Revista Constructiilor - Nr. 105, Iulie 2014

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA 19AEDIFICIA CARPAÞI C3Editorial: Sectorul construcþiilor în insolvenþã? 3TIAB SA: 65 de ani de excelenþã 4 - 6HIDROCONSTRUCÞIA SA:Staþia de epurare Feldioara 8, 9Teatrul Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi (III).Restaurare, conservarea componentelorartistice ºi amenajãri interioare 10 - 12ORLEN ASFALT: Inaugurarea terminaluluiferoviar Floreºti din România 14, 15, C4IRIDEX GROUP PLASTIC: Green Court -proiect cu certificare LEED,hidroizolat cu sistemul Voltex 16, 17PSC: Consideraþii privind investiþiileîn zona de vest a þãrii 18CREATON & ETERNIT: Þiglade format mare “RAPIDO” 20, 21ALUPROF: Sistemede rulouri exterioare antiefracþie 22, 23FPSC: Federaþia Patronatelor Societãþilordin Construcþii se implicã activ în pregãtireaforþei de muncã necesare în domeniu 24, 25Utilizarea în construcþii a betoanelorcu armãturã dispersãdin fibre metalice 26 - 28, 30, 32FERROBETON ROMÂNIA: Elemente dinbeton prefabricat ºi precomprimat 29GEOBRUGG: Protecþie versanþiDN7 Km 198+000 - 226+000,Valea Oltului 34, 35Personalitãþi româneºti în construcþii -Romeo ªtefan BELEA 36, 37PROJECT THC: Servicii de dirigenþiede ºantier, asistenþã tehnicã, consultanþãºi management de proiect 38, 39AZUR: QTEK - Sisteme epoxidicepentru pardoseli 40, 41SALTCOM: Hale metalicecu structurã autoportantã 42Realizarea incintelor adânci în Bucureºtiºi posibilele implicaþii în viitorasupra apelor subterane 44 - 46TROFEUL ARACO 2013: Unicredit Tower.Clãdire de birouricu regim de înãlþime 2s+p+14e+15 retras 48ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã 49Grinzi de secþiune compusã,cu rost de lunecare deformabil.Metodã de calcul practic 50, 51Prelucrarea informaþiilor geotehniceîn scopul modelãrii 3Da suprafeþelor limitelor de stratificaþie 52 - 57Evoluþia tehnicilor ºi metodologiilorde determinare a rezistenþei la forfecarea pãmânturilor (I) 58 - 61Gheorghe Buzuloiu -Podurile: bolþi ºi arce (III) 62 - 64IEAS - Evenimentul de echipamente electriceºi automatizãri aniverseazã 10 ani! 65

e d

!t

o r

i a

l Iatã cã timpul treceiar pentru unii responsa-bili de soarta din con-strucþii leafa merge…!

Ce ne facem, însã, cucei care trebuie, sau ar tre-bui sã aibã front de lucru,într-o þarã ca a noastrãunde fenomenul investiþio-nal suferã crunt de ani buni încoace?

Din pãcate, suspinele celor din acest sector, cu impli-caþii directe pentru „creºterea economicã”, au devenitdoar lacrimi pe obraz ºi nu posibilitatea concretã de aavea de lucru.

Situaþia a devenit criticã cel puþin din câteva puncte devedere.

În primul rând, înainte de 1990, bune sau rele, existauniºte proiecte ºi programe de dezvoltare economicã, peperioade medii sau lungi, la nivel naþional. Aceastã situaþieputea sã orienteze mersul investiþiilor creatoare de locuride muncã, produse ºi servicii benefice întregii economii.

Sigur, dupã aceastã datã, economia româneascãfuncþioneazã pe principiile concurenþiale create de sec-torul privat ºi exigenþele economiei de piaþã. Dar asta nuscuzã inexistenþa unor linii orientative privind viitorul þãriiîn ansamblul ei.

Cineva ar trebui sã creioneze prezentul ºi viitorul þãriipentru a avea baza necesarã declanºãrii unor afacericoncrete ºi profitabile pentru toþi cei care participã larealizarea unor obiective.

Deºi existã suficiente firme din sectorul construcþiilorcare vor sã lucreze, oferta de investiþii este minorã ºi insu-ficientã aducând în stare de insolvenþã ºi chiar falimentmulþi constructori, ca sã nu mai vorbim de arhitecþi,proiectanþi ºi producãtori de materiale ºi instalaþii pentruconstrucþii, care sunt pãrþi componente ale fiecãreiinvestiþii.

ªi mai este ceva! Multe firme au lucrat, cât de cât, înperioadele anterioare dar decontãrile de la Stat aufuncþionat defectuos. Nu mai vorbim de administraþiilelocale care tot aºteaptã banii pentru contravaloareainvestiþiilor aflate în diferite stadii de execuþie iar unelechiar finalizate. Aici n-ar trebui sã existe nicio scuzã dinpartea nimãnui, pentru cã aceasta este o altã importantãcauzã a dereglãrii ºi deci, a distrugerii treptat, treptat asectorului de care depinde dezvoltarea ºi eficienþa întregiieconomii precum ºi existenþa, sau nu, a firmelor partici-pante la realizarea construcþiilor respective.

ªi atunci? Sã facem ceva în ceasul al 12-lea, care defapt a ºi trecut, pentru a justifica lefurile uneori burduºiteale celor care ar trebui sã ºi rãspundã de soarta con-strucþiilor ºi nu doar sã beneficieze nemeritat de ele!

Apropo, de soarta construcþiilor se mai ocupãcineva, pentru cã nici în infrastructura rutierã, unde sezice cã sunt programe ºi se lucreazã, lucrurile nusunt mai edificatoare?

Ciprian Enache

Sectorul construcþiilor în insolvenþã?

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 20144

65 de ani de excelenþãISTORIA TIAB – O RADIOGRAFIE A ECONOMIEI ROMÂNEªTI

Povestea de succes a acesteicompanii a început în anul 1949,într-o perioadã de mari frãmântãri înplan social ºi economic, impuse denecesitatea relansãrii industriei într-oRomânie sãrãcitã ºi parþial înrobitãla finele celui de-al doilea rãzboimondial. Astfel, înfiinþatã ca ÎNTRE-PRINDEREA 18 INSTALAÞII ELEC-TRICE BUCUREªTI, societatea atrecut, de-a lungul timpului, prindiferite stadii ºi tipuri de organizare,prin fuziuni ºi separãri, în funcþie deinteresele economice ale momentului.

Schimbarea titulaturii – de laTRUSTUL18 INSTALAÞII ELECTRICEªI ASCENSOARE BUCUREªTI, laTRUSTULDE INSTALAÞII BUCUREªTI,ÎNTREPRINDEREA DE INSTALAÞIIBUCUREªTI, TRUSTUL DE INSTA-LAÞII PENTRU INDUSTRIA CHIMICÃ

BUCUREªTI, TRUSTUL DE INSTA-LAÞII ªI AUTOMATIZÃRI BUCUREªTIºi pânã la SC TIAB SA – reflectã cufidelitate aceste etape în devenireacompaniei.

Dacã privim evoluþia acestei soci-etãþi ºi, mai ales, impresionanta listãa clienþilor sãi de-a lungul timpului –din care ne permitem sã exempli-ficãm doar o parte: combinatelechimice de la Bacãu, Turnu Mãgu-rele, Slobozia, Roznov, Borzeºti,Victoria, Valea Cãlugãreascã, Arad,Râmnicu Vâlcea, Nãvodari, Fãgã-raº, Târnãveni, Piteºti, Baia Mare,Slobozia sau Drobeta Turnu-SeverinHalânga, rafinãriile Borzeºti, Dãr-mãneºti, Suplacu de Barcãu, Piteºti,Brazi, Astra sau Vega, combinatelede celulozã ºi hârtie din întreagaþarã, Uzina de anvelope Danubiana,

Caracal sau Victoria Floreºti, OLTCITPiteºti, ARO Câmpulung sau DaciaPiteºti, Uzina de sodã Govora, Fa-brica de zinc de la Copºa Micã,Uzinele metalurgice Tohan, ºanti-erele navale Galaþi, Olteniþa sauConstanþa, întreprinderile de medica-mente din Bucureºti, Iaºi sauDudeºti, fabrici de zahãr din maimulte oraºe, Fabrica de rulmenþiBârlad, Combinatul de fire ºi fibreSãvineºti, Brãila sau Corabia, Com-binatul siderurgic Galaþi, UBEMAR ºiDERO Ploieºti, Fabrica de hârtieBuºteni, Fabrica de geamuri Scãeni,Uzina de frigidere Gãeºti, UzineleElectroputere Craiova, Centralanuclearã Cernavodã, Întreprindereade aluminiu Slatina, METROREX – nise relevã, în ansamblu, chiar evoluþiaindustriei ºi economiei româneºti.

TIAB, integrator de sisteme pentru industrie, terþiar ºi pentru infrastructurã, cea mai importantã com-panie de profil din România, a sãrbãtorit, la începutul lunii iunie a acestui an, 65 de ani de existenþã,echivalentul a ºase decenii ºi jumãtate de excelenþã în domeniu.

Evenimentul a fost marcat de prezenþa a peste 300 de participanþi, printre care managerii la nivel centralºi cei ai unitãþilor de business, reprezentanþi din conducerea VINCI ENERGIES, precum ºi numeroºi furni-zori ºi beneficiari ai serviciilor TIAB.

continuare în pagina 6��


Serviciile de o calitate irepro-ºabilã ale societãþii TIAB, în maitoate ramurile industriei româneºti,au fãcut ca aceastã companie sãurce treptele progresului, sã-ºipãstreze, în timp, beneficiarii tradiþionaliºi sã câºtige alte noi ºi importantecontracte, reuºind sã depãºeascãvicisitudinile vremurilor, în momentede cumpãnã pentru însãºi economianaþionalã. La acestea se adaugã ºilucrãrile de peste hotare, pentrubeneficiari precum Siria, Libia, Irak,RDG, Turcia, India, Pakistan, Egiptsau Cehoslovacia.

De-a lungul timpului, la ºcoalaTIAB s-au modelat caractere. Istoriacompaniei este fãuritã de oameniiacesteia. Oameni ai ºantierelor, ceicare au înþeles cã secretul succesu-lui este încrederea în forþele propriiºi în cei care-þi sunt alãturi, cã seri-ozitatea determinã progresul, cãpentru a-þi îndeplini þelurile estenevoie de pasiune ºi cã respectul desine ºi pentru partenerii de afaceritrebuie sã fie un principiu de viaþã.

Mai ales anii de început aureprezentat o provocare pentruoamenii TIAB-ului. Tehnicile de lucrurudimentare au impus angajaþilor ungrad mare de inventivitate ºi de pri-cepere. În timp, tehnicile au evoluat,iar specialiºtii întreprinderii au reuºitei înºiºi, în propriile ”laboratoare” deconcepþie, sã aducã soluþii noi, multedintre ele brevetate ca invenþii.

O mare parte dintre soluþiile TIABau fost preluate ºi utilizate atât decãtre alte unitãþi industriale din þarã,cât ºi în afara þãrii. Aici ºi-a spuscuvântul pregãtirea profesionalã, iarpentru TIAB aceasta a reprezentat,dintotdeauna, un obiectiv major.

Perioada de dupã 1990 a adusschimbãri importante în viaþa soci-etãþii. Începând cu luna iulie 2007,TIAB a devenit membrã a grupuluifrancez VINCI ENERGIES, prin par-ticiparea acestuia la majorarea decapital a societãþii. Acest lucru aînsemnat pentru TIAB un plus deforþã ºi de deschidere în spaþiul

internaþional. A însemnat, de aseme-nea, o nouã ºi modernã concepþiemanagerialã, o nouã viziune ºi onouã imagine.

Confruntatã cu standardele impusede o competiþie în care actorii pot ficoncurenþi naþionali, dar ºi din afaragraniþelor þãrii, în care gradul deexpertizã atinge cote deosebite,TIAB a reuºit sã se impunã ca unadversar redutabil ºi sã-ºi adjudeceinvestiþii importante.

Actualmente, TIAB oferã serviciiîn infrastructura de transport (ali-mentare cu energie electricã, ilumi-nat, semnalisticã ºi sisteme detransmitere informaþii), în industrie(distribuþie de energie, monitorizareºi control, tratarea aerului, protecþieincendiu, mentenanþã industrialã) ºiterþiar (reþele de distribuþie, protecþieºi detecþie incendiu, sisteme desecuritate ºi mentenanþã).

În prezent, TIAB este o companiemodernã, aflatã în continuã ascensi-une, cu o viziune managerialã carepãstreazã acelaºi trend al excelenþeiîn afaceri. �

�� urmare din pagina 4

În cadrul contractului Staþia de epurare Feldioara, încheiat cu Compania de Apã Braºov S.A. în calitate de AutoritateContractantã, S.C. Hidroconstrucþia S.A., în calitate de Antreprenor General, a fost responsabilã pentru proiectarea ºi con-strucþia unei noi staþii de epurare ape menajere în zona Feldioara, jud. Braºov.

Staþia de epurare Feldioara va epura apele uzate colectate de la sistemele de canalizare din zonã, care sunt canalizateîn sistem mixt (apã uzatã+apã meteoricã). Influentul staþiei este reprezentat atât de apa menajerã a localitãþilor cât ºi deapa uzatã industrialã, preepuratã, colectatã de la unitãþile industriale. Receptorul pentru apele epurate este râul Vulcãniþa.Scopul execuþiei acestui obiectiv a fost acela de a asigura separarea ºi îndepãrtarea elementelor impurificatoare conþinuteîn apele uzate, aducându-le în limitele admise pentru a fi descãrcate în emisarii naturali, conform normelor în vigoare.

Schema de epurare cuprinde: pomparea apelor uzate menajere, treapta de epurare primarã (mecanicã), treapta deepurare secundarã (biologicã) cu nitrificare/denitrificare ºi precipitarea chimicã a fosforului, stabilizarea anaerobã anãmolului ºi deshidratarea acestuia. Populaþia echivalentã luatã în calcul este de 142.000 PE, respectiv Q or.max = 648 l/s.

Treapta de epurare primarã (mecanicã) cuprinde:• grãtare rare cu curãþire mecanicã, amplasate în amonte de staþia de pompare apã uzatã brutã - 2 unitãþi;• staþie de pompare apã uzatã brutã (SPu1) - infrastructura în cheson cu diametrul D = 6 m ºi adâncimea de 8,3 m ºi

suprastructura cu zidãrie ºi structurã din beton, echipatã cu 4 pompe;• debitmetre de mãsurare a debitului de apã brutã pe conductele de refulare de la SPu1 la GD;• grãtare dese cu curãþire mecanicã (GD) - 2 unitãþi;• deznisipator cuplat cu separator de grãsimi cu insuflare de aer cu douã compartimente de deznisipare-separare grãsimi:

volum util = 2 x 255 mc, prevãzut cu 2 pompe de nisip; • camera de distribuþie la decantoarele primare (CD1) - este o structurã din beton armat de formã circularã, cu un

jgheab deversor de distribuþie, împãrþit în 4 compartimente;• decantoare primare radiale (DP) - 2 unitãþi, prevãzute cu 2 bazine de tip radial cu diametrul de 30 m;• deversor ape meteorice (1 x debit orar maxim);• staþia de pompare apã uzatã treapta II (SPu2) - este o construcþie semiîngropatã, prevãzutã cu 2 linii de pompare.

Treapta de epurare secundarã (biologicã):• staþie de pompare apã decantatã (Spu2);• bazine cu nãmol activat (reactoare biologice) cuprinzând bazine anaerobe, bazine anoxice ºi bazine aerobe (RB):

2 unitãþi, fiecare unitate cu un volum util 10.390 mc;• staþie de suflante (SF) - este o construcþie cu suprafaþa de 138,7 mp, realizatã din panouri din tablã termoizolantã pe

structurã ºi ferme metalice; • instalaþie de depozitare ºi dozare clorurã fericã (DCF);• staþie de pompare nãmol activ de recirculare ºi în exces (SPNRE) - este o construcþie cu suprafaþa Sc = 114 mp, din

zidãrie pe structurã din beton armat ºi acoperiº din ferme metalice;

Staþia de epurare Feldioara

Staþia de epurare Feldioara - vedere panoramicã

• camera de distribuþie la decantoarele secundare (CD2) - este o structurã din beton armat de formã circularã, pre-vãzutã cu un jgheab deversor de distribuþie împãrþit în 3 compartimente;

• decantoare secundare radiale (DS) - 2 unitãþi, volum util pe unitate 4.396 mc;• debitmetru ieºire pe conducta de evacuare apã epuratã;• staþie îndepãrtare fosfor, prevãzutã cu un bazin de stocare, 2 pompe de dozare ºi 2 pompe de umplere;• evacuare la emisar ºi mãsurarea debitului efluent, executatã din tuburi GRP cu diametrul de 1.200 mm.

Treapta de tratare a nãmolului:• staþie de pompare nãmol primar (SPnp), construcþie îngropatã cu adâncimea de 4,5 m, echipatã cu 1+1 pompe.

Perioadele de operare ºi valoarea concentraþiei în suspensii, la care se opresc pompele, sunt urmãrite prin SCADA;• bazin tampon de amestec nãmol primar ºi în exces (BTA): este o construcþie circularã cu volumul util 396 mc, asigurând

un timp de acumulare pentru 8 ore;• instalaþie de îngroºare mecanicã a nãmolului (SIM) Sc = 304 mp, realizatã din tablã termoizolantã ºi ferme metalice,

prevãzutã cu 2 echipamente tip filtru presã bandã, cu un timp maxim de operare de 16 ore/zi; • rezervoare de fermentare a nãmolului cuplate cu gazometre pentru stocarea biogazului - 2 unitãþi, de 2.000 mc fiecare;• bazin tampon nãmol fermentat din beton armat cu diametru de 6 m ºi înãlþime utilã de 3,7 m, volum util de 76 mc; • instalaþie de deshidratare mecanicã a nãmolului fermentat (SDH): are o fundaþie izolatã din beton armat, structurã

metalicã cu pereþi din panouri de tablã termoizolantã tip sandwich, acoperiºul în douã ape pe ferme metalice;• depozit tampon de nãmol deshidratat, constituit din 4 platforme de nãmol din beton armat, impermeabilizat;• centrala termicã (CT) proprie este amplasatã într-o clãdire în comun cu atelierele ºi magaziile acestora. Cazanele

sunt prevãzute cu arzãtoare mixte, cu combustibil gaz natural ºi biogaz; • facla gaz (F) este o instalaþie specialã verticalã (cca 10 m înãlþime), din beton armat, racordatã la reþeaua de biogaz

prin racorduri prevãzute cu robinete de separaþie. Biogazul execedentar este eliminat prin ardere într-o instalaþie cu faclãpentru circa 140 Nmc/h fiecare.

Reþele de incintã:• canalizare: colector D = 600 mm - 1.200 mm GRP - 1.295 ml ºi reþele interne de canalizare PVC - 1.022 ml;• reþele interne alimentare cu apã HDPE - 1.000 ml;• Instalaþii electrice, automatizãri ºi SCADA pentru toate componentele Staþiei de epurare.

Lucrãri auxiliare: Clãdirea administrativã ºi laborator; drumuri ºi platforme; amenajãri peisagistice - înierbãri ºi împãduriricu arbori ºi arbuºti ornamentali, cabinã poartã, împrejmuiri, garaj.

În afarã de lucrarea prezentatã mai sus, S.C. Hidroconstrucþia S.A. executã toate tipurile de lucrãri din dome-niul construcþiilor. În funcþie de cerinþele beneficiarilor, aceste lucrãri pot fi executate de Compania noastrã în totalitate,respectiv proiectare ºi execuþie pânã la exploatare, sau numai execuþie, beneficiarul putând prezenta propriul proiect.

În prezent ne desfãºurãm activitatea prin intermediul a 6 sucursale pe întreg teritoriul României ºi prin3 sucursale în strãinãtate (Germania, Belgia ºi Irak ).

Vã invitãm sã ne fiþi parteneri în viitoarele dvs. proiecte, oricât de complexe ºi dificile ar fi acestea. Cei aproape64 de ani de experienþã în domeniul construcþiilor, precum ºi obiectivele executate în aceastã perioadã susþin fãrãechivoc afirmaþia noastrã anterioarã. Veþi gãsi în noi un partener de nãdejde, pregãtit sã rãspundã oricãrorprovocãri. �

Staþia de epurare Feldioara - faze de execuþie

Decantor primar DP1 Decantor primar DP2 Decantor secundar DS2


Restaurarea componentelor ar-tistice, realizarea ambientului inte-rior conform principiilor restaurãrii.

Intervenþiile pentru restaurareacomponentelor artistice realizate sereferã la:

• restaurarea elementelor dinipsos, a decoraþiilor plafoanelor, apereþilor de tipul rozetelor, a elemen-telor vegetale, a statuetelor, a ele-mentelor zoomorfe care intrã încomponenþa pereþilor, a coloanelorºi balustradelor;

• restaurarea pardoselilor ºi balus-tradelor din marmurã;

• restaurarea elementelor din pia-trã din componenþa scãrilor lateraleºi a scãrii regale;

• restaurarea tâmplãriei cu mon-tarea la unele elemente a sticlei decristal bizotate sau a oglinzilor dincristal;

• restaurarea balustradei din lemna scãrii regale;

• restaurarea corpurilor de iluminat;

• restaurarea elementelor ambien-tale complexe, a ambientului com-plex format din decoraþii ipsos, panouripereþi tapetaþi cu mãtase înrãmatã;

• realizarea integrãrii cromaticepentru toate elementele în spiritulrestaurãrii, conform investigaþiilorºtiinþifice realizate.

Realizarea restaurãrii tuturoracestor elemente s-a fãcut în bazaurmãtoarelor investigaþii:

• analize chimice ºi biologice; • studiul de arhivã pentru gãsirea

elementelor originale; • studiul stratigrafic pentru gãsirea

coloristicii originale ºi a componenþeichimice a vopselelor originale, amaterialelor din componenþa elemen-telor artistice (statuete, tencuieli);

• probe pentru ambient coloristicstilistic pornind de la elemente gãsiteîn operã sau conform celor descriseîn documente de epocã, fotografiilede epocã studiate, studiul compara-tiv între Teatrul Naþional din Iaºi ºialte teatre realizate de Fellner ºiHellmer în Europa.

Teatrul Naþional “Vasile Alecsandri” Iaºi (III)RESTAURARE, CONSERVAREA COMPONENTELOR ARTISTICE ªI AMENAJÃRI INTERIOARE

Antreprenor general: SC IASICON SA IaºiProiectant general: SC GENESIS SRL Iaºi

Dupã ce în numerele anterioare ale Revistei Construcþiilor v-am prezentat o scurtã «istorie» a ceea ce afost ºi este Teatrul Naþional Vasile Alecsandri din Iaºi, continuãm sã vã facem cunoscute câteva date desprealte lucrãri de referinþã la acest important edificiu cultural ieºean, lucrãri executate de SC IASICON SA.

arh. Gabriela Smãrãndiþa GALEA, director SC GENESIS SRL Iaºi

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iulie 2014 11

Pentru restaurarea ºi conserva-rea picturii s-a întocmit un proiectseparat iar restaurarea s-a realizatsub conducerea prof. dr. CarmenSolomonea.

TEHNICILE DE RESTAURARECARE S-AU EFECTUAT

Restaurarea elementelor din ipsos,decoraþii plafoane, pereþi de tipulrozetelor, elementelor vegetale,

statuetelor, elementelor zoomorfe ceintrã în componenþa pereþilor,

coloanelor, balustradelorS-a fotografiat elementul în

starea originalã apoi s-a începutrestaurarea propriu-zisã prin: curãþiremecanicã de praf, mucegaiuri,gudroane, prin aspirare ºi suflantãcu aer la temperaturã normalã. S-auizolat ºi înlãturat, astfel, din operãzonele atacate fungic. S-a procedatla curãþirea elementelor prin tam-ponare cu soluþie amoniacalã apoicurãþirea elementelor poleite.

