declaratlocotenentul Mocanu, [ef tur` serviciuradar.

Colegul sù, locotenentul BogdanRusu, [ef tur` la acela[i serviciu radar,este [i mai tran[ant. “|n perioada 17–21septembrie, am participat la exerci]iulNEWFIP 07 (New Electronic WarfareFirst Integration Period), exerci]iu der`zboi electronic. Rezultatele au fostpozitive, \ns` am sim]it c`, la fel ca \n oricedomeniu, mai este loc de cre[tere aperforman]elor”.

|ns` pasiunea [i eforturile personalenu sunt o solu]ie pentru toate problemelece pot ap`rea \n desf`[urarea activit`]ii.Astfel, diminuarea personalului, \n specialla categoriile sgv-i[ti [i p.c.c., a creat oanumit` turbulen]` \n executareaserviciilor, prin efectuarea de sisteme detur` dese [i obositoare, sau a rezolv`riidiverselor probleme de natura cazarm`rii.Sprijinul acordat, pe aceast` ultim`component`, de c`tre o structur` apar-]in#nd Statului Major al For]elor Navale,cu care subunitatea de la Ovidiu \mparteloca]ia, este, de multe ori, hot`r#tor. |naceste condi]ii, micile inadverten]e deordin logistic g`sesc rezolv`ri pozitive,

“MINGEA LUI HAGI”– radarul FPS-117 de la Ovidiu –

Maiorul MihaiApopei,comandantulradarului

REPORTAJ

31CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

prin re\mp`r]irea sarci-nilor [i “\mbog`]irea” atri-bu]iilor personale.

Oamenii au \nv`]at s`nu se lase prad` greu-t`]ilor. Sunt fermi convin[ic` au o datorie moral` fa]`de colegii lor de breasl`.Sunt primii care au \nceputaceast` aventur` a radio-loca]iei digitale, sunt ceicare trebuie s` dea tonul.Munca de la radar nu paregrea pentru nimeni. De[i,niciodat`, nimic nu esteu[or.

“Lucrul \n echip` estedeterminant. Nici o clip` nu am sim]itexprimarea vreunui tratament prefe-ren]ial, nici un moment nu m-am reg`sitpe o treapt` inferioar` fa]` de colegii mei.Suntem un colectiv, suntem un grup.Aproape o familie...”, se confeseaz` unadintre cele dou` femei din corpul

mai[trilor militari [i subofi]erilor celucreaz` \n turele de la radar, maistrulmilitar clasa a V-a Elena DanielaNoaghi, specialist V comand` radar.

Bucuria apartenen]ei la o structurùman-rela]ional` bine definit` face caexprimarea tinerei specia-liste s` devin`… special`.Militarul p`le[te, rar, dardefinitoriu, \n fa]a simpli-t`]ii omului. Pentru o clip`ce o dorim perpetu`, nebucur`m s` vedem c`, peviitor, \ndeplinirea atribu-]iilor [i, implicit, a misiu-nilor ordonate, va avea labaz` devotamentul mili-tarului [i d`ruirea omului.

“Sus]in p`rerea colegeimele. A[ dori doar s` adaugc` exist` [i momente \ncare fiecare dintre noi avemperioade de cump`n`. Pro-blemele personale, uneori,ne cople[esc. Vreau s` credc`, datorit` comunic`riiexcep]ionale dintre noi,l`s`m mereu aceste proble-me la un nivel minim, deajuns pentru \ncadrarea

performan]elor ob]inute \n cerin]eleimpuse. Disponibilitatea radarului de 98%[i cele peste 70.000 de ore de func]ionarela capacitate maxim` a acestuia ne staum`rturie”, completeaz` opinia camaradeisale maistrul militar clasa a II-aMarian Dache, operator 1 radar.

Plec`m de la Ovidiu cu con[tiin]a\mp`cat` a realiz`rii \nc` unui materialdespre radarul FPS-117, dar, mai ales, aunei pove[ti despre oamenii ce lucreazàici, \n curtea \n care a poposit “mingealui Hagi”, a[a cum este cunoscut radarul\n con[tiin]a localnicilor. |nc` o dat`,ace[tia au dep`[it a[tept`rile jurnalistului,dovedind c` pasiunea [i munca sus]inut`conduc la formarea unei adev`rate echipede profesioni[ti.

