revista

ARTE

Fabrica de Cultură Cluj

Revista ARTE / nr. 14 / 2017Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda“ Cluj-Napoca

CONSILIUL JUDEŢEANCLUJ

Anul 2017 - „Anul cântului popular la Şcoala de Arte Cluj“

SALA DE JOC POPULARPREMIUL I LA BIENALA DE ARHITECTURĂ

„TRANSILVANIA“ - 2015

SUMAR

I. INTRODUCERE1. Vasile Corpodean - Şcoala de Arte Cluj - O instituţie-fanion a Clujului!........................................... 12. Marius Moldovan - „Sper ca în 2018 să activăm clase noi în cadrul actului educaţional al instituţiei noastre”.......................................................................................................................................... 4

II. TABERE DE CREAŢIE1. Tabăra muzicală de iarnă de la Albac - ediţia a V-a, 13-17 februarie 2017........................................ 62. Tabăra muzicală de la Săcuieu, 11 – 15 septembrie 2017..................................................................... 93. „Apa á la Cluj“ sau fabulosul traseu al apei la Tabăra de pictură a Şcolii de Arte Cluj, 3-7 iulie 2017.................................................................................................................................................. 10

III. EXPOZIŢIE ITINERANTĂ „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“1. Expoziţia „Clujul – oraşul comoară“ la Oradea, 7 martie 2017......................................................... 132. Expoziţia „Clujul – oraşul comoară“ la Suceava, 6 -19 iulie 2017..................................................... 15

IV. SENIORII ŞCOLII DE ARTE1. Ana Strîmturean - Inspirată de folclorul năsăudean, de Coşbuc şi Rebreanu................................ 172. Felicia Duma - „Am şi eu mica mea contribuţie la realizările şcolii”............................................... 183. Mihai Ghircoiaş - Gânduri pe clape albe…după 35 de ani!............................................................... 19

V. ŞCOALA DE ARTE ŞI „PRODUS DE CLUJ“ ÎN MAI MULTE ORAŞE ALE ŢĂRII!............. 21

VI. MUZEUL MEMORIAL „OCTAVIAN GOGA“ DIN CIUCEA - 50 DE ANI1. Expoziţia de vară cu lucrările realizate în Tabăra de creaţie artă plastică a Şcolii de Arte Cluj, iulie 2016, Dej................................................................................................................................................ 24 2. Aniversare - Spectacol al Cenaclului „Steaua fără Nume“, 14 septembrie 2017............................. 253. Expoziţia de fotografie documentară „Muzeul Memorial Octavian Goga – 50 de ani de existenţă“, 7 septembrie 2017...................................................................................................................... 27

VII. „PROIECTUL 100“1. La Şcoala de Arte Cluj – în cadrul festivalului „Pentru că e primăvară“ - ediţia a IX-a – spectacol realizat în colaborare cu Şcoala de Arte Târgu-Mureş, 30-31 martie 2017........................................... 29 2. Expoziţia „Clujul – oraşul comoară“ la Bistriţa, 3 mai 2017............................................................... 32

VIII. FESTIVALUL „SERI DE IARNĂ“, EDIŢIA A V-A1. Spectacol în Piaţa Unirii, 12 decembrie 2016........................................................................................ 342. Seara de muzică clasică, corală, dans, teatru: „Astăzi s-a născut Hristos“, 13 decembrie 2016.... 343. Seara muzicii uşoare şi a jazz-ului, „Vis de Iarnă“, 14 decembrie 2016........................................... 364. Seara muzicii populare şi a tradiţiilor, „Noi umblăm să colindăm“, 15 decembrie 2016.............. 37

IX. CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ1. Lansarea Cenaclului „Steaua fără Nume“ de „Ziua Culturii Naţionale“, 12 ianuarie 2017......... 38 2. A doua întâlnire a Cenaclului, 9 martie 2017....................................................................................... 413. Cenaclul „Steaua fără Nume“, la Ciucea, 20 mai 2017 “Noaptea Muzeelor”.................................. 424. Proiecţii de viitor ..................................................................................................................................... 44

X. GALERIA „ARTE“1. Expoziţia Concursului „Anuala de Grafică - Hazard şi Distorsiune” – ediţia a VIII-a, 3-25 aprilie 2017............................................................................................................................................ 45 2. Expoziţia Concursului Naţional de Pictură Contemporană, ediţia a VII-a, 25 mai 2017............... 46

3. Expoziţia de final de an a cursului de ţesut-cusut, 11 iulie 2017................................................................. 47

XI. „PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“1. Spectacol realizat împreună cu Liceul Teoretic „Lucian Blaga“- ediţia a IV-a, 4 mai 2017....................... 482. Spectacol realizat împreună cu Seminarul Teologic Ortodox - ediţia a V-a, 11 mai 2017.......................... 503. Spectacol realizat împreună cu Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ - ediţia a VI-a, 26 mai 2017............. 51

XII. EXPOZIŢII1. „Invernală“, 12 decembrie 2016.................................................................................................................. 532. Expoziţia „Fashion Mix – Paper Dresses“ - ediţia a IX-a, 20 martie 1017................................................. 543. Expoziţia „Povestea unei culori“, Grădina Botanică „Alexandru Borza“ Cluj-Napoca, 15 mai 2017....... 554. Fashion Show, spectacol de modă şi „Best of Arte“, 13 şi 15 iunie 2017, expoziţia de final de an a secţiilor de arte Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii.................................................................................................. 56

XIII. „2017 - ANUL CÂNTULUI POPULAR LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“Spectacol în colaborare cu Şcoala de Arte „Ion Românu“ Reşiţa, 26 ianuarie 2017...................................... 58

XIV. „REÎNTÂLNIRI“1. Gala absolvenţilor de muzică populară ai Şcolii de Arte Cluj, între anii 1971 – 2009,coordonator Ana Strîmturean, 8 iunie 2017.................................................................................................... 602. „Seara artelor“ - ediţia a V-a, 9 februarie 2017........................................................................................... 62

XV. STAGIUNEA ARTISTICĂ1. Spectacol dedicat zilei Unirii Principatelor, 19 ianuarie 2017 ................................................................... 642. „Şcoala de Arte în cartier“, 23 februarie Cinema Mărăşti şi Cinema „Dacia“, 2 martie 2017 - apărut în Cotidianul Făclia, 6 martie.............................................................................................................................. 653. Spectacol de Dragobete - Gherla, 23 februarie 2017.................................................................................. 67 4. Spectacol de Ziua Mondială a Teatrului - ediţia a VIII-a, 23 martie 2017.................................................. 675. „Joia Artelor“ - „Spectacol de Ziua Internaţională a Dansului“ şi de muzică populară, 27 aprilie 2017.... 696. Zilele Şcolii de Arte „Ion Românu“ - Reşiţa, 24 mai 2017......................................................................... 70

XVI. O PERSONALITATE: ELVIRA GAVRIŞ, LA 70 DE ANI1. În spiritul şezătorilor de altădată – Centrul Info-turistic Căşeiu – 11 februarie 2017................................. 722. Elvira Gavriş sau renaşterea cusutului şi a ţesutului................................................................................... 73

XVII. ARTICOLE DE PRESĂ DESPRE ŞCOALA DE ARTE „TUDOR JARDA“ 1. „S-a încheiat prima etapă a proiectului cu finanţare europeană Citizen Band“ - Cotidianul Făclia, 6 mai 2017....................................................................................................................................................... 752. „Şcoala de Arte se mută în sediu modern“ - Cotidianul Făclia, 15 februarie 2017..................................... 763. „Cursanţii Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” au ieşit la rampă!“ - Cotidianul Făclia, 3 mai 2017..... 774. „Mihai Andrei Popa şi mica lui familie de fotografi“ - Ziar de Cluj, 4 mai 2017....................................... 77

1 2

ŞCOALA DE ARTE CLUJ – O INSTITUŢIE-FANION A CLUJULUI !

Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” Cluj, prestigioasă instituţie aflată în subordinea Con-siliului Judeţean Cluj se adresează nu numai iubitorilor de cultură şi artă din municipiu, ci

şi celor din întreg judeţul. Astfel, instituţia deţine următoarele secţii externe: Secţia de Actorie de la Dej, Secţia de Canto muzică populară Dej şi Gherla, cele de Pictură, grafică şi artă decorativă de la Turda şi Câmpia Turzii, dar şi secţii de ţesut-cusut la Cluj, Bedeciu, Rugăşeşti – Căşeiu şi Răchiţele. De asemenea, Proiectul “Joc Popular Clujean”, destinat conservării jocului popu-lar autentic se desfăşoară, în următoarele localităţi: Cluj-Napoca, Floreşti şi Pădureni. La această oră, Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” deţine mai multe formaţii artistice şi ansamblu-ri, cu care se prezintă la diverse competiţii şi festivaluri de gen. Iată numele lor: “Recovered” – muzică uşoară, Taraful “Vatră de Dor” , “SPA Jazz-Band”, Orchestra “Popular”, Ansamblul Popular ”Vatră de Dor”, Corul “Canticorum”, “Clussium” şi “Napoca” – formaţii de muzică uşoară, Trupa de dans con-temporan “Rhythm-Nation”, Trupa de teatru “Pavlov 25”, Grupul vocal de muzică populară “Gla-suri someşene”, Grupul vocal de muzică populară “Horitorii de la Gherla” şi “Zestrea Ardealului” Dată fiind bogăţia formaţiilor existente în cadrul şcolii, pentru a dinamiza activita-tea acestora şi pentru a sublinia rolul lor în cadrul şcolii, conducerea instituţiei a declarat anul 2017 drept “Anul cântului popular la Şcoala de Arte Cluj”, iar o ilustrare de seamă a acestuia – pe lângă nu-meroase alte spectacole de gen – a fost cel realizat pe data de 26 ianuarie în colaborare cu Şcoala de Arte şi Me-serii „Ion Românu” – Reşiţa. Remarcabilă a fost de asemenea, iniţiativa instituţiei de a-şi continua Expoziţia itinerantă „Clujul – oraşul comoară”, cu rezulatate de excepţie, la Oradea, Bistriţa, Suceava, dar şi în cadrul evenimentului „Produs de Cluj” – la Sibiu şi Timişoara. Nu au lipsit nici taberele de creaţie, care au îmbogăţit în permanenţă „arsenalul” creator al cursanţilor şi experienţa dascălilor Şcolii de Arte Cluj: Tabăra muzicală de iarnă de la Albac, ediţia a V-a, 13-17 februarie, Tabăra de pictură „Apa á la Cluj”, 3-7 iulie şi Tabăra muzicală de la Săcuieu, 11-15 septembrie. O amploare specială a luat „Proiectul 100”, care include colaborarea cu şcoli de arte aflate la o distanţă simbolică de 100 de kilometri – Târgu Mureş, Bistriţa, Zalău, Alba-Iulia – proiect care se va încheia în anul 2018, cu ocazia centenarului Marii Uniri. Alte acţiuni de importanţă pentru instituţie au fost cele organizate împreună cu Muzeul Memorial „Octavian Goga” – de la expoziţii de vară sau retro-spective până la participări la „Noaptea Muzeelor” împreună cu experţii şi cursanţii săi sau cu membrii Cena-clului „Steaua fără Nume” ai Şcolii de Arte Cluj. Au avut, de asemenea, o rezonanţă deosebită şi expoziţiile organizate la Galeria „Arte” de pe str. Vasile Alecsandri nr. 1: Expoziţia Concursului „Anuala de Grafică”, ediţia a VIII-a, Expoziţia Concursului Naţional de Pictură Contemporană, ediţia a VII-a, Expoziţia de final a cursului de ţesut-cusut, Expoziţia de fotografie documentară „Muzeul Memorial Octavian Goga – 50 de ani de existenţă”. Nici atragerea şcolilor de pe raza judeţului nostru şi al municipiului în vederea înscrierii unor noi cursanţi, din rândul elevilor acestora, nu a scăpat atenţiei conducerii Şcolii de Arte. Astfel, în cadrul proiectu-

lui „Prin educaţie la cultură” am organizat în acest an spectacole în comun cu Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Seminarul Teologic Ortodox Cluj-Napoca şi Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca. Totodată nu s-a neglijat, de asemenea, nici aducerea – în cadrul proiectului „Reîntâlniri” – a unor absolvenţi meritorii ai şcolii, care au cunoscut consacrarea, prezentându-i pe aceştia, în plin spectacol, ca un exemplu pentru tinerii care visează să păşească la rândul lor pe treptele consacrării. Importante au fost pentru Şcoala de Arte şi permanentele spectacole în faţa cetăţenilor Clujului, cum a fost proiectul „Şcoala de Arte în Cartier” – cu reuşitele de la Cinema „Mărăşti” şi Cinema „Dacia” din cel mai mare cartier al municipiului, Mănăştur. Vorbind despre obiectul propriu-zis al muncii educative ce se desfăşoară aici, cursurile - cu toate sub-diviziunile lor, numeroase - sunt susţinute de către experţii şcolii, personalităţi de marcă ale vieţii cul-tural-artistice clujene iar acestea sunt următoarele: Coregrafie, Artă Dramatică, Muzică, Arte vizuale, Tehnici Interpretare. La Şcoala de Arte se pot studia, astfel, următoarele discipline: actorie, retorică, re-gie sunet, artă fotografică, ceramică, decoraţiuni interioare, design vestimentar, grafică, pictură,sculptură, ţesut-cusut, tehnici în pictură, tehnici în design vestimentar, balet, dans contemporan, dans mod-ern, dans de societate, instructori coregrafi joc popular, instructori coregrafi în dans modern, joc popu-lar, tehnici în dans modern, acordeon, ansamblu instrumental, canto clasic, canto muzică populară, canto muzică, chitară clasică, chitară electrică şi bas, clarinet, improvizaţie jazz, iniţiere corală, instrument de percuţie ritmică, orgă electronică, pian, saxofon, taragot, clarinet, ţambal, vioară, violă şi violoncel.Şcoala de Arte Cluj, fiind un organism viu, legat indisolubil de societate este şi ea într-o perpetuă trans-formare şi din punctul de vedere al personalului său: unii pleacă, alţii noi vin. Dar, ce e mai im-portant a fost să infuzăm, în sufletul tuturor celor de aici, dorinţa de a face treabă şi de a-i pregăti pe cursanţii noştri pentru a păşi cât mai ferm pe tărâmul atât de alunecos al artei autentice.Consecventă menirii sale, Şcoala Populară de Arte organizează, de mai mulţi ani şi numeroase concursuri, gale şi festivaluri proprii, care au devenit deja tradiţionale, precum: Concursul de Muzică Uşoară “Tinereţe pe Por-tativ”, Festivalul-concurs de muzică pop-rock “Ritmul Muzicii”, “Gala absolvenţilor”, Concursul Naţional de Muzică Populară “Clujule, vatră de dor!”, “Seara Artelor”, ciclul de spectacole-şcoală “Joia Artelor”, o adevărată stagiune artistică. Totodată, cursanţii Şcolii de Arte din Cluj-Napoca au participat şi participă la numeroase concursuri naţionale: de muzică uşoară, populară sau de arte plastice, de la care se întorc cu premii însemnate. De pildă, numai în anul 2017 cursanţii secţiilor de arte plastice au obţinut următoarele distincţii la difer-ite competiţii naţionale, după cum urmează: TODIŢĂ CARMEN GHIZELA, Premiul III la Ediţia a XXII-a, Brăila a Concursului Naţional de Pictură şi Grafică, POP VIOLETA – Diploma de Excelenţă la Secţiunea Pictură a Concursului Naţional de Arte Vizual, ediţia a XI-a, „Nicolae Mantu”. De asemenea, au fost mul-tiplu premiaţi şi cursanţii secţiilor de canto muzică populară, instrumente de suflat, vioară, astfel: OVIDIU GOIA, Premiul I şi titlul de laureat al celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Internaţional de muzică populară românească „În grădina cu flori multe” de la Cernăuţi - Ucraina, HAIDUC IOAN HORAŢIU, Menţiune I la concursul „Art Festival”, ediţia a IV-a de la Oradea, DIANA COROIU, Premiul I – pian, BIANCA HODREA, Premiul I – vioară la Festivalul de Muzică Clasică „Dell`Arte”, Oradea- ed. I, VENŢEL OANA, Premiul I – la secţiunea solişti vocali, la Concursul Interjudeţean de Folclor „Cântec JocStrămoşesc”, ediţia I, Ocna-Mureş, ARLESIANA ALINTA AGRIJAN – Premiul II, secţiunea 12-15 ani la Festivalul Naţional de Muzică Populară „Meleaguri Brâncuşiene”, Târgu-Jiu. De asemenea, cu ocazia participării Ansamblului Folcloric „Vatră de Dor” la Fesivalul Internaţional de la Bečej, în Republica Serbia, anasmblul a obţiunt o Diplomă Specială.Se ştie bine faptul că datorită calităţii ridicate - pe planurile educaţional şi instituţional – în urma demersurilor întreprinse şi a analizării întregii structuri de funcţionare, pe toate planurile de activitate, în data de 8 decembrie 2010, Şcoala de Arte a Clujului a obţiniut certificarea calităţii managementului ISO, 9001: 2008, fiind singura instituţie cultural-educţională din România care a dobândit acest statut. În data de 6 decembrie 2016 a avut loc cea de-a patra sesiune de certificare şi inspecţie în vederea recertificării. În urma verificării documentelor, procedu-rilor, cât şi a inspecţiilor la cursuri şi alte activităţi, Şcoala de Arte Cluj şi-a menţinut certificarea ISO în cele două domenii: Educaţie permanentă – organizare de cursuri în domeniul artelor şi Organizare de activităţi culturale. De la mutarea Şcolii de Arte în actuala locaţie, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, clădirea a suf-erit – pe exterior şi, mai ales, în interior - schimbări cu adevărat spectaculoase, conforme normelor sec-olului XXI. Astfel, a apărut sala ultramodernă de spectacole, ŞANTIER, alte săli destinate instru-irii artistice a cursanţilor, dar şi noi galerii de artă, în cadrul clădirii sau cea subterană, deschisă pe

3 4

„SPER CA ÎN 2018 SĂ ACTIVĂM CLASE NOI ÎN CADRUL ACTULUI EDUCAŢIONAL AL INSTITUŢIEI NOASTRE“

În calitate de director adjunct al instituţiei, care mă ocup în special de coordonarea activităţii educaţional–culturale, am reuşit - în perioada care a trecut de la numărul precedent al revistei

- împreună cu coordonatorii cursurilor să realizăm noi şi multiple activităţi artistice. Amintesc aici expoziţii cu clasele de la compartimentul Arte vizuale şi spectacole cu clasele de muzică, artă dramatică şi coregrafie. Pot să spun că am o satisfacţie personală şi totodată profesională, dat fiind faptul că am lucrat cu oameni semiprofesionişti în arta spectacolului, satisfacţie care vine în urma succesului obţinut cu prilejul activităţilor cuprinse în anul educaţional 2016 – 2017. Întrucât anul educaţional se întinde pe parcursul a doi ani calendaristici, anul 2016 fiind declarat „Anul formaţiilor artistice la Şcoala de Arte” iar 2017, „Anul cântului popular”, am reuşit să combinăm în cele mai multe activităţi culturale clase de instrumente muzicale cu clase de canto, respectiv cu clase de coregrafie, ajungând să concertăm în diferite locaţii din ţară şi străinătate. Pot aminti, aici, turneul „Produs de Cluj”, care s-a derulat în multe locaţii la nivel naţional (Timişoara, Sibiu, Deva, Alba-Iulia, Mediaş, etc.), tur-neul artistic din 2016 al Ansamblului Folcloric „Vatră de Dor” în Elveţia şi Republica Moldova, iar în 2017 în Serbia. Sperăm ca în acest an să putem activa şi clasele de artă dramatică – actorie şi retorică – astfel încât să reuşim ca, împreună cu celelalte clase, să dezvoltăm producţii artistice la fel de con-cludente ca şi până acum, capabile să reflecte fidel actul educaţional din cadrul instituţiei noastre.

Marius MOLDOVANDirector adjunct Şcoala de Arte Cluj

locul unde a funcţionat Fabrica de Zahăr a Clujului. Totul, după ce instituţia a început reabilitarea clădirii în anul 2008, pentru jumătate din clădire, iar lucrările de reabilitare şi de remodernizare au fost făcute în funcţie de fondurile Consiliului Judeţean, care au fost alocate în fiecare an acestei instituţii. În anul 2012 s-a primit în administrare şi cealaltă jumătate de clădire, de la Consiliul Judeţean Cluj, dată de la care au fost demarate procedurile de întabulare şi extinderea reabilitării pentru toată clădirea. Hotărârea de Consiliu Judeţean cu indicatorii tehnico-economici a fost dată în anul 2014, când s-a trecut la Proi-ectul Tehnic şi Autorizare de Construcţie. Şi, tot ca o recunoaştere a calităţii şi viziunii excepţionale, un spaţiu din cadrul lucrării de reabilitare, “Sala de Jocuri Populare”, a fost premiat la Bienala de Arhitectură “Transilvania” din anul 2015, cu Premiul I la secţiunea “Arhitectura spaţiului interior şi scenografie”. La această oră lucrările sunt aproape gata, mai existând de executat doar câteva finisări şi pavarea curţii exterio-are a clădirii, urmând ca foarte curând întregul ansamblu arhitectural, când se vor împlini 63 de ani de existenţă a Şcolii de Arte să fie finalizat, iar instituţia să fie cea mai modernă de acest gen din România – totuşi, cu o mulţime de elemente originare, arhaice specifice secolului XIX - reprezentând o adevărată minune a tehnicii, demnă de secolul XXI. Un întreg ansamblu, practic, în care s-a investit, pe lângă muncă şi enorm de mult suflet.

Vasile CORPODEAN,Manager Şcoala de Arte Cluj

5 6

TABERE DE CREAŢIE

TABĂRA MUZICALĂ DE IARNĂ DE LA ALBAC, EDIŢIA A V-A, 13-17

FEBRUARIE 2017

După un drum sinuos, de câteva ore, de la Cluj-Napoca, poposim în staţiunea

turistică Albac, judeţul Alba, situată pe Valea Arieşului Mare, la o distanţă de 17 kilometri de Câmpeni. Aici, în acest loc mirific Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Cluj şi-a stabilit ”cartierul general” şi a organizat în perioada 13-17 februarie cea de-a V-a ediţie a Taberei muzicale de iarnă, deschisă cursanţilor şi experţilor claselor sale de canto muzică populară, uşoară şi clasică, inclusiv al claselor de instrumente muzică clasică. „Suntem într-o astfel de tabără de creaţie muzicală pentru a zecea oară – alte cinci ediţii s-au desfăşurat pe timpul verii - de data aceasta cu 60 de cursanţi şi douăzeci de experţi, între care i-am inclus şi pe membrii Tarafului Folcloric „Vatră de Dor” – condus de Iancu Pop şi ai formaţiei „Recovered” – coordonată de Rareş Suciu.