O lucrare importantã a fost aceealegatã de restaurarea zonelor tape-tate cu mãtase sau pânzã de culoareroºie pentru salã ºi loje, porþiuni alepereþilor de fundal ai balcoanelor,pereþii scãrii regale ºi cu materialtextil de culoare ocru mãsliniu (sprevernil) pentru pereþii foyerelor late-rale ºi pilonii din zidãrie ai acestorfoyere.

Pentru zonele de salã, pereþiidespãrþitori ai lojelor, pereþii de fun-dal ai balcoanelor s-au pãstrat înmare parte straturile iniþiale de fini-sare a cãrãmizii, ultimul strat de fi-nisaj ºi tapetul fiind mai noi.

Restaurarea acestor zone s-arealizat prin scoaterea tapetului exis-tent ºi a ramelor din ipsos ºi lemn.Apoi s-a curãþat suprafaþa de res-turile de adeziv, s-au adâncit fisurileexistente apoi s-au închis cu ipsosde modelaj dupã care s-au retencuitpereþii.

Restaurarea pardoselilor ºibalustradelor din marmurã

Pardoselile din marmurã gãsiteîn operã nu sunt cele orginale. Celede la holul principal parter au fostmontate dupã decopertarea fãcutãla lucrãrile de reparaþii din 1978 -1984. Marmura utilizatã nu a avuttipo-dimensiuni conform unei stereo-tomii, rosturile s-au realizat întâm-plãtor, conform dimensiunilor aleatoriiale pieselor. Aceastã paradoselã atrebuit înlãturatã din cauza dalelor

fisurate, a rosturilor de diversedimensiuni ºi a coloritului neomogen.De asemenea, a trebuit sã se reali-zeze o hidroizolare a fundaþiilor, oimpermeabilizare între fundaþii ºiziduri pentru a stopa migraþia apeiîn zidurile de la parter ºi piatra deplacaj de pe faþadã. În cazul par-doselii din hol, finisajul cu plãci dinmarmurã s-a refãcut. În fotgrafiile deepocã s-au gãsit imagini ale par-doselii de epocã, ce conþinea undesen în zona centralã ºi elementede decoraþie în câmp. Gama coloris-ticã nu s-a putut determina fiindvorba de fotografii sepia sau alb-negru. S-au examinat pardoseliasemãnãtoare realizate la teatre alelui Fellner ºi Hellmer la Berlin ºiWiesbaden. La aceste teatre par-dosela este simplã cu chenare ºi undesen cu flori de crin pe un câmp alb.

Refacerea pardoselei din mar-murã de pe galeria nivelului 1 a fostrealizatã din piese fisurate, cu rosturiinegale.

Treptele principale, realizate dinmamurã s-au curãþat ºi chituit. Trep-tele au fost la final ceruite ºi lustruite.

Balustrada scãrilor ºi a galerieide la nivelul 1 este în general reali-zatã din marmurã de Ruºchita,de culoare roºie.

Operaþiile de restaurare a tâm-plãriei cu montarea la unele ele-mente a sticlei de cristal bizotate, asticlei sablate cu model sau aoglinzilor din cristal se referã la uºilede la intrarea în teatru, uºile de laparter ºi altele.



SALA DE SPECTACOL Nuanþa coloristicã generalã a

sãlii este roºu, cu balustradele albantique cu decoraþii aurite, portalulscenei colorat divers, cu motive de-corative aurite. Aceastã nuanþã afost gãsitã ºi în studiul comparativ alteatrelor lui Fellner ºi Hellmer (Viena,Gratz, Berlin, Wiesbaden) ºi în indi-caþiile cromatice de pe secþiuneaoriginalã (desen original Fellner ºiHellmer ce se pãstreazã la Teatru).Astfel, culoarea tapetului înrãmataleasã ºi pusã în operã este roºu -tapet de mãtase. Ramele decorativesunt din lemn de tei cu colþuri sculp-tate, restaurate sau replicã dupãcele originale în funcþie de starea deconservare. Ele sunt poleite. Elemen-tele decorative din câmpul tapetuluis-au restaurat ºi repoleit. Culoareamochetei, conform celei originale –roºu. Tapiseria scaunelor este dinpluº roºu.

La loje s-a înlocuit tapetul pere-þilor cu tapet din mãtase de culoareroºie.

Uºile lojelor se vor recapitona cupluº roºu pe partea interioarã.

Loja regalã ºi loja Primãriei au înplus faþã de celelalte loje: plafondecorativ cu fondul alb antique ºimotivele decorative aurite, elementecomplexe (statui dcorative din ipsos),Stema regalã (la loja regalã) ºiStema oraºului Iaºi (la loja Primãriei).Toate aceste elemente s-au restauratconform culorilor ºi modelului original.

În cadrul celor prezentate înacest articol s-a insistat îndeosebipe tehnicile ºi tehnologiile de restau-rare, de realizare a ambientului colo-ristic, integrarea cromaticã a spaþiilorpentru sala ºi foyerele TeatruluiNaþional deoarece acestea au fostoperaþiile cele mai complexe, careau implicat materiale speciale,echipe atestate sau cu experienþã înoperaþii de reabilitare restaurare, unmare numãr de probe, o docu-mentare deosebit de minuþioasã.

Aºadar, o lucrare monumentalãcare a redat originalitatea, funcþio-nalitatea ºi valoarea artisticã ºi arhi-tecturalã a unui edificiu reprezentativpentru Iaºi ºi, în egalã mãsurã, pen-tru þarã. �



Inaugurarea terminalului feroviar Floreºti din România– 28 mai 2014 –

„Construcþia a luat naºtere ple-când de la ideea de simplificare amanipulãrii bitumului ºi de accele-rare a livrãrilor pe ruta Polonia –România. Construcþia terminalului aatins un ritm deosebit de rapid, îndecurs de doar 10 luni fiind pusîn funcþiune unul dintre cele maimoderne terminale din partea aceastaa Europei, specializate în manipulareabitumului” a declarat PreºedinteleCompaniei ORLEN Asfalt, KrzysztofSuszek.

Terminalul de la Floreºti dispunede trei rezervoare pentru depozi-tarea bitumului, cu un volum total de5.000 de tone ºi are capacitatea dedescãrcare simultanã a 6 vagoane.Astfel, randamentul de descãrcare aterminalului este de 65 de tone debitum pe orã.

Construcþia este dotatã, de ase-menea, cu douã staþii de încãrcare acisternelor auto cu randament de100 de tone pe orã, ceea ce permiteCompaniei ORLEN Asfalt sã furnizezeproduse pentru fiecare investiþierutierã din România, Bulgaria ºiRepublica Moldova.

Construcþia terminalului ORLENAsfalt, în localitatea Floreºti, a fostdemaratã în august 2013. Investiþiaa fost realizatã în colaborare cusocietatea românã Terminal Group.Toate sistemele automatizate, insta-late pe terenul terminalului, aufost furnizate de firma germanãBenninghoven.

ORLEN Asfalt este prezent pepiaþa româneascã de câþiva ani,marca ºi produsele sale fiind recu-noscute de societãþile din domeniullucrãrilor rutiere.

ORLEN Asfalt, parte a Grupului PKN Orlen, cel mai mare exportator de bitumuri din Polonia, a pus înfuncþiune pe data de 28 mai 2014 un terminal feroviar în localitatea Floreºti din România. Compania aplanificat, pentru acest an, furnizarea pe piaþa româneascã a aproximativ 120.000 de tone de bitum.


Compania oferã clienþilor sãi pro-duse de cea mai bunã calitate, fabri-cate conform cerinþelor normeloreuropene.

În prezent, compania ORLENAsfalt este cel mai mare exportatorde bitumuri din Polonia ºi unul dintreprincipalii furnizori ai acestui tip deproduse pe piaþa din România. Pro-dusele ORLEN Asfalt sunt utilizate încele mai mari investiþii rutiere dinRomânia, precum: autostrada A1, dela graniþa de vest cãtre centru (de laArad la Sibiu) ºi autostrada A3 (Borº- Suplacu de Barcãu). Compania acrescut, de asemenea, semnificativvânzarea bitumurilor în Bulgaria ºiMoldova.

„Prioritatea noastrã este sãatragem noi clienþi ºi sã facem maicunoscutã marca ORLEN în aceastãregiune. Dorim ca societatea noas-trã sã fie perceputã drept furnizor debitumuri de cea mai bunã calitate ºica expert în domeniul îmbrãcã-minþilor bituminoase. În acest scop,anul trecut am pregãtit o publicaþietehnicã dedicatã pieþei româneºti –Ghidul Bitumurilor. Ghidul este rodullucrãrilor ºi al experienþei angajaþilorDepartamentului de Tehnologie,Cercetare ºi Dezvoltare ORLENAsfalt, în baza consultãrilor cu prof.dr. ing. Mihai ILIESCU, care este oautoritate în acest domeniu înRomânia” a declarat KrzysztofSuszek. �

ORLEN Asfalt Sp. z o.o. PLOCK – Sucursala BucureºtiStrada Buzeºti nr. 75-77, et. 6, cam. 61 - 64

011013 - Bucureºti, Sector 1, RomâniaTel.: +40 21 589 73 26, +40 21 589 73 29, +48 24 256 67 04, +40 21 589 73 49

www.orlen-asfalt.ro

ORLEN Asfalt Group

ORLEN Asfalt Sp. z o.o. face parte din Grupul de Societãþi ORLEN, fiind una dintre cele mai mari companii poloneze de producþie ºi comercializare a bitumurilor.

Începând cu luna octombrie 2012, ORLEN Asfalt este proprietarul societãþii cehe ORLEN Asfalt Ceská Republika, apãrute ca urmare a achiziþionãrii înproporþie de 100% a pãrþilor sociale ale societãþii Paramo Asfalt, care comercializeazã bitumuri produse la Litvínov ºi Pardubice.

Pe 17 aprilie 2013 a fost înregistratã oficial filiala cu numele ORLEN Asfalt Sp z o.o. PLOCK Sucursala Bucureºti, România, care a permis companieicontinuarea ºi dezvoltarea intensivã a activitãþilor pe pieþele din sud, precum ºi prelungirea sezonului de vânzare. În prezent, compania noastrã este cel maimare exportator de bitumuri din Polonia ºi unul dintre principalii furnizori de produse de acest tip pe piaþa româneascã.

Din oferta societãþii fac parte bitumuri rutiere, bitumuri modificate ORBITON, multigrad BITREX ºi bitumuri industriale. În urma consolidãriisegmentului de bitumuri, ne-am extins oferta cu bitumurile din Cehia (centrele de producþie Pardubice ºi Litvínov) ºi din Lituania (centrul de producþieMazeikiai).

ˇ


Se poate spune cã investiþiile în construcþii, în zonade vest a þãrii, au urmat acelaºi trend de scãdere care seconstatã ºi la nivelul întregului sector. Dacã în urmã cu3 - 4 ani predominau investiþiile din domeniul privat,investiþiile de la bugetul de stat ºi investiþiile din fondurieuropene, în momentul actual cele din domeniul privatsunt aproape inexistente. De asemenea, investiþiile de labugetul de stat sunt ºi ele foarte reduse, regãsindu-se,în principal, în portofoliul Consiliului Judeþean pentrumodernizarea unor sectoare de drumuri pietruite, laîntreþinerea ºi reparaþia sectoarelor de drum foartedegradate (ºi nu pentru susþinerea unui program minimde mentenanþã cu repercusiuni ulterioare), lucrãri maicostisitoare.

Majoritatea lucrãrilor care se deruleazã în zona devest a þãrii au la bazã fonduri europene ºi fonduri proprii,ale Consiliilor Locale, în principal municipale. La acestcapitol se încadreazã lucrãrile la staþii de epurare,lucrãrile de canalizãri ºi alimentãri cu apã potabilã,lucrãrile de infrastructurã rutierã, toate având prepon-derent finanþare europeanã. În acest sens, volumullucrãrilor care se deruleazã este departe de potenþialultehnic ºi uman pe care îl posedã constructorii din zonã,motiv pentru care marea majoritate au fost obligaþi sã-ºireducã numãrul de angajaþi, sã conserve utilaje ºimijloace de transport, cu consecinþele bine cunoscute,respectiv creºterea numãrului celor ce primesc ajutor deºomaj ºi diminuarea veniturilor la bugetul de stat.

Lipsa investiþiilor în zona de vest s-a simþit în specialîn domeniul infrastructurii rutiere, adicã la construcþia

autrostrãzilor, în lipsa cãrorainvestitorii strãini, de marerenume, deºi aveau o mareafinitate faþã de noi, românii,s-au retras mai la vest de noi,deci, încã un minus la bugetulstatului. Nici la ora actualãsituaþia nu este una preabunã. Se lucreazã pe lotul 1(Frontiera - Pecica), lotul 2(Pecica - Arad) cu relicitarealucrãrilor în curs de derulare,lotul 2 (Timiºoara - Lugoj) înderulare, cu speranþa cã la finele anului 2015 vom cir-cula de la Timiºoara spre vest în regim de vitezã deautostradã, iar pânã la Bucureºti se pare cã în 2020-2022. Antreprenorii sunt firme strãine (asociaþii), firmeleromâneºti având doar rolul de prestatori de servicii cu“avantajele” de rigoare.

PSC - Filiala VEST, în contextul actual, deosebit dedificil, prin întâlnirile programate la diverºi anteprenori ºifurnizori de materiale de construcþii, unde participãarhitecþi ºi proiectanþi, a încercat sã dezvolte un microcli-mat de cooperare, de cunoaºtere între ei ºi de comuni-care directã, de informare privind oportunitãþile oferite dePatronatul Societãþilor din Construcþii. Pe viitor, FilialaVEST îºi propune sã creascã numãrul membrilor ei ºiaportul acestora la dinamizarea contactelor cu factoriilocali, în vederea identificãrii ºi gãsirii de soluþii pentrucreºterea volumului lucrãrilor de construcþii. �

Consideraþii privind investiþiile în zona de vest a þãrii

Patronatul Societãþilor din Construcþii are, în majoritatea regiunilor þãrii, lideri recunoscuþi ºi cu viziunemodernã, pe care îi prezintã comunitãþii pentru a fi urmaþi ºi susþinuþi.

În acest numãr al Revistei Construcþiilor sunt exprimate câteva dintre gândurile ºi preocupãrile con-structorilor membri ai Filialei VEST în legãturã cu activitatea ºi posibilitãþile de revigorare a lucrãrilor pecare le pot executa în condiþii de eficienþã pentru beneficiarii de investiþii.

Liviu Emilian DÂMBOIU

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.psc.ro

dr. ing. Liviu Emilian DÂMBOIU - vicepreºedinte Filiala VEST a PSC


Atunci când este vorba de calitate de primã clasã, tre-buie sã aveþi încredere în cele mai vechi ºi mai naturaleacoperiºuri, folosind cea mai bunã materie primã: argila.

Aceastã substanþã mineralã valoroasã, 100% naturalã,este o resursã a solului care se foloseºte de mii de ani.

Existã motive întemeiate pentru faptul cã ºi astãzi argilaeste atractivã ºi modernã, totodatã. Spre deosebire debeton sau metal, argila regleazã umiditatea, protejeazã,astfel, subconstrucþia ºi spaþiul de locuit, oferind, în acelaºitimp, o calitate foarte stabilã.

La acestea se adaugã rezistenþa culorii, care vã poate fioferitã doar de aceastã materie primã purã. Numai prinintermediul procesului de ardere fãrã atingere, de înaltãcalitate, iau naºtere suprafeþe ºi culori care asigurã un co-lorit intens ºi neschimbat al þiglei de argilã, pentru întreagaperioadã de viaþã a acoperiºului.

PERFORMANÞE DE VÂRF CU PRODUSE DE PRIMÃ CLASÃPerformanþele deosebite cer o bazã la fel de bunã, iar

CREATON o are, prin intermediul uneia dintre cele maibune materii prime din Europa. Formarea acestei argile aavut loc în urmã cu peste un milion de ani, în era pleisto-cenã. Mulþumitã acestei puritãþi, natura, experienþa ºi abili-tatea se îmbinã în ceva cu totul deosebit: þigla de argilãpentru acoperiº - CREATON, care este arsã fãrã atingere,prin cele mai moderne procese.

Folosim ca materie primã doar cea mai valoroasã argilã.Apa imprimã forma, aerul usucã, iar focul arde þigla la otemperaturã de peste 1.000 0C pentru o rezistenþã absolutã.

Niciun alt material de construcþie nu vã mai oferãaceastã onestitate de neimitat.

Proporþiile primei þigle produse industrial în 1881 suntduse mai departe ºi în prezent, prin cele mai moderne pro-cese de fabricaþie.

CREATON -Þigla de format mare “RAPIDO”

Cea mai modernã tehnologie ºi cea mai bunã materie primãCREATON – liderul calitãþii în Europa

„RAPIDO” reuneºte tehnica ºi tradiþia într-o þiglã pre-satã, dublu fãlþuitã, care este extrem de rentabilã, naturalã,echilibratã ºi deosebit de frumoasã.

Frumuseþea tradiþionalã ºi funcþionalitatea, care auimpresionat de-a lungul sutelor de ani, sunt combinate la„RAPIDO” cu un format mare, deosebit de rentabil.

Rezultatul se traduce printr-un necesar de þiglã denumai 8,3 bucãþi/m2, prin siguranþa deosebitã, mulþumitãunei tehnici care, în acelaºi timp, faciliteazã montajul rapidcât ºi reducerea necesarului de bucãþi.

„RAPIDO” este avantajos ºi în ceea ce priveºte lucrãrilede reabilitare a acoperiºurilor vechi.

Pe lângã tehnica deosebitã de fãlþuire,de o fixare sigurãse îngrijesc ºi muchiile posterioare de sprijin ºi cele treiciocuri de agãþare.

Prin intermediul gãurii pentru cui rezistentã la ploaie,„RAPIDO” se fixeazã sigur, în timp ce zona de deplasare însecþiunea falþului de pe partea superioarã asigurã cea maiînaltã flexibilitate la montaj.

Avantajele referitoare la tema siguranþei vorbesc de lasine: se garanteazã cea mai înaltã protecþie contra ploii,prin intermediul dublei fãlþuiri laterale cu muchii înalte, prinsuprafaþa profilatã ºi prin striaþiile pentru apa de condens.

La o trãinicie extremã ºi un aspect deosebit de frumosse adaugã toate caracteristicile produselor de vârfCREATON, cu un raport calitate – preþ foarte avantajos.

Prin cele mai moderne procese de înaltã tehnologie,aceastã þiglã garanteazã calitatea perfectã ºi o înaltã stabi-litate a valorii.

Un produs natural din argilã de care constructorii vor fifoarte mulþumiþi, o rezistenþã absolutã a culorii ºi o rezis-tenþã fãrã compromisuri la îngheþ, soare ºi cãldurã.

„RAPIDO” – cu accesorii originaleacoperiºul devine cu adevãrat frumos ºi sigur, în acelaºi timp

Acoperiºul în totalitate ceramic - tocmai la acoperiº nuar trebui sã aveþi reþineri, deoarece vã veþi bucura deacesta decenii întregi.

Fãrã soluþii din plastic, tablã sau beton - cu variantaacoperiºului în totalitate ceramic vã veþi bucura de calitateºi siguranþã.

Programul de accesorii originale CREATON cuprindetot ceea ce face un acoperiº cu adevãrat frumos ºi sigur.

Sisteme de protecþie contra zãpezii, ferestre de ieºirepe acoperiº, þigle de trecere din ceramicã pentru panourisolare, antene, coloane sanitare sau centrale termice, toateacestea asigurã funcþionalitate, esteticã ºi siguranþã.

Pentru întreþinerea acoperiºului, de ex. pentru lucrãri lacoºul de fum, CREATON a dezvoltat sisteme de pãºire,care se disting constructiv prin suprafeþe nealunecoase ºise potrivesc optic în mod ideal cu acoperiºul. �

CREATON & ETERNIT SRLB-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, Sector 1, Bucureºti, România

Tel.: +40 21 26 92 174 | Fax: +40 21 26 92 175www.creaton.com.ro


Federaþia Patronatelor Societãþilor din Construcþiise implicã activ

în pregãtirea forþei de muncã necesare în domeniu

În anul 2012, PSC a susþinutproiectul BUILD UP Skills România(ROBUST), derulat în cadrul Pilonu-lui I, în perioada noiembrie 2011 –aprilie 2013, în care s-a realizat oanalizã a pieþei construcþiilor dinpunct de vedere al calificãrii forþei demuncã din domeniu ºi a fost elabo-ratã Foaia de Parcurs pentru califi-carea forþei de muncã în construcþiipentru atingerea obiectivelor depoliticã energeticã durabilã stabilitepentru anul 2020 în România. În 2013,PSC a devenit partener în proiectulBUILD UP Skills QualiShell, împre-unã cu PPTT ºi alþi ºapte parteneri,urmãrind dezvoltarea ºi imple-mentarea, la nivel naþional, aSchemei de calificare pentru munci-torii din construcþii, pentru ocupaþiileMontator sisteme opace de ter-moizolare pentru clãdiri ºi Montatorsisteme de tâmplãrie termoizolantã.

Consorþiul proiectului BUILD UPSkills QualiShell are pregãtire ºiexperienþã complementare în dome-niul eficienþei energetice a clãdirilor,al formãrii profesionale continue ºi alînvãþãrii pe întreg parcursul vieþii, cureprezentarea industriei construcþii-lor ºi cu competenþe de comunicareºi dezvoltare de afaceri, fiind com-pus din: INCD URBAN-INCERC -

Institutul Naþional de Cercetare-Dez-voltare în Construcþii, Urbanism ºiDezvoltare Teritorialã Durabilã (coor-donatorul proiectului), QETICS -Grupul pentru calitatea sistemelorde termoizolaþie, ANC - AutoritateaNaþionalã pentru Calificãri, CNDIPT- Centrul Naþional de Dezvoltare aÎnvãþãmântului Profesional ºi Tehnic,PPTT - Patronatul Producãtorilor deTâmplãrie Termoizolantã, PSC -Patronatul Societãþilor din Con-strucþii, CSCon – Comitetul Sectorialîn Construcþii, MDRAP - MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice, BDG - BusinessDevelopment Group.

Proiectul BUILD UP Skills Quali-Shell, derulat în perioada octombrie2013 – mai 2015, reprezintã o con-tinuare fireascã a proiectului BUILDUP Skills România (ROBUST), cuscopul de a asigura atât calitatearidicatã la montarea individualã acomponentelor de anvelopã efi-ciente energetic cât ºi realizarea deanvelope cu performanþã termicãfoarte ridicatã, prin dezvoltarea deinstrumente care sã permitã intro-ducerea cunoºtinþelor ºi compe-tenþelor adecvate în calificãrilerelevante ºi sã stimuleze evoluþiasistemului naþional al calificãrilor ºi a

viziunii actorilor cheie din sectorulconstrucþiilor, asigurând trecereaefectivã de la practicile curente derealizare a clãdirilor la realizareacorectã a clãdirilor cu consum deenergie aproape egal cu zero înRomânia.

Pentru a atinge obiectivele pro-puse, echipa de implementare aproiectului a participat în lunã martie2014 la un schimb de experienþã înMadrid, gazdã fiind organizaþia Fun-dación Laboral de la Construcción -organizaþie paritarã non-profit, creatãde cãtre partenerii sociali (sindicateºi asociaþii patronale) reprezentativi

Federaþia Patronatelor Societãþilor din Construcþii (FPSC), formatã din Patronatul Societãþilor dinConstrucþii (PSC) ºi Patronatul Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã (PPTT), susþine activitateafirmelor din sectorul construcþiilor pentru a accede pe pieþele internaþionale, unde una dintre principalelebariere întâmpinate de membrii federaþiei a fost nivelul de calificare a forþei de muncã din domeniu. Pentrua accesa proiecte internaþionale din domeniul construcþiilor, partenerii strãini pun un accent deosebit pecalificarea forþei de muncã, acesta fiind un factor important care influenþeazã calitatea construcþiilor.