Au consemnatPlutonier-major

SORIN S~FTOIUFotoreporter

ADRIAN SULT~NOIU

Speciali[ti \n medicina[i psihologiaaeronautic`

s-au reunit la Bucure[ti

Ministrul ap`r`rii, Teodor Mele[-canu, a participat \n data de 2 noiembrie,la deschiderea sesiunii \n plen a celuide-al XIII-lea Simpozion anual decomunic`ri [tiin]ifice de medicin` [ipsihologie aeronautic`, organizat laInstitutul Na]ional de MedicinÀeronautic` [i Spa]ial` “General doctoraviator Victor Anastasiu”, din Bucure[ti.

Adres#ndu-se participan]ilor, Teo-dor Mele[canu a ar`tat c` “p#n` nudemult, conceptul de siguran]` azborului rezerva factorului uman un rolsecundar, eforturile fiind \ndreptate, \ngeneral, spre rezolvarea problemelor denatur` tehnic`, \n timp ce pilo]ilor le erarezervat un rol secundar \n aceastècua]ie”. Ministrul ap`r`rii a ar`tat c`

munca speciali[tilor din medicina [ipsihologia aeronautic` a readus \n prim-plan omul, cel care piloteaz` aparatul dezbor, cel c`ruia \i sunt necesareaptitudini, calit`]i fizice [i psihicedeosebite, \n condi]iile \n care mane-vreaz` o aparatur` complex` [i particip`la misiuni al`turi de cei mai buni pilo]iai lumii.

Simpozionul, organizat de Socie-tatea de Medicin` Aeronautic` dinRom#nia [i Institutul Na]ional deMedicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, lacare particip` speciali[ti militari [i civili\n medicin` [i psihologie aeronautic`din \ntreaga ]ar`, are \nscrise pe agend`dezbateri [tiin]ifice, prezent`ri, sesiunide lucru pe specialit`]i medicale,dedicate l`rgirii orizontului deinforma]ii [i dezvolt`rii practiciimedicale.

“Centru de excelen]` pentru activi-t`]i medicale, Institutul Na]ional deMedicin` Aeronautic` [i Spa]ial`<<General doctor aviator Victor Anas-tasiu>> are ca principal` misiuneselec]ia, expertiza [i men]inereacalific`rii personalului aeronautic militar[i civil (pilo]i, personal de bord,para[uti[ti etc.)”, a spus organizatorulevenimentului, colonelul dr. MarianMacri.

Tinere]e [iprofesionalism

– maistrulmilitar cls. a

V-a ElenaNoaghi

Grupulelectrogen –

sprijin activ lamisiunileradarului

Reprezentarerela]ional` om –natur` – tehnic`

TEHNIC~

32 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

În anii ‘30 au ap`rut noi dispozitive, uneleavând la baz` giroscoapele lui Sperry, altelefolosind captarea aerului prin prize de aer pentrua determina viteza [i altitudinea (tubul Pitot).

Informa]iile de naviga]ie erau prezentate peun num`r de [ase aparate de baz` – un indicatorde atitudine, un indicator de vitez` vertical`(variometru) – care indica viteza de urcare sau decoborâre, un indicator de vitez` (vitezometru), unindicator de viraj [i înclinare, un indicator de cap –care prezenta cursul compasului magnetic, [i, înfine, altimetrul. Aceste instrumente sunt folosite [iîn prezent.

Tot în anii ’20, au ap`rut [i primele mijloacede radionaviga]ie. Astfel, \n anul 1926 a fostrealizat` cu succes prima comunica]ie radio cu solulîn ambele sensuri, iar în 1928 primele emi]`toare-receptoare se aflau deja în produc]ie de serie.Aparate telex instalate în sta]ii aflate de-a lungulrutei puteau transmite pilotului date despre stareavremii, iar pilotul putea folosi aceste sta]ii pentru aindica pozi]ia avionului.