Partea din proiect dedicată muzicii populare vine în sprijinul „Anului cântului popular”, lansat la începutul anului educaţional 2017, însă şi muzicii uşoare şi celei clasice le-au fost acordate o atenţie specială cu ocazia acestei tabere. Tot ce s-a lucrat pe parcursul celor câteva zile face parte dintr-un spectacol-pilot – pe care-l veţi vedea azi în premieră - şi care va fi prezentat şi publicului larg pe 23 februarie, de „Dragobete”, la Cinema „Mărăşti” şi pe 2 martie, la Cinema „Mănăştur”, de Ziua Internaţională a Femeii”, ne-a declarat, referitor la eveniment, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj.

Pe parcursul zilei de joi, 16 februarie au

urmat şi momentele promise, în două spectacole distincte: primul, de la ora 16.00, de folclor şi al doilea de la orele 21.00, dedicat muzicii clasice şi uşoare. La eveniment a participat şi dl. Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj care, entuziasmat, le-a înmânat participanţilor, după spectacol, diplome mărturisindu-le printre altele: „Vă mulţumesc pentru calitatea activităţilor pe care le desfăşuraţi şi care s-a distins cu claritate şi cu prilejul acestor spectacole pe care le-aţi susţinut astăzi. Iar ce aţi făcut în această tabără îmi reconfirmă – pentru a nu ştiu câta oară – faptul că aici, la Şcoala de Arte Cluj se lucrează, nu glumă”.

După spectacole, ne-am adresat mai multor cursanţi şi experţilor acestora. Lavinia Adam, cursantă la clasa canto muzică uşoară a expertului Petrovici Tunde, premiată la numeroase concursuri naţionale de profil, ne-a mărturisit următoarele: ”Aici am făcut ce facem de obicei. Eu, personal, mă aflu deja la a cincea prezenţă la o astfel de tabără şi am pregătit pentru spectacolele din 23 februarie şi 2 martie piesa „In Loving Memory” de Alter Bridge. La secţiunea muzică uşoară am fost în total 17 cursanţi şi în am lucrat 16 piese, dar şi câteva în duet – fiind vorba de „Iubire”, tema pieselor abordate cu prilejul acestei tabere”. O completează expertul Petrovici Tunde: „A fost pentru prima dată când am avut aşa o mulţime de cursanţi şi voci diferite, astfel că eu consider o provocare - pe care am dus-o la bun sfârşit - faptul că am reuşit să conturăm un spectacol care sunt sigură că va face o bună impresie şi în cele două reprezentaţii de la Cluj”. Îl abordăm şi pe Rareş Suciu, coordonatorul formaţiei „Recovered”. Acesta ne mărturiseşte, în stilu-i inconfundabil, următoarele: „Ca de obicei, am

7 8

TABERE DE CREAŢIElucrat susţinut şi deşi erau foarte multe piese am reuşit până la urmă să le închegăm”.

Îl abordăm în continuare, pe dl. Felix Gălan, expertul secţiei externe Dej a cursului de canto muzică populară. Explică domnia sa: „În aceste patru zile de repetiţii am pregătit piese pe tema principală a spectacolelor noastre următoare: Primăvara, Iubirea, Dragobetele. De la Dej au fost nouă cursanţi de anul I., cu care s-a lucrat etapizat. Astfel, s-a făcut selecţia repertoriului pe tematica aleasă, după care s-a repetat pentru a fi o reuşită deplină spectacolele din 23 februarie şi 2 martie. Şi, lucru important, cursanţii mei au avut pentru prima oară tangenţa cu cântatul pe sistemul de sonorizare - cu orchestră de profesionişti în spate”. Prezentatoarea spectacolului de folclor a fost făcută chiar de către o cursantă a clasei de canto muzică populară din Dej, Ioana Anamaria Boldor: „Pentru mine a fost prima participare la o tabără de pregătire şi rămân cu amintiri de neuitat. Pot să spun doar atât: au fost zile de emulaţie artistică însumând multă muncă, împletită cu pasiune, ambiţie şi dragoste de câtec popular. Pot spune, asemeni tuturor colegilor, că am acumulat multă experienţă cu acest prilej”.

În continuare, Denisa Bonţe, expert alături de Claudiu Ciotleuş şi Ana Strîmturean la clasele de canto muzică populară, ne-a mărturisit că a avut şapte cursanţi în pregătire, despre care nu are decât cuvinte de laudă: „Toţi sunt în anul I şi spre surprinderea mea au fost foarte receptivi şi s-au conformat exigenţelor mele, aşa că a ieşit un rezultat pe măsura aşteptărilor”. Alături de aceasta, Alexandra Vereş, cursanta clasei sale adaugă următoarele: „Cred că ieşirile extraşcolare au ca rezultat creşterea noastră mult mai rapidă în calitate de viitori artişti. Atâta timp cât folclorul reuşeşte să ne unească, tradiţia

şi obiceiurile populare vor rămâne vii – atât în inima noastră, cât şi în a celor care ne receptează”. Claudiu Ciotleuş, expert al clasei de canto popular ne-a declarat că alegerea repertoriului pentru toţi cei 34 de cursanţi de la canto popular a fost o problemă, datorită timpului scurt avut la îndemână pentru învăţarea unui cântec. Dar până la urmă – aşa cum a dovedit şi spectacolul-pilot - a rezultat o evoluţie coerentă, cu „cap şi coadă”. Dana Secheli, cursantă la clasa expertului Ciotleuş arată, la rândul său: „Ne-am mobilizat foarte rapid în ceea ce priveşte programul pe care-l avem de susţinut – şi anume, pentru fiecare cursant fost atribuită o piesă nouă – şi am muncit, iar rezultatele s-au văzut la final.

Din ce-am remarcat eu, pe parcursul taberei fiecare şi-a îmbunătăţit vizibil prestaţia, lucru extrem de îmbucurător”. La rândul său expertul Ana Strîmturean a remarcat că majoritatea celor unsprezece cursanţi – veniţi de la toţi anii de curs din cadrul şcolii - s-au comportat exemplar, inclusiv din punct de vedere profesional, reuşind să închege într-un timp scurt un spectacol remarcabil, mult peste aşteptările sale. Iar cursantul Sebastian Roman, elev al expertului Ana Strîmturean a ţinut sămenţioneze şi el câteva lucruri: „E prima tabără la care particip şi consider că acesta a fost un mod cât se poate de potrivit pentru a-mi cunoaşte mai bine colegii şi profesorii. Iar învăţăturile d-nei Strîmturean – care ne-a explicat perfect unde am greşit şi ce trebuie să îndeplinim pe viitor pentru ca spectacolul să iasă bine – au avut efectul scontat”.

Din partea echipei cursului de muzică instrumentală clasică, expertul Emanuil Mihai Toma ne-a declarat următoarele: ”Am condus atelierul de instrumente muzică clasică şi canto muzică clasică împreună cu d-na expert Olga Bordas. Am avut sub îndrumare doi

TABERE DE CREAŢIEinstrumentişti, Bianca Modrea, vioară şi Mihail Feier chitară, cu care am reuşit să lucrăm câteva piese cu care ne-am prezentat în spectacol, iar la canto muzical am pregătit o piesă muzicală din repertoriul internaţional, cu Filip Boancă şi Raluca Trif. Colaborarea a decurs în condiţii optime, cursanţii au dat dovadă de multă sârguinţă, astfel că rezultatul muncii a fost aplaudat la scenă deschisă.” „Două dintre fetele de la canto au fost începătoare, de anul I, şi în această tabără cred că au avut o experienţă care le va folosi în dezvoltarea lor ulterioară din punct de vedere muzical. Pentru mine, aceste patru zile de repetiţii au fost dificile dar ne-au adus multă satisfacţie şi ne-au ajutat să pregătim piese pe care cele două cursante au reuşit să le interpreteze cu destulă acurateţe”, a declarat şi expertul Olga Bordas. Din punctul de vedere al cursantului Filip Boancă, de la clasa de canto clasic al expertului Olga Bordas, tabăra de la Albac a fost prima din incipientasa viaţă artistică. „Plec fericit şi împlinit - după două duete şi o piesă individuală pregătite excelent cu d-na profesoară, iar această tabără din punct de vedere profesional a mai însemnat ceva pentru mine: mi-am descoperit un timbru mai grav, pe care nu-l bănuiam şi pe deasupra mi s-a dezvoltat substanţial şi viziunea asupra muzicii”, a mărturisit acesta.

Iar dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii de Arte Cluj, iniţiatorul proiectului taberelor muzicale ne-a declarat: „Sunt iniţiatorul, începând cu luna sep-tembrie 2012, al taberelor muzicale şi de atunci am organizat în fiecare lună septembrie şi apoi februarie

astfel de activităţi, având ca scop realizarea unui spec-tacol în condiţii reale de scenă, şi apoi prezentarea lui în diverse localităţi ale judeţului. Am susţinut până acum numeroase asemenea spectacole în localităţi, precum: Bedeciu, Căşei, Floreşti, Rugăşeşti, Gilău, Leghia, Aghireş, Băişoara, Mihai Viteazu şi acum la Albac, după cum, la fel am organizat tot aici un spec-tacol şi în luna septembrie a anului trecut. Prin acest proiect al nostru dorim ca tinerii înscrişi în cadrul Şcolii de Arte Cluj să poată participa, intensiv, pe durata a cinci zile de tabără muzicală, la realizarea unui program muzical complet, pe care să-l prezinte publicului – fapt care reprezintă pentru ei adevăratul debut în viaţa artistică reală”.

9 10

TABERE DE CREAŢIE

TABĂRA MUZICALĂ DE LA SĂCUIEU, 11-15 SEPTEMBRIE 2017

Spectacolul Taberei Muzicale de Toamnă a Şcolii de Arte Cluj, la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea.

Vineri, 15 septembrie, curtea interioară a Muzeului Memorial “Octavian

Goga” din Ciucea a fost transformată într-o sală de spectacole în aer liber iar numeroşi localnici au luat loc pe băncile instalate în incintă. La eveniment au fost prezenţi şi invitaţi de vază, printre ei aflându-se vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dl. Vákár István. „Am organizat Tabăra Muzicală de Toamnă de la Săcuieu cât mai aproape de această zonă a comunei Ciucea tocmai ca să putem susţine un spectacol aici după încheierea taberei, cu piesele pregătite acolo - ca un omagiu în plus pe care-l aducem existenţei semicentenare a Muzeului Memorial”, a mărturisit, emoţionat, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj, instituţia care a oferit spectacolul de muzică uşoară, dansuri şi muzică populară.

Practic, evenimentul a reprezentat cel din urmă eveniment artistic al unei zile întregi de sărbătorire a muzeului prin evocări, vernisaje şi expoziţii – desfăşurate în incinta Castelului sau în saloanele sale. Prima parte a spectacolului a fost dedicată muzicii

uşoare, iar în faţa publicului au evoluat cursanţii secţiei coordonate în tabăra de la Săcuieu de către expert Petrovici Tunde şi de corepetitorul Rareş Suciu. Show-ul a fost acompaniat de formaţia „Recovered”, a Şcolii de Arte, alcătuită din Elisei Mureşan – pian, chitară bas – Rareş Suciu, chitară electrică – Larisa Bodea, tobe - Sebastian Pop. A fost o desfăşurare entuziasmantă de tinereţe şi talent, care s-a întins pe parcursul a mai bine de o oră, fiind reprezentată de cursanţi de perspectivă şi pigmentată cu piese celebre din repertoriul românesc sau internaţional. Au evoluat pe scenă următorii: Diana Bogza, Maria Suciu, Ioana Sabău, Paula Lăpuşte, Larisa Rîcean, Székely Márti, Isabelle Bârdan, Mădălina Rusu, Lavinia Adam. Ca notă specială, a impresionat din nou, prin virtuozitate, Lavinia Adam – aşa cum o face la toate apariţiile sale pe scenă – iar piesa „Până când nu te mai iubeam”, din repertoriul Mariei Tănase a răsunat de-a dreptul magic în curtea Castelului. Cea de-a doua parte a spectacolului a fost dedicată muzicii populare, fiind susţinută de cursanţii secţiilor de canto muzică populară Cluj şi Dej, într-un program pregătit în aceeaşi tabără muzicală de către coordonatorul Felix Gălan şi corepetitorul Iancu Pop.

Totodată, la reuşita spectacolului au contribuit şi dansatorii Ansamblului „Vatră de Dor”, instruiţi de Viorel Dragomir şi cursanţii Cristian Florin Pui – saxofon şi Ovidiu Goia – taragot, de la clasa de instrumente de suflat a expertului Petrică Pleşca. De asemenea - acompaniaţi de Taraful „Vatră de Dor” al şcolii – şi aplaudaţi de numeroase ori la scenă deschisă au evoluat, cu cântece interpretate individual sau în grup următorii cursanţi: Ramona Vancea, Marius Bogdan, Ilaria Duprii, Cătălin Lazăr, Alexandra Costin, Vasile Milchiş, Hîngan Cristina, Raluca

TABERE DE CREAŢIECodori, Darius Şumlea, Denisa Fűstoş, Sebastian Roman, Denisa Perde, Cristina Peter, Nicuşor Butilcă, Arlesiana Agrijan. Esenţială a fost contribuţia adusă de taraful dirijat de Iancu Pop, alcătuit din Vasile Chiorean – taragot, Mihai Moroşan – acordeon, Marius Moldovan – clape. „Acesta a fost cadoul Clujului pentru Ciucea, un omagiu pentru întemeietorii Muzeului, doamna Veturia şi poetul Octavian Goga. Mai jos de noi, la intrare în Muzeu este un teatru de vară înfiinţat de doamna Veturia şi să sperăm că acesta va fi refăcut cât mai curând pentru a găzdui manifestări artistice, cum a găzduit odinioară”, a adăugat imediat după încheierea spectacolului, dl. Vasile Corpodean. „Încă o dată mulţumiri tuturor pentru minunatul program oferit de Şcoala de Arte, cea care ne suţine în toate acţiunile, atunci când îi solicităm şi vă aşteptăm şi la evenimentele noastre viitoare”, a adăugat, la rândul său d-na Ioana Lidia Ilea, managerul Muzeului Memorial „Octavian Goga”. De asemenea, dl. Vákár István – care pe tot parcursul spectacolului a transmis în direct diverse momente, pe contul personal de Facebook - a felicitat ambele instituţii ale Consiliului Judeţean Cluj: „Sunteţi buni, sunteţi frumoşi şi reprezentaţi o mândrie pentru mine.

Alături de spectatorii de aici au fost şi destui spectatori care v-au urmărit în direct, pe contul meu de socializare. Iar vorbind de Şcoala de Arte acest lucru mă determină întotdeauna să simt că merită eforturile pe care le facem pentru ea, în ciuda faptului că, după ani, unele feţe dispar. Dar întotdeauna apar altele, fiindcă – vorba proverbului - apa trece şi pietrele rămân. Şi mă bucur, de asemenea, că am fost prezent în acest spaţiu mirific al Castelului „Octavian Goga” unde a fost de-a lungul deceniilor şi iubire - dar şi durere – dar până la urmă prin acest spectacol organizat

de dumneavoastră s-a dovedit că arta a triumfat”. Ca şi majoritatea manifestărilor importante ale şcolii de Arte Cluj, şi acest spectacol a fost prezentat – cu competenţă şi talent - de către actorul Petre Băcioiu, actor al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca şi expert al claselor de actorie şi retorică din cadrul şcolii.

„APA Á LA CLUJ“ SAU FABULOSUL TRASEU AL APEI LA

TABĂRA DE PICTURĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ, 3-7 IULIE 2017

Începând cu anul 2017, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a iniţiat o nouă

abordare a valorificării prin artă a resurselor judeţului, sau mai bine zis a elementelor sale „esenţiale”: apa, lemnul, piatra. Aşadar, sub genericul „Apă à la Cluj”, subiectul taberei de pictură, grafică şi arte decorative a fost anul acesta - în perioada 3 – 7 iulie - APA CLUJULUI, iar cursanţii săi au parcurs un traseu al său începând cu lacul natural din cartierul Gheorgheni, trecând apoi prin Muzeul Apei „Leonida Truţă” din Floreşti, culminând cu barajele lacurilor din Munţii Apuseni şi încheindu-se la renumita Lagună Albastră din comuna Aghireş.

Leonida Truţă, iniţiatorul Muzeului Apei, un vizionar

Cei şaptesprezece cursanţi din Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii, însoţiţi de d-na Felicia Răcean, expertul Şcolii de Arte Cluj, secţia externă Turda şi Câmpia Turzii şi de d-na Iuliana Pop, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici din Câmpia Turzii, au abordat tema cu stoicism, pornind la drum întins prin judeţ. O primă arie

11 12

TABERE DE CREAŢIEinedită, demnă de a fi zugrăvită în pictură, grafică sau artă decorativă a fost cea a Muzeului Apei „Leonida Truţă” din comuna Floreşti, despre care se pot rosti doar superlative: e primul şi unicul muzeu al apei din ţară, unul din puţinele muzee de acest gen din lume, amenajat într-un cadru natural deosebit, în clădirea primei staţii de pompare a apei de la sursă, pusă în funcţiune în 1898. Ne întâmpină, pe o placă de marmură, cuvintele regretatului inginer Leonida Truţă – o minte inovativă, colecţionarul, pe parcursul unei vieţi, a utilajelor şi obiectelor folosite în domeniu, până şi a capacelor de canal provenind din întreaga lume! El este şi cel care a iniţiat deschiderea muzeului, în octombrie 1992, iar pe placa respectivă sunt încrustate cuvintele: „Aducem astfel un modest omagiu memoriei celor mulţi şi neştiuţi, care vreme de 100 de ani au privegheat cu osârdie ziua şi noaptea, pentru ca în fiecare cămin al acestei urbe să ajungă acea picătură dătătoare de viaţă – APA. Dar acest aşezământ are şi menirea de a-ţi reaminti ţie, trecătorule, că de la o zi la alta apa este tot mai puţină şi noi tot mai mulţi”. A urmat prezentarea, profesionistă, a muzeului, făcută de d-l Sebastian Lucaciu, care a descris cursanţilor Şcolii de Arte conductele expuse – unele vechi de peste 100 de ani – dar şi sistemul de canalizare al Clujului de odinioară.

În opinia noastră, piesa cea mai spectaculoasă rămâne pompa cu pistoane şi doi cilindri orizontali, fabricată la firma Schiel din Braşov în 1934, care furniza un debit decirca 50 litri pe minut, la o presiune de 4,5 – bari. A fost salvată, in extremis, de la topire, de către acelaşi inginer Truţă, după ce alte două pompe identice au fost tăiate şi date la topit în anul 1975. Pe lângă pompă, piesele personale ale lui Truţă – ceasul, ochelarii şi diverse alte obiecte - i-au provocat puternice emoţii semnatarului acestor rânduri, fiindcă le cunoaştea din timpul realizării unui film despre posesorul lor, prin 2008 când inginerul se afla încă în plină activitate creatoare. De asemenea, a suscitat interes şi un act olograf – scris cu o caligrafie elegantă, asemeni tuturor documentelor epocii - un „mandat de pedeapsă” pentru un căruţaş – Iuliu Merei - amendat în anul 1928 cu suma de 50 de lei şi o zi de închisoare, în cazul în care n-o plăteşte, pentru gestul necugetat de a nu respecta apa Clujului, cu care şi-a spălat căruţa în centrul oraşului. Impresionant a fost, de asemenea şi adăpostul – din beton armat, cu uşi metalice – situat în incintă şi construit în anul 1941, care-i putea adăposti pe mecanicii aflaţi în exerciţiul funcţiunii, dacă ar fi fost surprinşi de bombardamentele din cel de-al Doilea Război Mondial.

Pictoriţă afirmată, cursant la Şcoala de Arte!

Următorul popas a fost făcut pe malul lacului de acumulare Gilău, unde avem plăcerea de a face cunoştinţă cu o excelentă artistă, Carmen Cecilia Rusu – cursantă a secţiei externe Câmpia Turzii. Aceasta a participat la numeroase expoziţii, personale şi de grup în Occident - 64 la număr, faţă de doar 14 în ţară. „Sunt manager la o societate de transport internaţional şi, pictez abia din 2014, în special în tehnica acril. Lucrările

TABERE DE CREAŢIEsunt axate pe tema „Amintiri din interiorul meu” şi, referindu-mă la tema taberei la care particip pot spune că apa înseamnă viaţă şi îmi întăreşte credinţa că trebuie să mă perfecţionez încontinuu, indiferent dacă e vorba de o şcoală, curs sau o informaţie”. Intervine în discuţie şi d-na expert Felicia Răcean, încercând să mă ghideze în universul artei d-nei Carmen Cecilia Rusu: „Într-adevăr, lucrările sale sunt atipice şi cred că succesul său se datorează stilului absolut original, inconfundabil de exploatare a unei singure culori, pe baza alteia – un tandem cromatic în simboluri”. Ne îndreptăm spre un alt cursant, un elev în vârstă de 15 ani al Liceului „Pavel Dan” din Câmpia Turzii, Martin Gabriel Bozbics, care a absolvit deja anul I de „tehnici”, specializare făcută după trei ani de studiu al picturii la Şcoala de Arte. Orfan de tată, acesta e fericit pentru prilejul de a se afla în preajma colectivului taberei şi - înarmat cu un aparat de filmat - filmează asiduu locurile, pentru a-şi căuta o temă pentru cele două tablouri pe care are obligaţia de a le prezenta la sfârşitul taberei. Povesteşte acesta, melancolic: „Încă de la grădiniţă desenam frumos şi d-na educatoare m-a sfătuit să mă duc la cursul de desen al Clubului copiilor. În clasa a V-a, acum cinci ani am ales să fac naveta de la Luncani – unde locuiesc cu mama şi bunicii – la Şcoala de Arte Cluj – secţia din Turda, ca să particip la cursurile d-nei Felicia Răcean. Acum sunt vechi în domeniu, am cinci ani de activitate organizată şi pot să spun că pictura mă relaxează şi mă face să uit de probleme mele zilnice, nu puţine”

Cursant: „Doresc să trăiesc o viaţă creativă”

Apoi, „caravana” Şcolii de Arte Cluj urcă traseul invers cursului râului Someş, ajungând la Barajul hidroenergetic de la Tarniţa, apoi la Mărişel şi în fine, la renumita cascadă „Vălul miresii” de la Răchiţele, acolo unde poetul Teofil Răchiţeanu o nemurea, în stilu-i original, pe o placă de marmură: „Trecând pe-aici odată Dumnezeu, / Se-opri pe-această piatră aleasă,/ O lacrimă din ochiul Lui căzu / Şi-acest crescu din ea: VĂL DE MIREASĂ”. Aici, uimiţi de frumuseţea locului – după ce d-na Răcean le-a dat sfaturi învăţăceilor cum să „atace” pictural viziunea locului, ca peste tot pe parcursul

periplului nostru – intrăm în dialog cu o clujeancă, şi ea cursantă, însă în anul I al secţiei de grafică a Şcolii de Arte Cluj, Florina Petruneac. Aceasta, educator de profesie, absolventă a Facultăţii de Psihologie din Cluj-Napoca şi componentă a unei familii cu mai mulţi artişti mărturiseşte că e atrasă dintotdeauna de acest domeniu: „Pentru mine desenul nu este doar desen în sine. Eu doresc să trăiesc o viaţă creativă, artistică. Cred că tot mai mult, pe măsură ce mă descopăr, trăiesc din ce în ce mai creativ. La mine nu e vorba de evadare din realitate, ci e o formă de exprimare, iar grafica -un pas spre ceva ce-mi doresc să predau copiilor, o combinaţie între desen şi educaţie, rezultând un fel de terapie prin artă”. Periplul cursanţilor şi experţilor a continuat apoi cu parcurgerea, pe un alt traseu, a altor zeci, poate o sută de kilometri, spre „tabăra de bază” din localitatea Şutu, comuna Ciurila trecând prin Huedin, Izvorul Crişului şi încheindu-se cu o nouă şedinţă foto la luciul lacului „Laguna albastră” din Aghireş.