În acest context, cele douã patronate au acceptat, cu interes, invitaþia de a fi parteneri în cadrulconsorþiului de implementare a Proiectului BUILD UP Skills QualiShell - Schema naþionalã de calificare aforþei de muncã din construcþii, pentru realizarea anvelopelor de înaltã performanþã ale clãdirilor, proiectderulat în cadrul Pilonului II al iniþiativei IEE BUILD UP Skills al programului Intelligent Energy Europe (IEE).

Ioana Andreea VLAD

Ioana Andreea VLAD, marketing manager PSC

pentru sectorul construcþiilor dinSpania, ºi coordonator de proiect lanivelul Spaniei, în cadrul Pilonului IIal iniþiativei Europene BUILD UP Skills.

Obiectivul principal al vizitei l-areprezentat schimbul direct de expe-rienþã pentru sporirea cunoºtinþelorºi experienþei echipei de proiectimplicatã în implementarea efectivãa foii de parcurs elaborate în cadrulPilonului I, prin explorarea poveºtilorde succes ºi a lecþiilor învãþate dinmodernizarea Sistemului Naþionalde Calificare ºi prin dezvoltarea unorinstrumente eficiente destinate sec-torului de construcþii, pentru a-i permitesã rãspundã provocãrilor prezente ºiviitoare privind punerea în aplicare amãsurilor de eficienþã energeticã ºiutilizarea sistemelor de energie rege-nerabilã în vederea obþinerii unuifond construit de clãdiri sustenabile.

A fost aleasã Spania, ca þarãgazdã pentru acest schimb reciprocde experienþã, datoritã similitudinilordintre sistemul de învãþãmânt profe-sional ºi tehnic din Spania ºi cel dinRomânia.

În ceea ce priveºte suita deevenimente desfãºurate la nivelnaþional, în cadul proiectului au fostorganizate un seminar naþional delansare la Bucureºti, un workshopregional la Cluj-Napoca ºi trei pane-luri de consultare la Bucureºti, Sibiuºi Galaþi. La aceste evenimente auparticipat reprezentanþi ai compani-ilor din sectorul construcþiilor ºi pro-ducãtorii de materiale de construcþii,reprezentanþi ai instituþiilor publicecentrale ºi locale, ºi nu în ultimulrând, reprezentanþi ai furnizorilor deformare profesionalã publici ºi privaþi.

Tot în cadrul evenimentelor maisus menþionate, a avut loc o primãlecþie demonstrativã organizatã laSibiu la Academia de Mortare Las-selsberger-Knauf, iar în cadrul pane-lului de consultare de la Galaþi a fost

organizatã o vizitã într-un ºantieractiv din Brãila, aflat în proces dereabilitare termicã.

Având la bazã informaþiile colec-tate de la specialiºtii din sectorulconstrucþiilor, prin intermediul focus-grupurilor ºi ºedinþelor tehnice delucru organizate în cadrul workshop-urilor ºi panelurilor de consultare, aufost realizate douã standarde ocu-paþionale pentru ocupaþiile Montatorsisteme opace de termoizolare pen-tru clãdiri ºi Montator sisteme detâmplãrie termoizolantã, care vor stala baza organizãrii de cursuri de for-mare profesionalã pentru muncitoriidin construcþii.

Întregul proces de colectare ainformaþiilor ºi de realizare a stan-dardelor ocupaþionale pentru edu-caþie ºi formare profesionalã seregãseºte sintetizat într-un Raportprivind analiza ocupaþionalã, dis-ponibil pe website-ul proiectului:www.iee-robust.ro/qualishell/rezultate.php.

Pe lângã acest raport, sunt dis-ponibile pe website-ul proiectului, lasecþiunea rezultate, ºi alte livrabilecomplementare realizate, pânã înprezent, de echipa de implementarea proiectului QualiShell, precum:programele cadru pentru cele douãocupaþii, acestea reprezentând com-ponente ale Schemei Naþionale deCalificare asumatã a fi dezvoltatã încadrul proiectului.

În continuare, se aflã în lucru ºivor fi disponibile în perioada imediaturmãtoare pe website-ul proiectului:manualele de curs ºi instrumentelede predare suport, pentru organi-zarea de cursuri de formare profe-sionalã pentru cele douã ocupaþii, unghid orientativ pentru implementareaschemei de calificare ºi raport deanalizã al resurselor necesare pentrurealizarea de programe de formareprofesionalã în sectorul construcþiilor.

În cursul proiectului sunt planifi-cate primele cursuri pilot pentru aimplementa Schema de Calificarepentru cele douã ocupaþii.

Tot prin proiectul QualiShell seurmãreºte identificarea de mecanis-me ºi modele pentru aplicarea pescarã largã a Schemei Naþionale deCalificare a forþei de muncã dindomeniul construcþiilor ºi asigurareacontinuitãþii, pe termen lung, a imple-mentãrii rezultatelor proiectului. Înacest sens, se doreºte crearea uneireþele interactive de comunicareîntre cele trei pãrþi implicate - an-gajaþi, angajatori ºi formatori - ºipromovarea unei comunicãri perma-nente între aceºtia, ceea ce le vapermite actualizarea continuã ºiposibilitatea de a-ºi perfecþionarezultatele.

Perspectivele pe termen lung aleproiectului BUILD UP Skills Quali-Shell se vor plia pe obiectivele deeficienþã energeticã impuse de Uni-unea Europeanã, în domeniul rea-lizãrii de construcþii care sã asigureun consum minimum de resurseenergetice clasice ºi înlocuireaacestora cu resurse regenerabile.

În continuarea proiectului BUILDUP Skills QualiShell, în aprilie 2014am demarat implementarea unui altproiect care vizeazã tot calificareamuncitorilor din construcþii: Calificã-te!Dã-þi o ºansã la o viaþã mai bunã!,proiect finanþat prin Fondul Struc-tural European – POSDRU, undeFPSC reprezentatã de PSC ºi PPTTîmpreunã cu FDP (Fundaþia Dez-voltarea Popoarelor) s-au angajat sãcalifice un numãr de 962 de angajaþi,obiectivul general al proiectului fiindcreºterea competitivitãþii ºi adapta-bilitãþii persoanelor angajate, prinpromovarea beneficiilor FPC în rân-dul angajaþilor ºi întreprinderilor,acces ºi participare crescutã a anga-jaþilor la programele de FPC. �

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro


Utilizarea în construcþii a betoanelorcu armãturã dispersã din fibre metalice

dr. ing. Aurora CIOC, ICECON SAdr. ing. Marian BADIU, ICECON SA

conf. dr. ing. Doina IOFCEA, Facultatea de Utilaj Tehnologic pentru Construcþii

Cercetãrile în domeniu ºi con-strucþiile existente peste tot în lumeatestã faptul cã betonul era materi-alul folosit de romani încã din sec. IIî.e.n. Spre sfârºitul sec. I romanii uti-lizau, pe scarã largã, betonul la con-strucþia de drumuri ºi la celehidrotehnice. Din sec. II, betonuldevine materialul de construcþie celmai mult folosit pentru fundaþii, pereþiºi bolþi.

Betonul armat a fost inventat înanul 1849 de grãdinarul francezJoseph Monier, care a obþinut unbrevet (1867) pentru confecþionareavaselor de flori, fiind, astfel, cel dintâicare a folosit acest material.

În anul 1888, inginerul românAnghel Saligny a utilizat, pentruprima datã, betonul armat la con-strucþia silozurilor din portul Brãila.

În cadrul expoziþiei de la Paris dinanul 1900 a fost prezentat un studiuprivind folosirea betonului armat înlume, arãtându-se largile posibilitãþide utilizare a noului material.

Betonul, sub diferitele variante pecare le cunoaºtem astãzi, continuãsã fie unul dintre principalele materi-ale folosite în construcþii.

Comparativ cu betonul de ciment,simplu (nearmat), care prezintãrezistenþã mare numai la compre-siune, betonul armat, ce cuprinde înmasa lui o serie de bare de oþel, ne-tede sau cu nervuri, care îi conferãrezistenþã, prezintã numeroase ºiînsemnate avantaje tehnico-econo-mice, cum ar fi:

• rezistenþã mecanicã ºi stabilitateridicatã;

• comportare bunã la acþiuneatemperaturilor ridicate ºi, mai ales, laincendii de duratã ºi intensitatemoderatã;

• durabilitate mare, datoritã rezis-tenþei deosebite pe care o prezintãbetonul ºi armãtura înglobatã, la

acþiunea distructivã a diverºiloragenþi chimici ºi fizici;

• preþ relativ scãzut;• posibilitatea realizãrii unor forme

structurale deosebite, capabile sãsatisfacã diverse cerinþe estetice,constructive sau tehnologice;

• lucrãri de întreþinere reduse ºi,în general, puþin costisitoare.

Dintre dezavantajele betonuluiarmat, cele mai importante sunt:

• rezistenþã redusã la întindere;• greutate proprie apreciabilã,

comparativ cu posibilitatea de a pre-lua tensiuni;

• capacitate redusã de izolare ter-micã, fonicã ºi hidrofugã;

• coroziune avansatã în condiþiide mediu ºi exploatare deosebit deagresive.

În prezent, pe plan mondial seînregistreazã o tendinþã de creare denoi tipuri de betoane, cu calitãþiîmbunãtãþite. Astfel, betonul armatdispers cu fibre (de diferite tipuri ºidimensiuni) reprezintã un exempluîn domeniul materialelor de con-strucþii.

ARMAREA DISPERSÃ A BETONULUICU FIBRE METALICE

Primul patent care se referã la unelement din beton armat dispers cufibre metalice existã din 1874 ºi afost brevetat în SUA (California) deA. Bernard care a probat îmbunã-tãþirea rezistenþei betonului prinadãugarea unor resturi de oþelinegale.

În 1927, tot în California, G. C.Martin breveteazã realizarea de con-ducte din beton armat cu fibre deoþel.

Meischke – Smith în 1920 ºiEtheridge în 1933 au pus în evidenþãcorelaþia între forma fibrei ºi mãrireaaderenþei. Primul a folosit sârmeplate ºi sârme rãsucite cu feþe plane,

în timp ce al doilea a utilizat fibreinelare, cu diferite mãrimi ºi diame-tre, pentru a ameliora rezistenþa lafisurare ºi rupere a betonului.

Fibrele metalice au fost createpentru a îmbunãtãþi durabilitatea ºiflexibilitatea betonului sub sarcinimari, pe perioade îndelungate.Fibrele metalice asigurã armareatridimensionalã a betonului, aseme-nea altor microsisteme.

Betonul armat dispers cu fibre nupoate înlocui, în totalitate, betonularmat obiºnuit. Existã, însã, domeniide utilizare în care betonul armat cufibre poate fi folosit alternativ sau încompletare la cel armat clasic,oferind avantaje constructive ºi eco-nomice. S-a constatat cã fibrele, deorice naturã ar fi, îmbunãtãþesc pro-prietãþile betonului simplu.

Betonul armat dispers cu fibremetalice este definit ca „materialulobþinut prin amestecul cimentului,agregatelor, fibrelor metalice, adi-tivilor, adaosurilor minerale ºi apei,în proporþiile prestabilite, ale cãruiproprietãþi se dezvoltã prin hidra-tarea ºi întãrirea cimentului ºi inter-acþiunea dintre fibrele metalice ºimatrice”.

Betoanele armate dispers rezultãprin înglobarea în masa betonului aunei cantitãþi variabile de fibre dis-continuie.

Majoritatea aplicaþiilor din betonarmat dispers cu fibre sunt bazatepe principiul îmbunãtãþirii propri-etãþilor ºi caracteristicilor mecanice(de rezistenþã) ale materialului.Totuºi, rolul armãrii cu fibre abetoanelor simple sau armate clasicnu trebuie redus numai la acest prin-cipiu al îmbunãtãþirii rezistenþelor, cimai ales la controlul procesului de


fisurare ºi, prin aceasta, la îmbu-nãtãþirea rezistenþelor, a propri-etãþilor de absorbþie a energiei ºi arezistenþei la impact, ºoc, variaþii detemperaturã, gradient de tempe-raturã, rezistenþã la foc.

Cerinþele de bazã ale fibrelor,atunci când este necesarã îmbunã-tãþirea rezistenþelor mecanice ºiîntârzierea procesului de fisurare,sunt: rezistenþã ridicatã la alungire ºimodul de elasticitate adecvat,aderenþã sporitã la matrice, stabili-tate chimicã; mai mult, fibrele ar tre-bui sã aibã calitatea de a suportaeforturile o perioadã mai mare detimp. Proprietãþile fibrelor folosite laarmarea dispersã a betoanelor suntacum, în marea lor majoritate,cunoscute.

Majoritatea aplicaþiilor din betonarmat dispers cu fibre sunt bazatepe ideea îmbunãtãþirii proprietãþilorde rezistenþã. Totuºi, rolul armãrii cufibre nu constã atât în îmbunãtãþirearezistenþelor statice, cât în controlulprocesului de fisurare, ºi prinaceasta, în îmbunãtãþirea ductilitãþii,a proprietãþilor de absorbþie aenergiei ºi a rezistenþei la impact,ºoc ºi variaþii de temperaturã.

Fibrele s-au produs prin tãiereasârmelor de oþel cu secþiunea trans-versalã rotundã ºi uniformã. Pentrumãrirea productivitãþii la fabricaþie,fibrele de oþel se pot grupa în fasci-cule, tãiate cu cuþite ghilotinã saucu alte dispozitive speciale.

Fibrele cu suprafaþã netedã aurezistenþa la smulgere scãzutã dincauza slabei aderenþe la beton. Învederea îmbunãtãþirii caracteristiciide rezistenþã la smulgere, au fostomologate ºi utilizate tipuri de fibrecu suprafeþe deformate. Fibreleondulate, cu forma continuã pe toatãlungimea, au îmbunãtãþit rezistenþala smulgere.

Mai recent, fibrele au fost pro-duse într-o mare varietate de forme,ondulate sau drepte, cu suprafaþaneprelucratã, cu sau fãrã capeteîngroºate. Acest gen de fibre esteutilizat, în principal, în betoane ºi,mai rar, în mortare sau paste deciment, unde, spre deosebire demulte alte fibre, nu sunt afectate dealcalinitatea amestecului.

Fabricarea unor fibre unite la unloc, cu ajutorul unei soluþii de lipirespeciale, solubilã în apã, faciliteazãutilizarea fibrelor cu lungimi mai maridecât în cazul în care acestea ar fiseparate, eliminându-se, astfel, pro-blemele ce apar din cauza formãriiunor gheme (aglomerãri de fibre).

Îmbunãtãþirea proprietãþilor fibrelordin oþel influenþeazã creºterile derezistenþã la întindere ale betonuluiarmat cu astfel de fibre.

În practicã, se constatã creºterearezistenþei la încovoiere a elementu-lui din beton armat cu fibre din oþel,datoritã faptului cã distribuþia efor-turilor în zona întinsã este aproapeconstantã.

Fibrele metalice pentru armareadispersã a betoanelor pot fi:

- lise (drepte) tip FML (fig.1, a); - cu ciocuri la capete tip FMC

(fig.1, b); - ondulate tip FMO (fig.1, c); - frezate tip FMF (fig.1, d).Principalele caracteristici tehnice

ale fibrelor metalice sunt prezentateîn Tabelele 1 ºi 2.

Fibrele metalice pentru armareadispersã a betoanelor sunt fabricatedin sârma din oþel trasã la rece, cuconþinut scãzut de carbon (de ex.:SAE1008 similar cu OL37) sau dinoþel inox (ex: SS302/ SS304).

Fibrele frezate din oþel pentruarmarea dispersã a betoanelor suntfabricate din brame de oþel carbon(ex: S355 similar cu OL52).

Punerea în operã a betoanelorarmate dispers cu fibre metalice dinoþel cu σt = 1.000 N/mm2 se rea-lizeazã fãrã dificultãþi într-o tehnolo-gie de execuþie normalã astfel:

• În cazul lucrãrilor din betonarmat dispers monolit ºi în cazulrealizãrii de elemente prefabricatedin beton armat dispers, se aplicãprevederile din reglementarea tehnicã„Normativ pentru producerea ºi exe-cutarea lucrãrilor din beton, betonarmat ºi beton precomprimat -Partea 2: Executarea lucrãrilor dinbeton”, indicativ NE 012/2:2010, pre-cum ºi din standardul SR EN 206-1:2002 cu amendamentele SR EN206-1:2005/A1 ºi SR EN 206-1:2006/A2 ºi erata SR EN 206-1/C91:2008, cu completãrile necesarelegate de dozarea fibrelor metalice,prepararea, compactarea ºi finisa-rea betoanelor armate dispers;

• Proiectarea compoziþiilor betoa-nelor armate dispers cu fibre meta-lice se face conform “Ghidului pentrustabilirea criteriilor de performanþã ºia compoziþiilor, pentru betoanele

Fig. 1

Tabelul 1

Tabelul 2



armate dispers cu fibre metalice” -GP 075-02, având în vedere urmã-toarele aspecte:

• Compoziþia betoanelor armatedispers se stabileºte pe bazã deîncercãri iniþiale, conform SR EN206-1:2002 cu amendamentele SREN 206-1:2005/A1 ºi SR EN 206-1:2006/A2 ºi erata SR EN 206-1/C91:2008 ºi GP 075-02;

• Dozajele de ciment, fibre meta-lice ºi agregate fine din beton se vorîncadra în limitele indicate de proiec-tant (dozaje mai mari sau maireduse de fibre metalice sau cimentfiind admise în situaþiile în careacestea sunt justificate la proiectarepe criterii tehnice economice ºi seasigurã respectarea cerinþelorprivind clasele de durabilitate con-form SR EN 206-1:2002 cu amenda-mentele SR EN 206-1:2005/A1 ºiSR EN 206-1:2006/A2 ºi erata SREN 206-1/C91:2008 ºi prin altenorme aflate în valabilitate la pro-iectarea lucrãrilor);

• Armarea dispersã a betoanelorcu fibre frezate din oþel, cu rezistenþãde rupere la tracþiune σt = 800 N/mm2,presupune introducerea fibrelor înbeton în dozajele prevãzute prinproiectul lucrãrilor ce se executã,fãrã dificultãþi, într-o tehnologie nor-malã de preparare a betonului;

• Dozajul minim recomandat estede 20 kg fibre/m3 beton, dozajulmaxim fiind de 100 kg fibre/m3

beton. Dozaje mai mari pot sã fieutilizate atunci când sunt justificatede proiectant pe bazã de calcule ºirezultate ale unor încercãri de labo-rator concludente;

• Compoziþia betoanelor armatedispers se stabileºte în funcþie decerinþele de performanþã, pentru ele-mentele ºi structurile ce se executã,având în vedere prevederile SR EN206-1:2002 cu amendamentele SREN 206-1:2005/A1 ºi SR EN 206-1:2006/A2 ºi erata SR EN 206-1/C91:2008 ºi GP 075-02 ºi celeale documentelor naþionale de apli-care a normelor europene;

• Dozarea fibrelor de oþel se face oriîn staþia de betoane (amestecând cuagregate în malaxor), ori direct înautobetonierã tot în staþia de betoa-ne sau pe ºantier;

- Dozarea fibrelor în amesteculproaspãt de beton trebuie efectuatãcât mai uniform ºi este necesar sãse amestece energic timp de 8-10minute (în cazul autobetonierei mini-mum 10 minute cu turaþie maximã).Dupã aceasta, betonul astfel obþinutse pune în operã prin metode cla-sice cu o compactare intensivã;

- Utilizarea betoanelor întãrite cufibre de oþel este recomandatãdatoritã avantajelor lor tehnice ºieconomice, cum ar fi: costuri maimici de materiale, scãderea sub-stanþialã a timpului de execuþie, tur-narea betonului nu trebuie executatãobligatoriu cu pompa, amesteculînsã este pompabil. Nu esteneapãrat necesar beton de montaj(beton de egalizare) ºi armãturã;betonul fiind preamestecat ºi întãritcu fibre, suprafaþa se prelucreazãmai uºor ºi se adapteazã deosebitde bine la sisteme moderne de pre-lucrare a suprafeþelor;

- Betonul cu fibre de oþel estecapabil de preluare de sarcini, acãrei valoare depinde de: rezistenþafibrelor de oþel (600 -1.200 N/mm2),forma lor, capacitatea lor deancorare, dimensiunea lor (ø 0,5 -1,2 mm; L = 25 - 60 mm) ºi canti-tatea lor (20 - 100 kg/m3).

APLICAÞII ALE BETONULUIARMAT DISPERS CU FIBRE

Betonul armat dispers cu fibremetalice, sub formã de elementemonolite, este folosit în diverse apli-caþii, cum ar fi:

• construcþia, ranforsarea ºi repa-rarea îmbrãcãminþilor rutiere, pis-telor de aerodromuri ºi tablierelor depoduri;

• lucrãri în mine ºi tuneluri; • acoperiºuri industriale;• elemente refractare;• repararea deversoarelor la baraje;• stabilizarea taluzurilor.În construcþia de tuneluri, betonul

armat cu fibre poate fi folosit subformã torcretatã, extrudatã sau subformã de elemente prefabricate.Avantajele principale ale torcretuluiarmat cu fibre sunt: îmbunãtãþeºterezistenþa la fisurare, rezistenþa laîntindere a betonului etc.

Din punct de vedere economic,utilizarea acestui beton reduce con-siderabil timpul de execuþie. O arielargã de utilizare este ºi consoli-darea pereþilor din zidãrii sau betonai tunelurilor existente parþial avariate.

Utilizarea betonul armat cu fibreeste ºi o soluþie pentru întreþinereaconstrucþiilor în cazul necesitãþii uneiacoperiri optime a armãturii din oþel,ceea ce conduce la mãrirea durabi-litãþii ºi siguranþei prin protecþia lacoroziune a armãturii.

Betonul armat cu fibre, pus înoperã prin pompare, poate fi utilizatîn tehnologia de extrudare împreunãcu scuturile de tunel, obþinându-seun sistem închis de susþinere asuprafeþei scutului de tunel pânã lagrosimea definitivã a construcþiei, unsistem care are pe tot conturul con-tact direct cu suprafaþa sãpãturii,reducând la minimum umplutura.

Exploatãrile miniere folosescbetonul armat cu fibre atât pentrurealizarea noilor galerii, cât ºi pentrurepararea galeriilor existente.

Acest material s-a folosit ºi sefoloseºte la realizarea pardoselilor, apistelor pentru aeroporturi, la con-strucþia unor depozite ºi garaje sub-terane, la realizarea stâlpilor pentruinstalaþiile electrice etc.

Betonul armat cu fibre este avan-tajos pentru realizarea fundaþiilor demaºini cu solicitãri dinamice, datoritãrezistenþei sporite la ºoc, a com-portãrii favorabile la amortizare ºi ladeformare.

În Marea Britanie, Belgia, Austriaºi Olanda conductele din betonarmat cu fibre se folosesc în modcurent.

Consolidarea versanþilor stâncoºi,a taluzurilor, realizatã cu beton tor-cretat cu fibre, are avantaje tehnico-economice datoritã unei buneadaptãri a legãturii la structuraterenului ºi reducerii timpului în pro-cesele de armare.

Rezistenþa la foc este mãritã prinutilizarea la armare a fibrelor ce pro-tejeazã armãtura longitudinalã ºitransversalã formatã din bare.

La întreþinerea ºi consolidareaconstrucþiilor hidrotehnice supuseeroziunii, poate fi folosit eficientbetonul armat cu fibre. Betonularmat cu fibre oferã o alternativã la



Elemente din betonprefabricat ºi precomprimat

Gama de servicii ºi produse oferitã de FerrobetonRomânia cuprinde atât elemente prefabricate (proiectare,producþie, transport ºi montaj) cât ºi structuri din betonmonolit (proiectare ºi execuþie), asigurând, astfel, clienþiloropþiuni atractive din punct de vedere economic ºi tehnic.