Cel mai timpuriu mijloc de radionaviga]ie a fostdeterminarea distan]ei prin radio cu patru cursuri,

sistem care a început s`func]ioneze în 1929. Patru turnuriamplasate în col]urile unui p`tratemiteau literele A [i N în codulMorse. Un pilot care zbura de-alungul unuia din cele patrufascicule emise auzea în c`[tidoar un A sau un N. Sunetul seauzea mai puternic, dac` seapropia, sau mai încet, dac` sedep`rta de emi]`tor, adic` deunul din col]urile p`tratului. Dacàvionul vira la dreapta sau lastânga, pilotul auzea o liter`diferit`, care îi spunea în cesector a intrat. Fascicolele sesuprapuneau în unele locuri, iarzgomotul auzit de pilot era ca ocale audio pentru pilot.

Remember

La începuturile avia]iei, pilo]ii priveau în afaracabinei deschise pentru a identifica repere pe sol,cum ar fi drumuri, cì ferate, aeroporturi, în scopulde a identifica ruta de zbor. De asemenea, liniaorizontului folosea pentru a determina atitudineaavionului, adic` pozi]ia aripilor [i a botului avionuluiîn raport cu solul.

Odat` cu începerea zborurilor po[tale denoapte [i în orice condi]ii meteo, în anii ’20, auap`rut echipamente menite s` ajute pilo]ii înnaviga]ie [i în determinarea atitudinii avionuluicând solul nu era vizibil.

Echipamentele simple utilizate în aceaperioad` includeau dispozitive cu bul` – pentru aajuta la p`strarea zborului orizontal, un dispozitivde m`surare a presiunii la diferite altitudini –altimetrul, precum [i o busol` magnetic` simpl`,instalat` la bord sau ]inut` în mâna pilotului.

În 1929, Lawrence Sperry [i GyroscopeCompany au introdus o nou` tehnologie – orizontulartificial, ce func]iona pe principiul giroscopului.Folosind elemente sensibile ata[ate, dispozitivullui Sperry putea detecta for]ele care perturbaurota]ia stabil` a giroscopului, [i apoi putea ac]ionaasupra comenzilor avionului pentru a men]ineatitudinea corespunz`toare în zbor, atunci cândzborul la vedere nu era posibil.

Avionul Sperry Messenger avea un echipa-ment giroscopic instalat în fuzelaj, pentru a controlaaltitudinea [i direc]ia de zbor. Ulterior, dezvoltareacomenzilor giroscopice au condus la apari]iaprimilor pilo]i automa]i.

Tot peste decenii, dezvolt`ri ale sistemelorgiroscopice au condus la apari]ia sistemelor denaviga]ie iner]iale (INS) [i a sistemelor de ghidareiner]iale (IGS). Aceste sisteme m`soar` schim-b`rile în loca]ia [i altitudinea avionului care au avutloc de când acesta a p`r`sit solul. Aceste noidispozitive includ în construc]ie un accelerometru,pentru a determina schimb`rile de vitez` [ialtitudine. Determinând pozi]ia precis` a punctuluide plecare (latitudinea [i longitudinea) înainte dezbor, urm`rind dup` decolare fiecare schimbarede loca]ie, sistemul iner]ial îi poate indica pilotuluipe unde a zburat.

În 1933 existau cel pu]in 90 astfel de sta]ii,situate la o distan]` de 322 km una de alta, de-alungul sistemului de 29.000 km de turnuri luminoase[i balize rotative. Din nefericire, prezen]a mun]ilor,a cìlor ferate, a mineralelor sau perturba]iileatmosferice puteau distorsiona semnalul.

Apari]ia turnului

de control

Primul turn de control echipat cu radio a fostconstruit în Cleveland, Ohio, în 1930, [i avea oraz` de ac]iune de 24 km. Pân` în 1935, încàproximativ 20 de turnuri au fost construite. Pornindde la raport`rile primite prin radio de la pilot, uncontrolor putea urm`ri fiecare avion, notând pozi]iape o hart`, putea acorda unui avion permisiuneade decolare si aterizare, dar decizia pentru cea maibun` traiectorie de urmat îi apar]inea înc` pilotului.