Iar la finalul taberei, pe data de 7 iulie, prezentarea lucrărilor, făcute în prezenţa iniţiatorului proiectului, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte „Tudor Jarda” Cluj, s-a desfăşurat într-un loc mirific: „faleza” care desparte două lacuri de pescuit din comuna Ciurila. „Pot spune că lucrările prezentate de participanţii la tabără depăşesc, din punctul de vedere al realizării tehnice, tot ce am întreprins până azi în domeniu – şi acest lucru nu poate decât să ne încânte şi să ne dea siguranţa că printre noi cresc viitori artişti adevăraţi”, ne-a declarat domnia sa.

13 14

EXPOZIŢIE ITINERANTĂ „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“

EXPOZIŢIA „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“ LA ORADEA

7 MARTIE 2017

Expoziţia itinerantă “Clujul – oraşul comoară”, la Filarmonica de Stat Oradea!

Marţi, 7 martie 2017, Foaierul Filarmonicii de Stat din Oradea a

fost arhiplin la vernisajul Expoziţiei itinerante de grafică şi pictură “Clujul, oraşul comoară”. Lucrările sunt realizate de către cursanţii Şcolii de Arte Cluj în cadrul proiectelor “Clujul – oraşul comoară” (2015), “Clujul, văzut de un oşean” (2015) şi “Detalii clujene” (2017), proiect iniţiat de către d-l Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj, în anul 2014, în vederea promovării Clujului – poposind deja, pe parcursul celor trei ani, în mai multe localităţi din România: Timişoara, Bucureşti, Brăila, Botoşani, Baia Mare, Sfântu-Gheorghe, Câmpia Turzii, Reşiţa, Satu Mare, Târgu Mureş, Carei, Alba Iulia, Turda etc. De asemenea, aceasta a fost vernisată la Chişinău (Republica Moldova) şi Cernăuţi (Ucraina).

În deschidere, după ce a urat bun venit oaspeţilor clujeni, prof. Marian Boboia, managerul Şcolii Populare de Arte “Francisc Hubic” – Oradea a predat microfonul actorului Petre Băcioiu, cel care a fost amfitrionul evenimentului. În continuare, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dl. Vakar Istvan, prezent la manifestare, a declarat următoarele: “Mă bucur pentru invitaţia de a fi prezenţi în Oradea Mare, împreună cu Clujul – Kolozsvar - Klausenburg. Este un lucru bun să ne prezentăm frumuseţile într-un asemenea oraş-perlă, cum e Oradea, pe care-l iubim atât de mult. Apreciez această conlucrare între instituţiile Consiliului Judeţean Cluj şi Bihor, iar cultura – în opinia mea – reprezintă întotdeauna acel lucru care dărâmă zidurile şi creează “poduri” între suflete”. În continuare, prof. Marian Boboia le-a oferit oaspeţilor clujeni diplome de participare, subliniind importanţa acţiunii comune a celor două instituţii de cultură. La rândul său, dl. Vasile Corpodean a mărturisit următoarele: “Este o onoare pentru noi să venim cu oraşul nostru, Clujul, la Filarmonica din Oradea, mai

ales fiindcă de-o bună bucată de timp între cele două şcoli de arte s-au instaurat frumoase relaţii de colaborare. Anul trecut am avut spectacol chiar aici, în această sală, după ce în urmă cu doi ani reprezentanţii orădeni ne-au vizitat la Cluj, iar de asemenea în anul 2017 la “Seara Artelor” aceştia au fost din nou prezenţi cu o frumoasă expoziţie, cu lucrările realizate anul trecut în prima ediţie a Taberei de pictură “Floare de lotus”. Lucrările pe care le vedeţi astăzi sunt create nu numai de clujeni, ci şi de cursanţi ai noştri din alte localităţi – şi reprezintă viziunea lor asupra subiectului artistic Cluj. Însă ce-i leagă pe toţi autorii prezenţi e dragostea pentru oraşul nostru şi locul unde preferă să trăiască”. A venit rândul jurnalistului şi poetului Sorin Grecu, referent cultural al Şcolii de Arte Cluj, care a vorbit despre semnificaţia titlului expoziţiei, “Clujul – oraşul comoară”. Acesta a arătat că supranumele “Oraş comoară” dăinuie din Evul Mediu, deoarece Clujul s-a bucurat încă de atunci de numeroase privilegii – drepturi şi libertăţi legate de scutiri de vamă, de taxe şi impozite, precum şi dreptul de a-şi ridica ziduri de apărare şi de a emite monedă - din partea majorităţii principilor transilvăneni, începând cu regele Sigismund de Luxembourg, în anul 1405. Iar înflorirea economică şi culturală a oraşului i-a adus acest supranume.

Apoi, expertul clasei de pictură, Cristian Goilă, a făcut o interesantă expunere, arătând că municipiul nostru este surprins în patru ipostaze: în primul rând reprezintă o privire de ansamblu a clădirilor-emblemă ale Clujului, dar reprezintă şi “punctul de vedere” al unui oşean, Vasile Marina - care a lăsat puternice amprente artistice asupra Clujului. Apoi, cea de-a treia ipostază constă dintr-o multitudine de “segmente” adunate în cursul anilor, de către diverse categorii de cursanţi, care au observat

EXPOZIŢIE ITINERANTĂ „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“istoria detaliilor acestui oraş, precum: colţuri de clădiri, reflexii,etc. Iar într-a patra, surprinderea vieţii oraşului, aflată în plină desfăşurare, cu un parcurs deschis. În fond, toate acestea referindu-se la spiritul oraşului, referindu-se la prezentul, trecutul şi viitorul său...

A urmat, în sala de concerte “Enescu-Bartok” a Filarmonicii orădene un remarcabil spectacol artistic de muzică clasică, uşoară şi populară, iar prezentatoarea acestuia a fost Antonela Ferche Buţiu, o remarcabilă interpretă vocală, care a mărturisit la debutul evenimentului următoarele: “În spectacolul nostru, care păstrează marca Şcolii de Arte “Francisc Hubic” din Oradea se vor perinda pe scenă cursanţi, absolvenţi, secondaţi din sală de profesorii şi îndrumătorii lor. Spectacolul este dedicat doamnelor, domnişoarelor şi mamelor - de aceea ne-am decis să le sărbătorim într-un mod inedit – dar şi oaspeţilor noştri de la Cluj. Spectacolul e structurat în trei părţi: muzică clasică, uşoară şi populară, iar secţiunea ultimă va fi acompaniată de Orchestra “Rapsodia Bihoreană”, coordonată de Liviu Buţiu”. A urmat un adevărat regal, care s-a întins pe parcursul a circa două ore, în care talentaţii tineri cursanţi s-au desfăşurat la maximum şi şi-au arătat potenţialul.

La secţiunea muzică clasică au evoluat pe scenă cursanţii Patricia Nicoleta Gavrilaş – pian, Adrian Măduţă – chitară clasică, Carla Sotoc – pian, Dioszegi Reka şi Divin Judit – pian, la patru mâini, Ramona Chiş – canto clasic, Iosif Cristian Tivadar – pian, Justin Mureşan – canto clasic, Tackacs Reka – pian, Meszaros Levente – canto clasic şi Carameea Pele - pian. De asemenea, trebuie amintite şi numele profesorilor, prin prisma muncii acestora, care a dus la realizarea acestui reuşit spectacol. Aceştia sunt: Marian Boboia, Daniela Parghel, Kasa Tamas, Gheorghe Hausmann, Bogdan Bodiş Adam, Alina Orban. La secţiunea muzică uşoară au delectat publicul, cu piese din repertoriul naţional şi internaţional, următorii interpreţi vocali şi instrumentali: Lilla Bernadeth Schneider, Bogdan Drăgoescu, Bodgan Ciora, Carla Florian – solişti vocali, Denisa Orăşanu – pian, Amalia Popa – solist vocal, Sara Maria Lazău – pian, Veronica Balogh, Lilla Schneider – solişti vocali, Ana Bucevski – pian, Szatmari Loretta – pian, Veronica Balogh – solist vocal, Filip Butuc – chitară.

O menţiune specială merită interpretarea excepţională, de mare rafinament, a piesei “Nobody`s Perfect” - de Jessie J – făcută de către Lilla Bernadeth Schneider. Iată şi numele profesorilor care i-au pregătit pe interpreţi: Lăcrimioara Deac, Ari Nagy Alexandru, Kasa Tamas. Punctul culminant al spectacolului a coincis cu spectacolul de muzică populară, iar acesta a debutat cu un “Obicei de primăvară”, în spiritual locului, interpretat cu talent şi dăruire de componenţii Grupului “Lioara” al Şcolii de Arte Oradea. A urmat o piesă de grup, dedicată momentului calendaristic – “Vine, vine primăvara” iar în continuare Alexandru Carţiş, Andrei Corb şi Florin Bonţ au interpretat piesa “Cântecul Mamei” (“Pică frunza din pădure”).

15 16

EXPOZIŢIE ITINERANTĂ „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“A plăcut publicului şi piesa doinită “Mamă,

numa-o fată ai”, a Gabrielei Sabău, după cum a impresionat şi penultimul punct din program, piesa “Măghiran în patru crengi”, interpretată de Alexandra Durgheu, Andrada Dubou şi Ioana Haiduc. Finalul spectacolului, de un farmec aparte, le-a aparţinut Antonelei Ferche Buţiu, cu un potpuriu de tangouri (“Astăzi e ziua ta”, “Iubesc femeia”) şi Orchestrei “Rapsodia Bihoreană” cu o suită de orchestră.

În concluzie, noua prezenţă a Şcolii de Arte Cluj, la Oradea, creează o perspectivă mai profundă a legăturilor dintre cele două instituţii şi reprezintă o experienţă pentru toţi cei implicaţi – atât din Cluj cât şi din Oradea – în actul de creare a unor artişti competitivi, capabili să facă faţă probei “de foc”, cea a întâlnirii cu publicul avizat, iubitor de cultură.

EXPOZIŢIA „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“

6-19 IULIE 2017, SUCEAVA

La Suceava, expoziţia itinerantă „Clujul – oraşul-comoară” a suscitat un mare interes!

“Vine Clujul pe la noi”, glumea înainte de vernisajul expoziţiei itinerante

de grafică şi pictură “Clujul – oraşul comoară”, de la Suceava – joi, 6 iulie 2017 - dl Ion Băiţan, directorul Şcolii de Arte din localitate, un bucovinean “numa` suflet”, făcând referire la cunoscuta emisiune televizată de folclor. “Aceasta este, practic, a treia colaborare a Şcolii de Arte “Ion Irimescu” din Suceava cu Şcoala de Arte din Cluj, după două prezenţe ale noastre la Cluj-Napoca, prima dată cu o expoziţie în 2016, la “Seara Artelor” şi apoi, cu o alta, la proiectul “Trei inimi româneşti”, dedicat Zilei Naţionale. Ni se pare nemaipomenit de binevenită pentru cursanţii şi experţii şcolilor de arte această acţiune şi ar fi necesar ca genul acesta de schimburi să fie preluat şi de alte şcoli din ţară”, ne-a mărturisit domnia sa. Şi, în cocheta sală de expoziţie a Muzeului Bucovinei – ansamblu ajuns, prin bani europeni la un nivel incredibil de ridicat de modernizare, de-a dreptul futurist - am remarcat

un extraordinar interes din partea numeroşilor suceveni pentru cele 47 de lucrări ale expoziţiei de pictură şi grafică ale clujenilor, cărora li s-au adăugat şi zece lucrări ale gazdelor, reunite într-un ciclu intitulat ”Lumina Nordului”. Cât despre creaţiile clujenilor, acestea au fost valorificate – aşa cum mărturisea şi dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj, iniţiatorul ideii care a demarat în anul 2014 - în cadrul proiectelor “Clujul – oraşul-comoară” (2015), “Clujul văzut de un oşean” (2015) şi “Detalii clujene” (2017) - prin expoziţii deschise până acum la Timişoara, Bucureşti, Brăila, Botoşani, Baia Mare, Oradea, Reşiţa, Satu Mare, Târgu Mureş, Bistriţa, Alba Iulia, Turda şi vernisate inclusiv la Chişinău (Republica Moldova) şi Cernăuţi (Ucraina). De altfel, remarca directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, Ion Mareş, “aceasta e prima noastră colaborare expoziţională cu Clujul şi ne bucurăm pentru că lucrările aparţin cursanţilor unei şcoli cunoscute în ţară - şi nu numai – expoziţie cu un parcurs amplu, având ca temă Clujul arhitectonic, istoria, arhelologia, constituind totodată şi domeniul în care conlucrăm cu colegii de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca”.

Un drum de câteva zeci de kilometri a parcurs, de la Botoşani, şi dl. Liviu Andronic, managerul Şcolii de Arte Botoşani – care le-a adresat clujenilor câteva cuvinte înflăcărate de salut - dornic să fie alături de cei împreună cu care a susţinut, atât domnia sa, cât şi cursanţii instituţiei pe care o conduce, în anul 2015, un splendid spectacol de Ziua Naţională, în Sala “Şantier” a Şcolii de Arte Cluj! E important să vorbim şi de prezenţa în număr apreciabil a televiziunilor din zonă şi a jurnaliştilor din presa scrisă, care au mediatizat, pe larg, evenimentul – atât înainte cât

EXPOZIŢIE ITINERANTĂ „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“şi după desfăşurarea lui, dovadă de netăgăduit a interesului pentru cultură a publicului bucovinean! O prezenţă insolită şi, totodată extrem de apreciată a fost cea a renumitului caricaturist şi grafician Mihai Pânzaru - PIM, om de mare cultură care, în stilu-i dezinvolt, după ce a povestit cu autorul acestor rânduri despre literaţii bucovineni stabiliţi la Cluj-Napoca – de pildă poetul Marcel Mureşanu sau regretatul prozator Radu Mareş - ne-a mărturisit: “Şcolile trăiesc prin profesorii lor – şi la fel se întâmplă şi la Cluj şi Suceava. Schimbul acesta de experienţă e impresionant şi plăcut, astfel că abia aşteptăm să venim la voi ca să mâncăm varză à la Cluj şi, la Şcoala de Arte, artă “pe pâine”. Acestea sunt mesajele schimburilor de experienţă, făcute între cadre - prin elevii lor - ceea ce e foarte important. Vivat academia, vivant professores”! Un scurt expozeu, pe tema denumirii expoziţiei, “Clujul – oraşul-comoară”, a avut şi referentul cultural Sorin Grecu. Acesta a făcut şi o succintă istorie a titulaturii „Clujului – oraşul comoară”, referindu-se la diverşii domnitori şi principi din Evul Mediu - de la Sigismund de Luxemburg, Mathias Corvinul şi până la Mihai Viteazu - care, prin privilegiile acordate au ajutat municipiul să-şi câştige renumele mult râvnit de „oraş-comoară”.

La un moment dat zărim în public o figură din peisajul clujean al anilor trecuţi, un tânăr trecut uşor de 35 de ani. Omul se numeşte Sorin Baciu, un “produs” al şcolii clujene de pictură, cu studii la Universitatea de Arte şi Design, actulamente profesor la clasa de pictură a Şcolii de Arte din Suceava. Mărturiseşte acesta, cu modestie: “Funcţionez de circa şase-şapte ani aici, la Suceava. Clujul rămâne un moment important din viaţa mea, cu tot ce reprezintă el şi acesta mi-a provocat o deschidere a viziunii mele artistice, pe care am încercat să o implementez aici, la elevii

mei. Întâlnirea cu colegii de la Şcoala de Arte din Cluj m-a bucurat, mai ales fiindcă am reuşit, în sfârşit, să-i cunosc pe reperezentanţii lor, chiar aici, la noi, la Suceava”. Evenimentul cultural a luat sfârşit cu un minirecital la vioară susţinut de cursanta Şcolii de Arte Suceava, Roxana Nicoleta Buleu, în vârstă de 13 ani.

Aşadar, o primă deplasare la Suceava a reprezentanţilor Şcolii de Arte Cluj-Napoca, prilej cu care a fost perfectată o nouă prezenţă în Bucovina a clujenilor: participarea, în luna noiembrie a acestui an, la Festivalul-concurs Internaţional de Folclor “Cântecele neamului”, ediţia a XI-a, cu un recital substanţial.

ANA STRÎMTUREAN

17 18

SENIORII ŞCOLII DE ARTE

Ana Strîmturean, expert al clasei de canto muzică populară: ”Sunt mereu în slujba cântecului”

Inspirată de folclorul năsăudean, de Coşbuc şi Rebreanu

Extrovertită şi directă în vorbele şi manifestările sale – dar totuşi extrem

de pretenţioasă când e în joc imaginea sa şi a folclorului pe care-l promovează de o viaţă – astfel poate fi catalogată într-o singură frază, d-na Ana Strîmturean, expertul clasei de canto muzică populară a Şcolii de Arte Cluj şi renumit interpret al cântului popular. Iar când vorbim despre arta sa interpretativă, domnia sa ne mărturiseşte următoarele: „Contactul cu muzica populară l-am avut exact din perioada claselor primare. Toată lumea din satul năsăudean Salva, care mă asculta atunci, zicea că o moştenesc pe Tîna Măriucă, bunica din partea tatălui, care cânta la muncile câmpului de răsuna hotarul. Am fost prezentă la toate evenimentele cultural-artistice de la şcoala generală din comună din acea perioadă, m-am apropiat de cântec şi tradiţiile populare probabil şi din cauză că deschizătoarea de drum în cântul popular a fost renumita Maria Peter, urmată de o altă celebritate a localităţii Salva, Maria Butaciu. Din zona imediat apropiată apăreau peste tot cunoscuţii ceteraşi Ion Sabadîş şi Dumitru Cilica, precum şi renumita interpretă Valeria Peter - Predescu. Aceste plaiuri minunate sunt şi plaiurile lui George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, atât de sugestiv surprinse în creaţii literare de către aceştia. Pot să spun că trăirile expuse în operele lor m-au inspirat în aşa fel încât am început să colind satele ca să-mi adun material muzical şi versuri, totul ca să mă perfecţionez încontinuu ca interpret de

muzică populară. Am continuat liceul la Bistriţa unde am frecventat ansamblurile liceului şi ale diferitelor alte instituţii culturale, evoluând în acelaşi timp pe diverse scene”.

Perioada clujeană

D-na Ana Strîmturean mărturiseşte în continuare că – după mutarea la Cluj – a urmat cursurile Şcolii de Arte „Tudor Jarda”, la clasa profesoarei Cristina Maxim – Jiman, pe care a considerat-o întotdeauna ca un înger al său. „Aceasta m-a sfătuit să-mi continui studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, la secţia de pedagogie muzicală şi canto, clasa prof. Ana Rusu. Între timp, ca şi cursantă a Şcolii de Arte, am participat la numeroase festivaluri de interpretare unde am obţinut, de regulă, trofeele puse la bătaie. Exemple: „Spicul de Aur” – Slatina, jud. Olt, „ Retorta de aur”- Voineasa, jud. Vâlcea, „Cântec nou în Mehedinţi” - Drobeta Turnu-Severin, Trofeul „Maria Lătăreţu” – Târgu-Jiu, jud.Gorj, etc.”, explică mai departe Ana Strîmturean. Apoi, ca un fapt firesc a urmat şi consacrarea sa: „În urma acestor confirmări ale talentului meu mi s-a aprobat de către Comisia Naţională de Folclor de la Radioteleviziunea Română să înregistrez cu Orchestra Radioului şi Televiziunii Române, dirijată de maestrul Paraschiv Oprea.

Au urmat apariţii la TVR iar după revoluţie au apărut diverse posturi particulare de radio şi televiziune unde am fost mereu invitată şi unde continui să particip”. Cât despre d-na Ana Strîmturean, ca expert al Şcolii de Arte, de 14 ani, rezultatele sale sunt pe măsura spelendidei sale cariere interpretative: „Sunt în continuare în slujba cântecului şi prin faptul că în calitate de dascăl am avut şi am la această instituţie rezultate deosebite cu foarte mulţi cursanţi

SENIORII ŞCOLII DE ARTEcare între timp – unii dintre ei – mi-au devenit colegi de scenă. Eu sunt o fire optimistă şi am toată încrederea că tradiţiile şi cântul nostru popular sunt pe mâini bune, în ciuda faptului că există şi influenţe nefaste din partea unora care le poluează cu voie sau fără voie. Faptul că am crescut generaţii de interpreţi şi satisfacţia pe care mi-a oferit-o acest lucru mi-a dat ocazia ca şi activitatea mea – atunci când e vorba de apariţii pe scenă – să fie mult mai selectivă în ultima perioadă. Practic, mă simt împlinită pentru că instituţia unde mă aflu acum o consider un loc al meu de început – şi vreau să cred că şi de final frumos de carieră, însă doar când va fi cazul... Până atunci, mă bucură în continuare faptul că sunt apreciată atât de colegi , conducerea şcolii cât şi de cursanţi, care se înscriu, în număr mare la cursurile mele.”

FELICIA DUMA

D-na Felicia Duma – referent secretariat şi caserie al Şcolii de Arte Cluj: „Nici nu am simţit cum au trecut cei 10 ani de când sunt aici”!

„Am şi eu mica mea contribuţie la realizările şcolii”

De peste zece ani de zile d-na Felicia Duma este persoana care, cu căldură şi

imensă răbdare, îi întâmpină pe toţi cei care intră în sediul Şcolii de Arte Cluj. Mărturiseşte, la ceas aniversar, în timp ce şedem la o tacla şi depănăm amintiri că s-a transferat la acest loc de muncă de la un liceu clujean, unde ocupa acelaşi post. „ Recunosc, pe lângă meserie – care-mi era demult familiară - n-am fost străină nici de profilul artistic al acestei instituţii şi nici de tipologia

artistului fiindcă aveam un trecut şi în cadrul diverselor manifestări artistice dinainte de 1989, trupele muncitoreşti de teatru sau renumitele brigăzi artistice, împreună cu care am ajuns până la nivelurile superioare ale „Cântării României”.