Dotatã cu cea mai nouã tehnologie pentru fabricareabetonului, staþia proprie poate produce beton de înaltãclasã pânã la C80/95. Capacitatea staþiei de beton estede 22,5 metri cubi pe orã. Liniile de producþie au lungimide 120 metri ºi 180 de metri, permiþând turnarea ele-mentelor cu lungimi de pânã la 60 de metri, într-operioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare.

Manipularea elementelor este asiguratã de podurirulante cu o capacitate totalã de 180 de tone.

Deþinãtorul recordului de grindã de pod, armatã ºipretensionatã la 40 metri lungime, Ferrobeton Româniaa livrat, recent, grinzile pentru prima parte a pasajuluirutier Mihai Bravu din Bucureºti, grinzi cu lungimi între33,5 ºi 39 metri.

Ferrobeton România contribuie la realizarea, în sistemprefabricat, a întregii suprastructuri aferente diverselorpoduri nu doar prin grinzile pretensionate, dar ºi prinpredale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugoju-lui, centura Constanþa, autostrada A2 ºi autostrada Deva– Sibiu.

Toate produsele realizate de Ferrobeton Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,Ferrobeton România deþine certificãri pentru controlulproducþiei diverselor elemente prefabricate din betonprecomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �

Producãtor cu experienþã în domeniul execuþiei elementelor din beton prefabricat ºi precomprimat,Ferrobeton România este noua denumire a firmei CRH Structural Concrete. Societatea îºi desfãºoarãactivitatea în spaþiul construit, în 2008, la marginea Ploieºtiului, în apropierea ºoselei de centurã, dupãmodelul altor fabrici din grupul CRH, precum cele din Belgia ºi Polonia. Cu acest model, CRH aduce înRomânia „know-how-ul” acestor producãtori, cu o vastã experienþã în domeniul elementelor din betonprefabricat ºi precomprimat.


armãtura convenþionalã, având caavantaj timpul ºi costurile reduse deexecuþie a lucrãrilor.

În tabelul 3 prezentãm câtevacaracteristici tehnice ale diferitelortipuri de elemente de construcþiiarmate cu fibre de oþel.

Prezentãm, pe scurt, avantajeleperformanþei fibrelor de metal înpavajele de beton:

• Forþa de încovoiere - În timpulcomportamentului critic post-fisurarea matricei de beton, poate fi demon-stratã superioritatea fibrelor de oþel,fibrele metalice cu ciocuri nece-sitând un aport sporit de energiepentru extragerea din matrice. Pen-tru un conþinut al fibrelor ce variazãde la 20 kg/m3 la 45 kg/m3 ordinul decreºtere al rezultatului la încovoiererezidualã este de aproximativ 60%.

• Rezistenþa la obosealã prinîncovoiere a betonului cu fibre deoþel este mai mare decât a betonuluisimplu. Fibrele metalice previn dez-voltarea unor fisuri majore în betonulsupus sarcinilor ciclice. Rezistenþaîmbunãtãþitã la obosealã permitefibrelor de metal sã fie folosite efi-cient în pavaje, straturi de acoperireºi acoperiri propriu-zise.

• Rezistenþa la impact - Fibrele deoþel sporesc rezistenþa la impact abetonului prin abilitatea inerentã dea creºte forþa matricii ºi de a absorbienergia.

• Rezistenþa la abraziune - Fibrelede oþel sunt orientate aleatoriu ºi dis-persate uniform în masa betonului.Rezultatul este cã suprafaþa betonu-lui este mai bine armatã astfel încâtse mãreºte rezistenþa la abraziune abetonului.

• Durabilitatea - Fibrele de oþel aufost folosite în diferite aplicaþii ceimplicã o gamã largã de condiþii demediu. Fibrele metalice s-au com-portat bine pentru cã sunt scurte ºi

discontinue. Aceste trãsãturi îmbu-nãtãþesc rezistenþa la coroziunecauzatã de efectele oxidãrii.

• Avantaje economice - Fibrele deoþel introduse în beton aduc o gamãde avantaje economice:

- Pregãtire rapidã ºi aºternere astratului de beton;

- Substituirea formelor convenþi-onale de armare unde este cazul;

- Reducerea costului de muncãce este în mod normal asociat cufixarea metalului;

- Reducerea posibilã a grosimiidalelor;

- O mai uºoarã turnare a betonului;- Fiabilitatea crescutã a rosturilor

pe durata de viaþã a plãcii;- Potenþiale reduceri ale costului

de întreþinere.În Laboratorul ICECON TEST din

cadrul ICECON SA, s-au preparat4 compoziþii de betoane, din care2 compoziþii betoane martor ºi 2 com-poziþii betoane armate dispers cufibre din oþel (tabelul 4, Raport deîncercare nr. RI – 13.10.405), dife-renþiate prin:

- dozajul de ciment: 332-580 kg/m3;- dozajul de fibre metalice: 31 ...

82 kg/m3;- raport A/C 0,58… 0,33.Rezultatele obþinute sunt prezen-

tate în tabelul 4. La compoziþii ºi la lucrabilitãþi

(exprimate prin grad de compac-tare), aproximativ egale, betoanelearmate dispers asigurã în raport cubetoanele simple (martori), urmã-toarele:

• creºterea uºoarã a rezistenþei lacompresiune la 28 de zile ºi ocreºtere importantã a rezistenþei laîntindere la 28 de zile în funcþie decompoziþie;

Tabelul 4

Tabelul 3

Fig. 2




• contracþii egale sau uºor infe-rioare betoanelor martor, însã încazul betoanelor armate dispers,datoritã unei rezistenþe mai mari laîntindere, se reduce sau eliminãtendinþa de finisare a betonului;

• o comportare ductilã ºi capaci-tatea de a prelua solicitãri ºi defor-maþii post vârful de sarcinã (fig. 2).

Fibrele metalice din beton uti-lizate ca armaturã dispersã permitpreluarea eforturilor de întindereinduse de solicitãrile la care estesupus elementul de construcþie dinbeton. Forma ondulatã a fibrelor per-mite atât o bunã ancorare în betoncât ºi a fibrelor între ele, realizându-seo reþea uniformã, în întreg volumulelementului de construcþie din beton.CONTROLUL PRODUCÞIEI DE BETON

ARMAT DISPERS ªI REALIZAREAPERFORMANÞELOR ELEMENTELOR

ªI LUCRÃRILOR REALIZATEControlul producþiei de beton

armat cu fibre din oþel ºi realizareaperformanþelor elementelor ºi lucrã-rilor realizate se face conform:

• codului de practicã pentrulucrãrile din beton, beton armat ºibeton precomprimat pentru lucrãrileexecutate monolit;

• codului de practicã pentrurealizarea elementelor prefabricatedin beton, beton armat ºi beton pre-comprimat pentru elementele pre-fabricate, cu urmãtoarele precizãri:

- fibrele metalice se controleazãpentru fiecare lot pe baza documen-tului de calitate emis de producãtor;

- pentru lucrãri importante ºi încaz de dubiu, fibrele sunt controlatela un laborator de specialitate cudeterminarea rezistenþei la tracþiunepe cel puþin trei probe din sârma dincare sunt fabricate fibrele sau celpuþin 10 fibre. Se verificã ºi tole-ranþele dimensionale ºi aspectulsuprafeþei, procedându-se conformnormelor în vigoare pentru fibreleneconforme;

- lucrabilitatea betonului armat cufibre este indicat sã fie determinatãprin metoda VE-BE sau a graduluide compactare ºi în mod informativprin metoda rãspândirii ºi a tasãrii.

CONCLUZIIDatoritã caracteristicilor sale

(rezistenþa la încovoiere, mai marede trei ori decât a betonului con-venþional, rezistenþã la obosealã,rezistenþã la deteriorare în caz deimpact – capacitate ridicatã de aabsorbi ºi disipa energia - perme-abilitate mare, rezistenþã la abrazi-une ºi exfoliere, eliminarea fisurilor),betonul armat cu fibre este un mate-rial ideal pentru diferitele aplicaþiimenþionate.

Folosirea tehnicilor adecvate depreparare ºi punere în operã abetonului armat dispers cu fibre me-talice (chiar dacã acestea suntscumpe), asigurã realizarea calita-tivã a lucrãrilor, durate de execuþiereduse, cu consecinþe economicefavorabile.

De asemenea, un aspect funda-mental în utilizarea betonului armatdispers cu fibre metalice îl reprezintãautorizarea proceselor de fabricaþiea fibrelor ºi a calitãþii betonului ceurmeazã a fi pus în operã, acesteatrebuind sã primeascã confirmareacã îndeplinesc caracteristicile ºi ce-rinþele calitative prevãzute în norme.

Proprietãþile betonului armat cufibre din oþel sunt mai critice decâtproprietãþile fibrelor considerate înmod independent. Din acest motiv,standardul european SR EN 14889-1“Fibre pentru beton. Partea 1: Fibrede oþel. Definiþii, specificaþii ºi con-formitate” este o “specificaþie de per-formanþã”, în mãsura în care seimpune producãtorilor sã declare undozaj de fibre pentru a atinge unnivel minim de performanþã (rezis-tenþã la încovoiere rezidualã post-fisurare) într-un beton de referinþã.Acest lucru permite utilizatorului sãcompare echitabil performanþeleaºteptate pe tipuri de fibre diferite.Aceste informaþii, împreunã cudescrierea fibrei, rezistenþa la tracþi-une, modulul de elasticitate ºi modulîn care dozajul minim influenþeazãconsistenþa (lucrabilitatea) suntcuprinse pe eticheta ataºatã lafiecare sac cu fibre din oþel.

BIBLIOGRAFIE• Decizia: 99/469/EC, Familia de

produse, produsul / utilizarea pre-conizatã: Produse aferente betonu-lui, mortarului ºi pastei de ciment(1/2): – Fibre (pentru utilizãri struc-turale în beton, mortar ºi pastã deciment);

• SR EN 14889-1:2007 “Fibrepentru oþel. Partea 1: Fibre de oþel.Definiþii, specificaþii ºi conformitate”;

• SR EN 206-1:2002 cu amenda-mentele SR EN 206-1:2005/A1 ºiSR EN 206-1:2006/A2 ºi erata SREN 206-1/C91:2008. „Beton. Partea1: Specificaþie, performanþã, pro-ducþie ºi conformitate”;

• GP-075-02 „Ghid pentru sta-bilirea criteriilor de performanþã ºi acompoziþiilor pentru betoanele armatedispers cu fibre metalice”;

• CP 012-1: 2007 „Cod de prac-ticã pentru executarea lucrãrilor dinbeton, beton armat ºi beton precom-primat. Partea 1: Producerea betonului”;

• NE 012/2-2010 „Normativ pen-tru producerea betonului ºi exe-cutarea lucrãrilor din beton, betonarmat ºi beton precomprimat, Partea2: Executarea lucrãrilor din beton”;

• CIOC, Aurora, BADIU, Marian,- „Fibre din oþel pentru armareabetonului în conformitate cu standar-dul european armonizat SR EN14889/1:2007”, Al XVII-lea Simpo-zion naþional de utilaje pentru con-strucþii SINUC 2011. UTC Bucureºti,decembrie 2011;

• CIOC, Aurora, BADIU, Marian,- “Cerinþe din standardul europeanarmonizat SR EN 14889-1 care tre-buie îndeplinite de fibrele din oþelpentru armarea betonului” - RevistaConstrucþiilor nr. 84 iunie 2012;

• IOFCEA, Doina, BADIU, Marian,„Certificarea produselor de con-strucþii - obligativitate ºi necesitate”,Conferinþa tehnico-ºtiinþificã inter-naþionalã “Probleme actuale aleurbanismului ºi amenajãrii teritoriului”:15-16 noiembrie 2012, Chiºinãu;

• Prospecte produse SC CHIRCUPROD IMPEX COMPANY SRLBucureºti;

• Prospecte produse SC NEOTEHNICMACON SRL Bucureºti. �



Protecþie versanþiDN7 Km 198+000 - 226+000, Valea Oltului

ing. Cristiana STANCIU - SC IPTANA SA Bucureºti

DESCRIERE SOLUÞII ADOPTATEÎntrucât pe Valea Oltului proble-

mele legate de instabilitãþi ale ver-sanþilor sau de cãderi de pietre aufost de mare amploare, neexistândresurse financiare pentru înlãtu-rarea, în totalitate, a acestora, s-auales, spre rezolvare, 18 poziþii con-siderate ca fiind cele mai critice iarulterior, în timpul execuþiei, proiectuls-a extins cu încã 5 poziþii.

În funcþie de problemele întâlniteºi de natura terenului, s-au proiectat3 tipuri de soluþii, astfel:

Sistem de plase ancorate -Sistem Tecco® ºi Sistem SPIDER®

Sistemul Tecco® de stabilizare apantelor predispuse la degradareeste destinat stabilizãrii versanþilorabrupþi din rocã afânatã ºi stâncã,precum ºi asigurãrii împotriva ruperi-lor de pietre, blocuri ºi stânci alterate,afânate sau erodate sub influenþaagenþilor atmosferici. În acest scop,suprafaþa ce urmeazã a fi protejatãse acoperã cu plasã din sârmã deoþel de înaltã rezistenþã, dupãcurãþarea, egalizarea ºi profilareaversantului. Plasa este fixatã în tijepentru sol sau stâncã, care sunt ten-sionate cu ajutorul plãcilor specialede ancorare cu o forþã între 30-50 N.

Date tehnice generale:• Suprafaþa totalã proiectatã:

22.800,00 mp;• Tipul tijelor de ancoraj folosite:

Gewi ø 32 ºi Ischebeck Titan ø 40/16;• Tehnica de forare: foraj rotoper-

cutant cu aer (sistem SUSPA-Gewi)ºi foraj autoperforant cu carotieraproprie pierdutã (sistem Ischebeck);

• Lungimi tije de ancoraj: 4 m ÷ 8 m;• Material de injecþie: suspensie

de ciment.

Sistem de protecþie împotrivacãderilor de pietre - Sistem RXI®

Acolo unde sunt prezente blocuricu potenþial ridicat de desprinderesau suprafeþe întinse de protejatgreu accesibile, s-a optat, din motiveeconomice ºi de siguranþã, pentruinstalarea de sisteme tip „barierã împo-triva cãderilor de pietre”. Acesteasunt realizate din plasã inelarã /romboidalã, din oþel de înaltã rezis-tenþã ºi absorb energia cineticãrezultatã în urma cãderilor de pietre,prin deformaþii elasto-plastice. Sunto alternativã economicã a soluþilorrigide de protecþie (copertine, ziduride protecþie).

Sistemele tip barierã cuprindplasa, stâlpi (profile HEB), care aurolul doar de a menþine plasa laînãlþimea doritã, cabluri de susþinerea plasei ºi de ancorare a stâlpilor,elemente de frânare (disipatoare deenergie) ºi ancore flexibile.

În cazul cãderilor de pietre plasaabsoarbe o parte din energia rezul-tatã. În cazul în care capacitatea deabsorbþie este depãºitã, energiarezidualã este absorbitã prin defor-marea plasticã a inelelor de frânare.Prin deformarea ºi activarea inelelorse protejeazã plasa ºi cel mai impor-tant, ancorajele. Capacitatea portan-tã a cablurilor nu se diminueazã!Dupã activare, inelele de frânarenecesitã doar înlocuirea.

În funcþie de capacitatea deabsorbþie a energiei, sunt disponibile

bariere RXI® împotriva cãderilor depietre pentru 100 kJ, 250 kJ, 500 kJ,1.000 kJ, 1.500 kJ, 2.000 kJ, 3.000 kJºi 5.000 kJ (aceasta din urmã cores-punzãtoare unui bloc de piatrã de16 tone, care se deplaseazã cuviteza de 90 km/h).

Pentru determinarea energieicinetice ºi deci a tipului de barierã,cu ajutorul unui aparat laser se rea-lizeazã câteva secþiuni transversaleale versantului prin zonele conside-rate ca fiind cele mai periculoase.Pe baza acestora, utilizând progra-mul Rockfall 6.1, se fac simulãri decãderi de pietre. Simulãrile oferã oserie de informaþii legate de traiecto-ria blocurilor de piatrã, salturilemaxime ale acestora ºi energiilecinetice maxime probabile.

În urma interpretãrii rezultatelorobþinute, se recomandã dispunereaunui anumit tip de barierã.

CARACTERISTICI SPECIFICE ALE INVESTIÞIEITermen de execuþie: 15 luni, perioada iunie 2008 – mai 2010;Valoarea investiþiei: 17.000.000 leiFinanþarea investiþiei: BEI II ºi Guvernul RomânieiSisteme de protecþie proiectate:

• Sistem de plase ancorate - Sistem Tecco®

• Sistem împotriva cãderilor de pietre - Sistem RXI®

• Sistem de fixare al blocurilor - Sistem Spider®

DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTIÞII

Beneficiar: CNADNR - DRDP Craiova, Secþia de Drumuri Naþionale VâlceaProiectant: SC IPTANA SA BucureºtiConstructor sisteme Geobrugg: Sächsische Bau GmbH Germania, Sucursala SibiuFurnizor sisteme: Geobrugg AG – Geohazard Solutions, Elveþia


Instalarea sistemelor tip barierãeste simplã ºi rapidã. Se foreazãgãuri cu lungimi de 4 m - 6 m în carese introduc tijele de ancoraj, de carese fixeazã plãcile de bazã ale stâlpi-lor. Lateral ºi în amonte de barierã,se foreazã gãuri pentru ancore dincablu spiralat, de care se prindcablurile laterale ºi cele de reþinere.

Manipularea ºi fixarea pe poziþii acomponentelor se poate face cu aju-torul unei macarale.

În cadrul proiectului de pe ValeaOltului au fost prevãzute urmã-toarele tipuri de bariere de protecþieîmpotriva cãderilor de pietre:

• RXI® 100 (1.000 kJ): L = 25,0 m,H = 5,0 m;

• RXI® 200 (2.000 kJ):L = 45,0 m,H = 6,0 m;

• RXI® 300 (3.000 kJ):L = 30,0 m,H = 6,0 m / L = 55,0 m, H=6,0 m.

Test comportarebarierã de cãderi de pietre RXI®-200

Data: 23 iulie 2009;Locaþia: DN7, Km 201+384 –

201+427, Valea Oltului;Organizatori: Geobrugg AG –

Geohazard Solutions & SächsischeBau GmbH & DRDP Craiova.

În data de 23 iulie 2009, pe DN7Km 201+384 – 201+427, a avut locun eveniment în premierã în România:demonstrarea printr-un test la scara1:1 a modului de comportare a uneibariere RXI® la cãderi de pietre de2.000 kJ. Trebuie precizat cã toatebarierele de protecþie Geobrugg suntsisteme testate la scara de 1:1 ºicertificate de institute independentede testare, cazul de faþã având doarrolul unei demonstraþii.

Evenimentul a necesitat câtevazile de pregãtire, timp în care s-aufãcut ultimele verificãri ale barierei,s-a identificat blocul de piatrã decca. 2,5 tone ºi s-au realizat cu aju-torul calculatorului, simulãri pentrustabilirea traiectoriei acestuia, asaltului maxim produs ºi a energieicinetice maxime dezvoltate.

Din condiþii de siguranþã ºi pentrubuna desfãºurare a demonstraþiei,circulaþia a fost opritã complet, peambele sensuri, pe durata testului.

Demonstraþia a constat în elibe-rarea, de la o înãlþime de 30 - 35 m,a unui bloc de piatrã de cca. 1,2 m3

(2,8 tone) spre bariera de protecþieGeobrugg. În drumul sãu spre bari-erã, blocul a atins o vitezã de cca.55 km/h (15,2 m/s). La ultimul saltprodus, înainte de a lovi bariera,acesta s-a fragmentat, astfel cãenergia cineticã dezvoltatã a fost denumai 370 kJ. Sãgeata maximã afost de cca. 1,7 m.

Energia dezvoltatã a fost cu multsub capacitatea maximã de absorb-þie a barierei. Sistemul a fost proiec-tat pentru cazul excepþional de 2.000 kJ(un bloc de piatrã de 6,4 tone ce sedeplaseazã cu o vitezã de 90 km/h),care are o perioadã de recurenþã de50 de ani. Astfel cã demonstraþia aavut la bazã un eveniment decãderi de pietre considerat comunîn perioada de viaþã a barierei.

Datã fiind energia rezultatã înurma demonstraþiei, inelele de frâ-nare nu s-au activat, astfel cã nu afost nevoie de niciun fel de inter-venþie asupra barierei.

Testul a fost un succes! �Foto 1: Dupã instalare

Foto 3: Pregãtire test

Foto 4: Dupã impact

Foto 2: Eveniment martie 2014


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Romeo ªtefan BELEA

Arhitectul Romeo ªtefan Beleaeste, ca profesionist, o figurã remar-cabilã a arhitecturii noastre dinultimii 40–50 de ani.

Fãcând parte dintr-o serie deose-bitã a ªcolii de Arhitecturã, s-aremarcat, încã de la începutul cari-erei, printr-o activitate intensã ºidiversã (arhitecturã, graficã, design).

A fost, încã de la început, angre-nat în lucrãri de mare importanþã (aparticipat la realizarea Sãlii Spor-turilor din Constanþa, înainte de a-ºidobândi diploma de arhitect) precumSala Palatului R.P.R., a condus sin-gur proiectarea pentru ansamblurilede cãmine studenþeºti Grozãveºti,Regie etc. În paralel, alãturi de alþitrei colegi din aceeaºi remarcabilãserie, a participat ºi a câºtigat premiiºi menþiuni la o serie de concursurinaþionale de arhitecturã.

Într-o carierã care solicitã nunumai facultatea, dar ºi multã cul-turã, s-a impus prin tenacitate, spiritde colaborare ºi coordonare, larealizarea unor lucrãri deosebite:Teatrul Naþional „I. L. Caragiale”,Biblioteca Academiei Române (extin-derea unei biblioteci existente dinanii ’30), Hotel IntercontinentalBucureºti etc.

În paralel, a desfãºurat o carierãuniversitarã, parcurgând repedetreptele profesionale ºi devenind, de

tânãr, Profesor, ªef de atelier deproiectare ºi Conducãtor de docto-rate la Universitatea de Arhitecturã ºiUrbanism „Ion Mincu”.

Deosebit de cultivat, produs alunei ºcoli româneºti de înaltã valoare,prof. dr. arh. Romeo ªtefan Beleacontinuã sã activeze pe toate pla-nurile profesiei sale cu vigoare ºi cudiscreþia creatorului sigur pe sine,plin de respect faþã de înaintaºii ºicontemporanii sãi.

Este membru fondator, din anul2002, al Uniunii Arhitecþilor dinRomânia. A fost mulþi ani membru alconducerii Uniunii Arhitecþilor dinRomânia ºi Preºedinte al Fonduluide Arhitecturã pânã în 1990, poziþiedin care a ajutat, cu respect ºi foartemultã atenþie, o serie de cunoscuþiarhitecþi interbelici, aflaþi în dificultateîn acei ani.

Prof. univ. arh. Romeo ªtefanBelea s-a nãscut la 28 iulie 1932 înlocalitatea Tulcea din România. Estecãsãtorit ºi are o fiicã.

Pregãtirea sa educaþionalã aînceput-o între anii 1939 ºi 1943când a urmat cursurile ºcolii primaregermane „Sf. Anton” din Craiova.Apoi, între anii 1943 ºi 1951, ºi-acontinuat pregãtirea la ColegiulNaþional „Carol I”, ulterior „NicolaeBãlcescu” tot din Craiova.

Între 1951 – 1957 a fost studentla Institutul de Arhitecturã „IonMincu” – Bucureºti, unde în febru-arie 1958 a obþinut Diploma în Arhi-tecturã ºi Urbanism iar în septembrie1973 ºi-a luat doctoratul în Arhitec-turã cu tema: Spaþiul teatrului dedramã contemporan.