Pân` la cel de-al Doilea R`zboi Mondial, înradionaviga]ie se foloseau frecven]e din gama celorfolosite în modula]ia în amplitudine (AM). Sistemeprecum cele de identificare automat` a direc]iei [ibaliza non-direc]ional` foloseau la început codulMorse, iar volumul mai puternic sau mai slab alsemnalului îi indicau pilotului dac` era pe rut`. Dup`r`zboi, au ap`rut sisteme cu emi]`toare în benzide frecven]e mai mari, permi]ând pilo]ilor s` zboaredinspre sau c`tre un anumit sector, de-a lungul uneilinii denumite radial`. Aceste sisteme deradionaviga]ie sunt suficiente pentru naviga]ia întreaeroporturi, dar nu sunt foarte precise [i nu asigur`toate informa]iile pentru a permite pilotului sàterizeze.

Tot pân` la începutul r`zboiului, naviga]ia sebaza pe informa]iile transmise prin radio de c`trepilo]i, privind pozi]ia lor relativ` fa]` de repere denaviga]ie cunoscute, pentru a ]ine avioanele ladistan]e de siguran]` unul fa]` de cel`lalt.

În timpul r`zboiului au început s` fie utilizate,ini]ial doar în scopuri militare, sistemele de detec]ie[i m`surare radio, adic` radarele. Pentru avia]ia

TEHNOLOGIA NAVIGA}IEIAERONAVELOR

TEHNOLOGIA NAVIGA}IEIAERONAVELOR

TEHNIC~

33CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

civil`, utilizarea ini]ial` a radarului era de a ]ineavioanele la distan]` unul de cel`lalt, [i nu pentrua le dirija c`tre un punct anume.

Ca urmare a unei teribile coliziuni aeriene, carea avut loc în anul 1956, deasupra Marelui Canion,între un Lockheed Super Constellation, alcompaniei TWA, [i un DC-7, al United Airlines, cea condus la moartea a 128 de persoane aflate labordul celor dou` aeronave, în Statele Unite s-auluat m`suri pentru dezvoltarea sistemelor radar, aprocedurilor de control al traficului aerian [i atehnologiilor pentru naviga]ia de precizie. Ulterior,acestea s-au generalizat în lumea întreag`.

|n prezent, sistemele de control al traficuluiaerian permit identificarea [i urm`rirea avioanelor,care apar ca ni[te simboluri generate de computer

pe ecranele radarelor, împreun` cu pozi]ia lor,altitudinea [i viteza, actualizate la fiecare câtevasecunde. Pilo]ii [i controlorii comunic` atât în fonie,cât [i prin transmisii de date, iar controlorii se

asistat` de GPS, cum este cazul avioanelor MiG-21 LanceR.

Sistemul GPS are la baz` sateli]i careorbiteaz` în jurul P`mântului, fiecare echipat cuun ceas atomic reglat dup` ora meridianuluiGreenwich, denumit` [i ora ZULU. Sistemele GPSde la bordul aeronavelor identific` semnalele de lacei mai apropia]i doi sateli]i într-un proces denumitachizi]ie. Timpul necesar semnalului s` parcurg`distan]ele creaz` triangula]ie între cei doi sateli]i [iaeronav`, oferindu-i astfel pilotului latitudinea [ilongitudinea avionului cu o precizie de mai pu]inde un metru.

Pentru evitarea coliziunii accidentale întreaeronave sau cu solul, avioanele au început s` fieechipate cu sisteme de avertizare [i evitare aacestora, denumite TCAS , respectiv GCAS.