Deci, munca de aici - deşi de birou - mi se potrivea pentru că înţelegeam perfect maniera de a se purta şi de a fi a celor care tânjesc să devină artişti. Cu timpul am ajuns părtaşă la toate devenirile – atât ale noastre, ca instituţie – cât şi ale sutelor, miilor de cursanţi care au păşit pe calea artei, mulţi dintre ei cu rezultate de excepţie”, povesteşte d-na Felicia. Dar – arată ea în continuare - la mutarea Şcolii de Arte de pe str. Cardinal Iuliu Hossu (fostă Pavlov), în actualul sediu de pe str. Fabricii de Zahăr nr.51, a avut pur şi simplu un şoc atunci când a văzut în ce hal se afla clădirea instituţiei: „Mi-am mai revenit un pic abia atunci când am văzut că încep lucrările de reabilitare, sub îndrumarea noii conduceri şi, pe măsură ce acestea avansau am devenit tot mai mândră că am participat la toate etapele reconstrucţiei - până s-a ajuns să avem bijuteria de astăzi. Iar faptul că am rămas în continuare aici, în ciuda greutăţilor de început, se datorează respectului meu faţă de artă, faţă de experţii de aici dar mai ales faţă de „mâna forte” a conducerii instituţiei care – prin dibăcia sa – a îmbunătăţit atât actul de educaţie, cât şi condiţiile de muncă. Dl. manager Vasile Corpodean, fiind un bun organizator, a făcut în aşa fel încât colaborarea noastră să fie profesionistă şi eficientă, astfel, în ziua de azi, în ciuda faptului că avem sute de cursanţi, lucrurile sunt atât de bine puse la punct încât şi nouă ne e mai uşor şi reuşim totodată să-i mulţumim pe cursanţi. O spun cu mâna pe inimă, acesta e adevărul: acum nu mai bâjbâim, totul e pus la punct. Înainte, la sediul de pe Pavlov era complet diferită situaţia”.

19 20

SENIORII ŞCOLII DE ARTE

„Nu pot să stau deoparte de lucrurile importante din şcoală”!

D-na Duma îmi mărturiseşte în continuare că de la venirea sa în instituţie şi până în ziua de azi a avut atât de mult de lucru încât nici măcar n-a simţit cum au trecut cei zece ani: „Sunt capacitată la maximum de toate evenimentele, nemaivând timp să simt oboseala. Ba, mai mult, contactul cu tinerii mă face să mă simt permanent tânără şi energică. Şi, deşi faptic sunt pensionată am hotărât împreună cu conducerea să mai rămân deoarece nu pot să stau departe de toate lucrurile importante ce se întâmplă aici. Şi, mai ales, îmi place munca mea, colectivul din care fac parte, iar când va veni momentul despărţirii îmi va fi foarte greu să o fac”. Până atunci – eveniment pe care ni-l dorim cât mai îndepărtat - d-na Felicia Duma poate fi întâlnită zilnic, între orele 10.00 şi 18.00, la biroul său din Secretariat oferind lămuriri cursanţilor şi angajaţilor, mulţumită că-şi aduce partea sa de contribuţie la bunul mers al prestigioasei instituţii, Şcoala de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca.

PROFESOR MIHAI GHIRCOIAŞ

Gânduri pe clape albe…după 35 de ani!

Privită îndelung, oglinda îţi poate oferi dinafară nesfârşite imagini ale

portretului tău. Dinăutru, e nevoie de timp… Amintirile sunt cele care ne dau oglinda cea veche sau mai nouă. La câţiva ani după luna decembrie, 1957, îmi apar primele amintiri, Chopin, Scarlatti de la pian… Impresiile mele, deşi vin din prima copilărie, sunt proaspete, traductibile. Vin primele ore de studiu la pian cu tatăl meu, apoi cu Gabriella Ţereanu, care va rămâne pentru mine un model de pedagog rarisim, împlinit prin marea traditie franceză a lui Alfred Cortot. Au urmat să mă înveţe mereu Alfred Metzger sau Ileana Prada. Compozitorii, cei care fac muzică, sunt poate cei mai fericiţi muzicieni. Urmează firesc interpreţii, fără de care notele de pe portative rămân lipsite de sens. Muzicologii cei mai buni reuşesc să ne povestească şirul sunetelor, toată muzica, în întregul ei, nouă profesorilor, în special. Toate aceste aspecte aparent subiective trebuiesc asumate, cunoscute de un profesor, de-a lungul întregii lui cariere. Aşa am început şi eu să predau pianul la Alba-Iulia, după finalizarea studiilor de compoziţie muzicală, la Conservatorul de Muzica “G.Dima”.

La Şcoala Populară de Arte am ajuns să colaborez pentru angajare în anul 1982.La început am primit doar câteva ore de acompaniament la clasa de balet clasic a renumitului coregraf clujean Emeric Dombi. Treptat am primit şi ore la clasele de pian şi corepeţiţie-canto clasic. În timp am mai predat teoria şi istoria muzicii sau am organizat diferite cursuri estivale de pregătire muzicală pentru felurite categorii de interpreţi amatori, mari melomani. După 1990, odată cu progresul tehnic

SENIORII ŞCOLII DE ARTEal ascultării şi producerii muzicii, am avut şi cursuri de orgă electronică sau corepetiţie la clasele de canto-muzică uşoară. Până în 2013 am contribuit la menţinerea şi lărgirea interesului pentru genul muzicii uşoare (cu toate subgenurile ei) în acest atât de vechi şi important centru cultural al Transilvaniei: Cluj-Napoca, un oraş care a produs, între alţii, mulţi instrumentişti foarte cunoscuţi.

Dupa 2014 am preluat numai cursurile de orgă electronică. De asemenea susţin şi azi toate orele de teoria muzicii pentru instrumentiştii înscrişi la acestă veche Şcoală a Clujului.Cu fiecare ocazie, celor mai receptivi cursanţi le împărtăşesc credinţa mea: un muzician adevărat, un mare meloman trebuie să gândească, să asculte, să intrepreteze muzica şi în spiritul marii noastre tradiţii europene: de la originile ei din secolul XII, trecând prin toate epocile cunoscute, fără excepţii şi libertăţi, până la toate transformările apărute în acest contradictoriu început de secol XXI. Toate acestea gânduri mi-au apărut treptat, le-am conştientizat după multe momente de linişte şi reflecţie interioară. Desigur primul căruia îi datorez totul a fost tatăl meu, Romeo, muzicolog şi pianist, format în marea noastră tradiţie interbelică a secolului XX. Apoi, de la toţi profesorii mei din Conservatorul „G.Dima” am avut de învăţat felurite şi multe reguli despre arta muzicală. Ede Terenyi îmi va rămâne un exemplu de profesor unic în compoziţie muzicală. Specificul acestei Şcoli de largă audienţă este într-adevar greu de înţeles de la început. Mai întâi, la admitere trebuie verificată capacitatea de a reda cu vocea un sunet muzical al unui instrument oarecare. Deşi este educabilă, această însuşire este esenţială. Mai departe, simţul ritmic este la fel de important pentru un viitor

intrepret. În primul an de studiu elevul va trebui să reziste în timpul muzical al piesei pe care o redă consecvent ritmic. Fizicul mâinilor este şi acesta important, dar nu decisiv în formarea tehnicii la orga electronică. În următorii doi ani se poate afirma cu încredere că nu se poate învăţa cântarea la un instrument fără profesor. Acesta îl ajută pe elev cu tot ce ştie, şi scurtează drumul spre măiestrie cu o rapiditate nesperată. Pentru toate grupurile de vârstă sunt necesari cel puţin trei ani de studiu intens: o oră de exersat pe zi, întâlniri dese cu un profesor entuziast. Posesia unui instrument personal este esenţială pentru un oarecare progres vizibil. Ca repertoriu, după câteva decenii de experienţă pedagogică pot aprecia că tinerii preferă piesele care le plac, de orice gen, după o primă audiţie. Reluate, le vor ramâne dragi şi vor insista să le înveţe aşa cum sunt scrise, fără adaptări spre simplitate.Ca profesor, voi continua până la sfârşit să cred în primul nume al muzicii – melodia. Fără aceasta nu se poate vorbi de tot ceea ce înţelegem prin arta sunetelor. Al doilea nume al MUZICII este ritmul. Acela fixează trăsăturile în timp ale melodiei. Fără el, portretul melodic nu are contur. Culorile instrumentale şi tăria de execuţie completează tabloul de înţelegere a acestei cu adevarăt uniuversală, a patra artă, a sunetelor! Prin tot ceea ce fac (compoziţie, muzicologie, cercetare muzeografică), fără ostentaţie încerc să provoc şi la această Şcoală curiozitatea elevilor de toate vărstele, în formarea lor ca posibili consumatori şi iubitori de muzică bună.

Grup de elevi 1992

Dia Mureşan absolventă 2008 şi Marton Ştefan absolvent şi colaborator

21 22

ŞCOALA DE ARTE ŞI „PRODUS DE CLUJ“ ÎN MAI MULTE ORAŞE ALE ŢĂRII!

Spectacole de succes ale Şcolii de Arte Cluj împreună cu Asociaţia „Produs de Cluj” în mai multe oraşe ale ţării!

După Deva – 28 aprilie, Alba Iulia – 7 mai, Mediaş – 14 mai, Gherla – 21 mai,

Câmpia Turzii – 4 iunie, Dej – 18 iunie, Floreşti – 2 iulie, 9 iulie –Sibiu, Timişoara a figurat pe 16 iulie 2017 ca ultima destinaţie în cadrul turneului naţional organizat de Asociaţia „Produs de Cluj” - înainte de spectacolul de încheiere, care va avea loc pe 17 septembrie la Cluj-Napoca. Menţionăm că, pe tot parcursul turneului, la manifestările oferite de către clujeni au fost prezenţi solişti de marcă şi ansambluri folclorice de pe raza judeţului, practic tot ce are Clujul mai valoros, precum şi zeci de meşteri şi producători populari, care şi-au prezentat spre vânzare obiecte lucrate de ei sau produse tradiţionale prelucrate în propria gospodărie. În cadrul spectacolelor, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a avut onoarea ca de fiecare dată, în cea de-a treia zi a manifestărilor Asociaţiei „Produs de Cluj”, să susţină împreună cu talentaţii săi artişti spectacole consistente de muzică şi joc popular şi, totodată, să prezinte lucrări care au fost incluse în Expoziţia itinerantă „Clujul – oraşul comoară”, un alt proiect de succes al Şcolii de Arte Cluj, testat în numeroase oraşe ale ţării şi până şi dincolo de graniţă. Turneul a constituit, practic, pentru Şcoala de Arte Cluj o şansă extraordinară de promovare a valorilor judeţului nostru, alături de cele selectate de Asociaţia ”Produs de Cluj” pentru a performa pe parcursul turneului! Astfel, toate spectacolele sale au avut o durată de peste patru ore, ocupând agenda unei întregi zile, întotdeauna cea de-a treia a manifestării. S-au întrecut pe sine cu acest prilej cunoscuţii interpreţi vocali şi tototdată experţi ai Şcolii de Arte – Ioan Dordoi, Felix Gălan, Ana Strîmturean, Claudiu Ciotleuş şi Denisa Bonţe - iar Orchestra „Vatră de Dor”, dirijată de expert Iancu Pop şi directorul adjunct al instituţiei, Marius Moldovan i-a acompaniat cu mult talent şi pricepere. Însă orchestra a acompaniat totodată şi zecile de cursanţi ai claselor de canto muzică populară ai şcolii - pregătiţi de dascălii

şi soliştii mai sus menţionaţi - care au susţinut recitaluri consistente, dovedind că progresează de la un spectacol la altul. Au performat încântător de asemenea dansatorii ansamblului Folcloric „Vatră de Dor”, instruiţi de expert Viorel Dragomir, echipaţi în cele patru rânduri de costume populare – din patru zone folclorice distincte ale judeţului – confecţionate manual de către renumitul meşter popular Elvira Gavriş, academician al artelor tradiţionale.

Am ales în mod special o referire la evenimentele de la Sibiu – din 9 iulie şi de la Timişoara – din 16 iulie a.c. datorită semnificaţiei speciale ale relaţiilor pe care le-au avut, de-a lungul anilor, cele două oraşe cu municipiul Cluj-Napoca. Astfel, se ştie că în anul 1940, după cedarea Ardealului, prin Dictatul de la Viena, Universitatea clujeană şi-a mutat administraţia şi sediul la Sibiu, fiind primită cu braţele deschise de către localnici, continuându-şi activitatea până după eliberarea ţării. Au rămas totuşi, la Sibiu germenii universităţii din care s-a născut Universitatea „Lucian Blaga”. La fel s-a petrecut şi în cazul Operei Române din Cluj, înfiinţată în 1920 care, în urma cedării Ardealului şi-a desfăşurat şi ea activitatea în refugiu – însă în capitala Banatului, la Timişoara - între anii 1940 – 1945, căpătând denumirea de Opera din Cluj-Timişoara. Iar această relaţie, conservată miraculos după decenii s-a făcut remarcată şi în modul prin care sibienii şi timişorenii au reacţionat la spectacolele prezentate de Asociaţia „Produs de Cluj”. De pildă, la Sibiu – pe lângă momentele de folclor ale clujenilor de la Şcoala de Arte, printre care şi magicul microrecital, la taragot, al decanului de vârstă al ansamblului, Vasile Chiorean – publicul a apreciat la superlativ valoarea fanfarei Şcolii Populare de Arte, dirijată de Flaviu Mogoşan. „Acum câţiva ani urmăream

ŞCOALA DE ARTE ŞI „PRODUS DE CLUJ“ ÎN MAI MULTE ORAŞE ALE ŢĂRII!

şi la Sibiu o fanfară a Academiei Forţelor Terestre, dar în rest nu mai ştiu dacă mai cultivă cineva acest gen muzical, astfel că ne-a făcut o mare bucurie Fanfara Judeţului Cluj cu recitalul superb pe care l-am urmărit”, ne mărturisea un sibian în vârstă de 60 de ani, Gheorghe Traşcă. Iar despre apariţia în public a fanfarei, Flaviu Mogoşan, dirijorul ei ne declara următoarele: „Suntem înfiinţaţi doar de un an şi jumătate şi aceste spectacole în cadrul proiectului „Produs de Cluj” înseamnă primele ieşiri în public şi procesul nostru este de închegare ca şi formaţie. Noi, ca mulţi alţii încercăm să prezentăm un repertoriu vast, dinamic, acesta conţinând de la marşuri clasice până la piese de jazz sau ragtime.

Am fost prezenţi la toate spectacolele – mai puţin la Timişoara – fiind receptaţi cu mare entuziasm de către spectatori. Dar cea mai importantă reuşită a turneului este aceea că am fost capabili să prezentăm, într-o orchestraţia proprie, „Rapsodia română nr. 1” de George Enescu, practic un fapt inedit pentru o fanfară, datorită nivelului ridicat de dificultate al piesei”.

Cât despre spectacolul de la Timişoara, acesta a reprezentat o culme greu de atins de acum încolo, datorită numărului mare de spectatori – câteva mii! – şi a entuziasmului acestora provenind, se pare, din vechea dragoste a bănăţenilor pentru clujeni. Nu degeaba

cunoscutul show-man Marius Merca, omul care a asigurat sonorizarea şi scena tuturor evenimentelor realizate de Asociaţia „Produs de Cluj”, ne mărturisea la Timişoara: „Practic, Timişoara a fost încununarea turneului nostru prin ţară, oraş în care, efectiv, am fost primiţi într-un mod excepţional de către public, inclusiv de presa locală. Remarc de asemenea că Şcoala de Arte Cluj – prin soliştii săi vocali, dansatori, dar şi orchestra sa – a crescut de la un eveniment la altul, aducând un plus de valoare evenimentului în momentele când urca pe scenă.

Pănă la urmă vorbim şi de un avantaj reciproc: atât al Asociaţiei „Produs de Cluj” cât şi al artiştilor săi fiindcă aceştia au câştigat permanent experienţă”. „După şase ani şi şaizeci şi nouă de manifestări „Produs de Cluj” nu ne-am simţit niciunde atât de bine ca la Timişoara”, declara, pe scenă, mulţumindu-le timişorenilor pentru ospitalitate d-na Ramona Moldovan, directorul Asociaţiei „Produs de Cluj”. Iar doamna Elvira Gavriş, experta Şcolii de Arte la cursurile de ţesut-cusut, aflată în târgul deschis în Shopping City din Timişoara, cu renumitele sale cămăşi populare, şi-a exprimat la rândul său satisfacţia pentru că – împreună cu ceilalţi meşteri populari şi producători – a reuşit să facă vânzări-record: „Oamenii sunt tot mai interesaţi de lucrul manual şi mă întorc astăzi la Cluj cu numeroase comenzi pentru lucrări viitoare, dar şi cu destule cămăşi vândute”. „Fiind declarat 2017 – „Anul Cântului Popular la Şcoala de Arte Cluj, ne-am angrenat în acest proiect de promovare a secţiilor folclorice ale instituţiei prin acest proiect de succes, „Produs de Cluj”, pentru a contribui după puterile noastre la excelenta imagine pe care o are Clujul în regiunea Transilvaniei”, ne-a declarat şi dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj. Concluziona, superb, opinia

23 24

ŞCOALA DE ARTE ŞI „PRODUS DE CLUJ“ ÎN MAI MULTE ORAŞE ALE ŢĂRII!

generală referitoare la întreaga manifestare, o bihoreancă stabilită în Banat, Elena Sferdean, care urmărise trepidând spectacolul Şcolii de Arte Cluj, de la primul până la ultimul său acord: „Foarte frumos, impresionant. Tot ce am văzut îmi trezeşte nostalgia Ardealului şi e un lucru minunat că artiştii Clujului fac turnee prin ţară ca să-i bucure şi pe cei plecaţi din Ardeal, aşa ca mine”...

Expoziţie itinerantă „Clujul, oraşul comoară“ la Timişoaraîn cadrul manifestării „Produs de Cluj“

EXPOZIŢIA DE VARĂ CU LUCRĂRILE REALIZATE ÎN TABĂRA

DE CREAŢIE ARTĂ PLASTICĂ A ŞCOLII DE ARTE CLUJ

DIN IULIE 2016, DEJ28 IUNIE 2017

Miercuri 28 iunie, la Muzeul Memorial „Octavian Goga” Ciucea a avut

loc vernisajul Expoziţiei de vară a cursanţilor Şcoliide Arte Cluj, cu lucrările de pictură realizate de către aceştia în „Tabăra de arte vizuale de la Dej”, din iulie 2016. Lucrările, după cum remarca dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj, reprezintă rezultatul periplului de documentare al experţilor şi cursanţilor Şcolii de Arte Cluj la Castelul de la Răscruci, cel de la Bonţida, Cetatea lui Gelu de la Dăbâca, rezervaţia naturală “Stufărişul” de la Sic – cea mai mare rezervaţie de stuf după Delta Dunării - la Complexul de artă modernă al regretatului Alexandru Chira, de la Tăuşeni.

De asemenea multe lucrări au fost realizate la Gherla, cu prilejul vizitei Bisericii Armeneşti, unde se află renumitul tablou al lui Rubens, “Coborârea de pe cruce”, la Mănăstirea Nicula, apoi la Dej, când a fost imortalizată şi Biserica Reformată. “Anul acesta exploatăm din punct de vedere artistic tot ce înseamnă apă în judeţul Cluj: cascada “Vălul miresei” de la Răchiţele, lacurile de acumulare din judeţ, precum Tarniţa, Mărişel, lacul “Laguna albastră” din Aghireşu, Muzeul Apei din Floreşti, şi alte obiective interesante. Ne întoarcem aici, la încheierea unui an educaţional, după ce anul acesta ne-am întâlnit la “Noaptea Muzeelor” şi anul trecut la Festivalul Naţional de Poezie “Octavian Goga”. ” La rândul său, d-na Ioana Lidia Ilea, managerul Muzeului Memorial „Octavian

Goga” şi exprimat bucuria pentru continuarea colaborării dintre cele două instituţii arătându-se totodată plăcut impresionată de calitatea lucrărilor acestor cursanţi „fiecare valorificând prin filtrul artistic peisajele, clădirile, obiectivele turistice întâlnite”.

A venit rândul d-nei Felicia Răcean, expertul cursului de pictură de la Turda şi Câmpia Turzii, care a evocat tabăra de pictură de anul trecut de la Dej, în care cursanţii „au pictat cu sufletul, în lucrări în care se distinge cromatic echilibrul, pe teme reale, văzute la faţa locului – nu luate de pe internet”. „Şi creatorii s-au arătat entuziasmaţi de modul în care arată Clujul şi în tabăra viitoare, intitulată sugestiv „Apa à la Cluj” urmează să ne ocupăm de celălalt element programat, apa”, a adăugat aceasta.

Lucrările sunt semnate de către următorii cursanţi: Ioan Mihai Bota, Adriana Buza, Adina

MUZEUL MEMORIAL „OCTAVIAN GOGA“ DIN CIUCEA - 50 DE ANI

25 26

MUZEUL MEMORIAL „OCTAVIAN GOGA“ DIN CIUCEA - 50 DE ANITârt Cătinaş, Mihaela Cojocaru, Camelia Fărcaş, Dorina Gliga, Albert Mezey, Mihaela Criste Pocol, Iuliana Pop, Violeta Popescu Pop, Nicoleta Aida Pop, Carla Simon, Theodor Romilă.

În continuare, a urmat un reuşit program artistic – cu piese din creaţia lui Fr. Chopin, Ludvig van Beethoven, Emil Monţia susţinut de experţii Petrovici Tünde – voce, Olga Bordas – pian şi minirecitaluri de poezie din creaţia lui Octavian Goga în interpretarea actorului Petre Băcioiu, amfitrionului evenimentului.