În 1976 a obþinut Bursa „FORD”pentru Urbanism ºi Amenajarea Teri-toriului – Bruxelles.

Din activitatea profesional-socialã reþinem câteva repere pri-vind laborioasa sa activitate:

• 1965 – 1989 - UniuneaArhitecþilor din România (U.A.R.) -Membru al Comitetului de Conducere;

• 1980 – 1989 - Uniunea Arhi-tecþilor din România (U.A.R.) - Pre-ºedinte al Fondului de Arhitecturã;

• 1997 – 2002 – SocietateaArhitecþilor din România (S.A.R.) -Membru al Directoratului, alãturi dearhitecþii Dorin ªtefan ºi Viorel Hurduc;

• 1992 – 2000 - Membru alComisiei de Urbanism ºi Amena-jarea Teritoriului din cadrul PrimãrieiMunicipiului Bucureºti;

• 2000 pânã în prezent - Membrual Comisiei de Urbanism ºi Amena-jarea Teritoriului din cadrul Minis-terului Transporturilor;

• 2002 - Membru fondator alOrdinului Arhitecþilor din România;

Oameni de valoare multilateralã au fost ºi vor mai fi în toate domeniile activitãþilor umane destinateprezentului ºi mai ales viitorului societãþilor în care au trudit sau activeazã ºi în prezent.

În România, ei, sau mai bine zis o parte dintre ei, au reuºit, prin vocaþia lor, sã dea þãrii ºi oamenilor sãiopere ºi satisfacþii multiple care i-au propulsat în rândul unor veritabili creatori de bunuri materiale ºi spi-rituale, demne de toatã lauda ºi aprecierea.

În domeniul construcþiilor, o asemenea personalitate este prof. univ. arh. Romeo ªtefan Belea.


• 2004 pânã în prezent - Membrual Comisiei de Urbanism ºi Amena-jarea Teritoriului din cadrul PrimãrieiSectorului 1, Bucureºti.

Printr-o sumarã prezentare,iatã doar câteva dintre lucrãrilesale de proiectare:

• Teatrul Naþional „ION LUCACARAGIALE” Bucureºti - Refuncþiona-lizare, Remodelare, Realizarea apatru noi sãli de spectacole - Proiectfazele: Studiu de Fezabilitate 2008,P.A.C. 2008;

• Centrul Cultural „SALA PALA-TULUI” - Refuncþionalizare, Extin-dere funcþiuni (Salã concerte 4.000locuri compartimentabilã, Sãli audiþiimuzicã, Expoziþii, Librãrie, Cafenea,Baruri, Restaurant, Comerþ specificetc.) - Proiect fazele: Studiu de Fe-zabilitate 2007, Elemente de ProiectTehnic 2008;

• Teatrul Naþional de OperetãBucureºti - Remodelarea ºi extin-derea Sãlii OMNIA - Studiu de Fe-zabilitate 2005;

• Biblioteca Academiei RomâneBucureºti - Extindere - Proiect 1992- 2005;

• Teatrul Municipal Tulcea - Proiect2004;

• Clubul Diplomaþilor Bucureºti -Centru multifuncþional pentru con-grese, conferinþe, expoziþii - Avant-proiect;

• Piaþa Universitãþii Bucureºti -Studiu urbanistic 2004;

• Parcul Academiei RomâneBucureºti - Studiu peisagistic 2003;

• Piaþa Gãrii C.F.R. Constanþa -Studiu urbanistic 2003;

• Hotel 4 stele NOVOTEL - Salãde spectacole transformabilã, Galeriicomerciale, Cazare ºi alte servicii -Piaþa fostului Teatru Naþional, CaleaVictoriei, Bucureºti - Proiect 2002;

• Complexul Universitar „SPIRUHARET” Bucureºti;

• Complex Rezidenþial Bãneasa; • Sala Festivalului „George Enescu”

Bucureºti; • Lanþul de hoteluri „CONTINENTAL”

Bucureºti, Sibiu, Cluj-Napoca ºiConstanþa;

• Hotel „Intercontinental” Bucureºti;• Pavilionul Expoziþional Bucureºti.Prof univ. arh. Romeo ªtefan

Belea a fost participant activ lanumeroase concursuri naþionale dearhitecturã, dintre care amintim: sis-tematizarea Pieþei Unirii, Iaºi - 1959,Teatrul Naþional Craiova - 1959,Centrul Civic al Municipiului Ploieºti -1959, Sistematizarea centruluiPodul Turcului, Iaºi, TeatrulNaþional Bucureºti - 1961, Sis-tematizarea Intrãrii în MunicipiulPiteºti - 1965, Sistematizarea PieþeiUnirii, Bucureºti - 1959, Sistemati-zarea unui cartier de locuinþe înmunicipiul Ploieºti - 1964, Sistemati-zarea Pieþei Unirii, Focºani - 1966,Aerogara ºi Aeroportul InternaþionalBucureºti-Otopeni - 1968, CentrulMultifuncþional Sinaia - 1990, con-cursuri unde a obþinut premii saumenþiuni.

De asemenea, prof univ. arh.Romeo ªtefan Belea s-a aflat printrecei prezenþi la concursuri inter-naþionale de arhitecturã: SediileONU-ONUDI-AIEA Viena, Austria -1969, Sistematizarea Zonei Centralea Oraºului Karlsruhe, Germania -1970, Concurs-ofertã ARCOM pen-tru Teatrul Municipal ºi Conserva-torul Casablanca, Maroc - 1971,Opera Naþionalã din Sofia, Bulgaria -1973, Concurs-ofertã ARCOM pen-tru Centrul de Congrese Damasc,Siria - 1980.

Laborioasa sa activitate profe-sionalã cuprinde, totodatã, alteproiecte internaþionale:

• Teatrul Naþional Damasc, Siria;• Imobil cu apartamente de lux ºi

spaþii comerciale adiacente ºi par-caje subterane Beirut, Liban;

• Hotelul „Ouzoud Waterfall” Maroc;• Arenã Multifuncþionalã 6.000 de

locuri Tripoli, Libia;• Piscinã Olimpicã 2.000 de locuri

Tripoli, Libia;• Sala Sporturilor 2.000 de locuri

Tripoli, Libia;• ªcoli Tripoli, Libia;• Hotel cu Salã de Congrese ºi

Conferinþe Damasc, Siria etc.

În ceea ce priveºte prezenþa saîn activitatea internaþionalã, reþinemfaptul cã a efectuat o serie de cãlã-torii de documentare, studii, precumºi activitate de proiectare pentru:teatre ºi sãli de spectacole în S.U.A.,Austria, Germania ºi Siria, hoteluri înS.U.A., Germania, Austria, domeniulurbanismului ºi sistematizãrii teritori-ale în Belgia.

Prof. univ. arh. Romeo ªtefanBelea a desfãºurat ºi o activitatepublicisticã remarcabilã, concre-tizatã în volumul „Desenul în Arhitec-turã, Construcþii ºi Urbanism” -Editura Tehnicã, 1962, în articole ºiintervenþii în ziare ºi revisteromâneºti ºi strãine, interviuri ºi con-vorbiri la Radio ºi Televiziune, con-ferinþe etc.

De-a lungul timpului, pentruîntreaga sa muncã în domeniile dearhitecturã, proiectare ºi construcþiia fost distins cu Ordinul Muncii clasaa III-a – 1960, Ordinul Muncii clasa aII-a – 1970, Ordinul „Serviciul Cre-dincios” - Cavaler – 2002, DistincþiaCulturalã a Academiei Române –2001, Diploma „Meritul Academic” alAcademiei Române – 2005.

Demn de reþinut este ºi faptul cãprof. univ. arh. Romeo Belea estemembru al Academiei Române ºi aprimit Medalia Opera Omnia la Bie-nala Naþionalã de Arhitecturã, Bucu-reºti 2012.

În prezent, distinsul arhitect, alã-turi de alþi „pioni” importanþi esteantrenat în realizarea amplelorlucrãri de consolidare ºi moder-nizare a Teatrului Naþional Bucureºti(amãnunte în Revista Construcþiilornr. 91 - 100).

Acesta este, deci, prof. univ. arh.Romeo ªtefan Belea. Vasta sa acti-vitate îl defineºte ºi îl aºeazã, pebunã dreptate, în rândul adevã-ratelor personalitãþi româneºti îndomeniul construcþiilor.

Ciprian Enache


Societatea comercialã SC PROJECT-THC SRL a fost înfiinþatãîn anul 2010, fiind organizatã ca o societate cu rãspunderelimitatã.

Într-un moment în care mulþi profesioniºti au pãrãsit insti-tuþiile unde lucrau pentru a începe afaceri pe cont propriu, demulte ori în domenii complet diferite de cele în care acti-vaserã pânã atunci, fondatorii SC PROJECT-THC SRL audecis sã-ºi foloseascã experienþa ºi profesionalismul înactivitatea viitoare.

Societatea SC PROJECT-THC SRL asigurã asistenþã tehnicã pentru verificarea lucrãrilor, prin diriginþide ºantier, pentru cele mai reprezentative proiecte cu finanþare europeanã din zona sud-vest Oltenia darnu numai.

Printre acestea: • Centrul Multifuncþional Craiova - Pavilionul Central;• Consolidarea, restaurarea ºi modernizarea Secþiei de istorie-arheologie a Muzeului Olteniei Craiova;• Consolidare ºi restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artã Craiova;• Servicii de dirigenþie de ºantier pe parcursul derulãrii lucrãrilor de execuþie pentru proiectul „Amena-

jare ºi revitalizare Centrul Istoric din municipiul Craiova”;• Servicii de dirigenþie de ºantier în cadrul proiectului „Reabilitarea Spitalului Judeþean de Urgenþã Vâlcea”;• Execuþie, pentru proiectul ”Craiova Water Park” - complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului

din municipiul Craiova;• Servicii de dirigenþie de ºantier pe parcursul derulãrii lucrãrilor de execuþie pentru proiectul

„Amenajare parcare subteranã în zona Teatrului Naþional”.

Societatea dispune, încã de la înfiinþare, de un regulament de organizare ºi funcþionare, precum ºi deun regulament de ordine interioarã bine definite, hotãrârea fermã a conducerii societãþii fiind aceea de aatinge ºi menþine un nivel competitiv al calitãþii tuturor serviciilor oferite, astfel încât sã fie satisfãcute lamaximum posibil cerinþele clienþilor firmei noastre.

De-a lungul timpului, aceasta din urmã a dat dovadã de seriozitate ºi promptitudine în rezolvarea pro-blemelor, prin serviciile de calitate ºi un personal calificat, fapt ce a determinat recunoaºterea la nivelnaþional, acesta fiind unul dintre obiectivele majore ale întregii echipe SC PROJECT-THC SRL.

• Prestare serviciide dirigenþie deºantier ºi asistenþãtehnicã

• Consultanþã ºimanagement deproiect.

PROJECT THCCraiova, str. Vasile Conta, nr. 6

Tel.: 0351. 442.292 | Mobil: 0736.366.874 | Fax: 0351.442.291E-mail: [email protected]

www.project-thc.ro


Hale metalicecu structurã autoportantã

Din 2009, în profilul societãþii a fost încorporatã ºiproducþia de hale metalice cu structurã autoportantã(semirotunde). Halele autoportante sunt recomandatepentru aplicaþiile care necesitã suprafeþe foarte mari,fiind ideale în special pentru centre mari de depozitaresau de producþie, oferind 100% spaþiu interior util.

Destinaþii• hale industriale;• ateliere;• centre de producþie;• spaþii comerciale;• centre de depozitare mãrfuri generale;• depozite pentru cereale;• depozite militare;• spaþii de parcare deschise, garaje, hangare;• sãli de sport (inclusiv pentru acoperirea piscinelor

de mari dimensiuni);• ferme de animale;• alte clãdiri cu regim normal de temperaturã ºi umiditate.

Avantajele halelor metalice autoportanteSunt ieftine, uºor de dimensionat ºi de executat. Sunt

reciclabile, uºor de ventilat ºi de rãcit pe timpul verii. Pot

avea o sumedenie de utilizãri practice: de la hale de pro-

ducþie sau depozite pentru cereale, pânã la utilizarea ca

garaje ºi hangare de orice dimensiuni pentru avioane

sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde) sunt exe-

cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece

a tablei din oþel, cu grosimi diferite, protejatã împotriva

coroziunii (galvanizatã, aluzincatã sau vopsitã în câmp

electrostatic). Avantajele faþã de construcþiile realizate

cu tehnologii clasice (structura de rezistenþã din profile

metalice, cãrãmidã, beton sau lemn) sunt:

• nu au structurã de rezistenþã pentru susþinerea

acoperiºului: stâlpi ºi ferme; asigurã, deci, maximum de

spaþiu util raportat la suprafaþa construitã;

• pot avea deschideri foarte mari, de peste 25 metri,

înãlþimea acoperiºului de 15 metri ºi lungimi nelimitate;

• au costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu

construcþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;

• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele cli-

entului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-

sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii

perimetrale, neizolate sau izolate.�

SALT COM Slobozia s-a înfiinþat în anul 1994 ºi pânã în prezent, a abordat lucrãri diverse de proiectareºi construcþii montaj: construcþii ºi modernizãri de sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentruagenþi economici, lucrãri de apãrare împotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat, care asigurã executarea delucrãri de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial de calitate.


Realizarea incintelor adânci în Bucureºtiºi posibilele implicaþii în viitor asupra apelor subterane

ing. Nicolae RADUINEA - SC INFRACON SRL, Bucureºti

Dupã cum se ºtie, în zonaBucureºti apa freaticã se scurge, înlinii mari, dinspre nord-vestul ora-ºului spre râul Colentina (cu salbade lacuri de regularizare), iar la sudde acesta, spre râul Dâmboviþa, carese varsã în râul Argeº în zona desud-est, în vecinãtatea localitãþiiBudeºti. În aval de acest punct, lasud de Cernica, râul Colentina sevarsã în Dâmboviþa; deci, scurgereaapei are loc dinspre nord-vest spresud-est.

În nordul Bucureºtiului existãValea Saulei, care preia o impor-tantã cantitate de ape ºi se varsã înColentina, în zona lacului Tei. În niciuncaz Valea Saulei nu trebuie obturatãde multitudinea de clãdiri care seconstruiesc în nordul Bucureºtiului.

Cu ocazia începerii proiectãriigeotehnice la Arena Naþionalã dinBucureºti, din consultarea mai mul-tor studii geotehnice a rezultat cã, înultimii 80 de ani, nivelul hidrostatic(NH) din amplasament a avut urmã-toarea evoluþie: 1925 - 64,5 m RMN;1930 - 65,2 m; 1956 - 67,7 m(terenul de joc avea cota 69,50);2004 - 69,0 m (terenul de joc s-a ridi-cat la 71,0 m, un numãr de 4 gra-dene devenind îngropate); 2007 -69,3 m; 2008 - 69,5 m (terenul de jocare cota 72,7); astfel de creºteri aleNH (nivelul hidrostatic) sunt evidenþi-ate ºi în alte zone.

În 1975 a început construcþiareþelei de metrou, iar în perioada2005 - 2011 s-au executat nume-roase clãdiri cu 2 - 5 subsoluri, toatefiind indiscutabil necesare, dar de-venind, evident, obstacole în caleascurgerii apei subterane; totuºi,reþelele de apã ºi canalizare sunt, înlinii mari, aceleaºi, ele servind din ce

în ce mai mulþi utilizatori, cu presiuniîn creºtere continuã ºi cu pierderiimportante de apã.

Nu existã niciun motiv credibil sãse considere cã NH nu va creºte ºiîn viitorul apropiat, atâta timp cât nuse fac investiþii majore în refacereareþelelor de apã ºi canalizare aleoraºului, prin care se pierd zilnic miide m.c. de apã. Lucrãrile executaterecent în Calea Floreasca trebuiefãcute ºi în alte zone ale oraºului, încare canalizarea lucreazã practicimersatã.

Din punct de vedere morfologic,zona Bucureºti aparþine marii unitãþimorfologice a Câmpiei Române,subunitatea cunoscutã sub denu-mirea de Câmpia Vlãsiei. Aceastãunitate prezintã în evoluþia ei treietape geomorfologice, douã deeroziune a peneplenei valahe ºi unade acumulare. Cea din urmã estereprezentatã prin cuvertura dedepozite sedimentare neogene ºicuaternare. Formaþiunile cuaternaresunt reprezentate prin:

a) Pleistocenul superior, repre-zentat prin:

• un complex nisipos, „nisipuri deMostiºtea“;

• un complex argilos prãfos, nisi-pos, cunoscut sub denumirea de„argile intermediare“;

• un orizont de pietriºuri ºi nisi-puri, ce reprezintã vechile depozitede terasã ale vãii duble Argeº -Dâmboviþa, cunoscut sub denumireade „pietriºurile de Colentina“.

b) Holocenul inferior, reprezen-tat prin depozitele loessoide ale tera-sei inferioare a Dâmboviþei, alcãtuitedin argile prãfoase, prafuri argiloase,slab nisipoase, gãlbui (luturi de

Bucureºti) având, în general, grosimide max. 10 m.

c) Holocenul superior, repre-zentat prin aluviunile Luncii Dâm-boviþei, alcãtuite din nisipuri ºipietriºuri, uneori mâluri.

În formaþiunile de mai sus aparurmãtoarele sisteme acvifere:

• Acviferul din lunci ºi terase esteprezent la nivelul depozitelor alu-vionare ale terasei inferioare a Dâm-boviþei ºi la nivelul aluviunilor dinLunca Dâmboviþei. Fiind situat laadâncime micã, este puternic afectatde poluarea cauzatã de pierderiledin reþeaua de canalizare;

• Acviferul din orizontul de pietri-ºuri ºi nisipuri reprezintã un sistemacvifer cu un potenþial ridicat.Regimul de variaþie al niveluriloracestui acvifer este dependent depierderile de apã din sistemul decanalizare, de alimentarea din ac-viferele adiacente, precum ºi deregimul precipitaþiilor;

• Acviferul din nisipurile de Mos-tiºtea are un potenþial scãzut dincauza granulometriei în general fineºi este vulnerabil la poluare întrucât,datoritã discontinuitãþii argilei inter-mediare, are legãturi hidraulicedirecte cu acviferul superior.

Prezentul studiu se bazeazã pedate culese de autor în perioada2000 - 2011, din peste 200 de studiigeotehnice ºi proiecte (unele, dinperioada când autorul a activat laS.C. AGISFOR), reþinându-se CT -cota terenului natural, NH - nivelulhidrostatic ºi CAI - cota argilei inter-mediare, toate cotele raportându-sela nivelul Mãrii Negre (RMN). Pebaza acestora s-au trasat curbele deegal nivel al apei subterane (hidro-izohipsele). [1]

Dupã revoluþie, în Bucureºti, ca ºi în alte oraºe ale României, au proliferat în mediul urban incinteleadânci, la început mai timid, pentru ca în anii 2006 - 2008 sã atingã un maximum, care cu greu putea fiintuit. S-au realizat numeroase clãdiri, în special de birouri ºi locuinþe, cu 2, 3, 4 ºi chiar 5 subsoluri, nece-sare ca spaþii tehnice ºi mai ales pentru parcare. Aceste „obstacole“ subterane, împreunã cu reþeaua demetrou, care este compusã tot din incinte adânci, continue, nu se poate sã nu aibã un impact asupraapelor subterane ale oraºului, lucru pe care încearcã sã-l semnaleze articolul de faþã.


LIMITÃRILE DATELORDIN PREZENTUL STUDIU

Þinând cont de faptul cã dateledin prezentul studiu s-au obþinut pebaza unui numãr important de studiigeotehnice ºi ridicãri topografice,care au fost întocmite de firmediferite, este posibil ca valorilecotelor sã fi fost mãsurate cu anu-mite marje de eroare, în funcþie dedotarea realizatorilor. Unele valori,nu multe la numãr, au fost eliminatefiind, evident, discordante cu datelezonale. Totuºi, dupã cum se vavedea în continuare, trasarea curbe-lor a condus la concluzii logice,unele cunoscute, în principiu, degeotehnicieni, altele în concordanþãcu modificãrile aduse, în timp,terenului de fundare de pe teritoriulBucureºtiului.

Totodatã, autorul este geotehni-cian ºi drept urmare, sugestiile ºieventualele corecturi aduse de spe-cialiºtii hidrologi vor fi benefice.

Acolo unde studiile au indicatnivelul liber (stabilizat) al apei sub-terane, a fost folositã cota acesteia;este posibil ca la unele studii sã nuse fi aºteptat suficient pentru aceastãmãsurãtoare ºi deci, valoarea reþinutãsã aibã o anumitã eroare.

HARTA HIDROIZOHIPSELORPENTRU ZONA BUCUREªTI

În figura 1 s-au reprezentat cotelemenþionate pentru amplasamenteledin Bucureºti ºi zonele înconjurã-toare. De asemenea, s-au trasatliniile de metrou existente în prezent.De reþinut faptul cã unele tronsoaneale liniilor de metrou s-au executat înincinte cu pereþi mulaþi încastraþi înargila intermediarã, dar multe alteles-au executat cu scutul sub formã detunel cu bolþari, tunel care nu ajungeîn argila intermediarã, deci apacurge pe sub acesta.

Totodatã, la construcþiile noi unelesubsoluri adânci sunt încastrate înargila intermediarã, iar altele nu.

Se observã cã în zonele din jurulBucureºtiului datele au fost puþine lanumãr ºi deci, curbele sunt trasatecu aproximaþie.

Pe baza acestei hãrþi se mai pottrasa ºi hidroizobatele (curbele deegalã adâncime a apei subterane),hidroizopahitele (curbele de egalãgrosime a apei subterane) ºi se potcalcula gradienþii hidraulici sau pantahidraulicã, liniile de curent etc. [2]

Faþã de cele menþionate, rezultãcã este imposibil sã se afle traseulapei în funcþie de amplasarea obsta-colelor ºi de aceea, metoda hidroizo-hipselor, o metodã indirectã, estesingura posibilã.INTERPRETAREA HIDROIZOHIPSELOR

Apa subteranã curge dupã liniade cea mai mare pantã, respectivdupã perpendicularele duse pecurbele de nivel. [1; 2]

Pentru interpretarea rezultatelorse foloseºte o comparaþie faþãde curgerea apei pe acoperiºurile

Fig. 1: Planul curbelor de egal nivel al apelor subterane (hidroizohipse) pentru teritoriul extins al oraºului Bucureºti (perioada 2000 - 2011)



caselor, care, dupã cum se ºtie, suntformate din „dolii“ (ºanþul între 2 ver-sanþi vecini) ºi „coame“ (linia de inter-secþie la vârf dintre 2 versanþivecini).

Debitul de apã este mare la dolii(liniile de curgere converg) ºi maimic la coame (liniile de curgere suntdivergente). La o ploaie torenþialã secreeazã o lamã de apã pe dolie, darºi spre coamã. Totuºi, la curgereaapei prin pãmânt (mediu poros) suntdiferenþe, în sensul cã, dacã laacoperiº curgerea are loc pesuprafeþe plane, între care se aflãlinii drepte, în pãmânt curgerea areloc pe suprafeþe curbe, neregulate,dar înclinate, care sunt racordateprin suprafeþe de asemenea curbe ºineregulate.

Urmãrind curbele din figura 1, seobservã cã, în lungul râurilor Colen-tina ºi Dâmboviþa, curgerea apei estede tip dolie, iar în zona de interfluviu(în treimea mijlocie) este de tip coamã.

La dolii curbele formeazã „clopote“,cu vârful spre amonte (clopotulpierde apã), iar la coamã curbeleformeazã clopote cu vârful spre aval(clopotul þine apã). Ramurile lateraleale curbelor tip dolie ºi tip coamã(respectiv pereþii clopotelor) suntpractic în prelungire, deci se racor-deazã. Aºa cum este de aºteptat, înlungul doliilor (râurilor) sunt zone cuviteza de curgere a apei mare(curbele sunt dese), iar în lungulcoamei viteza apei este mai micã(curbele sunt mai rare).