În situa]ia în care în lume mai au \nc` locpr`bu[iri ale avioanelor, pentru identificarea rapidà pozi]iei, acestea sunt echipate cu emi]`toare delocalizare de urgen]` (ELT), care se activeazàutomat când pilotul intr` pe o frecven]` de urgen]`sau când avionul dep`[e[te o anumit` suprasarcin`la aterizare. Semnalul este transmis sateli]ilor careorbiteaz` deasupra zonei unde are loc pr`bu[irea,permi]ând localizarea rapid` [i salvarea unor vie]i.

|n concluzie, p`strând înc` neatinse multe dinprincipiile de baz` de la începuturile avia]iei,mijloacele moderne de naviga]ie permit cre[tereagradului de siguran]` a zborului aeronavelor, înparalel cu salturile uria[e în ceea ce prive[tecre[terea fiabilit`]ii structurilor, motoarelor [isistemelor de bord ale aeronavelor.

Ing. D~NU} VLAD

bazeaz` pe radar pentru urm`rirea aeronavelor [imen]inerea lor pe rut`. Avioanele au la bord sistemedenumite traspondere, care permit identificarea [ilocalizarea lor pe rut`.

De[i cabinele avioanelor din zilele noastre suntdominate de afi[aje digitale, informa]iile suntprezentate pe acestea într-un format similar celuide pe cele [ase aparate de baz` ce echipauavioanele începând din anii ‘20.

Era GPS-ului

Una din tehnologiile de dat` relativ recent`,care permite pilo]ilor s` determine cu precizie foartemare pozi]ia propriilor avioane oriunde pe glob în

câteva secunde, este sistemul de pozi]ionareglobal` sau GPS. Acest sistem a devenit mijloculprimar de naviga]ie în întreaga lume. Exist` [isisteme hibride, care utilizeaz` naviga]ia iner]ial`

Cinstire eroilor neamului

Joi, 13 septembrie a.c., reprezentan]i ai For]elor AerieneRomâne, ai autorit`]ilor locale [i ai organiza]iilor de veterani auparticipat la activit`]ile de comemorare a lui Aurel Vlaicu (94 deani de la moartea sa), desf`[urate la monumentul acestuia dinlocalitatea B`ne[ti, jude]ul Prahova. Ac]iunea a fost posibil` laini]iativa [i cu sprijinul Filialei C#mpina a Uniunii Na]ionale aCadrelor Militare \n Rezerv` [i Retragere (UNCMRR) [i alAsocia]iei Rom#ne pentru Propaganda [i Istoria Avia]iei.

Momentele ce au catalizat sentimentele celor prezen]i pentruavia]ie au fost reprezentate de ceremonialul militar [i religios,de depunerile de coroane, de discursul reprezentantului StatuluiMajor al For]elor Aeriene, generalul de flotil` aerian` LiviuBurhal`, [i, nu \n ultimul r#nd, de evolu]ia celor patru elicoptereIAR-316B [i cinci avioane IAK-52, apar]inând {colii de Aplica]iepentru For]ele Aeriene de la Boboc.

Gestul aviatorilor militari de a survola zona a fost un omagiuadus pionierului aerului Aurel Vlaicu [i zborului sù fr#nt pe 13septembrie 1913, \n \ncercarea acestuia de a trece Mun]ii Carpa]icu aparatul sù de zbor, proiectat [i construit integral în România.

Zeci de localnici din B`ne[ti, dar [i [oferi care tranzitau zonas-au oprit s` priveasc` mitingul aviatic organizat cu aceastòcazie, amplific#nd astfel emo]iile participan]ilor.

Manifestarea s-a \ncheiat cu promisiunea conducerii FilialeiC#mpina a UNCMRR de a \nfiin]a, pe loca]ia de la B`ne[ti, unmuzeu memorial Aurel Vlaicu, care s` prezinte, ca pies` derezisten]`, o copie fidel` a aparatului de zbor “Vlaicu 2”.

Plutonier-major SORIN S~FTOIU

SPORT {I LITERATUR~

34 CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

ARTA DE A CREA

ART~

M`d`lina Cincan, n`scut` la 25 octombrie1988, este în prezent student` a Academiei For]elorAeriene, specialitatea avia]ie.

Pasionat` de art`, dar [i de zbor, în acela[itimp, a considerat c` devenind pilot va reu[i s`-[iexprime mai bine sentimentele prin pictur` [ipoezie.