ANIVERSARE - SPECTACOL AL CENACLULUI „STEAUA FĂRĂ NUME“ - 14 SEPTEMBRIE 2017

Spectacolul Cenaclului „Steaua fără nume” al Şcolii de Arte Cluj la Muzeul Memorial „Oc-tavian Goga” din Ciucea

Într-un splendid decor de toamnă, joi 14 septembrie, la Muzeul Memorial

“Octavian Goga” din Ciucea s-a redeschis stagiunea de toamnă a Cenaclului STEAUA FĂRĂ NUME al Şcolii de Arte “Tudor Jarda” Cluj-Napoca, cu un inedit program de muzică şi poezie. Menţionăm că evenimentul a figurat în cadrul festivităţilor dedicate împlinirii a 50 de ani de existenţă a muzeului, împreună cu alte câteva acţiuni de mare rezonanţă pentru instituţie. Referitor la spectacolul cenaclului, acesta a debutat cu un moment poetic dedicat toamnei, oferit de coordonatorul cenaclului, poetul şi publicistul Sorin Grecu. În continuare, oaspeţii Muzeului s-au delectat cu microrecitalul de muzică folk al Ioanei Sabău, cursantă de talent şi perspectivă a clasei de canto muzică uşoară a Şcolii de Arte Cluj, acompaniată de corepetitorul Rareş Suciu. Astfel, piesele “Vremea” – versuri Ion Pillat, muzica Iulia Guşatu, “Elegia Atlanta” – versuri de Adrian Păunescu, muzica de Magda Puskas şi arhicunoscuta piesă “Pământul deocamdată” a lui Adrian Păunescu au răsunat plăcut în ambianţa castelului. A urmat un “cuvânt înainte” al lui Ionel Federiga, citit din cartea sa, “Rime din marginea toamnei” dar şi două poezii. Întregind în mod armonios

portretul unui poet şi tototdată pictor plin de nerv şi expresivitate, cu numeroase expoziţii la activ. Un moment liric de efect, la pian – cu partea I din “Sonata lunii” de L.W. Beethoven - a susţinut în continuare expertul clasei de pian şi orgă electronic, Elisei Mureşan, cel care a acompaniat-o, ceva mai târziu şi pe d-na Petrovici Tunde, expertul clasei de canto muzică uşoară când aceasta a interpretat piesele “Linişte” – pe muzica compozitorului Nicolae Bretan, versurile poetului Victor Eftimiu şi “Vaga luna” de Bellini.

A venit apoi rândul poetului şi editorului Gabriel Cojocaru cu câteva poeme recitate în forţă, din volumul în curs de apariţie, “Schimbarea de sânge”, după care Camelia Hodiş, profesoară de muzică, gherleancă a interpretat cu sensibilitate şi rafinament trei piese folk: “A fost odată”, “Cântec de munte” şi “Taină”. O altă prezenţă poetică, emblematică pentru zona Huedinului, a fost cea a Minervei Chira, poetă consacrată, având la rândul său mai multe cărţi publicate, care a citit pasaje din cărţile sale ”Dimineaţa cu soare-apune”, “Drumul pe sub pământ duce în cer“ şi ”Corabia nu poartă pe nimeni”. Cel din urmă poet al serii care “performat”– dar nu în ultimul rând, ba dimpotrivă! – a fost renumitul Sandu Cătinean din Bonţida, “Cel care vine din brazi”. Acesta a oferit un regal de poezie patriotică şi de dragoste, foarte apreciat de toţi cei prezenţi, iar cunoscuta interpretă de muzică populară, Eugenia Corpodean-Ciceu a recitat

MUZEUL MEMORIAL „OCTAVIAN GOGA“ DIN CIUCEA - 50 DE ANIşi ea, cu însufleţire, un poem “mesianic” din creaţia poetului. Penultimul moment muzical al serii, extrem de reuşit, a aparţinut grupului vocal-folcloric “Glasuri Ardelene” din Gherla – alcătuit din interpreţii Alexandru Pastor, Aura Lenghel şi Lucia Poruţiu - cu un mănunchi de cântece patriotice şi altele, de pe Valea Someşului. A încheiat, fulminant, seara de cenaclu, d-na Eugenia Corpodean-Ciceu, cu “Hai să-ntindem hora mare”, “Doamne, ocroteşte-i pe români”! şi ale bijuterii muzicale româneşti, potenţând într-un mod nici nu se poate mai reuşit atmosfera încărcată de patriotism a locului - unde tronează spiritul tutelar al poetului Octavian Goga.

După spectacol, d-na manager al Muzeului Memorial, Ioana Lidia Ilea a mulţumit pentru program oferit de membrii Cenaclului “Steaua fără Nume”: “A fost un prilej foarte bun să ascultăm creaţii literare şi muzică de calitate

şi-i mulţumesc coordonatorului cenaclului precum şi colegilor noştri de la Şcoala de Arte pentru că sunt întotdeauna alături de noi la majoritatea evenimentelor pe care trăim”. La rândul său, dl. manager al Şcolii de Arte Cluj, Vasile Corpodean, a mărturisit faptul că Muzeul reprezintă o componentă a sufletului său iar fiecare invitaţie venită din partea conducerii acestei instituţii este onorată cu o deosebită plăcere de către Şcoala de Arte Cluj.Menţionăm de asemenea că manifestările dedicate sărbătoririi celor 50 de ani de existenţă ai Muzeului Memorial “Octavian Goga” a debutat joi, 7 septembrie, la Galeria ARTE din Cluj-Napoca, str. V.Alecsandri nr. 1, unde a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie documentară “Muzeul Memorial Octavian Goga – 50 de ani de existenţă”. În aceeaşi zi de joi, 14 septembrie, când a avut loc şedinţa festivă a Cenaclului “Steaua fără Nume” s-au desfăşurat şi alte acţiuni închinate semicentenarului Muzeului Memorial, cum ar fi: Retrospectiva taberelor de artă ale Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda ” Cluj-Napoca la Ciucea, evocarea celor care şi-au închinat activitatea existenţei şi dezvoltării muzeului precum şi vernisajul “Valori ale Colecţiei Veturia Goga”, unde au fost expuse picturi care fac parte din patrimoniul cultural naţional. Sărbătorirea muzeului s-a încheiat vineri, 15 septembrie, în curtea Muzeului Memorial “Octavian Goga” din Ciucea cu un Spectacol aniversar de muzică populară şi uşoară susţinut de formaţiile şi artiştii Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca participanţi la Tabăra muzicală de toamnă de la Săcuieu.

27 28

MUZEUL MEMORIAL „OCTAVIAN GOGA“ DIN CIUCEA - 50 DE ANI

Lucrări din cadrul Retrospectivei ta-berelor de artă ale Şcolii Populare de

Arte „Tudor Jarda“ Cluj la Ciucea

EXPOZIŢIA DE FOTOGRAFIE DOCUMENTARĂ „MUZEUL

MEMORIAL „OCTAVIAN GOGA“ - 50 DE ANI DE EXISTENŢĂ“,

7 SEPTEMBRIE 2017

Onoarea de a găzdui prima acţiune din şirul de evenimete dedicate aniversării

a 50 de ani de la inaugurarea Muzeului Memorial „Octavian Goga” de la Ciucea i-a aparţinut Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca. Joi, 7 septembrie, această instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj a organizat, la Galeria „Arte”, de pe str. Vasile Alecsandri nr. 1, din Cluj-Napoca, o cuprinzătoare expoziţie de fotografie documentară care celebrează acest eveniment. „Aniversăm 50 de ani de la inaugurarea Muzeului Memorial „Octavian Goga” şi aceasta e o expoziţie de fotografie care pune în evidenţă evoluţia instituţiei noastre prin prezentarea unor imagini din arhivă care ilustrează aşa cum era la începuturi castelul, devenit apoi muzeu, precum şi portrete ale personalităţilor care şi-au legat destinul de acest loc: Octavian Goga, Veturia Goga şi foştii proprietari Ady Endre şi Berta Boncze, văduva poetului, de la care Octavian Goga a cumpărat proprietatea. Aceste imagini sunt alăturate fotografiilor care reflectă activităţi contemporane, încercând în acest fel să evidenţiem modul în care a dăinuit şi evoluat muzeul în cei 50 de ani. Sperăm ca demersul nostru să constituie o invitaţie de a vizita expoziţia aceasta dar, mai ales, muzeul”, ne-a declarat înainte de vernisaj d-na Ioana Lidia Ilea, managerul Muzeului Memorial „Octavian Goga”. La eveniment – al cărui amfitrion a fost actorul Petre Băcioiu – a participat, alături de managerii şi o parte a angajaţilor celor două instituţii, şi dl. Vákár István, vicepreşedintele Consilului Judeţean Cluj. Invitat să ia cuvântul, domnia sa a mărturisit că este încântat să participe la acţiunile fiecărei instituţii de cultură, în parte – fie că e vorba de Şcoala de Arte sau de Muzeul Memorial „Octavian Goga”, dar bucuria sa este dublă atunci când e prezent la o acţiune a ambelor: „Ne bucurăm când vedem că aveţi acţiuni comune şi creaţi plusvaloare iar Castelul Octavian Goga şi Casa Ady Endre, din

MUZEUL MEMORIAL „OCTAVIAN GOGA“ DIN CIUCEA - 50 DE ANIacelaşi complex reprezintă exact simbolul de care avem nevoie exact acum când unii încearcă să ne învrăjbească. Dumneavoastră aveţi în urma voastră istoria aceea grozavă când un maghiar şi un român au făcut să se nască din prietenia lor un muzeu. Eu vreau să vă urez „La mulţi ani!” pentru acest semicentenar şi, cu voia dumneavoastră, aş vrea să mă autoinvit şi la centenar... De asemenea, aş vrea să contaţi pe sprijinul Consiliului Judeţean, faceţi proiecte în continuare pentru că noi ne vom bate, ca de obicei, pentru ele”.

A urmat o amplă prezentare a istoriei castelului – devenit apoi muzeu - făcută de fostul director al instituţiei, dl. Aurel But, subliniind un lucru esenţial, şi anume acela că a fost un noroc extraordinar faptul că muzeul a fost cumpărat de către nişte intelectuali – Octavian Goga şi Veturia Goga – şi nu de nişte oameni de afaceri pentru că soţii Goga nu au distrus nimic din vechile clădiri, „primenindu-le şi nu modificându-le” aşa cum ar fi făcut precis nişte oameni de afaceri. De asemenea, vorbitorul a subliniat rolul Veturiei Goga în salvarea castelului în vremuri potrivnice, atât imediat după război - când pe baza relaţiilor sale în lumea politică a reuşit să obţină returnarea valorilor furate din muzeu de soldaţii Armatei Roşii, „eliberatoare”, la trecerea lor prin Ciucea – cât şi după aceea, în 1967, când aceasta a avut ideea de a dona castelul statului român. Dar a menţionat şi perioada de după 1979, când nu au mai fost bani pentru plata încălzirii, iar din această cauză exponatele au fost atacate de ciuperca de casă, fapt remediat din fericire după 1989. Totuşi, necazurile nu au lipsit în continuare, urmând furtul din 1990 şi mai recent, revendicarea castelului, făcută de nişte descendenţi de-ai Veturiei Goga aflată în instanţă... La încheierea speech-urilor, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte „Tudor

Jarda” a subliniat faptul că pentru Şcoala de Arte fiecare întâlnire cu Muzeul şi Oamenii săi reprezintă o sărbătoare.

Apoi, vorbind despre meritul predecesorilor – el însuşi având origini din Ciucea – a nuanţat ideea că Veturiei Goga i se datorează faptul că localitatea şi muzeul sunt situate azi în judeţul Cluj – şi nu Sălaj, aşa cum se dorea la reîmpărţirea judeţelor din 1968. „Chiar dacă această sărbătoare a semicentenarului Muzeului este umbrită de probleme judiciare sper ca ele să se rezolve până la urmă şi ce este al statului român să rămână al statului român”, a mai adăugat dl. Corpodean.

Vernisajul a fost pigmentat şi cu momente lirice din creaţia poetului Octavian Goga, aparţinând actorului Petre Băcioiu dar şi de interpretări muzicale la orgă ale lui Onişor Rodilă, expert al Şcolii de Arte. La final, d-na manager Ioana Lidia Ilea a oferit vicepreşedintelui Consiliului Judeţean şi conducerii Şcolii de Arte „medalia aniversară” prilejuită de importantul

29 30

„PROIECTUL 100“eveniment din viaţa Muzeului Memorial „Octavian Goga” de la Ciucea.

LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ - ÎN CADRUL FESTIVALULUI „PENTRU CĂ E PRIMĂVARĂ“ - SPECTACOL REALIZAT ÎN COLABORARE CU

ŞCOALA DE ARTE TÂRGU-MUREŞ

Şase ore de spectacol la Şcoala de Arte Cluj, în cele două zile ale Festivalului „Pentru că e primăvară”! - Ediţia a IX-a

Cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de muzică vocal-instrumentală, dans,

teatru şi joc popular „Pentru că e primăvară!” s-a desfăşurat joi 30 şi vineri 31 martie a.c., în Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj, arhiplină de fiecare dată! Dar pe lângă publicul numeros, au onorat cu prezenţa lor în prima zi a festivalului şi managerii Şcolilor de Arte din Zalău, Bistriţa şi Alba-Iulia, pe lângă cel al Şcolii de Arte Mureş, instituţie implicată, efectiv, în organizarea evenimentului. Cu toţii au dorit să participe la inaugurarea Proiectului „100”, care se adresează şcolilor de arte aflate fiecare la aproximativ 100 de kilometri distanţă de Cluj-Napoca, proiect de colaborare între instituţii, conceput de managerul Şcolii de Arte Cluj, dl. Vasile Corpodean. Au fost prezenţi, de asemenea şi domnii Alexandru Câmpean şi Vákár István, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean Mureş şi Cluj. Reamintim că acest proiect este inclus totodată şi în Programul „Centenarul României”, complementar însă celui intitulat „Trei inimi româneşti” dedicat şcolilor de arte din provinciile noastre istorice. Cu ocazia acestei prime ediţii, cea care a fost invitată să participe şi să performeze pe scenă a fost Şcoala de Arte Târgu Mureş, urmând ca până la 1 Decembrie 2018, când se va împlini Centenarul României, să aibă loc numeroase alte activităţi realizate împreună şi cu celelalte şcoli incluse în proiect, şcolile de arte din Bistriţa, Zalău şi Alba-Iulia. Iar reprezentanţii Şcolii de Arte Mureş au făcut-o pe deplin, joi 30 martie, într-un superb spectacol care a durat o oră şi jumătate, venind apoi rândul gazdelor de la Şcoala de Arte Cluj, să delecteze publicul timp de peste două ore! Iar

prezentatorii evenimentului, Mariana Reman şi Petre Băcioiu au contribuit, din plin, la reuşita lui prin vorbe de duh şi minirecitaluri poetice!

Spectacolul a fost deschis cu piese de muzică uşoară, alese din repertoriul naţional şi internaţional, interpretate de cursanţi mureşeni, plini de talent ai claselor de canto muzică uşoară, coordonaţi de profesorii: Raluca Apolţan, Lelia Albu, Kovacs Timea, Tasi Nora. A urmat un scurt dar sugestiv moment de muzică populară, cu piese vechi, frumoase şi dificil de interpretat, a doi tineri cursanţi, Alex Naghi şi Raul Tamba, coordonaţi de profesorii Valentina Teanc şi Dorina Oprea. Cel de-al treilea punct din spectacolul Şcolii de Arte Mureş a constat în prezentarea unei piese de teatru, „A fost odată”, interpretată de cursanţii clasei de actorie, coordonată de Anca Florea. În fapt, piesa reprezintă o ieşire în lumea reală a personajelor basmelor sau a povestirilor pentru a convinge cititorii că poveştile au în continuare un rol determinant pe această lume. Astfel, personaje ca Albă ca Zăpada, Aladin, Mica Sirenă, Vrăjitoarea, Frumoasa, Bestia, Scufiţa Roşie, Lupul, Tarzan, au folosit un limbaj contemporan, inclusiv dansând şi cântând pe ritmuri latino, pop, rock şi le-au transmis copiilor că merită să-i caute în continuare între paginile cărţilor, deoarece doresc să rămână cu orice

„PROIECTUL 100“preţ eroii lor, o dată cu venirea fiecarei seri... Un discurs, reuşit, despre artă a rostit şi Oana Botoc, înscrisă la cursul de retorică al expertului Petre Băcioiu de la Şcoala de Arte Cluj.

După aceea a urmat evoluţia cursanţilor şi experţilor Şcolii de Arte Cluj prin trupele de muzică uşoară „Recovered”, „Clussium”, „Napoca” – coordonate de expert Rareş Suciu, „Spa Jazz Band”- coordonator instructor Onişor Rodilă, formaţia de percuţie ritmică „La început a fost ritmul”- coordonată de expert Ştefan Vannai (felicitări pentru piesa-compoziţie a lui Ştefan Vannai, „Sempre Latino”), Fanfara Judeţului Cluj – dirijor, expert Flaviu Mogoşan, Trupa de teatru „Pavlov 25” – coordonator, expert Petre Băcioiu, Trupa de dans contemporan „Rhythm Nation”- coordonator, expert Melinda Moga, şi cursanţii claselor de muzică uşoară, coordonaţi de experţii Marina Simionescu şi Petrovici Tűnde. O prestaţie apreciată a avut şi Corul „Canticorum”, coordonat de expert Dorin Simioneascu prin interpretarea, cu virtuozitate a unor piese de Hans Leo Hassler şi Johannes Brahms. Momente care au creat emoţie reală în sală şi au fost răsplătite cu ropote de aplauze!

La finalul celor trei ore şi jumătate de spectacol au luat cuvântul managerul Vasile Corpodean şi invitaţii de onoare ai Şcolii

de Arte Cluj, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş - dl. Alexandru Câmpean, cel al Consiliului Judeţean Cluj - dl. Vákár István şi dl. Iuliu Praja, managerul Şcolii de Arte Mureş, implicat în proiect. „Vă mulţumesc d-lor vicepreşedinţi pentru că aţi venit în rândul nostru, dumneavostră d-le Vákár pentru că sunteţi un fan al Şcolii de Arte, le mulţumesc şi colegilor de la Târgu Mureş, Bistriţa, Sălaj şi Alba Iulia pentru că ne-au onorat cu prezenţa lor. Îi asigur că până la 1 Decembrie 2018, ne vom mai întâlni cu multe alte prilejuri artistice”, a declarat dl. Vasile Corpodean.

La rândul său, dl. Alexandru Câmpean, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş a elogiat activitatea Şcolii de Arte Cluj şi ambianţa cu totul specială a evenimentului: „Încă de la prima întâlnire cu clădirea aceasta am rămas impresionat şi ţin să vă felicit pentru tot ce-aţi realizat aici, împreună cu Consiliul Judeţean şi să continuaţi ce-aţi început. Iată, cifra 100 – 100 de kilometri, 100 de idei, 100 de evenimente - să vă călăuzească, să vă vină mereu idei pe care să le aplicaţi şi care la final, să încânte pe toată lumea”. „Felicit organizatorii, pe dl. manager Vasile Corpodean pentru încă o reuşită importantă, cea de faţă şi-i felicit şi pe reprezentanţii instituţiei pe care o reprezint, Şcoala de Arte Târgu Mureş. Dar nu putem decât să le fim recunoscători organizatorilor pentru că s-a făcut o „cărare” între Târgu Mureş şi Cluj, astfel că pentru câteva ore am depăşit barierele şi distanţele, întâlnindu-ne aici din nou”, a mărturisit, la rândul său, dl. Iuliu Praja, managerul Şcolii de Arte Mureş. La rândul său, dl. Vákár István a reamintit, celor prezenţi, unul din motivele pentru care vine cu drag la Şcoala de Arte Cluj: „Întotdeauna după o zi de muncă e bine să mergem la Fabrică... La Fabrica de Cultură, aici unde toată lumea îşi face datoria în mod firesc şi unde diamantele-

31 32

„PROIECTUL 100“profesori finisează diamantele-cursanţi şi le desăvârşesc întru artă”. Au urmat momentele decernării unui „Înscris de onoare” pentru contribuţia la „Proiectul 100”, d-lui Iuliu Praja şi a diplomei „Prietenii Artelor” experţilor Ana Strîmturean şi Felix Gălan.

Cea de-a doua zi de festival, vineri 31 martie, a cuprins peste două ore de program artistic de calitate. La debutul acestuia, spectatorii au putut audia recitaluri de pian, vioară, violă şi chitară clasică, în interpretarea cursanţilor coordonaţi de experţii Olga Bordas şi Emanuil Toma. A urmat un moment teatral, cu piesa „Ţara lui Papură-Împărat”, o parodie regizată de Valentin Cotiga, după basmul „Sânziana şi Pepelea” de Vasile Alecsandri, interpretat de Trupa de teatru Dej, coordonată de expert Mariana Reman. Următoarele zeci de minute au aparţinut folclorului, care a deschis seria evoluţiilor printr-un moment coregrafic de excepţie, dedicat anotimpului primăvara, „Craiul Semănătorilor” - ciclic, având la bază o „poveste” - realizat de dansatorii de la Floreşti, coordonaţi de instructorul coregraf Dinu Ban. Au fost la înălţime şi cursanţii cursului de canto muzică populară Dej – coordonator Felix Gălan şi cei din Gherla – coordonator Ion Dordoi, acompaniaţi de taraful condus de Emil Mihaiu. O surpriză majoră a reprezentat, pentru cronicar – dar şi pentru public - evoluţia lui Petru Ţentian, de la Gherla, un talent nativ ajuns la vârsta „50 plus”. A urmat evoluţia cursanţilor clasei de instrumente de suflat coordonată de expert Petrică Pleşca, cu o suită instrumentală românească şi intervenţii personale, acompaniaţi de Taraful „Vatră de Dor” – dirijat de expert Iancu Pop. Un remarcabil moment muzical l-au oferit, la rândul lor şi cursanţii clasei de canto

muzică populară – coordonaţi de experţii Ana Strîmturean, Denisa Bonţe şi Claudiu Ciotleuş – acompaniamentul fiind asigurat în continuare de Taraful „Vatră de Dor”. Finalul, absolut special le-a aparţinut dansatorilor Ansamblului folcloric „Vatră de Dor”, coordonaţi de instructorul coregraf Viorel Dragomir. Aflaţi într-un continuu progres aceştia au interpretat, cu o virtuozitate neobişnuită pentru nişte amatori, o suită de jocuri de pe Dealurile Clujului, reuşind să facă o dată în plus dovada talentului lor, precum şi a experienţei instructorului coregraf.

În concluzie, două zile pline de reuşite momente artistice, aparţinând tuturor genurilor, în două spectacole care au totalizat şase ore şi au demonstrat din nou întreaga măsură a forţei organizatorice, creatoare şi interpretativă a Şcolii de Arte Cluj!