Configuraþia de mai sus poate finumitã „normalã“ ºi este valabilã încazul curgerii apei subterane în modnatural, fãrã obstacole (linii de metrou,subsolurile adânci ale clãdirilor etc.).De exemplu, înainte de intercep-tarea liniilor de metrou (zona nord-vest) ºi dupã depãºirea acestora(zona sud-est), curbele tind sã fienormale.

În cazul existenþei obstacolelor(din prezent) pereþii clopotelor secompun, la rândul lor, din mici dolii ºimici coame, ceea ce indicã faptul cãapa curge „ºicanat“, cu schimbãridese de direcþie (v. perpendicularelepe curbe) sau, cu alte cuvinte,curbele devin „franjurate“. Pe de altãparte, apar zone cu viteze scãzuteale apei (distanþa între curbe mai

mare) ºi zone cu viteze crescute. Înastfel de situaþii, curgerea laminarãeste pusã sub semnul întrebãrii.

Pe de altã parte, în zonele undeapar mici dolii este de aºteptat canivelul apei sã creascã (v. situaþia laacoperiºuri). Este vorba de zonaCotroceni, pod Mihai Vodã (Izvor),zona aval de fostul Abator, zona denord-vest a Pãdurii Bãneasa etc.,respectiv zone deja cunoscute cafiind cu nivel crescut faþã deperioada anterioarã.

Acolo unde în zonele de coamãvârful curbelor se retrage spreamonte (se turteºte), este clar cãexistã o tendinþã de creºtere anivelului apei (v. zona Gara de Est).Invers, dacã vârful curbelor în zonade coamã (treimea mijlocie a inter-fluviului) este ascuþit, atunci nuexistã o tendinþã imediatã decreºtere a nivelului apei (v. zonacurbelor spre est, dupã ce apa„scapã“ de obstacole). Altfel spus, întreimea mijlocie a zonei de interflu-viu, unde curgerea este de tipcoamã, dacã adâncimea clopotuluise micºoreazã, va creºte nivelulapei.

La doliile râurilor Colentina ºiDâmboviþa vor rezulta debite sporite,dar apa poate sã nu creascã (spreamonte) dacã acestea au rezerva depreluare a unui debit suplimentar.

Evoluþia, în timp, a creºterii apeiîn oraºul Bucureºti ar putea fi evi-denþiatã dacã s-ar trasa curbe pre-cum cele din prezentul studiu, darpentru perioada 1960 - 1975, respec-tiv înainte de începerea execuþieimetroului. Acest lucru ar putea fifãcut de cãtre Colectivul geotehnic alSC PROIECT BUCUREªTI, care are obancã de date geotehnice din aceaperioadã.

Totodatã, Institutul Geologic Românare întocmite harþi cu hidroizohipseactualizate periodic, dar nepublicate.Ar fi interesant de comparat acesteacu cele din prezentul articol. Un cal-cul simplu se poate efectua folosindformula lui Darcy, învãþatã în ºcoalã[3], dupã care debitul în unitatea detimp, presupus constant în perioadaanterioarã ºi în prezent, este:

Q = A1 x k x Δh1 / l1 (perioadaanterioarã) = A2 x k x Δh2 / l2(perioada din prezent).

Presupunând A2 = 0,8 A1 (din cauzaobstacolelor apa curge prin pãmântîn zona de interfluviu din ce în ce mai„gâtuit“) ºi l2 = 1,1 l1 (drumul ºicanatal apei a devenit mai lung), rezultã:Δh2 = 1,375 Δh1; dacã Δh1 era 78 -72 = 6 m, în prezent Δh2 = 8,25 m.

Deci, rezultã o creºtere medie anivelului apei, în zona de interfluviu,de peste 2 m, ceea ce este în con-cordanþã cu observaþiile din diferitezone ale Bucureºtiului.

CONCLUZIIPrin prezentul studiu s-a încercat

sã se valorifice o serie de date geo-tehnice din perioada 2000 - 2011,prolificã pentru geotehnicieni ºi con-structori, în general.

A rezultat harta cu hidroizohipsepentru perioada de mai sus, care arputea fi comparatã cu hãrþi dinperioadele anterioare, dar ºi cu celece se vor întocmi în urmãtoareledecenii. În acest fel s-ar putea stabilievoluþia, în timp, a regimului apelorsubterane din zona Bucureºti, ceeace ar putea fi benefic pentru geo-tehnicieni, în particular, dar ºi pentrustabilirea unei strategii de intervenþiela construcþiile existente ºi deproiectare a celor viitoare.

Prezentul articol se vrea o provo-care pentru geotehnicieni, privitor laelucidarea problemei apei subteranedin zona Bucureºti, dar ºi pentru alteoraºe din þarã, în care construcþiilecu subsoluri adânci au proliferat înultima perioadã de timp.

Sperãm ca harta din articol sã fieutilizatã de geotehnicieni doar orien-tativ, ºi în niciun caz pentru redu-cerea numericã a sondajelor pentrustudii geotehnice, acestea fiind, dealtfel, reglementate prin normeleactuale, care trebuie respectate.

În sfârºit, o altã concluzie aprezentului articol ar fi cã specialiºtiigeotehnicieni ºi cei hidrogeologi artrebui sã se întâlneascã ºi sã cola-boreze mai strâns.

BIBLIOGRAFIE1. NEGULESCU M., Captarea

apelor subterane. Editura Tehnicã,Bucureºti, 1960;

2. STANCIU A., LUNGU L., Fundaþii.Editura Tehnicã. Bucureºti, 2006;

3. MANOLIU L., Fundaþii ºi pro-cedee de fundare. Editura Didacticãºi Pedagogicã, Bucureºti, 1977. �



Unicredit TowerClãdire de birouri cu regim de înãlþime 2s+p+14e+15 retras

Clãdirea are 2 subsoluri, parter, 14etaje ºi etaj tehnic, adãpostind, lanivelurile supraterane, funcþiunea prin-cipalã administrativã, iar la cele sub-terane spaþii de parcare ºi spaþiitehnice.

Soluþia este de radier general cu ogrosime de 1.80 m rezemat pe un grupalcãtuit din 97 de piloþi cu diametrul de120 cm cu o lungime minimã de cca.24 m sub radier.

Adâncimea de fundare este de-9.45 m pe zona de radier de 180 cmgrosime ºi de -8.45 m unde grosimearadierului este de 80 cm.

Structura de rezistenþã este alcãtu-itã din pereþi de beton armat ºi cadremetalice.

Pereþii de beton armat grupaþi întrei nuclee dispuºi central.

Clãdirea prezintã un atrium careeste „agãþat” de suprastructura princi-palã printr-o prindere glisantã la parteainferioarã.

La parter sunt dispuse: holul princi-pal de acces, o sucursalã de bancã cufuncþiunile specifice, serviciul de pom-pieri, camera de depozitare a gunoiu-lui, rampa de încãrcare – descãrcare.

La etajul 1, deasupra intrãrii, seaflã sala de consiliu ºi anexele aces-teia, restul etajului fiind ocupat de sãlide ºedinþe ºi birouri individuale.

La etajul 14 este prevãzutã o can-tinã pentru personal (cafeteria).

Sunt prevãzute 163 de locuri deparcare pentru autoturisme, din care26 la nivelul terenului.

În subsoluri sunt amplasate: rezer-va de apã pentru stingerea incendiilor

ºi staþia de pompare aferentã; adãpos-turile de protecþie civilã; centrul de calcul(Data Room); postul de transformare,grupul electrogen ºi tabloul electricgeneral; centrale de ventilaþie.

Peste etajul 14 se aflã un niveltehnic, unde sunt amplasate: motoa-rele ascensoarelor, centrala termicã,staþia de producere a apei rãcite ºicentralele de tratare a aerului.

Indicatori principali: aria constru-itã la nivelul solului (Ac) = 990,80 m2

(amprenta la sol); Ac = 1.311,38 m2

(proiecþia etajului 1); aria desfãºuratãsuprateranã fãrã balcoane (Ad suprat)= 16.998,27 m2; aria desfãºuratã con-struitã totalã (Adc) = 23.287,91 m2;

Faþadele sunt realizate preponde-rent cu perete cortinã, ceea ce asigurãcondiþii optime de iluminat natural, uti-lizând geamuri cu emisivitate redusã,iar sistemul constructiv utilizat deînchidere asigurã performanþa ter-moenergeticã a clãdirii.

Prin proiect ºi prin calitatea exe-cuþiei au fost asigurate protecþia cali-tãþii apei, protecþia calitãþii aerului,protecþia împotriva zgomotului, pro-tecþia împotriva radiaþiilor, protecþiasolului ºi subsolului, protecþia aºezã-rilor umane, gospodãrirea deºeurilor,gospodãrirea substanþelor toxice ºipericuloase. UniCredit Tower a fostrecompensatã cu codul pentru clãdirisustenabile BREEAM, calificativul“Very Good” aceasta fiind una dintrepuþinele clãdiri din Bucureºti care auîndeplinit condiþiile necesare pentruaceastã certificare. �

Antreprenor General: SC Bog’art SRLBeneficiar: SC Bog’art Offices SRLProiectant General: Arhitectura: SC Westfourth Arhitecture SRL, Faþade: SC

Alusystem SRL, Structura: SC Popp ºi Asociaþii SRL, Instalaþii: Ove Arup &Partners International Limited Londra, sucursala Bucureºti; MC GeneralConstruct SRL

Subantreprenori: Agisfor – execuþie piloþi; Bog’art Steel – execuþie ºi montajconfecþie metalicã; Alusystem – execuþie faþadã; Arconi/IMSAT – execuþieinstalaþii; NM Construct – execuþie hidroizolaþii; Coneco România – execuþieprotecþie la foc; Schindler România - montaj lifturi.


Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Grinzi de secþiune compusã,cu rost de lunecare deformabil

METODÃ DE CALCUL PRACTICdrd. ing. Mahmoud BAKRO, drd. ing. Oana A. GHERMAN, drd. ing. Valentin TAUTAN, prof. dr. ing. Eugen PANÞEL -

Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca

STAREA ACTUALÃBarele de secþiune compusã, în

straturi longitudinale din materialediferite, sunt tot mai des întâlnite încomponenþa structurilor de rezis-tenþã. În þara noastrã, proiectareabarelor cu secþiune compusã oþel-beton este parþial reglementatã deseria de standarde SR EN 1994 iarpentru secþiunile compuse lemn-beton, se remarcã Ghidul GP116-2011 privind calculul planºeelorlemn-beton. Cel mai des întâlnimelemente cu secþiune compusã careformeazã grinzi (fig. 1.a), sau, înmod obiºnuit, lemn-beton sau metal-beton - sau stâlpi comprimaþi (fig. 1.b).

În ceea ce priveºte analiza derezistenþã a acestor tipuri de ele-mente, literatura de specialitatesemnaleazã, ca primã comunicare

în domeniu, articolul [Caughey - 1929],de acum 85 de ani. Cadenþa deapariþie a comunicãrilor ºtiinþifice ºitehnice în domeniu pare, însã, a fiîn creºtere. Alãturi de probleme deanalizã a solicitãrilor mecanice,aceste comunicãri privesc ºi cerce-tãri experimentale, precum ºi noitipuri de conectori în rosturile dintrestraturile barelor ºi comportareaacestora sub solicitãri mecanice.

În ultimul deceniu au apãrut ºianalize neliniare - inclusiv privindcomportarea rosturilor, de exemplu[Hozjan - 2013], precum ºi formulãridespre elementul finit bara de secþi-une compusã. În [Erkmen - 2014]este elaboratã o nouã formulare aelementului finit, tip grindã dreaptã,cu douã straturi bare, având între eleun strat de forfecare deformabil,

straturile rãmânând, însã, solidare peverticalã. Noua formulare urmãreºteºi reuºeºte sã evite „slip-lockingphenomenon“, fenomenul de vari-aþie anormalã a forþei de lunecare înstratul intermediar.

În cele ce urmeazã prezentãmrezultatele în cazul unei grinzi mixteoþel-beton cu gujoane, pentru treivalori ale rigiditãþii la lunecare astratului intermediar. În acelaºi timp,este de remarcat ºi apariþia unormetode simplificate de analizã, careurmãresc proiectarea practicã, cueforturi rezonabile, precum metodapropusã de un cunoscut specialistinternaþional în domeniu, [Girhammar- 2009].

METODA DE CALCUL PROPUSÃBara alcãtuitã din douã straturi

logitudinale, asamblate prin inter-mediul materialului din rostul carelucreazã numai la forfecare, poate fiprivitã ca o structurã static nedeter-minatã. În intenþia de a rezolvaaceastã structurã cu metoda forþelor,se secþioneazã longitudinal rostul lamijlocul înãlþimii sale ºi se exterio-rizeazã tensiunile de lunecare τ(x),aºa cum se aratã în figura 2.

Aproximaþia metodei constã în:(1) - acceptarea comportãrii liniarelastice la toate componentele ºi(2) - comportarea solidarã în timpulsolicitãrii, cu deformaþii nule, pedirecþie perpendicularã la axa barei.

În articolul de faþã se formuleazã, pentru specialiºtii în domeniul construcþiilor, o metodã de calculpractic de rezistenþã, pentru grinzi de secþiune compusã în douã straturi. Aproximaþia metodei constã în:(1) - acceptarea comportãrii liniar elastice la toate componentele ºi (2) - comportarea solidarã în timpulsolicitãrii, cu deformaþii nule pe direcþie perpendicularã la axa barei. Calculul comparativ sugereazãîncredere în procedeul de calcul propus.

Fig. 1: Elemente de rezistenþã de secþiune compusã des întâlnite


Eforturile cu indice superior 0 sunteforturi pe forma de bazã staticdeterminatã; indicele inferior 1 sau 2se referã la numerotarea straturiloriar efortul fãrã indice se referã laîntreaga secþiune normalã a bareidate.

APLICAÞIE NUMERICÃPentru verificarea metodei pro-

puse mai sus, se rezolvã Exemplul 1din [Erkmen - 2014], reluat din lucrã-rile citate în Bibliografie, ale luiGirhammar. Exemplul este ilustrat înfigura 3.

Datele aplicaþiei sunt completate de:• trei mãrimi ale rigiditãþii la

lunecare a rostului k=5;50 ºi 500N/mm2 - considerate succesiv;

• din figura 3, rezultã: l = 4.000 mm;a = 25; b = 75; c = a + b = 100 mm;

• mãrimi calculate: A1 = 15E3 mm2;A 2 = 7 , 5 E 3 ; I 1 = 3 , 1 2 5 E 6 ;I2 = 14,06E6 mm4;

Din comparaþia rezultatelor obþi-nute cu cele din literatura de specia-litate consacratã, cu cele cunoscute,rezultã o foarte bunã convergenþã(tabelul 1).

CONCLUZIIMetoda propusã de autori, pe

care îi puteþi contacta la Universi-tatea Tehnicã din Cluj-Napoca, esteo metodã analiticã, ce poate fi uti-lizatã în cercetare ºi proiectare, cumijloace de calcul obiºnuite (softsimplu, calculator de buzunar).Aceastã formulare, analiticã clasicã,permite, pe de altã parte, adaptareala rezolvãri necesare diverse: planºeecompuse, stâlpi bimateriali cu/fãrã

pierderea stabilitãþii, elemente derezistenþã consolidate cu „cãmãºi“de rezistenþã exterioare, analizaconcentrãrilor de tensiuni în rosturide lipire („debonding“) etc.

Din Aplicaþia numericã la care ne-am referit rezultã influenþa puternicãa rigiditãþii la lunecare a rostului. Înpracticã aceasta constã în rigiditateaconectorilor discreþi - folosiþi mai alesla elemente metal-beton sau lemn-beton, în rigiditatea mediului. Evalu-area pentru calcul a acestor rigiditãþiare la bazã, în special, experimentãride laborator la scarã naturalã; înacest sens este utilã consultareaºi a unor lucrãri nominalizate aici:[Lukaszewska - 2009], [Rodrigues -2013].

BIBLIOGRAFIECaughey R. A., ..., A Practical

Method for the Design of I-BeamsHaunched in Concrete - StructuralEngineer, Inst. of Struct. Engrs.(London),1929, 7, 8, 275-93;

Erkmen R. E., Alleviation ofparasitic slip in finite element analy-sis of composite beams - Computers& Structures, 2014, 135, 10-19;

GP 116-2011, Ghid privind calcu-lul ºi alcãtuirea constructivã aplanºeelor compuse lemn-beton laclãdiri vechi ºi noi, p. 61;

Girhammar U. A., A simplifiedanalysis method for compositebeams with interlayer slip - Int. J. ofMech. Sci., 2009, 51, 515-30;

Girhammar U. A., ..., CompositeBeam-Columns with Interlayer Slip -Exact Analysis, Jof Stru Eng, 1993,119, 4, 1265-82;

Hozjan T., ..., Geometrically andmaterially non-linear analysis of pla-nar composite structures with aninterlayer slip, Computers & Struc-tures, 2013, 114, 1-7;

Lukaszewska E., Developmentof Prefabricated Timber-ConcreteComposite Floors, PhDThesis, LuleaUniv. Tech., 2009, p. 318;

Rodrigues J. N., ..., Timber-con-crete composite bridges: State-Of-Art Review, Bioresurces, 2013, 8, 4,6630-49. �

Fig.2: Element de barã cu douã straturi ºi rost de lunecare

Fig. 3: Aplicaþia numericã; identic cu Exemplul 1 din [Erkmen - 2014]

Tabel 1 - Comparaþia rezultatelor cu datele din literaturã sau cu cele cunoscute


Prelucrarea informaþiilor geotehniceîn scopul modelãrii 3D

a suprafeþelor limitelor de stratificaþiedrd. ing. Ana-Luciana TOFAN, prof. univ. dr. ing. Vasile MUªAT - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,

Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Una dintre metodele de achiziþiea datelor necesare realizãrii uneiaplicaþii SIG (GIS în englezã) estedatã de planuri ºi hãrþi existente,acestea conþinând o cantitate marede informaþii, atât calitativã, cât ºicantitativã, disponibilã la diferitescãri. Culegerea datelor grafice depe planuri ºi hãrþi se poate realizaprin scanare, digitizare sau vecto-rizare automatã, procedee prin caredatele culese sunt transformate dinformat analogic în format digital.

Întrucât hãrþile sunt cele maiimportante modalitãþi de a repre-zenta informaþii grafice, un SistemInformaþional Geografic combinãinformaþiile acestora, imaginile sate-litare ºi ale fotogramelor aeriene, cubaze de date alfanumerice careconþin informaþii despre datele grafice.

Sistemele informatice geograficepermit crearea de hãrþi, integrareade informaþii, vizualizarea de sce-narii, rezolvarea unor probleme cugrad de dificultate ridicat ºi dez-voltarea de soluþii efective într-un modnou de abordare, uºor de utilizat.

În scopul obþinerii, în timp real, adatelor referenþiate spaþial, estenecesarã realizarea unui suportinformatizat integrat. Lucrarea defaþã foloseºte, ca modalitate deachiziþie a datelor grafice digitale,planuri topografice la scara 1:1.000,rezultate în urma scanãrii ºi digitizãriion-screen (în spaþiul ecranului).

Scopul principal al acestei lucrãriconstã în prezentarea unei metodede integrare a datelor geotehniceîntr-un Sistem Informaþional Geografic,pentru a evidenþia variaþia modelelor

3D ale suprafeþelor limitelor de stra-tificaþie.

Conform literaturii de specialitate,o variantã de rezolvare a acesteiproblematici poate fi datã de meto-dele geostatistice, care pot fi folositepentru o mai bunã înþelegere a vari-aþiilor spaþiale ale caracteristicilorterenului (Akbarzadeh & Taghizadeh,2010), prin asigurarea unui instru-ment de analizã spaþialã ºi estimarea valorilor necunoscute (Isaaks &Srivastava, 1989).

În general, abordarea unei astfelde probleme utilizând tehnologiaSistemelor Informaþionale Geogra-fice implicã dificultãþi în determi-narea localizãrii spaþiale din cauzalipsei informaþiilor legate de coordo-nata Z (Choi & Park, 2006).

METODE ªI SURSEDE ACHIZIÞIE A DATELOR

Zona de studiuZona avutã în vedere pentru pre-

lucrarea informaþiilor geotehnice ºisinteza lor pentru elaborarea stratifi-caþiei 3D reprezintã, din arealul pecare se extinde municipiul Iaºi,partea cu cel mai ridicat grad deocupare cu construcþii, aceasta con-stituindu-se în nucleul în jurul cãruias-a dezvoltat, în timp, oraºul. Fondulconstruit, pe zona luatã în discuþie,încorporeazã atât edificii istorice,majoritatea acestora fiind declaratemonumente (Palatul Culturii, Bise-rica Trei Ierarhi, Catedrala Mitropoli-tanã, Teatrul Naþional, Castelul

În prezent, internetul este cunoscut drept modul cel mai eficient prin intermediul cãruia cantitãþi uriaºede informaþii circulã oriunde în lume, cu viteze uluitoare. În domeniul tehnologiei informaþiei s-au realizatºi se dezvoltã sisteme pentru gestionarea datelor cu localizarea lor spaþialã. Tehnologia care achi-ziþioneazã, integreazã ºi furnizeazã date localizate spaþial se numeºte „Sistem Informaþional Geografic“(SIG), Este o tehnologie în continuã dezvoltare, ce reprezintã un instrument computerizat pentru car-tografierea ºi analizarea tuturor elementelor care existã pe glob, precum ºi a evenimentelor ce se petrec înlume. Ea integreazã operaþiile obiºnuite cu baze de date - cum ar fi interogarea sau analiza statisticã -, cuavantajele unice oferite de hãrþi, pentru vizualizarea ºi analiza geograficã pe baza datelor spaþiale.

Fig. 1: Localizarea zonei de studiu în cadrul judeþului Iaºi


Roznovanu, Filarmonica Moldova,Muzeul Unirii, Muzeul V. Alecsandri,cel de ªtiinþe Naturale, BisericileArmeneascã, Bãrboi Banu, Lipove-neascã etc.), cât ºi construcþiirecente (blocuri de locuinþe, sediiadministrative, de bãnci, hoteluri,locuinþe familiale, clãdiri de serviciipublice ºi asistenþã socialã, de ali-mentaþie publicã etc.).

Surse de achiziþie a datelorLucrarea foloseºte, ca modalitate

de achiziþie a datelor grafice digitale,urmãtoarele surse:

a) ortofotoplanul pentru Iaºi,aerofotografiat în anul 2005;

b) planuri topografice, în formatraster, la scara 1:1.000;

c) planuri cu dispunerea forajelor,conform documentaþiilor geotehnice;

d) fiºe de stratificaþie pentruforaje, conform documentaþiilor geoteh-nice (fig. 2).

În cadrul acestei lucrãri, cotelecorespunzãtoare fiecãrui strat s-auextras, într-o primã etapã, din fiºelede foraj geotehnic (insuficiente), iarpentru realizarea modelului 3D alsuprafeþei stratului de umpluturã, vinîn completare datele furnizate dehãrþi ºi planuri scanate, pe care seregãsesc puncte din reþeaua denivelment ºi a cãror cotã este speci-ficatã pe plan (fig. 2.b).

Cu toate acestea, pentru reali-zarea modelelor 3D ale celorlaltesuprafeþe ale limitelor de stratificaþie(loess, purtãtor apã, impermeabil,inferior), se pune problema deter-minãrii coordonatei Z a punctelor acãror cotã este cunoscutã în stratulde umpluturã, dar nu se cunoaºtepentru celelalte straturi ºi în acestsens pot fi utilizate doar datelefurnizate de fiºele de foraj geotehnic.REALIZAREA BAZEI DE DATE GRAFICE

Pentru realizarea unui sisteminformaþional geografic, se parcurg oserie de etape precum: proiectareaaplicaþiei, achiziþia ºi prelucrareadatelor, testarea produsului final,analiza ºi interpretarea rezultatelor.