Ini]ial, [i-a exersat limbajul figurat cu ajutorulculorilor. Colegii de la [coala general` din Ploie[ti[i-au închipuit c` tablourile [i icoanele pe sticl` suntlucrate de altcineva, probabil de un matur cu talent[i experien]`. Adev`rul l-a restabilit profesorul eide religie, care înscriind-o la o expozi]ie de icoanepe sticl` organizat` în 2001, la Palatul Culturii din

Ploie[ti, a avut satisfac]ia de a-[i vedea elevapremiat`.

M`d`lina sus]ine despre culoare c` esteprincipalul „erou” al prozei, care „te scap` de vid [ide infern”. Culorii – semnifica]iei [i valorii eifilosofice [i lirice – îi dedic` [i volumul ei de debut– ROGVAIV, titlu care însumeaz` ini]ialele celor[apte radia]ii colore care formeaz` spectrul solar.

Pentru M`d`lina, culoarea nu are, precum lapoe]ii simboli[ti, valori semnificative, codificate, cise confund` cu îns`[i fiin]a biologic` [i spiritual` apoetei, a[a cum formula metaforic NichitaSt`nescu: „Sunt o fat` de sânge care vorbe[te”.M`d`lina m`rturise[te c`: „atunci cândnu pot exprima normal ceva, r`spundprintr-o poezie, exprim acel normalmai u[or prin imagini [i culori. Prinaceste modalit`]i m` întorc la inocen]acopilului, ies din haos, dezordine,derut`“.

Despre cuvânt [i limbaj sedestìnuia: „Citindu-mi poeziile, dinafara mea, am remarcat c` scriu cuvorbe simple. Limbajul m-a ales pemine [i nu eu pe el, pentru c` altfeln-a[ fi putut s` scriu. Nu mi-am aleseu lumea care mi-a fost dat`, ci ea m-a ales pemine”.

ProfesorCONSTANTIN GIURGINCA

Am uitat forma sufletului.Am c#ntat [i am \nceput s`num`r firele albe, erau multe[i-am colorat dou` linii. C#ndam respirat pentru prima oar`,trebuia s` trec dincolo de griurilecolorate. Acum respir, dar nu màjut` la nimic... mi s-au terminat

b`tìle inimii.***

}i-am atins sufletul cu v#rful degetelor.C#nd m-am uitat \n oglind`, eram

murdar` de rugin`.***

Eu am zis ro[u|ngerul m-a desenat verde.

A[ fi m#ncat cire[e|ngerul mi-a dat flori de vi[in.

Am vrut un copac|ngerul... mi-a plantat un boschet.

Eu am zis \nger|ngerul a r#s...

A naibi cioar`... iar`[i m-a p`c`lit.***

Mi-a[ putea ]ine cuv#ntul \n palme...Flori mi-ar cre[te din v#rful degetelorDar grele [i ro[iiC`r`mizile strivesc unghiileCe devin negre,S` se [tie c` azi exist`{i flori ce otr`vesc culoarea.

În perioada 17.09 – 20.09.2007, lotul sportival For]elor Aeriene Române a participat laVeenhuizen, Olanda, la un concurs organizat deFor]ele Aeriene Olandeze.

Competi]ia are o mai veche tradi]ie în For]eleAeriene Olandeze, constituind un prilej deosebitpentru testarea militarilor în raport cu al]iconcuren]i, dar [i cu propriile limite.

În afara echipei ]`rii gazd`, Olanda, laconcurs au mai participat echipe ale For]elorAeriene din România, Germania, Lituania, Belgia,Norvegia, Austria, Ungaria, Liechtenstein [iTurcia, în total 10 echipe.

Concursul a beneficiat de o organizare logistic`[i tehnic` de excep]ie, fiind utilizat cel mai performantsistem de cronometraj existent în prezent (sportiviiau primit cipuri de identificare, acestea activân-du-se la trecerea liniei de start [i de final).