„PROIECTUL 100“

EXPOZIŢIA „CLUJUL - ORAŞUL COMOARĂ“

3 MAI 2017, BISTRIŢA

„Clujul - oraşul comoară”, expoziţie itinerantă de pictură şi grafică la Bistriţa

Miercuri, 3 mai, 2017 la sediul Centrului Judeţean pentru Cultură

Bistriţa-Năsăud a avut loc vernisajul expoziţiei itinerante „Clujul – oraşul comoară”. Lucrările de pictură şi grafică expuse cu acest prilej sunt realizate de către cursanţii Şcolii de Arte Cluj în cadrul proiectelor „Clujul – oraşul comoară” (2015), „Clujul, văzut de un oşean” (2015) şi „Detalii clujene” (2017). Aceasta este prima prezenţă a Şcolii de Arte Cluj la Şcoala de Arte Bistriţa, parteneriatul cultural-artistic dintre cele două şcoli începând în luna octombrie 2016, cu o expoziţie de fotografie la Cluj a Şcolii de Arte Bistriţa, iar activitatea se încadrează în Proiectul „100”, care include şcolile de arte aflate la 100 km de Cluj-Napoca: Alba-Iulia, Bistriţa, Târgu Mureş şi Zalău, proiect inclus în Programul „Centenarul României”. Vernisajul - ai cărui amfitrioni i-a avut pe d-na Rozalia Fucă-Tomescu , şef de serviciu la Şcoala de Arte Bistriţa şi pe actorul Petre Băcioiu, expertul clasei de actorie–retorică a Şcolii de Arte Cluj - a debutat cu salutul autorităţilor locale transmis prin intermediul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, dl. Vasile Puica. Domnia sa a caracterizat schimbul de experienţă dintre Şcoala de Arte Bistriţa şi Şcoala de Arte Cluj drept „unul fericit”, acesta felicitându-i pe reprezentanţii lor pentru „efortul pe care-l depun pentru a menţine aceste şcoli în viaţă, având în vedere că instituţiile culturale de la noi sunt, pe zi ce trece, din ce în ce mai puţine”. A venit rândul d-lui Vákár Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, încântat de faptul că vede „Clujul pe simeze”, făcând de asemenea un elogiu dragostei pentru spiritului local – clujean şi bistriţean, deopotrivă – „şi pe care oricine îl îndrăgeşte ca pe ochii din cap”. Apoi, în calitate de om care a „pus o cărămidă la bazele Şcolii de Arte Cluj” a subliniat importanţa Proiectului „100”, pe baza căruia a fost deschisă şi această expoziţie la Bistriţa, al cărei scop este şi o mai

bună cunoaştere şi colaborare a instituţiei şi Consiliului Judeţean cu vecinii săi din Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Mureş şi Alba. La rândul său, d-na Rozalia Fucă – Tomescu şi-a exprimat bucuria pentru că, în sfârşit, a avut parte de „un vis împlinit”, definitivarea colaborării culturale a celor două instituţii. Totul, după două deplasări ale reprezentanţilor Şcolii de Arte Bistriţa la Cluj-Napoca, ambele având, în timp, rolul de a-i ambiţiona şi mai mult pe bistriţeni pentru atingerea acestui obiectiv. Totodată a elogiat, în cuvinte pline de însufleţire perioada studiilor sale de la Cluj, unde a urmat cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” şi s-a bucurat de binefacerile culturale ale oraşului.

A urmat, curând, un reuşit microrecital de muzică uşoară al Cristinei Creţ, cursantă la clasa de canto muzică uşoară, pregătită de d-na Fucă – Tomescu. Apoi, în cuvântul său dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj a subliniat multiplele legături ale clujenilor cu bistriţeni – în cadrul instituţiei pe care o conduce - începând de la „Tudor Jarda”, denumirea Şcolii de Arte Cluj, aceasta preluând numele unui renumit compozitor şi dirijor bistriţean care a făcut o carieră prestigioasă la Cluj – şi până la numeroşii cursanţi actuali ai instituţiei de cultură clujene, studenţii originari din Bistriţa care-şi fac studiile la Cluj-Napoca. De asemenea, dl. Vasile Corpodean nu a uitat să menţioneze şi rolul esenţial al acestor şcoli, clujeană şi bistriţeană – acela de a introduce cât mai mulţi tineri în domeniul cultural şi în zona excelenţei. În continuare, cursantul Daniel Costan a interpretat la pian o sonată, culegând ropote de aplauze. A urmat succinta istorie a titulaturii „Clujului – oraşul comoară” făcută de către referentul cultural al Şcolii de Arte Cluj, Sorin Grecu, acesta referindu-se la diverşii domnitori şi principi din Evul Mediu care, prin

33 34

„PROIECTUL 100“privilegiile acordate au ajutat municipiul să-şi câştige renumele de „oraş-comoară”: de la Sigismund de Luxemburg, Mathias Corvinul şi până la Mihai Viteazu. Mai departe, un alt cursant al Şcolii de Arte Bistriţa, Petri Gesiga, de la clasa aceleiaşi neobosite dăscăliţe Rozalia Fucă-Tomescu a interpretat, cu succes, o piesă de muzică uşoară. Ultimul vorbitor pe tema expoziţiei a fost expertul clasei de pictură a Şcolii de Arte Cluj, Cristian Goilă, care a expus, la rândul său, obiectivele expoziţiei: de la clădirile-emblemă ale Clujului sau de la oraşul văzut de un oşean – fost cursant al instituţiei – Vasile Marina, trecând prin detaliile Clujului, ideea transmisă de acesta şi mesajele sale ascunse, „ajungând, în fine, la viaţa oraşului fără de care nimic n-ar fi posibil - oamenii săi, trăirile sale”, pe care Goilă a menţionat că va încerca să le dezvolte în continuare în rândul cursanţilor săi.

Microrecitalurile de încheiere ale vernisajului le-au aparţinut cursanţilor Şcolii de Arte Bistriţa - Petri Gesiga, Cristiana Creţ, Cozac Criszta – cu o nouă repriză muzicală, iar la finalul evenimentului organizatorii le-au oferit diplome vicepreşedinţilor Consilului Judeţean Cluj şi Bistriţa-Năsăud, precum şi celor doi directori ai Şcolii de Arte Cluj, Vasile Corpodean şi Marius Moldovan.

Referitor la expoziţia itinerantă vernisată miercuri, 3 mai, aceasta a fost iniţiată în anul 2014 de către dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj, pentru promovarea Clujului şi a artiştilor săi, poposind deja în mai multe localităţi din România: Timişoara, Bucureşti, Brăila, Botoşani, Baia Mare, Ploieşti, Câmpia Turzii, Reşiţa, Satu Mare, Târgu Mureş, Carei, Alba Iulia, Turda etc. Ea a mai fost vernisată şi în Chişinău (Republica Moldova) şi Cernăuţi (Ucraina). Expoziţia itinerantă mai sus menţionată a purtat, în cei câţiva ani, de când funcţionează, diverse denumiri: „Iubesc Clujul”, „Servus, Cluj”!, „Cluj-Kolozsvar-Klausenburg”, „Scrisoare de dragoste pentru Cluj”, „Despre Cluj” şi prezintă viziunea cursanţilor Şcolii de Arte asupra subiectului „Cluj”, subiect care a fost suspus atenţiei artistice tuturor cursanţilor care au frecventat instituţia clujeană în ultimii ani.

FESTIVALUL „SERI DE IARNĂ“, EDIŢIA A V-A

SPECTACOL ÎN PIAŢA UNIRII12 DECEMBRIE 2016

Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, a fost prezentă şi-n acest an

în cadrul Târgului de Crăciun, organizat de Primăria Cluj-Napoca,în Piaţa Unirii. Luni, 12 decembrie 2016, de la ora 18:30 pe scenă au urcat cursanţii de la clasele de canto muzică uşoară, instruiţi de experţii Maria Marina Simionescu şi Petrovici Tunde, acompaniaţi de formaţia „Recovered”, sub conducerea muzicală a expertului Rareş Suciu. În faţa unui public numeros,aceştia au prezentat cântece de Crăciun din repertoriul naţional şi internaţional. Totodată, pe scena din Piaţa Unirii, au fost prezenţi cursanţii de la muzică populară, din clasa expertului Claudiu Ciotleuş, reuniţi în Grupul folcloric “Zestrea transilvană”, care au interpretat colinde tradiţionale din toată zona Transilvaniei.

SEARA DE MUZICĂ CLASICĂ,

CORALĂ, DANS, TEATRU: „ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS“

13 DECEMBRIE 2016

La Şcoala de Arte Cluj, în cadrul “Serilor de iarnă”: „Asăzi s-a născut Hristos” – spectacol de dans, teatru, muzică clasică şi corală

“ASTĂZI S-A NĂSCUT HRISTOS”, SPECTACOL DE DANS, TEATRU ŞI MUZICĂ

Festivalul “Seri de iarnă” de la Şcoala de Arte Cluj, aflat la cea de-a V-a ediţie, a continuat

marţi, 13 decembrie, în Sala “Şantier”, cu un spectacol închinat dansului, teatrului, muzicii clasice şi corale. ”Spectacolele noastre la gura sobei, făcute cu prilejul sărbătorilor sau mai bine zis bilanţul nostru artistic şi pedagogic după un an de muncă a început pe 24 noiembrie, cu cel dedicat Zilei Naţionale şi va continua până joi, când va culmina cu spectacolul de folclor”, a mărturisit, în deschidere, actorul Petre Băcioiu, amfitrionul evenimentului. Apoi a lăsat “muzele” să vorbească. A deschis spectacolul Fanfara Judeţului Cluj – dirijor Flavius Mogoşan – cu un minirecital intitulat „Christmas Medley”, care a conţinut colinde din repertoriul naţional şi internaţional.

A urmat momentul de dans clasic, “Mantovani and his orchestra – Stranger in Paradise” – de o mare sensibilitate artistică, pregătit de expertul Melinda Moga şi susţinut de Arina Duca, Giulia Grec, Andreea Lala – de la cursul pregătitor de dans modern şi Carla Miriam Sopon, cursantă în anul V. Apoi, talentaţii Bianca Hodrea, Olimpia Damşa, Mihai Zăvoian, Vlad Ichim, Diana Coroiu, Tudor Guia şi Vasilian Bojan – acompaniaţi pe alocuri de experţii Olga Bordas şi Emanuil Toma – au interpretat piese instrumentale de Gounod, Carl Filtsch, Scarlatti, Chopin, Hugh Martin, Ceaikovski şi Ludvig van Beethoven. Curând a sosit vremea colindelor, acestea fiind interpretate - vocal şi

35 36

FESTIVALUL „SERI DE IARNĂ“, EDIŢIA A V-A

la chitară, cu real talent - de către Corina Ilea şi Claudia Morar, versiuni care s-au bucurat de un binemeritat succes. Încet, încet s-a trecut la colindele cântate la taragot şi saxofon, de cursanţii clasei instrumente de suflat a expertului Petrică Pleşca: Lucian Romică Mocan, Alexandru Pleş, Daniel Bogdan, Răzvn Adrian Frâncu.

O figură aparte a făcut, la rândul său şi Georgiana Marian, anul II canto clasic, clasa expertului Dorin Simionescu interpretând piesa „Pieta, Signore”! de Alessandro Stradella, acompaniată la pian de Olga Bordas. A sunat splendid şi „Menuet”-ul lui Beetohoven, interpretat la vioară de Eunice Constantin, cursantă în anul I, la clasa expertului Emanuil Toma. În continuare, a încântat din nou sala momentul de dans intitulat „ Vals – Once upon in December”, susţinut de Carla Miriam Sopon, cursantă în anul V la clasa de dans clasic a expertului Melinda Moga. O surpriză plăcută a constituit şi reprezentaţia cu piesa „El şi Ea – sau nu-i pentru cine se pregăteşte”, scrisă de Petre Băcioiu şi excelent interpretată de Francesca Tighinean şi Attila Mărginean, cursanţi în anul I ai clasei de actorie, a expertului claselor de artă dramatică şi retorică ale instituţiei, actorul Petre Băcioiu. Seara a fost încheiată în forţă, pe lungimea de unde a marii arte, cu un recital de colinde româneşti, în interpretarea Coralei “Canticorum”, dirijată de expertul Dorin Simionescu. Astfel, publicul a putut savura colinde compuse de clasicii muzicii corale româneşti – Dumitru Georgescu Chiriac, Gheorghe

Şoima, George Cucu, Timotei Popovici dar şi de compozitorul elveţian Francois Auguste Gueverre, sau tenorul Valentin Teodorian- piese de rezistenţă, precum: „Doamne, a tale cuvinte”, „O, ce veste minunată”!, „Cântec de Crăciun”, „Mare minune”, „Praznic luminos”, „Legănelul lui Isus” „Astăzi s-a născut Cristos”, etc.

Evenimentul a fost încheiat cu o frază – care îndeamnă la meditaţie şi introspecţie – rostită de etern-spiritualul actor şi expert al Şcolii - Petre Băcioiu: „Acum, în aceste zile premergătoare Naşterii Domnului, împăcaţi-vă cu cei aflaţi în jurul vostru, pentru a fi capabili să fiţi împăcaţi şi cu voi înşivă”!

Cu alte cuvinte, un nou spectacol reuşit al cursanţilor şi experţilor Şcolii de Arte Cluj, care demonstrează – pentru a câta oară! - forţa şi potenţialul artistic, remarcabile, ale instituţiei clujene de educaţie şi cultură.

SEARA MUZICII UŞOARE ŞI A

FESTIVALUL „SERI DE IARNĂ“, EDIŢIA A V-A

JAZZ-ULUI, „VIS DE IARNĂ“14 DECEMBRIE 2016

“VIS DE IARNĂ” – SPECTACOL DE DANS, MUZICĂ UŞOARĂ ŞI JAZZ, LA ŞCOALA DE ARTE

Sala “Şantier” a găzduit miercuri, 14 decembrie, spectacolul de dans, muzică

uşoară şi jazz, “Vis de iarnă”, al treilea din cele patru programate în cadrul Festivalului “Seri de iarnă” ce se desfăşoară în această săptămână la Şcoala de Arte Cluj. Astfel, prin faţa bradului stilizat, montat pe fundalul scenei de către expertul Korent Monica, au evoluat cei mai reprezentativi cursanţi ai şcolii în domeniile enunţate mai sus, prezentând momente artistice de valoare – unele de-a dreptul la nivelul celor susţinute de artiştii profesionişti. Lucru deloc de mirare, ţinând cont că mulţi dintre soliştii vocali care au cântat sunt laureaţi ai unor importante competiţii naţionale din domeniul. Şi de această dată spectacolul – precum celelalte anterioare, vernisajul expoziţiei de artă plastică şi evenimentul de dans, muzică clasică, teatru şi balet - a fost prezentat de actorul Petre Băcioiu, care, acum, în ajunul Sărbătorii Naşterii Domnului a rostit un emoţionant îndemn: “Măcar în luna aceasta, decembrie, să încercăm să nu ne mai urâm între noi, ci să ne urăm de bine şi sănătate”. Debutul evenimentului a fost unul dansant, pe scenă evoluând Bardoczi Irina, Medeea Patricia Rus şi Maria Alina State, cursante ale secţiei de dans contemporan, coordonată de expertul Melinda Moga, iar piesa – emoţionantă – a fost cunoscuta lucrare “Je t`aime”, de Andre Rieu.

A venit apoi rândul cursanţilor clasei de improvizaţie în jazz, aparţinând expertului Onişor Rodilă: Bogdan Boancă, anul I – cu piesa “O, ce veste minunată”!, Daniel Floare, anul II, pian solo cu “Christmas Medley” şi Ana Morkos, anul IV, împreună cu SPA Jazz Band, condusă de Onişor Rodilă - cu piesele “Have Yourself a Little Merry Christmas” şi “What Are You Doing This New Year`s Eve”? În continuarea programului, a încântat din nou audienţa Medeea Patricia Rus, de la clasa expertului Melinda Moga, cu dansul “Torn” - de Nathan Lanier.

Curând muzica uşoară a intrat şi ea în elementul său, debutând cu interpreţii clasei expertului Maria Marina Simionescu, în acompaniamentul formaţiei “Recovered”, condusă de Rareş Suciu: Nicoleta Negru, anul III, alături de Corina Deleanu, cu piesa “De Crăciun”, Cosmin Mocean, anul III – cu “Ho, ho, ho!”, Timeea Piper, clasa de asistenţă artistică – cu “So, This Is Christmas”, Horaţiu Haiduc, anul III, cu piesa “Rockin` Around The Christmas Tree” şi Sorin Beldean cu “E noaptea de Crăciun”. A urmat un nou moment magic, din lumea dansului, cel al Iuliei Pop Mărginean - care poate fi caracterizată, fără pericolul de a exagera drept o excelentă dansatoare - cu treceri încântătoare, de la persuasiune la diafanitate, în jurul unui portret bărbătesc aflat pe un şevalet (creaţie a expertului clasei de pictură, Cristi Goilă) - iar

37 38

FESTIVALUL „SERI DE IARNĂ“, EDIŢIA A V-A

singurul regret al spectatorilor a fost acela că momentul său artistic s-a încheiat prea devreme... Ultima “tranşă” de muzică uşoară de calitate a aparţinut cursanţilor expertului Petrovici Tunde, în acompaniamentul formaţiei „Recovered”: Alexandru Madussi cu „Let it snow”, Carmen Azoiţei cu „Shake up Christmas”, Mihai Ursu cu „Noaptea de Crăciun”, Melania Tiponuţ cu „I need you for Christmas”, Lavinia Adam cu „Fluturi de zăpadă”, Ilinca Ghircoiaş cu „It`s Not Christmas Without You”, Liana Şuteu – cu „All Alone For Christmas” şi Fazekas Kriszta cu „All I Want For Christmas”. La finalul spectacolului, întreaga clasă a expertului Petrovici Tunde a cântat, împreună cu spectatorii prezenţi în sală renumita piesă a formaţiei ABBA, „Happy New Year”!

SEARA MUZICII POPULARE ŞI A TRADIŢIILOR, „NOI UMBLĂM SĂ

COLINDĂM“15 DECEMBRIE 2016

La Şcoala de Arte Cluj: “Noi umblăm să colindăm”, spectacol de muzică populară şi obiceiuri de iarnă

Joi, 15 decembrie, Sala “Şantier” a Şcolii de Arte Cluj, de pe strada Fabricii de

Zahăr nr. 51, a fost gazda celei de-a patra zile de evenimente artistice, din cadrul Festivalului “Seri de iarnă”. De această dată a venit rândul muzicii populare şi a obiceiurilor de iarnă, iar spectacolul, cu un program dens şi variat, a fost prezentat de Grigore Sâmboan. “Împreună cu dumneavoastră, în următoarele două ore, o să ne întoarcem în timp, în satul tradiţional transilvănean de altădată. O să străbatem uliţele împreună cu cetele de colindători, o să colindăm în tindă, sub fereastră – şi o să primim colăcei, ca daruri pentru colindă din partea gazdei. Va fi un bun prilej de aducere aminte pentru cei care aţi trăit aceste moment, iar pentru ceilalţi, mai tineri, o descoperire a frumuseţii sărbătorilor

de iarnă, altfel decât aceea de împodobi bradul şi a-l aştepta pe Moş Crăciun”, a mărturisit, în deschiderea programului, acesta.

Momentele artistice au fost pregătite de cursanţii de la clasele de canto muzică populară, coordonaţi de experţii Rareş Rus, Denisa Bonţe, Claudiu Ciotleuş şi Ana Strâmturean, acompaniaţi de Taraful “Vatră de Dor” al Şcolii Populare de Arte Cluj, sub conducerea muzicală a expertului Iancu Pop. De asemenea, în faţa publicului au evoluat şi cursanţii de la clasa de instructori coregrafi – joc popular românesc, coordonaţi de experţii Florin Ciobanu şi Viorel Dragomir.

Au deschis spectacolul cursanţii clasei de canto muzică populară, expert Ana Strîmturean cu un şirag de colinde – multe din ele “perle”, de secole, ale folclorului nostru – precum: „Tăt umblând la colindat”, „Viflaim, cetate sfântă”, „S-o gătit o Stea de ieri”, „ Mere Lina

la fântână”, „Tri crai de la Răsărit”, „La cel tău cu sasău”, „Slobozî-ne gazdă-n casă”. A urmat evoluţia pe scenă a unui grup de absolvenţi ai clasei instructori coregrafi joc popular românesc, expert Florin Ciobanu, împreună cu Ansamblul „Cununiţa Baciului”, instruit de coregraful Daniel Rusu – şi el absolvent al Şcolii de Arte Cluj. Obiceiul prezentat de aceştia, „Ruda”, era practicat mai demult, în ajun de Anul Nou în localitatea Finişel, judeţul Cluj, cuprinzând colinde, mulţămite şi joc tradiţional, iar în cadrul acestui obicei era antrenată întreaga comunitate. În continuare, cursanţii clasei canto muzică populară, coordonaţi de expertul Rareş Rus, acompaniaţi de Taraful „Vatră de Dor”, au interpretat următoarele colinde: „Slobozî-ne gazdă-n casă”, „Maria se preumblă”, „Coborât-o, coborât”, „Fluierul cel păstoresc”, momente muzicale bine receptate de numerosul public aflat în sală. În continuare, au ridicat tempo-ul evenimentului artistic, oferindu-ne crâmpeie din obiceiul colindatului şi jocului de Crăciun - „jucăuşii” clasei de joc popular din cadrul Ansamblului folcloric „Vatră de dor” al Şcolii de Arte Cluj, instruiţi de expertul Viorel Dragomir, entuziasmând sala.

A urmat un nou “şirag” de colinde strămoşeşti interpretate cursantele clasei de canto muzică populară a expertului Denisa Bonţe, aplaudate la scenă deschisă: “Şi ne lasă gazdă-n casă”, “Strigătură”, “Asta-i casa-mpărătească”, “Da, ficuţa”. Finalul, în forţă, a aparţinut cursanţilor clasei canto muzică populară, coordonaţi de expertul Claudiu Ciotleuş şi acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor”, dirijat de expertul Iancu Pop. Aceştia au încântat, la rândul lor, publicul, cu colindele: „Sculaţi, sculaţi, voi plugari”, “Viţă verde de măr, verde”, “Zâurel de zâuă”, “Asta-i casa cea frumoasă”, “La nuntă-n Cana Galileii”, “La săvârşitu` lumii”, “Bucurie mare-n lume”, “Îi sara Crăciunului”, “La portiţa Raiului”. La finalul spectacolului, cursanţii clasei expertului Claudiu Ciotleuş au interpretat, împreună cu publicul prezent în sală, impunător, colindul “O, ce veste minunată”.

LANSAREA CENACLULUI, PE 12 IANUARIE, DE „ZIUA CULTURII

NAŢIONALE“

“Ziua Culturii Naţionale”, la Şcoala de Arte Cluj: spectacol artistic şi lansarea cenaclului literar “Steaua fără nume”

Celebrarea “Zilei Culturii Naţionale” - zi stabilită în anul 2010 printr-o lege a

statului român pentru data de 15 ianuarie, ziua naşterii poetului naţional Mihai Eminescu – a avut loc, joi seară, în Sala “Şantier”, de pe str. Fabricii de Zahăr nr. 51. Totul, în cadrul “Joii Artelor”, eveniment de tradiţie al instituţiei, adevărată repetiţie generală pentru spectacolele pe care cursanţii şi experţii Şcolii de Arte Cluj le susţin în diverse ocazii. Astfel, prima parte a conţinut momente poetice din creaţia eminesciană, recitaluri de muzică clasică şi un program susţinut de Corul “Canticorum”. A doua parte a fost rezervată lansării cenaclului literar “Steaua fără nume”, coordonat de poetul şi jurnalistul Sorin Grecu.

CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

39 40

Pe versuri eminesciene

Amfitrionul primei părţi a evenimentului a fost cunoscutul actor al Naţionalului clujean şi totodată expert al clasei de actorie a şcolii, Petre Băcioiu, care a prezentat - în stilu-i caracteristic, plin de trimiteri culturale de efect - momentele din spectacol şi protagoniştii acestuia, cursanţii şcolii şi experţii cunoscutei instituţii de cultură clujene. Primul punct din spectacol a aparţinut Corului “Canticorum” al Şcolii de Arte, dirijat de Dorin Mircea Simionescu, cu trei piese eminesciene: “Pe lângă plopii fără soţ”, “Sara pe deal” şi “Dona Sol”, puse pe muzică de compozitorii Vasile Popovici – primele două piese – şi Nicolae Suciu – cea de-a treia. Au urmat microrecitalurile cursanţilor Corina Ilea – an I chitară şi Bianca Hodrea – an II vioară – din clasa expert Emanuil Toma, acompaniaţi la pian de Olga Bordas. Moment speciale au avut şi cursanţii Olgăi Bordas: Diana Coroiu, anul III, cu interpretarea la pian a unei piese de Ludwig van Beethoven şi Olimpia Damşa, anul II cu“Barcarolle” – de Carl Filtsch, la acelaşi instrument. Un moment special a avut de asemenea şi Horaţiu Haiduc, an III canto, clasa expert Maria Marina Simionescu, care a readus în prim-plan actualitatea marelui sărbătorit, prin interpretarea de zile mari a piesei “Eminescu” din repertoriul regretaţilor soţi Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Spre final, cursanţii clasei anului I, a actorului Petre Băcioiu au interpretat splendide fragmente din creaţia eminesciană, după cum urmează: Evelyn Hutton – “Misterele nopţii”, Ana Gocan – “Din noaptea...”, Andreea Radu – “Strigoii”, Simina Barna – “Când amintirile”...

A urmat momentul speech-urilor invitatului de onoare al serii, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vakar Istvan şi al managerului Şcolii de Arte Cluj, Vasile Corpodean. “Am onorat invitaţia Şcolii de Arte Cluj cu ocazia Zilei Culturii Naţionale ca să ascult un vers de Eminescu, o piesă din creaţia lui – şi-o să postez la rândul meu totul pe Facebook, ca pe o floare furată pentru o iubită frumoasă. În rest, vă mulţumesc pentru că existaţi, mulţumesc pentru că sunteţi instituţia cu care mă mândresc zi de zi şi în faţa căreia îmi scot pălăria. Nu toată lumea are talentul lui Eminescu de a rosti, pleonastic pentru cei răutăcioşi, “cobori în jos, Luceafăr bland” însă aici, la această instituţie nu întâlnesc decât suişuri, astfel că voi reprezentaţi pentru mine oaza de cultură care trebuie să crească în fiecare clipă, ca să emanaţi mai departe energie pozitivă”, a declarat dl. Vakar Istvan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean. “Noi, de Ziua Culturii Naţionale – practic sărbătoare naţională pentru un aşezământ cultural - suntem cei care dorim să facem legătura între artele spectacolului cu literatura, prin lansarea acestui cenaclu. De aceea, le mulţumesc poeţilor din seara aceasta, cei care ne vor împărtăşi din creaţia lor şi sper ca şi cenaclul, coordonat de colegul Sorin Grecu să se ridice la nivelul, înalt, al tuturor secţiilor din cadrul instituţiei noastre”, a mărturisit la rândul său managerul Şcolii de Arte, Vasile Corpodean.

Un regal de muzică şi poezie, cu oaspeţi aleşi

După ce actorul Petre Băcioiu a “ridicat mingea la fileu” pentru lansarea cenaclului literar “Steaua fără nume”, prin recitarea unui poem din cea mai recentă carte a lui Sorin Grecu a sosit şi momentul prezentării orientării de fond a cenaclului, făcută de către coordonatorul său. Acesta a subliniat caracterul deschis al evenimentului – care se va derula o dată pe lună, având caracterul unui spectacol de muzică şi poezie - în care orice persoană dotată cu talent se poate manifesta deschis. De ce acest titlu pentru un cenaclu literar? Pentru că, în spiritul “Poetului nepereche”, “steaua fără nume” întruchipează

CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

tocmai idealul celui sărbătorit, acela de a scruta cu ochii larg deschişi viitorul şi descoperirea inefabilului poetic – dar şi vital – al “stelei” ce-a răsărit, în cazul nostru al descoperirii unor noi valori în cadrul literelor române.

Au urmat micro-recitalurile de poezie şi muzică – sau combinate - ale invitaţilor la eveniment, iar cel care a “spart gheaţa” a fost poetul şi criticul de film Ioan Pavel-Azap, redactor la revista TRIBUNA, sosit să transmită salutul instituţiei înrudite în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, iar acesta a impresionat publicul prin “perlele” sale poetice, în formă fixă, adevărate aforisme. Au urmat poeta Ioana Haitchi, cu un recital din superbul său volum, recent apărut la Editura clujeană “Grinta”, “Mon cher”; Sandu Cătinean – “poetul-ţăran” din Bonţida cu poemul său de forţă, “Un ţăran către aleşi”, un adevărat manifest care a adunat multe mii de vizualizări pe Facebook; părintele Arsenie Gălăţean, stareţul Mănăstirii Muntele Rece – cu aforisme şi panseuri din cărţile sale, adevărate “duşuri reci” pentru spiritul amorţit al contemporanilor, venite din partea unui spirit intransigent şi lucid, dar totuşi înţelegător; Ioana Anamaria, cantautoare din municipiul Dej, cu un poem religios; tânăra şi talentata folkistă Camelia Hodiş, cu două reuşite piese - între care s-a “distanţat” renumita “Baladă fulgerată de vânt”, din repertoriul lui Vali Moldovan, pe un text de Ion Voicu; poetul şi solistul Tudor Bărbos – câştigătorul în acest an al Premiului I la Festivalul de Romanţe “Crizantema de Aur”, Târgovişte - care a recitat două poeme din creaţia proprie şi a interpretat şi o romanţă; solista de muzică populară Eugenia Corpodean-Ciceu, cu un cântec vechi, patriotic şi, la final muzicianul Alexandru Mânzat, instrumentist la Opera Naţională Cluj, tenor de renume – dar care de această dată a recitat două din poemele sale, foarte reuşite. Printre cei care au evoluat a impresionat puternic şi poetul Mihai Tătaru - cunoscutul realizator al emisiunii dedicată persoanelor defavorizate de soartă ,“A doua şansă”, de la Radio “Renaşterea” – care, dintr-un cadru, a citit două emoţionante poeme, creaţie proprie. Mai trebuie menţionată şi intervenţia economistului de talie mondială, dr.Iacob

Altman, care şi-a prezentat cea mai recentă carte a sa, “Regionalizarea” – “ un proces care trebuie făcut altfel decât l-au propus oamenii zilei, având ca scop final creşterea calităţii vieţii fiecărui român” – apărută la o editură clujeană şi, în limba engleză, la renumita “Penguin Books” din Londra”.

Aşadar, de joi 12 ianuarie 2017, un nou cenaclu literar în Cluj-Napoca, ”Steaua fără nume” – iar numele său a fost gândit după piesa omonimă de Mihail Sebastian, pe tema eminesciană a “Luceafărului” dar şi după o veche şi prestigioasă emisiune de căutare a talentelor muzicii uşoare româneşti, care a funcţionat la TVR pe parcursul anilor `70 - `80. Îi urăm, cenaclului, un parcurs cât mai îndelungat pe “cerul” literelor şi culturii clujene!

CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

41 42

A DOUA ÎNTÂLNIRE ACENACLULUI - 9 MARTIE 2017

A fost a doua întâlnire-spectacol a Cenaclului ”Steaua fără nume” al Şcolii de Arte Cluj!

Cenaclul „Steaua fără nume” al Şcolii de Arte Cluj, coordonat de poetul

şi jurnalistul Sorin Grecu s-a defăşurat joi, 9 martie, în Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj, cu motoarele turate la maximum. Poeţi, prozatori, interpreţi vocali sau instrumentali s-au defăşurat din plin, în cadrul unei întâlniri-spectacol maraton care a durat trei ore iar momentele sublime, caracteristice marii arte, nu au lipsit. În deschidere a avut loc un minirecital de vioară şi chitară al cursanţilor Şcolii de Arte, Bianca Hodrea şi Mihail Feier, de la clasa expert Emanuil Mihai Toma, acompaniaţi la pian de expert Olga Bordas. Au urmat diverse momente artistice, microrecitaluri, din mai multe genuri, iar „gheaţa” a fost spartă de interpreta Eugenia Corpodean-Ciceu şi poetul Sandu Cătinean, care au delectat publicul, d-na Ciceu cu melodiile „Un ţăran către aleşi” – pe versuri de Sandu Cătinean şi un potpuriu de cântece patriotice, iar Sandu Cătinean cu două din renumitele sale poeme-manifest. Au mai susţinut reuşite momente poetice Ioan-Pavel Azap – cu versuri în primă „audiţie”, Gabriel Cojocaru – directorul Editurii „Grinta”cu un poem din volumul „Schimbare de sânge”, în curs de apariţie, Ionel Federiga, realizatorul radio Mihai Tătaru, cu versuri care au pătruns în inima publicului prin dramatismul lor, dar şi Claudiu Ciotleuş, cu versuri dedicate fiicei sale. Totodată, Gabriel Cojocaru a prezentat cartea, recent publicată la editura sa, „În trecerea timpului. Documentar Lucian Blaga, 1949 -1951”, ediţie revăzută şi adăugită, coordonată de Eugen S. Cucerzan.

La rândul său părintele Arsenie, stareţul Mănăstirii Muntele Rece a prezentat câteva fragmente din eseurile sale – lucide, tăioase, asemeni unor lame de cuţit – denunţând „inadvertenţele” lumii contemporane. În continuare, d-na Luminiţa Mureşan, de la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, în cadrul proiectului „Goga la Jarda” a făcut un elogiu lecturii şi cărţii, invitându-i pe cei prezenţi să viziteze Biblioteca. Un adevărat show – muzical şi poetic – a făcut tânărul şi talentatul Tudor Bărbos – prin interpretarea piesei lui Louis Armstrong, „What a Wonderful World” şi recitarea a două poeme de dragoste - de mamă şi iubită - potrivite momentului.

O surpriză plăcută a constituit şi prezenţa în sală a unui remarcabil interpret vocal, profesionist, Marian Vasc, acesta impresionând publicul cu câteva lied-uri, pe versuri de Mihai Eminescu. Momentul culminant al serii i-a aparţinut invitatului de onoare al acestei întâlniri, cunoscutul prozator Radu Ţuculescu, prilej cu care a avut loc proiecţia unui film dedicat acestuia de către TVR Cluj – dezvăluind personalitatea unui scriitor plin de nelinişti, nonconformist – dar totuşi sentimental, ataşat locurilor natale şi oamenilor locului - talentat în numeroase domenii: literatură, muzică, teatru, televiziune, etc. Momente inedite a oferit celor prezenţi şi dr. Mircea Dragoteanu – medic, istoric, scriitor,

CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

multiplu campion mondial în domeniul filateliei – care, în consonanţă cu spiritul întâlnirii de la Şcoala de Arte Cluj a prezentat arta cărţilor poştale ilustrate de la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX şi rolul lor fundamental în reconstruirea istoriei staţiunii Păltiniş (Hohe Rinne). Seara a fost încheiată, fulminant, cu un moment magic de poezie şi muzică, de către tenorul şi contrabasistul Operei Române din Cluj, Alexandru Mânzat. Dacă poezia sa nu era o surpriză pentru nimeni, în schimb acesta a uimit pe toată lumea printr-o extraordinară interpretare, la voce şi contrabas, a unui cântec vechi din repertoriul renumitului Zavaidoc – „Gură de aur”. La final, coordonatorul şi prezentatorul evenimentului, referentul cultural Sorin Grecu a oferit diplome de „membru fondator” celor care au pus bazele cenaclului „Steaua fără nume”, invitându-i să-l onoreze şi pe viitor, prin prestaţii la fel de valoroase ca şi până acum.

3. CENACLUL

„STEAUA FĂRĂ NUME“, LA CIUCEA - 20 MAI 2017, „NOAPTEA MUZEELOR“

“Noaptea Muzeelor”, la Muzeul “Octavian Goga” din Ciucea. Spectacolul Cenaclului “Steaua fără nume” al Şcolii de Arte Cluj!

Sâmbătă, 20 mai, 2017, ora 19.00, Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea

a găzduit cea de-a treisprezecea ediţie a evenimentului artistic „Noaptea Muzeelor”, sărbătoare a industriilor culturale şi creative din Europa. Evenimentul a cuprins spectacolul de muzică şi poezie al Cenaclului artistic „Steaua fără nume” al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj, coordonat de poetul şi jurnalistul Sorin Grecu, dar şi alte evenimente interesante, precum: recitalul corului bărbătesc din Bucea, „Craii Măgurii”, coordonator părintele Mircea Dejeu; vizitarea expoziţiilor permanente ale muzeului; expoziţia memorială dedicată vieţii şi operei poetului Octavian Goga din Castel; expoziţia etnografică din “Casa Albă” şi expoziţia memorială dedicată poetului maghiar Ady Endre, aflată în Casa “Ady Endre” şi la parterul Castelului; expoziţia temporară „Icoana”; expoziţie de icoane pe sticlă şi lemn din colecţiile Muzeului Memorial „Octavian Goga”.

Într-o ambianţă de zile mari a spart gheaţa Cenaclul literar-artistic „Steaua fără nume” al Şcolii de Arte Cluj, cu un spectacol consistent de poezie şi muzică, iar cei ce au oferit publicului momente artistice de ţinută au fost următorii, în ordinea intrării lor pe „scenă”: Sorin Grecu, poezie; Ionel Federiga, poezie, Tudor Bărbos – poezie şi muzică - piesa „Laie Chiorul” pe versurile lui Octavian Goga şi „My Way” de Frank Sinatra, Gabriel Cojocaru – poezie, Alexandru Mânzat –

CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

43 44

poezie proprie, scrisă la Valea Drăganului, apoi o piesă vocal-instrumentală, interpretată la pianul la care odinioară au cântat George Enescu şi Dinu Lipatti, piesa „Dorurile mele” pe versurile lui Octavian Goga şi muzica lui Guilelm Şorban; Sandu Cătinean – cu renumitele sale balade de dragoste, mult apreciate de cititori. A electrizat sala, la final, cu o interpretare de zile mari, Eugenia Corpodean-Ciceu - cu piese de „inimă albastră” şi înălţătoare cântece patriotice. Tot în cadrul „Nopţii Muzeelor” de la Castelul de la Ciucea, poeta Minerva Chira şi-a prezentat volumul de poezie „Drumul pe sub pământ duce în cer?”, prefaţa criticului literar Alexandru Cistelecan, citind apoi şi o poezie din carte. La momentul speech-urilor, managerul Muzeului, d-na Ioana Lidia Ilea, a subliniat importanţa “Nopţii Muzeelor” şi a colaborării cu Şcoala de Arte Cluj : “Ne aflăm la cea de-a treisprezecea ediţie, iniţiată de către Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, ca un semnal, ca mijloc de marcare a identităţii europene a noastră, a tuturor. Chiar în momentul de faţă circa 3000 de muzee şi de colecţii de arte şi-au deschis porţile şi mă bucur că am avut prilejul să ascultăm creaţii literare şi interpretări ale unor piese muzicale – de o calitate deosebită. Vă mulţumesc foarte mult şi vă aşteptăm ca şi cu altă ocazie să fiţi alături de noi”!

La rândul său, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj a declarat: “Noi suntem oaspeţii acestui muzeu de aproape zece ani. Domnul But ştie despre ce vorbesc, pentru că în timpul directoratului său am început, în 2008, colaborarea cu Muzeul. Am avut aici două ediţii de tabere de artă plastică, după aceea am participat la inaugurarea Expoziţiei Ady-Endre, cu spectacol în română şi maghiară, am

fost prezenţi la fiecare “Noapte a Muzeelor” şi la ediţiile Concursului Naţional de Poezie “Octavian Goga”. Mă bucur de această colaborare care există între cele două instituţii de cultură ale Clujului şi îi mulţumim doamnei director Lidia Ilea că, de la venirea dânsei, am continuat aceste proiecte. Cenaclul “Steaua fără nume” a fost inaugurat în 15 ianuarie de Ziua Culturii Naţionale, dar a fost gândit cam cu nouă luni în urmă şi mă bucur sincer că a apărut, este componenta Şcolii de Arte cea mai vivace, mai prezentă şi mai entuziastă, împreună cu aceşti membri ai cenaclului”. Apoi, dl. Aurel But, fostul director al Muzeului i-a invitat pe toţi participanţii în “Casa Albă”, la o masă românească tradiţională. Tot acolo a avut loc şi recitalul, de zile mari, al corului bărbătesc “Craii Măgurii” din Bucea, laureat al unor festivaluri importante ale genului, grup coordonat de preotul Mircea Dejeu, cel care a iniţiat în zonă, de-a lungul anilor, nenumărate proiecte culturale – şi nu numai. Cât despre componenţa corului, acesta e alcătuit din oameni cu diverse profesii: de la impiegaţi de mişcare, poliţişti locali, funcţionari ai Primăriei sau simpli ţărani agricultori, aleşi din cele două sute de familii existente în sat. Astfel, cântece precum “Transilvanie bătrână”, “Din ţara moţilor…”, “Treceţi batalioane române Carpaţii” au răsunat minunat în odăile “Casei Albe”, după care părintele Mircea Dejeu a citit câteva elcovente pasaje din lucrarea sa de licenţă despre poetul Octavian Goga, spiritul nemuritor al locului.

În concluzie, o nouă acţiune de anvergură a Şcolii de Arte Cluj, care a produs o vie emoţie în rândul participanţilor la cea de-a treisprezecea ediţie a “Nopţii Muzeelor” de la Memorialul Muzeal “Octavian Goga” din Ciucea.

CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

CENACLUL LITERAR-ARTISTIC „STEAUA FĂRĂ NUME“ AL ŞCOLII DE ARTE CLUJ

PROIECŢII DE VIITOR

Cenaclul „STEAUA FĂRĂ NUME” al Şcolii de Arte Cluj – proiecţii de viitor.

Am început de Ziua Culturii Naţionale 2017, în cinstea zilei de naştere a

Poetului Nepereche, Mihai Eminescu, iar acum ne aflăm la a patra noastră întrunire şi nu avem de gând să ne oprim! Cu un nume făcând referire explicită la piesa lui Mihail Sebastian, „Steaua fără nume” – lucrare considerată corespondentul în dramaturgie al poemului „Luceafărul”- am pornit la drum cu un nucleu de scriitori, muzicieni şi oameni de cultură, la care se adaugă la fiecare şedinţă-spectacol noi şi noi nume. Îmi permit să menţionez aici o parte din cei care au onorat prin prezenţa lor măcar una din ediţiile de până acum ale cenaclului : Gabriel Cojocaru, prof. Iacob Altman, Sandu Cătinean, Ioan Pavel-Azap, Ionel Federiga, Camelia Hodiş, Alexandru Mânzat, Radu Ţuculescu, Caludiu Ciotleuş, Eugenia Corpodean-Ciceu, Marian Vasc, pr. Arsenie Gălăţean, Tudor Bărbos, Camelia Hodiş, Mihai Tătaru, Minerva Chira, Alexandru Pastor, Aura Lenghel, Lucia Poruţiu, prof. Mircea Dragoteanu, etc.

Adeptă al unui stil „de cenaclu de spectacol” - şi nu literar, destinat analizelor unor producţii citite - gruparea doreşte să-şi extindă în permanenţă numărul de membri şi se pare că reuşeşte acest lucru, astfel că din ce în ce mai mulţi clujeni - creatori sau interpreţi de muzică şi literatură, profesionişti sau amatori - îşi fac loc printre membrii săi. Totul şi pentru că dotările tehnice de excepţie ale Sălii „Şantier”, puse la dispoziţie de conducerea Şcolii de Arte, sunt propice realizării unor evenimente la standarde înalte. De aceea, „conform” denumirii sale bazice, „Steaua fără nume”, cenaclul nostru este destinat şi descoperirii unor talente artistice şi – de ce nu, literare – pe care apoi să le propună prin autoritatea membrilor săi unor instituţii specializate în domeniu. Iată cum Şcoala de Arte Cluj sau „Fabrica de cultură” lucrează neîncetat pentru a aduce în prim plan valori ale Clujului nostru

atât de iubit. Iar subsemnatul, un umil slujitor al cuvântului scris şi al artelor nu face altceva decât să contribuie prin puterile sale la creşterea continuă a unei instituţii dedicate acestui ţel!

Sorin Grecu, coordonator Cenaclul „Steaua fără nume”

45 46

GALERIA „ARTE“

EXPOZIŢIA CONCURSULUI „ANUALA DE GRAFICĂ HAZARD ŞI

DISTORSIUNE“, EDIŢIA A VIII-A - 3-25 APRILIE 2017

Laureaţii Concursului Naţional de Grafică ANUALA DE GRAFICĂ 2017, Ediţia a VIII-a, de la Şcoala de Arte Cluj.

Juriul Cocursului Naţional de Grafică ANUALA DE GRAFICĂ 2017, Ediţia

a VIII-a şi-a desemnat recent câştigătorii din rândul zecilor de participanţi din Brăila, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Piatra-Neamţ, Oradea şi Cluj-Napoca, care au trimis lucrări de grafică la cea de-a VIII-a ediţie a concursului. Premiile au constat în albume de artă, diplome, iar câştigătorii Premiului I au obţinut dreptul de a frecventa, fără examen de admitere, cursurile Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”Cluj, organizatoarea concursului. Laureaţii ediţiei a VIII-a a Anualei de Grafică sunt următorii: Locul I – RIMAI FRIDA BIANCA (Oradea), SPÂN MARTINA (Cluj-Napoca), MIHALI ALEXANDRA BOGDANA (Oradea); Locul II – WILLIAM IACAB (Cluj-Napoca), NICOLE MOSORA (Cluj-Napoca), TODIŢA CARMEN (Cluj-Napoca); LOCUL III - HERGHEA NICOLAE DANIEL (Piatra Neamţ), EDINA GORDAN (Cluj-Napoca), COCA MIHAELA (Cluj-Napoca). Menţiuni: SANDRA AL-ASSAF (Cluj-Napoca), CRAINIC CĂTĂLINA (Timişoara), BĂLAN SONIA (Cluj-Napoca), PUSTEA ANNA GLORIA (Cluj-Napoca), MINTEOAN FLAVIUS (Cluj-Napoca), HORGA MIHAELA (Timişoara). „Tema celei de-a VIII-a Anuale de Grafică a fost „Hazard şi Distorsiune”. Lucrările au fost inspirate de curentul suprarealist, iar ca teme de inspiraţie participanţii au abordat lumea poveştilor, precum „Alice în Ţara Minunilor”, dar şi a cosmogoniei sau a transformărilor interioare ale fiinţei umane. Ne-am bucurat de un juriu avizat, alcătuit, pe lângă expertul şcolii, Raluca Bobiş şi din personalităţi culturale precum d-na Michaela Bocu, graficianul Ovidiu Petca şi d-na Iuliana Pop, preşedinta Asociaţiei Artiştilor Plastici Câmpia Turzii. Astfel, timp de două săptămâni, pe parcursul lunii mai, toţi vizitatorii expoziţiei de grafică de la Galeria “Arte” de pe strada Vasile Alecsandri nr. 1 din Cluj-Napoca au avut la dispoziţie o urnă şi au votat lucrările

care le-au plăcut cel mai mult, element care a contat de asemenea în stabilirea premianţilor. Totodată, important este faptul că şi ediţia din acest an – ca şi în cele trecute - a avut în concurs lucrări valoroase, evenimentul reprezentând un real câştig, atât pentru participanţi, cât şi pentru noi ca şcoală de arte”, a declarat managerul Şcolii de Arte Cluj, Vasile Corpodean.