Dintre acestea, etapele de achi-ziþie ºi prelucrare a datelor necesitãun timp îndelungat ºi costuri ridicate,

motiv pentru care este important sãli se acorde o atenþie deosebitã.

În cadrul etapei de achiziþie adatelor se identificã sursele de date,se analizeazã conþinutul acestora,se stabilesc procedurile de colectareºi se colecteazã datele.

Prelucrarea datelor presupuneaplicarea funcþiilor specializate alesoftware-ului GIS utilizat în scopulcurãþirii datelor, integrãrii datelor însistem, precum ºi pentru crearea detopologii (Bofu & Chirilã, 2007).

Informaþiile grafice au fost prelu-ate utilizând planuri (trapeze) topo-grafice în format raster la scara1:1.000, ortofotoplanul aerofotogra-fiat în 2005, precum ºi planuri cu dis-punerea forajelor în conformitate cudocumentaþiile geotehnice (fig. 2).

Achiziþia datelornecesare realizãrii unui SIG

Hãrþile ºi planurile existente repre-zintã principala sursã de realizare aunei aplicaþii SIG, iar colectareainformaþiilor grafice necesare sepoate realiza prin scanare, digitizare

sau prin vectorizare; astfel, datelesunt transformate din format ana-logic în format digital.

Realizarea bazei de date graficepresupune, de fapt, obþinerea supor-tului digital pentru zona analizatã,pentru care se parcurg mai multeetape. În acest paragraf sunt pre-zentate ºi alte metode de achiziþie adatelor, diferite de cele utilizate înlucrare, dupã cum urmeazã:

Achiziþia datelorrezultate din fotogrammetrie

Fotogrammetria este o ramurã atopografiei, care se ocupã cu mãsu-rarea dimensiunilor ºi formei obiec-telor de pe teren cu ajutorulfotogramelor, în vederea întocmiriihãrþilor ºi ridicãrii planurilor.

Fotogramele sunt imagini instan-tanee, preluate din avion sau dinpuncte înalte de pe teren, cu ajutorulunor programe ºi aparaturi specia-lizate ºi reprezintã o sursã impor-tantã pentru SIG Acestea, fiind înformat analogic, trebuie prelucrateprin operaþii de scanare ºi digitizare.

Fig. 2: Surse de achiziþie a datelor



Achiziþia datelorrezultate din teledetecþie

Datele rezultate din teledetecþiesunt reprezentate de imaginisatelitare, obþinute prin captarearadiaþiilor electromagnetice emisede obiecte ºi transformarea lor înformat digital. Principalele surse dedate cunoscute sunt cele douã sis-teme de teledetecþie: Landsat dinSUA ºi SPOT din Franþa.

Achiziþia datelorrezultate din mãsurãtori directeÎn acest caz, datele sunt achi-

ziþionate prin mãsurãtori directe,care se pot efectua cu staþii totalesau cu echipamente GPS. Mãsurã-torile implicã ridicãri ale unorsuprafeþe de teren în vederea evi-denþierii proprietãþilor sau pentru evi-denþierea pe planuri la scarã mare adetaliilor planimetrice ºi altimetrice(Bofu & Chirilã, 2007).

Prelucrarea datelor în vedereaobþinerii suportului grafic digital al

zonei analizateDispunând de planurile topogra-

fice la scara 1:1.000, acestea trebuieprelucrate în continuare cu un soft-ware specializat (Autodesk Map ºiGTX RasterCad Plus) în scopulobþinerii suportului digital pentruzona analizatã. În acest sens, tre-buie parcurse mai multe etape delucru, dupã cum urmeazã:

Calculul elementelor cartograficeale trapezelor

a. Inventarierea bazei de dateexistente

Teritoriul cadastral al zoneianalizate din municipiului Iaºi esteîncadrat pe un numãr de 2 trapeze lascara 1:5.000, 5 trapeze la scara1:2.000 ºi 9 trapeze la scara1:1.000.

În tabelul 1 este prezentat inven-tarul trapezelor de pe teritoriuladministrativ al zonei studiate.

b. Alcãtuirea schemei de racor-dare a trapezelor

Schema de racordare a trape-zelor va conþine toate trapezele de lascara 1:5.000, 1:2.000 ºi 1:1.000diferenþiate prin culori. Ele vor filuate din tabelul 1.

Schema de racordare a trape-

zelor, precum ºi coordonatele

geografice (ϕ, λ) sunt prezentate în

figura 3.

c. Calculul coordonatelor colþu-

rilor trapezelor la scara 1:1.000

Pe baza coordonatelor geogra-

fice ale colþurilor trapezelor, de pe

elipsoidul de referinþã Krasovski -

1940, este necesar ca acestea sã fie

transformate în coordonate rectan-

gulare plane stereografice-1970 va-

labile pentru þara noastrã. Aceastã

etapã s-a putut realiza utilizând for-

mulele cu coeficienþi constanþi, aºa

cum s-a prezentat într-o lucrare

anterioarã (Tofan, 2011).Fig. 3: Schema de racordare a trapezelor

ºi identificarea coordonatelor geografice (ϕϕ,, λλ)

Fig. 4: Prelucrarea datelor grafice în scopul obþinerii suportului digital al zonei de studiu

Tabelul 1: Inventarul trapezelor de pe teritoriul administrativ al amplasamentului studiat



Calculul s-a efectuat pentru fie-care dintre cele 4 colþuri aletrapezelor, denumite 1NV, 2NE, 3Sºi 4SE, iar valorile transformãrilorsunt prezentate în tabelul 2.

d. Ataºarea ºi georeferenþiereaimaginilor raster

Ataºarea ºi georeferenþierea ima-ginilor raster s-au realizat utilizândfuncþiile specializate din meniulAutodeskMap. Georeferenþierea tra-pezelor scanate este procesul prinintermediul cãruia imaginea esteadusã pe poziþia ei spaþialã. Aceastãetapã are o mare importanþã în ceeace priveºte acurateþea ºi continui-tatea informaþiei grafice ca suport alviitoarei aplicaþii GIS.

Figura 4 evidenþiazã în stângacontinuitatea trapezelor topograficescanate obþinutã prin georeferen-þiere, iar în dreapta s-a detaºat ºidigitizat zona de studiu, care repre-zintã de fapt ºi modelul 2D.

În afara etapelor enunþate maisus, în lucrarea menþionatã (Tofan,2011) sunt descrise ºi etapele dedefinire a numelor layerelor (stra-turilor), digitizarea on-screen, defi-nirea bazelor de date pentru fiecareplan digitizat, precum ºi definireasistemului de proiecþie.

REALIZAREA BAZEI DE DATEALFANUMERICE ªI CUPLAREA ACESTEIA

CU BAZA DE DATE GRAFICÃÎn continuare, baza de date

alfanumericã ºi modelele 3D alesuprafeþelor limitelor de stratificaþievor fi realizate utilizând aplicaþiaTopoLT ataºatã platformei AutodeskMap.

Programul specializat TopoLToferã unelte pentru aplicaþii 2D sau3D cu ajutorul cãrora se pot creaplanuri topografice sau cadastrale,modelul 3D al terenului ºi curbe denivel, se pot calcula volume sau sepot insera imagini georeferenþiate.

Funcþionarea acestui programeste posibilã pentru majoritatea plat-formelor CAD (Autodesk, BricsCAD,CADian, CMS IntelliCAD, ProgeCAD,ZwCAD), suportând sisteme deoperare Windows 98 / Me / NT /2000 / XP / Vista / Windows 7.

Sub platforma Autodesk, dar ºi acelorlalte programe sub care poaterula, TopoLT utilizeazã funcþiile de

desenare ale acestora, la care seadaugã funcþiile specifice programu-lui necesare pentru realizarea pla-nurilor topografice sau cadastrale înformat digital (http://topolt.com/).

Interpolarea punctelor de cotãnecunoscutã, cu ajutorul punctelor decotã cunoscutã, pentru fiecare strat

În aceastã lucrare, coordonateleZ necunoscute au fost determinatecu ajutorul funcþiei de interpolare dinmeniul programului TopoLT. Astfel,dispunând de coordonatele spaþiale(X, Y, Z) ale unui numãr de 470 depuncte ce acoperã zona de studiu ºicare alcãtuiesc, de fapt, baza de

date alfanumericã, urmãtorul pasconstã în conversia ºi ataºareaacesteia la baza de date graficã.

Cotele punctelor calculate pentrufiecare strat (umpluturã, loess, pur-tãtor apã, impermeabil) au fostdeterminate „on-screen” (în spaþiulecranului), fiind descãrcate în fiºierede tip .rtf (.doc) accesând funcþiaCoordonate » Creeazã tabel coordo-nate. Pe baza tabelelor de coordo-nate, în continuare s-au creat fiºierede tip .txt pentru fiecare strat în parte(fig. 5), conþinând DP (denumireapunctului), coordonate X, Y, Z ºicodul punctului.

Tabel 2. Baza de date a trapezelor topografice la scara 1:1.000



În acest fel, baza de date poate fioricând verificatã, completatã sauactualizatã pe mãsurã ce apar noiinformaþii legate de alte foraje exe-cutate în cadrul zonei de studiu.

Dupã verificarea, completareasau actualizarea bazei de datealfanumerice, urmãtorul pas constãîn ataºarea acesteia bazei de dategrafice. Deschizând un nou fiºier.dwg, se ataºeazã baza de datealfanumericã cu ajutorul funcþieiCoordonate » Raporteazã Punctedin meniul TopoLT, astfel fiind aduseîn spaþiul ecranului toate puncteleavând denumirea, coordonatele ºicodul în conformitate cu celeînscrise în fiºierele de tip .txt.Cuplarea bazei de date alfanumerice

cu baza de date graficãPentru generarea modelelor 3D,

a curbelor de nivel ºi pentru calcululvolumelor trebuie ca, mai întâi, sã seraporteze punctele din fiºierele .txtîn mediul Autodesk. În acest sens,s-au realizat 5 fiºiere .dwg pentrufiecare suprafaþã în parte ºi separcurg pentru urmãtoarele etape de

lucru. Se utilizeazã funcþia Coordo-nate » Raporteazã Puncte dinmeniul TopoLT ºi se alege fiºierul .txtcorespunzãtor fiecãrui strat. Dupãce se fac toate setãrile ºi se alegemodalitatea de import, se apasã Ok,

iar punctele vor fi raportate în spaþiulmodel (http://topolt.com/).

Pentru a ridica ºi celelalte entitãþidin desen la cota punctelor sefoloseºte funcþia Transformãri »Ridicã la cota punctelor sau tastândîn linia de comandã LiftUp.

În figura 5 este prezentat mo-delul 2D al zonei studiate digitizateºi georeferenþiate, pe care se potidentifica, pe lângã punctele cotatede pe plan, ºi punctele corespunzã-toare forajelor având specificatenumele, simbolul ºi cota.

Realizarea modelelor 3Dºi a curbelor de nivel

Modelele 3D se genereazã auto-mat utilizând funcþia Model 3D »Creeazã model 3D: se selecteazãpunctele, se eliminã punctele decotã 0.000, se selecteazã liniile saupoliliniile de schimbare forþatã a pan-tei ºi limita modelului (care este defapt conturul zonei de studiu). Înfinal, apare o nouã fereastrã unde sepot vizualiza modelele ºi se pot facerandãri, se poate alege metoda deproiecþie perspectivã sau ortogra-ficã, intensitatea luminii, calitateatexturii, dacã obiectele 3D sunt nete-zite sau nu, texturi (http://topolt.com/).În acest fel au rezultat modelele 3Dale suprafeþelor straturilor de umplu-turã, loess, purtãtor apã, imperme-abil ºi inferior (fig. 6).

Fig. 5: Fiºierele de tip .txt pe straturi

Fig. 6: Modelele 3D ale suprafeþelor limitelor de stratificaþie



Pentru a vizualiza toate modelelefiecãrui strat, trebuie ca acestea sãse aducã într-un singur fiºier .dwgutilizând comenzile Edit » Copy,Edit » Paste to original coordinatesºi funcþia Model 3D » Vizualizeazãmodel.

Dupã ce a fost vizualizatã supra-faþa, urmãtorul pas constã în dese-narea curbelor de nivel. Se acceseazãfuncþia Model 3D » Deseneazã curbede nivel, se selecteazã suprafaþa, iarcurbele de nivel sunt generate înfuncþie de echidistanþa, culorile ºigrosimile alese la Configurare Pro-gram (http://topolt.com/).

CONCLUZIIExistenþa unui sistem prin inter-

mediul cãruia se colecteazã, sestocheazã, se manipuleazã, se pre-lucreazã, se analizeazã ºi se vizua-lizeazã toate tipurile de datenecesare la un moment dat deter-minã, implicit, o mai bunã organizarea informaþiilor existente pentru oanumitã zonã de studiu.

Un astfel de sistem poate fi rea-lizat prin GIS ºi pentru ingineriageotehnicã. În lucrare este prezen-tatã o modalitate de creare a uneibaze de date conþinând informaþiile

furnizate de hãrþi ºi planuri scanate,precum ºi de fiºe de foraj, în scopulrealizãrii modelelor 3D ºi a curbelorde nivel corespunzãtoare suprafe-þelor limitelor de stratificaþie. Deasemenea, baza de date alfanume-ricã poate fi oricând completatã,actualizatã sau modificatã, pemãsurã ce apar informaþii noi legatede execuþia unor mãsurãtori sauforaje. În acest fel, se dispune deinformaþii la zi, de precizie ridicatã.

Rezultatele obþinute în urmamodelãrii informaþiilor geotehnice au

aplicabilitate ºi în stabilirea punctaju-lui corespunzãtor factorilor legaþi deteren (terenuri bune, medii, dificile)ºi apã subteranã (fãrã epuismente,cu epuismente normale, cu epuis-mente excepþionale), necesar pentruîncadrarea unei lucrãri într-o cate-gorie de risc geotehnic.

BIBLIOGRAFIE1. AKBARZADEH, A., & TAGHIZA-

DEH, M. R. (2010). Distribuþia spa-þialã a unor proprietãþi ale solului prinutilizarea metodelor geostatistice înregiunea Khezrabad (Yazd) din Iran.ProEnvironment 3 (2010) , 227-236;

2. BOFU, C., & CHIRILÃ, C.(2007). Sisteme Informaþionale Geo-grafice. Cartografierea ºi editareahãrþilor. Iaºi: Editura Tehnopress;

3. CHOI, Y., & PARK, H.-D.(2006). Integrating GIS and 3D geo-statistical methods for geotechnicalcharacterization of soil properties.IAEG 2006 Paper number 532 , 1-8;

4. http://topolt.com/ (n.d.);5. ISAAKS, E. H., & SRIVAS-

TAVA, R. M. (1990). An Introductionto Applied Geostatistics. USA: OxfordUniversity Press;

6. TOFAN, A.-L. (2011). Inte-grarea datelor grafice pentru unareal din zona centralã a municipiu-lui Iaºi într-un Sistem InformaþionalGeografic în vederea evaluãrii ºimonitorizãrii riscului geotehnic.Al IV-lea Simpozion Naþional „Creaþiiuniversitare 2011“. �Fig. 8: Distribuþia curbelor de nivel corespunzãtor suprafeþelor limitelor straturilor

Fig. 7: Modelul 3D al suprafeþelor straturilorUMPLUTURÃ, LOESS, PURTÃTOR APÃ, IMPERMEABIL ªI INFERIOR


Evoluþia tehnicilor ºi metodologiilor de determinarea rezistenþei la forfecare a pãmânturilor (I)

prof. univ. dr. ing. Anghel STANCIU - Universitatea Tehnicã “Gheorghe Asachi” Iaºi, Facultatea de Construcþii ºiInstalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii, membru al Academiei Oamenilor de ªtiinþã din România

prof. univ. dr. ing. Irina LUNGU, ing. ªtefan CIOARÃ - Universitatea Tehnicã “Gheorghe Asachi” Iaºi, Facultatea deConstrucþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Scopul încercãrilor de laborator este de a studiacomportamentul fizico-mecanic al pãmânturilor încondiþii similare celor existente în teren ºi de a transpuneacest comportament într-un set de ecuaþii constitutive.În acest sens, se presupune cã proba de pãmânt studi-atã reprezintã un punct din masivul de pãmânt, ipotezãvalidã numai în cazul în care starea de tensiuni dinprobã este uniformã. De asemenea, pentru studiul pro-prietãþilor mecanice ale pãmânturilor se admit ipotezelede izotropie ºi omogenitate, însã aici, mai mult decât încazul celorlalte materiale de construcþie, acestea nusunt adevãrate. De aici derivã necesitatea studiuluipãmântului în diferite situaþii punctuale de solicitare(fig. 1), în cadrul cãrora ipotezele mai sus amintite sã fiecât mai bine îndeplinite.

Spre deosebire de alte materiale, în cazul pãmân-turilor, încercãrile comportã douã faze, urmare a faptuluicã probele de pãmânt sunt prelevate de pe teren ºi apoitransportate în laborator, timp în care proprietãþile probeisunt alterate. În prima fazã a testãrii, se încearcã recon-stituirea stãrii de tensiuni în care se afla proba înainte deprelevare. În cea de-a doua fazã, se continuã încãrcarea

probei pânã la rupere, prin crearea unei stãri de tensiunisimilarã unei situaþii reale întâlnite in situ.

În general, aparatura de laborator poate fi clasificatã,în funcþie de destinaþie [4], în una dintre urmãtoarele ca-tegorii: de uz curent sau aparaturã special conceputã.

Aparatura de uz curent este folositã pentru activitãþicurente de proiectare ºi se caracterizeazã prin meto-dologii relativ simple. În aceastã categorie se regãsescaparatele de forfecare directã, triaxial ºi monoaxial.

A doua categorie de aparate de laborator, aparatespecial concepute, se folosesc în activitãþi de cerce-tare, pentru evidenþierea fenomenelor care guverneazãprocesul ruperii pãmântului ºi a parametrilor ce îl influ-enþeazã. În aceastã categorie se regãsesc aparatele deforfecare simplã, forfecare prin torsiune, biaxial, triaxial real.

Metodologiile de lucru sunt complexe implicândrealizarea de membrane speciale, confecþionareaprobelor etc.

Dupã cum pe durata uneia sau alteia dintre faze seasigurã drenarea apei din pori, se disting mai multe tipuride încercãri, fiecare tip corespunzând unei anumite situ-aþii întâlnite în practica curentã [1]:

• UU (neconsolidate - nedrenate) - nu se asigurãdrenarea apei în niciuna dintre etapele încãrcãrii;

• CU (consolidate - nedrenate) - se asigurã drenareaapei numai în prima etapã;

• CD (consolidate - drenate) - pe întreaga duratã aîncercãrii se asigurã drenarea apei din pori, ruperea pro-ducându-se în condiþii de presiune nulã pentru apa din pori.

EVOLUÞIA TEHNICILOR ªI METODOLOGIILORDE DETERMINARE A REZISTENÞEI

LA FORFECARE A PÃMÂNTURILORPrimele încercãri pentru determinarea rezistenþei la

forfecare a pãmânturilor au fost realizate de AlexandreCollin în anul 1846 [2]. Acesta a utilizat probe de argilãde formã prismaticã, cu latura secþiunii de 4 cm. Probaera, apoi, încãrcatã transversal pânã la cedare.

Pe baza principiului aparatului lui Collin, A. Casa-grande [2] a pus la punct încercarea de forfecare directãîn forma actualã (fig. 2).

Pãmântul, fie ca suport al construcþiilor, fie ca material de construcþie pentru terasamente, diguri,baraje, dicteazã, prin rezistenþa la forfecare, dimensiunile fundaþiilor, panta taluzurilor sau dimensiunilelucrãrilor de consolidare a versanþilor. Rezistenþa la forfecare este principala proprietate care guverneazãstabilitatea ºi rezistenþa masivelor de pãmânt. Acestea sunt motivele pentru care se impune o prezentare aevoluþiei tehnicilor ºi metodologiilor de determinare a rezistenþei la forfecare a pãmânturilor pentru diferitestãri de tensiune cât mai apropiate de cele din realitate.

Succint, dincolo de evoluþia în timp, se prezintã ºi o sintezã a principalelor avantaje ºi dezavantaje alemetodelor respective. În consecinþã, lucrarea prezentã constituie, în fapt, o aducere la zi a acestor tehniciºi metode pentru determinarea rezistenþei la forfecare a pãmânturilor.

Fig. 1: Situaþii de solicitare a pãmântului ºi încercãrile adecvatepentru simularea în laborator [1]


Încercãrile de forfecare directãAparatele de forfecare directã concepute de

A. Casagrande reprezintã primele echipamente de labo-rator folosite în scopul determinãrii rezistenþei la forfe-care a pãmânturilor. În linii mari, acestea au rãmasneschimbate, îmbunãtãþirile aduse ulterior constând înperfecþionãri ale sistemelor de acþionare ºi control alforþelor ºi deformaþiilor. Extinderea mare pe care acesteaparate o au în practica curentã se datoreazã simplitãþiiaparaturii ºi a metodologiei de lucru [3].

În cadrul acestei încercãri, proba de pãmânt esteintrodusã într-o casetã de forfecare alcãtuitã dintr-oparte fixã ºi una mobilã (fig. 3). O forþã normalã N este

aplicatã pe partea superioarã a probei, dupã care o forþãorizontalã produce ruperea probei de pãmânt, pe bazaunui plan predefinit, printr-o miºcare de translaþie a pãrþiimobile a casetei. Pentru a asigura drenarea probei, lapartea inferioarã ºi superioarã a acesteia sunt dispusepietre poroase.

Dimensiunile casetei de forfecare variazã în funcþiede mãrimea granulelor care alcãtuiesc pãmântul supusla forfecare. Astfel, conform recomandãrilor din STAS8942/2-82, dimensiunile casetelor de forfecare pot fi:

• în cazul pãmânturilor argiloase se pot folosi ºicasete cu secþiunea de 50 cm2, pãtrate sau circulare;

• pentru nisipuri se recomandã casete cu secþiunede minimum 10 cm x 10 cm;

• în cazul pietriºurilor cu nisip se recomandã casetecu secþiunea de minimum 924 cm2.

În casetele de forfecare directã se pot realiza douãtipuri de încercãri [1]:

a) efort impus ºi deformaþie controlatã - la forþã axialãconstantã N se impune mãrimea forþei tãietoare T întrepte ºi se mãsoarã deplasarea, pânã la stabilizare, subfiecare treaptã de încercare.

b) deformaþie impusã ºi efort controlat - deplasareaeste impusã cu o vitezã constantã iar forþa tãietoare estemãsuratã cu ajutorul unui inel dinamometric.

În funcþie de tipul de încercare, viteza impusã deforfecare poate varia între 0,05mm/minut ºi 1,5 mm/minut. Pentruîncercãri de tip neconsolidate-nedrenate sau consolidate-nedrenate,viteza este de 1 - 1,5 mm/minut, întimp ce la încercãri de tip consolidate-drenate, la pãmânturi argiloase, vitezade forfecare este de 0,05 mm/minutsau mai micã.

Pentru un pãmânt se fac cel puþin3 încercãri, diferite între ele prin mãri-mea forþei verticale aplicate în primafazã. Perechile de valori obþinute(σ, τ) se reprezintã în sistemul decoordonate σ0τ. Prin prelucrarea sta-tisticã (cu metoda celor mai micipãtrate) sau pe cale geometricã seconstruieºte dreapta medie, care trece

prin cele 3 sau mai multe puncte (fig. 4).Pe lângã simplitatea în ceea ce priveºte metodologia

de lucru, încercãrile de forfecare directã prezintã avanta-jul unui drenaj bun ºi o consolidare a probei în timp scurt.

Principalul dezavantaj al acestui tip de aparate con-stã în faptul cã nu se poate obþine o stare uniformã detensiuni ºi deformaþii. Odatã cu aplicarea forþei orizon-tale T, direcþiile principale se rotesc, iar aria de forfecarese modificã constant datoritã translaþiei celor douã pãrþiale casetei, ducând la o variaþie constantã a stãrii detensiuni din corpul probei. De asemenea, se semna-leazã concentrãri de tensiuni la capetele probei, careduc la ruperea progresivã a probei de pãmânt (fig. 5).