COMPETI}IE INTERNA}IONAL~„SURVIVAL RUN”

Traseul de concurs acuprins 43 de obstacole, pedistan]a a 13 kilometri,necesitând atât o preg`tirepsihic`, dar mai ales fizic`deosebit`. Fiecare obstacoldep`[it a presupus un consumenergetic la limita rezisten]eiumane, sem`nând astfel cu ocompeti]ie rezervat` For]elorSpeciale. Cele mai multe probenu intr` în preg`tirea curentà militarilor din For]ele AerieneRomâne, [i nici în cea amajorit`]i i mil i tari lor dincelelalte categorii de For]eArmate: orientare în terennecunoscut (cu [i f`r` hart`),coborâre în rapel, c`]`rare [itravers`ri pe frânghie, înot cu

obstacole [i traversarea unei cascade, c`]`rarepe plase [i sub plase la în`l]ime, târâre, deplasareprin teren minat, deplasare cu funicularul [i pe“Podul Vietnam”.

Echipa For]elor AerieneRom#ne, de[i a beneficiat de operioad` de preg`tire relativmic`, de dou` s`pt`m#ni, a reu[itprin aceast` prim` participare lao competi] ie de acest gen,ocuparea locului IV \n clasa-mentul general, devans#nd \nacest fel echipe cu tradi]ie \nastfel de concursuri (Germania,Lituania, Austria, Ungaria).

Maior ILIE SCURTU

THE ART OF ART-CREATING

Madalina Cincan was born on 25

October 1988 and currently is a student of

the Air Force Academy, aviation section.

An art as well as a flying enthusiast,

she has a strong feeling that flying will be

a rich source of inspiration and an

opportunity to experience unexplored

emotions to be embodied in her paintings

and poems.

35CER SENIN Nr. 5 (95) 2007

SURFACE – TO – AIR MISSLE / RACHETA SOL - AER

Pitot boom /Tub Pitot

Nose cone / Ogiv`

Radome / |nveli[ dielectric

Fin /Destabilizator

Fuselage / Fuselaj

Wing / Arip`

Steering fin /C#rm`Reload trailer / Ma[in`

de transport [i \nc`rcare

Booster /Motor de start

Tailplane / Stabilizator

Nozzle / Ajutaj reactiv

Flame deflector /Deflector de fl`c`ri

Launcher base /Platforma rampei de lansare

Outrigger /Bra] lateral

Spade / Sap`Launcher control panel/Aparatura de control

Launcher rail /S`geata rampei de lansare

Muzeul Avia]iei devine mai bogat pe zi cetrece. Astfel, la jum`tatea lunii octombriea.c., un grup de inimo[i para[uti[tisportivi români, care au stabilit, în ultimiiani, mai multe recorduri mondiale(omologate de World Record Academy dinSUA) în saltul cu para[uta, au donatdiplomele, pentru a fi expuse publicului,Muzeului Avia]iei.

Cea mai lung` lansare cu para[uta din MileniulCea mai lung` lansare cu para[uta din MileniulCea mai lung` lansare cu para[uta din MileniulCea mai lung` lansare cu para[uta din MileniulCea mai lung` lansare cu para[uta din Mileniul II, II, II, II, II,cu aterizare \n Mileniul IIIcu aterizare \n Mileniul IIIcu aterizare \n Mileniul IIIcu aterizare \n Mileniul IIIcu aterizare \n Mileniul III

Acest record mondial a fost stabilit de c`tre para[uti[tiirom#ni, mae[trii ai sportului, Ionu]-Irinel Rite[, VIonu]-Irinel Rite[, VIonu]-Irinel Rite[, VIonu]-Irinel Rite[, VIonu]-Irinel Rite[, ValericaalericaalericaalericaalericaPopescu, Gabriel Popescu, Gabriel Popescu, Gabriel Popescu, Gabriel Popescu, Gabriel AndreiAndreiAndreiAndreiAndrei [i Dan Grigore, Dan Grigore, Dan Grigore, Dan Grigore, Dan Grigore, din cadrulAeroclubului Rom#niei, care, \n noaptea dintre 31.12.2000[i 01.01.2001, au efectuat cea mai lung` lansare cupara[uta, s`rind \n Mileniul II [i ateriz#nd \n Mileniul III,

para[uti[tii marc#nd trecerea dintre milenii \n c`dere liber`.Au fost efectuate dou` lans`ri dintr-o aeronav` tipANTONOV AN-2, cu para[ute tip Para-Foil, at#t la ora 00.00a Rom#niei, c#t [i la ora 00.00 GMT, aterizarearealiz#ndu-se pe platoul Centrului de Expozi]ii, \n Pia]aPresei Libere din Bucure[ti, printre exploziile artificiilor.