Fig. 2: Schema de principiu aparat A. Collin [2]

Fig. 3: Alcãtuirea casetei de forfecare directã

Fig. 4: Prelucrarea datelor obþinute în urma încercãrilorîn caseta de forfecare directã



Saada [2] apreciazã cã rezistenþa rezidualã, respec-tiv unghiul rezidual de frecare interioarã, este singuramãrime ce poate fi determinatã “corect” într-un test deforfecare directã, însã necesitã o deplasare foarte mare,care nu poate fi obþinutã în caseta de forfecare decâtprin tehnici speciale. În general, dimensiunile probelorfolosite pentru încercarea de forfecare directã variazãîntre 6 cm x 6 cm ºi 10 cm x10 cm, deci proba va fisupusã unei deplasãri continue care variazã între0,6 cm - 0,8 cm. Deoarece rezistenþa de vârf este mobi-lizatã la deplasãri mai mici de 0,5 cm, casetele de forfe-care directã furnizeazã valori “corecte” în ceea cepriveºte rezistenþa maximã. Pentru obþinerea unor valoricorecte ale rezistenþei reziduale ºi a unghiului de frecarerezidual, sunt necesare, însã, deplasãri de 40 cm - 60 cm.Skempton (1964) descrie o tehnicã ce foloseºte “maimulte treceri”, prin care se pot obþine deplasãri mari.Aceste treceri nu simuleazã însã condiþiile în care seproduce cedarea pãmânturilor in situ.

Încercãrile la forfecare prin torsiunePrimul aparat de încercare la forfecare prin torsiune

este realizat în cadrul A.S.C.E. în anul 1917 (tabelul 1).Probele folosite erau de formã cilindricã, cu secþiuneplinã, iar diametrul ºi înãlþimea erau de 30,5 cm. Acesteaerau conþinute într-o casetã a cãrei bazã era constituitãdintr-un disc zimþat, iar la partea superioarã era pre-vãzutã cu un piston de încãrcare. Dupã aplicarea sarciniiverticale, ruperea probei se realiza prin deplasarea con-stantã ºi continuã a pãrþii inferioare în raport cu ceasuperioarã printr-o miºcare de rotaþie. Suprafaþa derupere rezultatã era de formã circularã ºi era poziþionatãîn imediata apropiere a discului zimþat. Spre deosebirede încercarea la forfecare directã, aici nu mai apar deza-vantajele legate de modificarea secþiunii de forfecare ºilimitarea deplasãrilor.

Printr-o astfel de încercare se controleazã variaþiamomentului de torsiune MT necesar forfecãrii, ca ofuncþie de deplasare relativã la nivelul planului de forfe-care. Dacã θ reprezintã unghiul de rotaþie, curbele delegãturã (MT ºi θ; t ºi θ) pot fi obþinute pentru fiecaredintre probele testate admiþându-se tensiuni normalediferite [4].

Fig. 5: Modul de cedare al probelor încercate în caseta de forfecare directã [2]


Tabelul 1: Evoluþia încercãrilor de forfecare prin torsiune - Bishop 1971 [2]


În încercãrile de forfecare prin torsiune pe probecilindrice pline, tensiunile de forfecare variazã de la zero,în centrul probei, la maximum la periferie. Deoarece pro-bele suferã o modificare de volum atunci când suntsupuse la forfecare, deformaþiile volumice vor varia într-omanierã similarã iar pistonul rigid, care aplicã presiuneaverticalã, va crea o distribuþie neuniformã ºi necunos-cutã a tensiunilor normale în corpul probei. Proba fiindconþinutã în inelele metalice, este posibil ca forþa nor-malã sã nu fie transmisã, în totalitate, probei depãmânt.

Variaþiile tensiunilor ºi modificãrile de volum fac difi-cilã corelarea deplasãrilor verticale observate ale pis-tonului cu variaþiile de volum ºi tensiuni din zona decedare. Presiunile orizontale exercitate de inelele me-talice nu pot fi controlate. Aceste deficienþe pot fi parþialcorectate prin folosirea probelor cilindrice cu secþiuneinelarã (fig. 6).

În consecinþã, variaþiile tensiunilor de forfecare scad,rezultând, astfel, variaþii de volum mai mici în corpul

probei, variaþii care conduc la neuniformitãþi mai mici aletensiunilor normale pe planul de forfecare.

Bishop (1971) face o trecere în revistã a acestui tipde aparate ºi prezintã evoluþia lor în tabelul 1.

D. K. Wright (1978) [5] prezintã un algoritm bazat pemetodele teoriei elasticitãþii, cu ajutorul cãruia se pot sta-bili dimensiunile probelor (înãlþimea, diametrul ºi grosimeapereþilor, în cazul probelor cu secþiune inelarã), astfelîncât rezultatele sã fie minim afectate de frecarea probeicu platanele (superior ºi inferior).

Încercare la forfecare simplãDin cauza limitãrilor dispozitivelor de forfecare

directã prezentate anterior, s-a încercat construirea unornoi aparate, care sã realizeze o stare de tensiuni uni-formã în probele de pãmânt.

Unul dintre primele aparate de încercare a pãmân-turilor la forfecare simplã a fost conceput de Kjellman în1951. Probele folosite erau de forme cilindrice, cudiametrul de 80 mm ºi grosimea de 10 mm. Acestea erauconþinute într-o membranã de cauciuc. Pentru a împiedicadeformaþiile orizontale ºi implicit modificarea secþiunii de

forfecare, membranele erau ranforsatecu spirale din cablu subþire, care con-fineazã proba dar permit deplasareapãrþii superioare în raport cu cea infe-rioarã. Deformaþiile verticale ºi unghiu-lare se observã din miºcãrile relativeale plãcilor care mãrginesc proba [3].

Roscoe (Universitatea Cambridge -1953) foloseºte probe rectangulare,încadrate de patru plãci articulate pe odiagonalã ºi simplu rezemate pecealaltã, astfel încât sã se permitãrotirea. Epruveta are secþiunea de100 mm x 100 mm ºi grosimea de20 mm.

Modelele recente de aparate cuprindtraductori de forþã pe fiecare placã,traductori care permit mãsurarea tensi-unilor normale ºi tangenþiale. În acestmod, starea de tensiuni din probãeste complet definitã, cercul lui Mohrpentru tensiuni poate fi construit, pla-nurile principale sunt cunoscute iareforturile principale se pot calcula.

Referitor la acest tip de încercãri,Hvorslev observã [2] cã rezultanteleverticale de pe suprafaþa superioarã ºiinferioarã a probei trebuie sã formezeun cuplu, astfel încât sã echilibrezemomentul produs de forþele tangen-þiale. Niciuna dintre aceste tensiuni nueste uniform distribuitã. Aceste neuni-formitãþi se amplificã odatã cu creº-terea deformaþiilor ºi, în consecinþã,caracteristicile pãmântului nu pot fistudiate decât la deformaþii mici.

(Va urma)

Fig. 6: Aparat de forfecare prin torsiune [1]

Fig. 7: Principiul aparatelor de forfecare simplã [1]


(Continuare din numãrul 103)

La începutul secolului 19, în con-strucþia de drumuri ºi poduri, în tim-pul domnitorului Barbu ªtirbei, apareo nouã etapã, dupã venirea în þaranoastrã, în 1853, a ing. LeonLalanne (1811 - 1892). Ing. LeonLalanne a înfiinþat Serviciul dePoduri ºi ªosele ºi a contribuit, înmare mãsurã, la organizarea învã-þãmântului tehnic superior dinRomânia, prin ªcoala Naþionalã dePoduri ºi ªosele.

Tot ing. Leon Lalanne a proiectatºi construit ºoseaua pe Valea Pra-hovei, de la Ploieºti la Predeal, cu unnumãr important de poduri din pia-trã, de tipul celor executate înFranþa. Poduri din piatrã s-au maifãcut ºi pe alte drumuri, în maremãsurã pe sectoarele de drumuricare traverseazã zone accidentate,localizate, în general, în zona de tra-versare a Carpaþilor.

În perioada de care vorbim, înafarã de podurile din piatrã, s-auexecutat ºi multe poduri din lemn, pecursul râurilor principale. DupãUnirea Principatelor, în decada 1860

-1870, construcþia podurilor defini-tive a cãpãtat o importanþã deose-bitã, fiind executate ºi în alte soluþii.

În prezent nu se mai construiescpoduri din piatrã, deoarece auapãrut alte materiale ºi tehnologii deexecuþie, mai economice ºi mai pro-ductive. De remarcat, totuºi, cã pereþeaua de drumuri din Româniasunt încã în circulaþie poduri din pia-trã, unele dintre ele reprezentândadevãrate opere de artã, care se potîncadra în domeniul monumenteloristorice.

În aceastã situaþie, din respect ºiconsideraþie pentru aceste realizãrideosebite ale înaintaºilor noºtri, seimpune o preocupare permanentãca, în cazul lucrãrilor de reabilitare,sã se execute ºi lucrãrile necesaremenþinerii lor în stare de conservare.

Podurile din piatrã existente suntprezente în special pe drumurileprincipale din zonele de deal ºi demunte, care au asigurat, de laînceput, legãturile rutiere prioritarepentru activitatea economicã ºisocialã.

Din punct de vedere al anului deconstrucþie, al stãrii de viabilitate ºial importanþei lor, cu privire la istoricul

poduri lor definit ive realizate înRomânia, se pot face anumite apre-cieri.

În zona municipiului Câmpu-lung, pe D.N. 73 Piteºti - Braºov,s-au executat trei poduri dinzidãrie de piatrã de talie, în aceeaºisoluþie, cu aceeaºi tehnologie ºicalitate.

1. Pod pe D.N. 73, km 45+062executat în anul 1870, cu supra-structura ºi infrastructura din piatrã,în soluþia boltã dublu încastratã,deschidere de 15,00 m ºi lungime33,60 m. Podul are degradãri impor-tante la boltã, cu dislocãri care potfavoriza cãderea timpanelor.

De asemenea, pod pe D.N. 73km 46+308 executat în anul 1870, înaceeaºi soluþie, cu deschidere de 15 m.Anul construcþiei este încrustat pebolþarul de la cheie. Podul aredegradãri la cheia bolþii, de aceeaºinaturã ca la podul de la km 45+062ºi degradãri profunde la zidãria dinpiatrã de talie, la timpani ºi la zidurileîntoarse.

Se poate menþiona cã podurilede la km 45+062 ºi km 46+308 suntpodurile cele mai vechi în circulaþiedin România.

Mai tinerii arhitecþi, proiectanþi ºi constructori de poduri, ºi nu numai ei, este bine sã cunoascã, de lapredecesorii lor în acest domeniu, cum au evoluat lucrãrile la aceste construcþii speciale, atât de necesareîn circuitul rutier dar ºi al trecerilor la nivel de ape, denivelãri ale solului etc.

Podurile: bolþi ºi arce (III)

Pod pe D.N. 73, km 45+062, Câmpulung.Vedere din aval

Pod pe D.N. 73, km 46+308. Vedere aval, timpane ºi ziduri întoarse cu zidãriedin piatrã degradatã


2. Pod pe D.N. 73, Piteºti -Braºov, km 47+020, executat înanul 1874, cu suprastructura tim-pane ºi ziduri întoarse din piatrã detalie, în soluþia boltã dublã încas-tratã, cu deschidere de 10,00 m ºilungime 25,05 m.

Podurile de pe D.N. 73 au fostlãrgite de la 5,00 m la 7,80 m, cu oplacã generalã din beton armat, tur-natã la partea superioarã a bolþilordar nu s-au executat lucrãri de repa-raþii la structura de bazã.

3. Pod pe D.N. 73, Piteºti -Braºov, km 78+910, peste Dâm-boviþa, în localitatea Podu Dâm-boviþei, executat în anul 1886, însoluþia boltã dublu încastratã în plincintru, cu deschidere la interior de22,00 m, lungime de 51,00 m ºiparte carosabilã de 6,20 m, cu bor-duri de siguranþã de 0,60 m.

În prezent, podul este în exploatare.Traseul drumului este nefavorabil în

curbã, cu raze de 70 m ºi 32 m, nea-menajat ºi corespunde unei viteze decirculaþie de maximum 25 km/orã.

Se poate spune cã acest podeste cea mai reprezentativã lucraredin clasa podurilor boltite din piatrãde talie ºi reprezintã, cu certitudine,un monument de arhitecturã. Este,de altfel, clasificat monument istoric- Cod AGII-m-B13764 de cãtreDirecþia Judeþeanã pentru Culturã ºiPatrimoniu Naþional Argeº.

Pentru menþinerea podului însituaþia actualã, cu cele mai redusemodificãri la aspectul general, seimpune o sistematizare a traseuluipentru vitezã de 40 km/orã, cu orazã de 65 m ºi executarea unui podnou în amonte, în exteriorul poduluiexistent, cu lucrãrile de reparaþii ºireabilitare necesare ºi amenajareacãii pentru circulaþia pietonalã, cuînchiderea traficului rutier.

Pentru ca aceste construcþii sãdevinã funcþionale se impune exe-cutarea lucrãrilor de reparaþii ºireabilitare care sã refacã aspectulgeneral la arhitectura iniþialã. Amâ-narea execuþiei lucrãrilor de reabili-tare a favorizat extinderea degradãrilorla boltã.

Concomitent, în amonte, se pro-pune executarea unui pod nou, culungimea de cca. 60 m, cu treideschideri de 18 m + 24 m + 18 m,în curbã cu razã de 65 m, cudeschiderea centralã corespunzã-toare cu podul existent, soluþie careasigurã o vizibilitate favorabilã apodului ºi din amonte.

Degradãrile de la boltã, apãruteºi la alte lucrãri din zidãrie de piatrã,se datoreazã,în principal, infiltraþiilorîn zona de la cheie, decalcifierii mor-tarului de la zidãrie, efect al feno-menului de îngheþ-dezgheþ ºi

Pod pe D.N. 73, km 78+910. Vedere aval - boltã, timpane ºi racordãri terasa-mente

Pod pe D.N. 73, km 78+910.Boltã ºi timpani - tratare constructivã

Pod peste Motru, la Apa Neagrã. Vedere generalã pod, aval, timpane ºibolþiºoare

Pod peste Tetila, D.N. 66, km 86+694. Bolta din zidãrie de piatrã prelucratã.Vedere intrados



neexecutãrii lucrãrilor de întreþinereºi reparaþii. În amonte de pod a fostexecutatã o traversare aerianã aunor conducte, care va trebui sã fierelocatã.

Ca o apreciere generalã, sepoate spune cã podurile din zidãriede piatrã executate pe D.N. 73, întrekm 45+062 ºi km 78+910, în anii1870-1886, marcheazã o etapãimportantã din perioada lucrãrilordefinitive de poduri, cu o tratare ºiexecuþie deosebitã. În catalogulMonumentelor Istorice din judeþulArgeº este menþionat numai PodulBrâncoveanu de pe D.N. 73, km78+010.

Executarea unui pod definitiv înamonte, cu sistematizarea traseuluiîn soluþia propusã, urmãreºte con-servarea podului actual ºi exe-cutarea lucrãrilor de reabilitarenecesare.

4. Podul peste Motru, numit„Apa Neagrã“, executat dupãproiectul ing. Petre Ciocâlteu, înapropiere de Baia de Aramã, pe D.J.670 (Motru - intersecþie cu D.N.67D), în perioada 1912 - 1913 ºi1918 - 1919.

Podul are o deschidere de 30 m, cusãgeata de 8,00 m ºi cale de 5,00 m,bolta dublu încastratã din piatrã detalie, cu arcade de descãrcare înzona timpanelor executate dinmoloane cioplite.

Podul „Apa Neagrã“ are deschi-derea cea mai mare din clasa

podurilor din piatrã executate în þaranoastrã ºi timpane cu bolþiºoare dedescãrcare.

În prezent, circulaþia se desfã-ºoarã pe un pod nou amplasat înamonte, podul vechi rãmânândnefolosit ºi fãrã stãpân, cu tendinþãde degradare accentuatã.

Poduri din zidãrie de piatrã aumai fost construite ºi pe D.N. 66:Tg. Jiu - Petroºani. În prezentunele sunt în exploatare sauînlocuite cu poduri noi; în general,podurile vechi sunt scoase dinexploatare, sunt pãrãsite ºi fãrãstãpân.

1. Pod peste pârâul Tetila, depe D.N. 66, km 86+694, executat înanul 1913. Are douã deschideri culumina de 4,50 m, bolþi dublu încas-trate din zidãrie de piatrã de talie ºiracordãri cu terasamentele, cu ziduriîntoarse ºi aripi din zidãrie de piatrãprelucratã. A fost lãrgit pentru calede 7,80 m, în aceeaºi soluþie, cuplacã din beton armat.

2. Pe D.N. 66, Tg. Jiu - Petroºani,la km 90+688 ºi la km 91+250 suntpoduri în soluþia bolþi dublu încas-trate în plin cintru, cu timpane ºiziduri întoarse din zidãrie de piatrãprelucratã. Culeele din zidãrie depiatrã au parament vertical, de lanivelul terenului la naºterea bolþilorpe cca. 3 m înãlþime. Partea centralãa bolþilor este din beton ºi a fost lãr-gitã cu plãci de suprabetonare dinbeton armat.

3. D.N. 66 traverseazã râul Jiula km 115 + 657 ºi km 120+360, cupoduri în aceeaºi soluþie: bolþi dubluîncastrate din beton cu deschideri de26,00 m, cu apareiaj de piatrã prelu-cratã la bolþi ºi timpane, executate înjurul anului 1909. În anul 1916 a fostdistrus podul de la km 115+657 ºirefãcut în aceeaºi soluþie, din betonfãrã zidãrie din piatrã.

Podurile au fost proiectate deServiciul de Studii ºi Construcþii alMinisterului Lucrãrilor Publice, subconducerea ing. Alexandru Proca,cu o parte carosabilã de 6,15 m ºirampele de acces cu raze redusepentru viteze de maximum 25 km/orã.Podul de la km 120+360 sepãstreazã în soluþia de execuþieiniþialã.

4. Ultimul pod din zidãrie depiatrã pe D.N. 66 este construitpeste torentul Murga Mare, la km118+409. Podul are o luminã de6,00 m, bolta din piatrã dublu încas-tratã în plin cintru. În amonte, pârâulMurga Mare a fost amenajat cupraguri - zidãrie de piatrã pentruatenuarea viiturilor torenþiale.

A fost construit în intervalul 1905-1908, cu o parte carosabilã de6,10 m. Podul în totalitate (boltã, culeiºi timpani), a fost executat din zidãriede piatrã prelucratã. Este prevãzutãlãrgirea podului în aceeaºi soluþie.

(Va urma)(Din Vol. Podurile în România: Bolþi ºi Arce –

autor Gh. Buzuloiu)

Pod peste scurgere D.N. 66, km 91+250. Vedere amonte, boltã ºi timpani.Zidãrie din piatrã

Pod peste Jiu, D.N. 66, km 115+657.Refãcut timpani din beton



IEAS - Evenimentul de echipamente electrice ºi automatizãrianiverseazã 10 ani!

În mai puþin de 3 luni, începeInternational Electric&AutomationShow, IEAS - singurul evenimentdedicat sistemelor energetice,echipamentelor electrice ºi auto-matizãrilor din România.

Evenimentul se adreseazã tuturorindustriilor din România, însã cuprecãdere cãtre urmãtoarele zone:industria de echipamente electrice ºiautomatizãri, industria energeticã,industria electronicã ºi electroteh-nicã, producþia ºi distribuþia deenergie electricã, industria nuclearã,industria construcþiilor, industria auto,industria feroviarã, industria navalã,industria aeronauticã, industria ali-mentarã, industria petrolierã ºi me-talurgicã, industria chimicã, industriamaselor plastice, industria lemnului,HORECA, IT&C, telecomunicaþii,energie regenerabilã, ºi alte industriisau domenii tangenþiale.

Dupã 10 ani, IEAS ºi-a consacratpoziþia de lider pe piaþa de profil,oferind un eveniment complex careîmbinã armonios partea de expu-nere, zona de conferinþe tematice ºizona de entertainment.

ªi pentru cã IEAS este deja unnume pe piaþa evenimentelor dinRomânia, ediþia aniversarã din 2014îºi propune sã prezinte, în cele 4 zilede eveniment, cele mai atrãgãtoaresoluþii ºi produse din industrie,ultimele descoperiri ºi noutãþi, pre-cum ºi teme de interes general pen-tru toþi specialiºtii din domeniu.Evenimentul aniversar va puncta,prin momente cheie, cele 10 ediþiiale evenimentului, într-o atmosferãde sãrbãtoare.

IEAS este organizat anual subconceptul „Business is sharing” ºioferã cele mai bune soluþii „businessto business“, faciliteazã schimbul deinformaþii ºi creeazã un mediu deafaceri atractiv. În paralel cu IEASare loc Congresul CEEER, care dez-bate ºi prezintã cele mai actualesubiecte din industrie. Congresul sedesfãºoarã în primele 2 zile aleevenimentului, 9 - 10 septembrie, însala Nicolae Bãlcescu. Anul acestasesiunile principale sunt: „Surseregenerabile de energie” moderatãde ing. Gheorghe Turcu, „Smart Grid”

moderatã de prof. dr. ing. MirceaEremia, ing. Cãlin Radu Vilt, „Eco-nomisirea energiei în clãdiri ºitransporturi. Încãlzirea electricã ºiautomobilul electric în contextulgeostrategic actual”, moderator -prof. dr. ing. Nicolae Vasile ºi sesi-unea „Siguranþa echipamentelorelectrice”, moderatã de prof. dr. ing.Horia ªtefan Câmpeanu.

Anual, evenimentul reuneºtepeste 4.000 de vizitatori ºi reprezen-tanþi ai companiilor participante.Fiecare companie expozantã îºiprezintã produsele ºi soluþiiletehnice, stabileºte întâlniri la faþalocului, demonstraþii ºi prezentãridintre cele mai inedite ºi interactive.Numeroºi vizitatori specializaþi par-ticipã activ la acest eveniment, 40%dintre aceºtia sunt reprezentanþimiddle managment iar 17% topmanagement. În cadrul evenimentu-lui IEAS doar un procent de 5% estereprezentat de publicul larg.

International Electric&Automation Show, IEAS, îºi deschide porþile între 9 ºi 12 septembrie a.c. în locaþiatradiþionalã a Palatului Parlamentului din Bucureºti. Anul acesta evenimentul se deruleazã sub sloganul„The future begins today“.

Vã invitãm sã sãrbãtorim împreunã 10 ani de la prima ediþie a evenimentului IEAS, din 2005.

DK EXPO Telefon / Fax: 021 231 27 36 / 021 231 91 84

E-mail: [email protected]: www.ieas.ro

Informaþii complete despre ediþia din acest an a International Electric&Automation Show - IEASputeþi gãsi la urmãtoarele coordonate: telefon/fax: 021 231 27 36 ºi 021 231 91 84,

e-mail: [email protected] sau accesând site-ul oficial: www.ieas.ro

Vizitarea evenimentului este gratuitã pentru toþi cei interesaþi, accesul în locaþie fãcându-se dinspre Calea13 Septembrie, intrarea B3. Deschiderea IEAS are loc în data de 9 septembrie la orele 10:00.

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informa-þiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciuprof. univ. dr. ing. Irina Lunguprof. univ. dr. ing. Vasile Muºatprof. univ. dr. ing. Eugen Panþeldrd. ing. Mahmoud Bakroing. Nicolae Raduineadr. ing. Aurora Ciocdr. ing. Marian Badiuconf. univ. dr. ing. Doina Iofceadr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Revista Constructiilor - Nr. 105, Iulie 2014

Documents

Transcript of Revista Constructiilor - Nr. 105, Iulie 2014