Laura Nicoleta Rite[ – lansare cu para[uta de laLaura Nicoleta Rite[ – lansare cu para[uta de laLaura Nicoleta Rite[ – lansare cu para[uta de laLaura Nicoleta Rite[ – lansare cu para[uta de laLaura Nicoleta Rite[ – lansare cu para[uta de la\n`l]imea de 1.100 m, av#nd o interven]ie chirurgical`\n`l]imea de 1.100 m, av#nd o interven]ie chirurgical`\n`l]imea de 1.100 m, av#nd o interven]ie chirurgical`\n`l]imea de 1.100 m, av#nd o interven]ie chirurgical`\n`l]imea de 1.100 m, av#nd o interven]ie chirurgical`pe cord deschis [i fiind \ns`rcinat` cu fiul sù, Mihneape cord deschis [i fiind \ns`rcinat` cu fiul sù, Mihneape cord deschis [i fiind \ns`rcinat` cu fiul sù, Mihneape cord deschis [i fiind \ns`rcinat` cu fiul sù, Mihneape cord deschis [i fiind \ns`rcinat` cu fiul sù, MihneaIonu]Ionu]Ionu]Ionu]Ionu]

Acest record mondial a fost stabilit de Laura NicoletaRite[ la data de 20.10.2001, c#nd a efectuat, pe aerodromul

Clinceni–Bucure[ti, lans`ri cu para[uta arip` tip Manta 290din aeronava AN-2 (YR-PBF), de la \n`l]imea de 1.100 m,dup` ce a suferit o interven]ie chirurgical` pe cord deschis.La data efectu`rii lans`rilor, Laura Nicoleta Rite[ era\ns`rcinat` cu fiul sù, Mihnea Ionu].

Cei mai mul]i para[uti[ti lansa]i pe timpul uneiCei mai mul]i para[uti[ti lansa]i pe timpul uneiCei mai mul]i para[uti[ti lansa]i pe timpul uneiCei mai mul]i para[uti[ti lansa]i pe timpul uneiCei mai mul]i para[uti[ti lansa]i pe timpul uneieclipse totale de soareeclipse totale de soareeclipse totale de soareeclipse totale de soareeclipse totale de soare

Acest record a fost stabilit la data de 11 august 1999,de c`tre 18 para[uti[ti rom#ni, reprezentan]i ai AeroclubuluiRom#niei [i Serviciului Rom#n de Informa]ii, care auefectuat salturi cu para[uta \n faza de totalitate a eclipseisolare. Lansarea cu para[uta s-a efectuat pe AerodromulStrejnic – Ploie[ti, Rom#nia, de la \n`l]imea de 1.500 metri,din dou` elicoptere IAR-330 PUMA, locul lans`rii fiind situatpe linia central` a benzii de totalitate a eclipsei solare.

Recorduri mondialeromâne[ti

în saltul cu para[uta

Recorduri mondialeromâne[ti

în saltul cu para[uta

World Records Set by

Romanian Parachuters

The Museum of Aviation becomesricher and richer. More and more objectsof historical and scientific value are addedevery day to its collections. Thus, a groupof Romanian enthusiastic parachutersdonated the diplomas they were awardedin international competitions. The diplo-mas testify that the Romanian sportsmenhave set for the last years several worldrecords in parachute jumping also certifiedby World Record Academy in USA, andwill be displayed for the public.

Rubric` realizat` de maior IULIAN M~CREANU

Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 5/2007a zborului, precum [i o pist` modern` pentru avioane cu...

Documents

Transcript of Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 5/2007a zborului, precum [i o pist` modern` pentru avioane cu...