Premiul I - Mihali Alexandra Bogdana

Premiul I - Rimai Frida Bianca

Premiul I - Spân Martina

GALERIA „ARTE“

EXPOZIŢIA CONCURSULUI NAŢIONAL DE PICTURĂ

CONTEMPORANĂ, EDIŢIA A VII-A25 MAI 2017

Premiile Concursului Naţional de Pictură Contemporană de la Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj – ediţia a VII-a

Cea de-a VII-a ediţie a Concursului Naţional de Pictură Contemporană,

„Fluturi – de la abstract la figurativ”, organizat de Şcoala de Arte Cluj s-a încheiat vineri, 23 iunie, 2017 prin acordarea premiilor către cei mai merituoşi participanţi ai săi. Lucrările răsplătite cu acest prilej au putut fi admirate în perioada 31 martie – 29 mai 2017, la Galeria „Arte” de pe str. Vasile Alecsandri nr.1 din Cluj-Napoca, pe parcursul întregii perioade menţionate, iar publicul a avut o contribuţie hotărâtoare la stabilirea ierarhiei finale, introducând într-o casetă numele autorilor şi titlul lucrărilor care le-au plăcut cel mai mult. Iar juriul, compus din prestigioşi oameni de cultură şi artă din Cluj-Napoca – Michaela Bocu, Margareta Catrinu - precum şi experta Şcolii de Arte Cluj, Felicia Răcean - a avut dificila misiune, dată fiind valoarea ridicată şi numărul mare al lucrărilor, aceea de a stabili cele mai valoroase picturi, din rândul celor trimise de artiştii amatori din Câmpia Turzii, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Reşiţa, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara, Turda şi Cluj-Napoca.

Iată premiile: Premiul I – Adina Târţ Cătinaş, Şcoala de Arte Cluj, Premiul II – Baki Ildikó, Şcoala de Arte Târgu Mureş, Premiul III – Violeta Pop, Şcoala de Arte Cluj, menţiunea I: Cecilia Carmen Rusu, Şcoala de Arte Cluj, secţia externă Câmpia Turzii, Menţiunea II – Sara Voaideş, Şcoala de Arte Târgu Mureş, Menţiunea III – Stroie Ştefania, Liceul de Arte Râmnicu Vâlcea. Premiile concursului au constat în albume importante de artă şi, de asemenea, pentru cei mai merituoşi dintre ei, în admiterea fără examen la cursurile de pictură ale Şcolii de Arte Cluj.

Premiul I - Adina Cătinaş Târţ

Premiul al II-lea - Baki Ildiko

Premiul al III-lea - Violeta Pop Popescu

47 48

bune condiţii a cursului cusut-ţesut”. La final, absolventele şi cursantele din Răchiţele au făcut, la rândul lor, o surpriză plăcută celor prezenţi în sală interpretând o scenetă populară, cântată, „Lioară, lioară”. Reamintim faptul că lecţiile de ţesut-cusut ale Elvirei Gavriş au început în anul 2008 cu deschiderea cursurilor de la secţia exterioară Bedeciu, extinse curând la Cluj-Napoca, fiind urmate în 2015 de cele de la centrul exterior Căşeiu-Rugăşeşti şi în 2016, de cele din localitatea Răchiţele, comuna Mărgău.

SPECTCOL REALIZT ÎMPREUNĂ CU LICEUL TEORETIC „LUCIAN

BLAGA“, EDIŢIA A IV-A4 MAI 2017

“Prin educaţie la cultură”: spectacol artistic al Şcolii de Arte Cluj în colaborare cu Liceul Teoretic “Lucian Blaga”

Sala „Şantier”, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, a găzduit joi, 4 mai, un reuşit

eveniment artistic, în cadrul celei de-a patra ediţii a proiectului „Prin educaţie la cultură” – proiect comunitar de facilitare a accesului tinerilor la Şcoala de Arte Cluj. Dacă invitatele ediţiilor anterioare au fost Şcoala Gimnazială “Gheorghe Şincai” din Floreşti, Şcoala Gimnazială din Baciu şi Şcoala Gimnazială “Al.Vaida Voevod” din Cluj-Napoca, la această ediţie, alături de cursanţii şi experţii Şcolii de Arte Cluj au urcat pe scenă elevii Liceului Teoretic “Lucian Blaga” Cluj-Napoca.

Programul serii, alternativ, a constat în numeroase momente de muzică uşoară şi dans, acestea succedându-se într-un ritm alert, pigmentate de microrecitalurile de poezie ale prezentatorului evenimentului, actorul Petre Băcioiu. Partea de contribuţie a Şcolii de Arte Cluj, în cadrul “duplex-ului” a reprezentat producţia clasei de canto muzică uşoară, coordonată de expert Petrovici Tűnde, într-un

GALERIA „ARTE“

EXPOZIŢIA DE FINAL DE AN A CURSULUI DE ŢESUT-CUSUT

11 IULIE 2017

Vernisajul Expoziţiei de artă populară a Şcolii de Arte Cluj, la Galeria „Arte”

Marţi 11 iulie, Galeria „Arte” de pe strada Vasile Alecsandri nr. 1, situată

în plin centrul municipiului a fost arhiplină cu prilejul vernisajului expoziţiei lucrărilor de final de an realizate în cadrul cursurilor cusut-ţesut de la Bedeciu, Rugăşeşeti, Răchiţele şi Cluj-Napoca ale Şcolii de Arte Cluj, ocazie cu care au fost înmânate şi diplomele de absolvire cursantelor care au frecventat cursurile renumitului meşter popular Elvira Gavriş. În deschidere, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj, a promis că instituţia pe care o conduce se va strădui să deschidă cursuri similare şi în alte localităţi, cât doamna Gavriş va fi în putere. Apoi a menţionat următoarele: „Acesta este cel mai răspândit dintre toate cursurile Şcolii de Arte şi aduce cele mai multe bucurii instituţiei, iar doamna Gavriş ştie bine toate drumurile judeţului, pe care le parcurge”. La rândul său, d-na Elvira Gavriş, cu modestia sa recunoscută, a mulţumit instituţiei pentru sprijin iar absolventelor li s-a adresat astfel: ”Anul acesta am avut şaizeci de cursanţi în anii I şi II dar absolvenţi doar patru la Bedeciu, doisprezecece la Rugăşeşti şi doi la Cluj. Vă mulţumesc pentru că aţi participat la cursuri şi v-aţi însuşit fiecare, atât cât v-aţi priceput acest meşteşug şi vă urez să-l duceţi mai departe şi să ne mai vedem şi de acum încolo la întâlnirile pe care le vom organiza în teritoriu”.

În încheierea luărilor de cuvânt dl. Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean i-a felicitat deopotrivă - pe cursanţi, doamna Gavriş şi conducerea Şcolii de Arte - pentru obiectele expuse, multe cursante fiind prezente la eveniment chiar îmbrăcate cu piese confecţionate de ele pe parcursul anilor de studiu. „Mulţumesc Şcolii de Arte pentru că promovează acest cult al cusutului şi ţesutului, iar cei doritori să înveţe acest meşteşug se înmulţesc cu fiecare zi care trece. Vă urez să continuaţi întreprinderea voastră şi să fiţi mândri de modelele de costume pe care le-au creat străbunii! Să aveţi spor, dar şi bani – pentru că se fac bani frumoşi din meseria aceasta”!

A urmat momentul înmânării către cursante a diplomelor de absolvire şi precum şi distincţia „Prietenii Artelor” unor colaboratori din Căşeiu şi Răchiţele, Anca Petruş şi Marin Suciu „pentru sprijinul acordat instituţiei în desfăşurarea în

„PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“

49 50

„PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“spectacol al cărui suport instrumental a fost asigurat de formaţia “Recovered”, coordonat de instructorul Rareş Suciu. Cu acest prilej, cursanţii Şcolii de Arte, afirmaţi deja cu ocazia unor festivaluri naţionale sau a diverselor concursuri televizate, au interpretat cunoscute piese din repertoriul românesc şi internaţional. Astfel, în Sala “Şantier” au răsunat cântece din repertoriul Barbrei Streisand, al lui Celine Dion, Prince, Lady Gaga, Rod Stewart dar şi din cel al unor solişti şi formaţii româneşti precum Mădălina Manole, Sanda Ladoşi, Monica Anghel, Bosquito, Holograf, Direcţia 5, etc. Talentaţii cursanţi ai neobositei Petrovici Tűnde, care au electrizat minute în şir sala sunt următorii: Isabelle Maria Bărdan, Dioszegi Robert, Antonia Maxim, Gheorghe Nechiti, Maria Iulia Oşorhean, Ioana Gabriela Sabău, Szekely Anna Marta, Mihăiţă Teleptean, Adela Ştefania Băldean, Diana Bogza, Paula Lăpuşte, Alex Madussi, Carmen Azoiţei, Eusebia Flavia Băldean, Iulia Beatrice Boţa, Maria Pop, Larisa Rîcean, Melania Simona Tiponuţ, Lavinia Adam, Fazekas Kriszta, Ilinca Ghircoiaş, Mădălina Iulia Rusu, Mihai Ursu, Liana Şuteu, Bianca Claudia Chiorean. De asemenea, merită felicitări şi formaţia de muzică uşoară “Recovered”, coordonată de expert Rareş Suciu. La rândul lor, în cele trei consistente intervenţii artistice, oaspeţii de la Liceul Teoretic “Lucian Blaga” au oferit memorabile momente de muzică uşoară şi dans clasic – cha cha, tango - prin intermediul Grupului “Briliant” – profesor coordonator Ionela Măhara, al Cercului de dans “Elegance” – profesor coordonator Vlad Cosma şi al Trio-ului “Blaga” – Dragoş Bruchental, Andrei Condor, Vlad Cosma cărora li s-a adăugat Luisa Pop – coordonaţi de Ionela Măhara.

Programul artistic a fost încheiat, emoţionant, de grupul reunite al soliştilor vocali, din rândul al ambelor instituţii, prin interpretarea hit-ul regretatului Michael Jackson, “We Are the World”.

“Le mulţumesc oaspeţilor de la Liceul Teoretic “Lucian Blaga” pentru că au venit în cadrul proiectului nostru. Prafrazez cuvintele întipărite pe Sala Auditorium a Colegiului Academic din Cluj, ”Prin libertate spre cultură” cu următoarele: ”Prin educaţie spre cultură”. Suntem un edificiu de cultură şi vă aşteptăm să ne frecventaţi cursurile, fiindcă prin faptul că dumneavoastră având aplicaţii pentru matematică şi alte ştiinţe exacte, aveţi rezultate în someniul vostru şi în acelaşi timp vă străduiţi să faceţi şi cultură e ceva extraordinar”, a afirmat, la final, dl. Vasile Corpodean managerul instituţiei organizatoare. Apoi a oferit diplome de excelenţă instructorilor oaspeţilor – Ionela Măhara, prof. Vlad Cosma - dar şi experţilor Şcolii de Arte Cluj, Rareş Suciu şi Petrovici Tűnde pentru contribuţia adusă la reuşita manifestării. De menţionat că acest gen de activităţi de la Şcoala de Arte Cluj, la care să fie prezenţi tineri talentaţi din şcolile municipiului şi ale judeţului vor continua în ritm susţinut în perioada următoare.

„PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“

SPECTACOL REALIZAT ÎMPREUNĂ CU SEMINARUL TEOLOGIC

ORTODOX, EDIŢIA A V-A - 11 MAI 2017

„Prin educaţie la cultură”, ediţia a V-a. Spectacolul Şcolii de Arte Cluj, în colaborare cu Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca

Joi, 11 mai 2017, în Sala „Şantier”, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, s-a

desfăşurat cea de-a V-a ediţie a manifestării „Prin educaţie la cultură”, proiect comunitar de facilitare a accesului elevilor la Şcoala de Arte Cluj, în cadrul unui reuşit spectacol artistic realizat în colaborare cu Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca. Evenimentul a debutat cu un minirecital de muzică populară oferit publicului de către elevele de la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, acestea fiind totodată şi cursante ale Şcolii de Arte Cluj. Au încântat publicul Simona Bădulescu – cu piesele „Primăvară, primăvară”, „Lasă, Doamne, dragostea”, Denisa Pop – cu melodiile „Pe câţiva drăguţi” şi „Am un drăguţ sălăjan”, acompaniate de redutabilii instrumentişti Raul Lăcătuş, Dumitru Chiş Victor Magdaş, Alexiu Ţurcă „Elecuţ” - viară şi de Onuţ Chindriş – acordeon. A urmat un adevărat regal de vioară – pigmentat de solo-uri şi duete - oferit de Alexiu Ţurcă – „Elecuţ”, Victor Magdaş şi Raul Lăcătuş care au electrizat pur şi simplu sala prin felul în care au interpretat o suită de cântece de pe Câmpia Transilvaniei şi de pe Someş.

O evoluţie excelentă a avut şi Corul „Oremus” al Seminarului Teologic Ortodox Cluj, coordonat de prof. Daniel Mocanu, cu piese din repertoriul lui Béla Bártok, Grigore Leşe, Zamfir Dejeu, Ioan Bocşa şi din folclorul basarabean, la reuşita momentului aducându-şi contribuţia şi solistul

Alex Runcan. După momentul folcloric au evoluat pe scenă cursanţii clasei de canto muzică uşoară şi dans contemporan ai Şcolii de Arte Cluj, cu momente alternative de muzică uşoară şi dans modern. Au încântat publicul, cu piese de muzică uşoară, cursanţii Ilinca Ghircoiaş şi Bianca Chiorean – „Drip, drip” (Safura), „Proud Mary” (Tina Turner) şi Mihai Ursu -„Tu nu vezi cerul” Pasha Parfeni) şi cu reprize splendide de dans modern Iulia Mărgineanu Pop (instructor-coregraf, dans modern, an II) şi Irina Bardoczi (dans contemporan, an II), cu toţii coordonaţi de expert Petrovici Tűnde şi Melinda Moga.

Au încheiat, în forţă „duplex”-ul Şcoala de Arte Cluj – Seminarul Teologic Ortodox Cluj cursanţii clasei de canto muzică populară, coordonaţi de expert Claudiu Ciotleuş: Mădălina Maier, Nicuşor Butilcă, Denisa Şaban, Codruţa Tomuş, Rareş Istici şi Dana Secheli, acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte, coordonat de Iancu Pop. Prezentarea spectacolului a fost făcută de către actorul Petre Băcioiu şi expertul Caludiu Ciotleuş, iar decorul, de excepţie, i-a aparţinut coordonatoarei cursului de design vestimentar Monica Korent. La finalul evenimentului, dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii de Arte Cluj a mulţumit deopotrivă oaspeţilor cât şi cursanţilor şi experţilor instituţiei organizatoare şi a oferit diplome de excelenţă realizatorilor evenimentului. „Şcoala de Arte Cluj vă oferă tot ce aţi văzut pe scenă astăzi, pe plan folcloric –

51 52

„PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“şi nu numai, noi având secţii profilate pe atâtea discipline – şi dacă dumneavoastră consideraţi că aveţi chemare spre una din aceste forme de manifestare artistică vă aşteptăm, din toamnă, să vă înscrieţi la noi”, i-a îndemnat acesta pe tinerii spectatori aflaţi în sală.

SPECTACOL REALIZAT ÎMPREUNĂ CU COLEGIUL NAŢIONAL „EMIL

RACOVIŢĂ“, EDIŢIA A VI-A - 26 MAI 2017

„Prin educaţie la cultură”- ediţia a VI-a, spectacol al Şcolii de Arte Cluj împreună cu Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca

Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj a găzduit, vineri, 26 mai spectacolul

realizat în colaborare cu Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca şi producţia clasei de canto muzică uşoară, coordonată de expert Marina Simionescu.„Duplex-ul” artistic,Şcoala de Arte Cluj – Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, face parte din proiectul „Prin educaţie la cultură”, destinat facilitării accesului tinerilor la Şcoala de Arte Cluj, iar până acum pe scena Sălii „Şantier” de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51 au evoluat elevii unor şcoli din judeţ şi din municipiul Cluj-Napoca, precum: Şcoala Gimnazială „Gheorghe Şincai ” Floreşti, Şcoala Gimnazială din Baciu, Şcoala Gimnazială „Al. Vaida Voevod” din Cluj-Napoca, Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, Seminarul Teologic Ortodox Cluj-Napoca. Referitor la acest proiect prof. Monica Columban, de la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, implicată în realizarea spectacolului, împreună cu expert Dorin Simionescu, de la

Şcoala de Arte Cluj ne-a declarat, înainte de începerea spectacolului, următoarele: „Pentru Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” este una dintre ocaziile speciale în care ieşirea la scenă deschisă nu se referă la rezultatele excepţionale obţinute la concursuri şcolare, olimpiade sau evaluări naţionale. Parteneriatul cu Şcoala Populară de Arte Cluj extinde posibilităţile de manifestare a talentului elevilor noştri spre zone mai puţin exploatate într-un liceu cu profil real, iar vorbind de această dată în limbajul muzicii şi al teatrului, elevii pot spune despre ei înşişi mai multe şi mai substanţiale lucruri ca de obicei”.

Spectacolul a debutat cu două piese vocale – una din repertoriul internaţional şi alta din cel autohton, „Cântă cucu-n Bucovina”, interpretate,cu spectaculoase inflexiuni de voce de o fostă participantă la „Vocea României”, Mara Ivaşcău, elevă în clasa a zecea,la „Racoviţă”,totodată şi coordonatoarea grupului coral „Contrast”. A urmat apoi recitalul – antrenant şi dezinvolt - al trupei mai sus amintite, compusă din Anamaria Iova, Alexandra Rus, Iulia Bălan, Carla Câmpean, Georgiana Borbei, Carina Ciubăncan, Laura Lazăr, Maria Măruţă, Paula Chiorean, Sara Magdău, Diana Şteţco, Andreea Ţicală, Diana Ciupeiu, Miriam Sopon, Iasmina Floarea, Patricia Boloşiu. În continuare, au stârnit vii emoţii în sală momentele de canto clasic al cursanţilor clasei expert Dorin Simionescu, Raluca Trif – cu piesa „Voi che sapete”, de Alessandro Scarlatti; Georgiana Marian – cursantă în anul II la Şcoala de Arte Cluj şi totodată elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, cu piesa „Vai, bădiţă, dragi ne-avem”, de Tiberiu Brădiceanu şi duetul Filip Boancă şi Raluca Trif cu „That`s Amore”, de Harry Warren, acompaniaţi la pian de expert Olga Bordas.Conform alternanţei momentelor

„PRIN EDUCAŢIE LA CULTURĂ“celor două instituţii - aşa cum a fost conceput programul de către organizatori - a urmat reprezentaţia „racoviţiştilor” cu piesa „Un pedagog de şcoală nouă”, de Ion Luca Caragiale, interpretată de trupa de teatru „Alb pe negru” a colegiului, coordonată de profesor Cristina Rusu. Interpretarea tinerilor artişti amatori, a „partiturii” marelui nostru Caragiale, a plăcut publicului – fapt subliniat şi de prezentatorul, avizat, al evenimentului, actorul Petre Băcioiu, expertul clasei de actorie şi retorică a Şcolii de Arte Cluj.

Partea a doua a spectacolului, cu producţia clasei de canto muzică uşoară a doamnei expert Marina Simionescu a fost prezentată într-un mod original de către două cursante ale acesteia, Nicoleta Negru şi Elisabeta Guzu - prima de la clasa de canto muzică uşoară, iar a doua absolventă a cursului de muzică populară - iar evenimentul a coincis în mod fericit şi cu aniversarea zilei de naştere a doamnei Marina Simionescu. Aşadar, pe scenă au intrat cu piese din repertoriul străin şi autohton următorii solişti vocali, mulţi dintre ei afirmaţi deja în concursuri şi festivaluri de anvergură naţională, precum: Corina Mureşan, Maissoun Ariqat, Ioana Popa, Nicoleta Negru, Maria Copaciu, Dominique Szabo, Cătălina Dobocan, Alexandra Adela Rus, Alexandra Oltean, Adela Purcel, Bogdan Tersanski, Maria Suciu, Adela Savu, Timea Piper, Cosmin Mocean şi Horaţiu Haiduc. Iar acompaniamentul, profesionist, a aparţinut formaţiei „Recovered” - coordonată de Rareş Suciu–şi a dat greutate prestaţiei tinerilor solişti, provocând entuziasm în sală, dovadă clară a faptului că unii dintre cursanţi au depăşit demult stadiul de amatori. După acest recital a sosit momentul invitaţilor speciali ai serii, componenţii grupurilor folclorice „Zestrea Ardealului”, al Şcolii de Arte

Cluj şi „Zestrea Iancului” – de la Universitatea „1 Decembrie” Alba-Iulia, coordonate de către Marina şi Dorin Mircea Simionescu. Au răsunat, superb, în aplauzele publicului, piese precum „Neveste aşa ca noi”, interpretate în duet de Diana Fechete şi Elisabeta Guzu sau piesele „Mândră ochii tăi albaştri” - interpret Răzvan Colcer, „Măi bădiţă cu colop” – Mădălina Mureşan, „Fost-am Doamne când am fost” – Bodgan Tersanski, „La badea Petre-n grădină” – Lucia Sucală, „N-o văd pe mândra de ieri” – Vasile Milchiş.

În continuare, Ansamblul „Zestrea Iancului” din Alba-Iulia – alcătuit la acest spectacol din soliştii vocali Daniel Mara, Cătălina Bichiu, Cătălin Noja şi instrumentiştii Nicu Roman – taragot, Nicu Sicoe – acordeon şi Mihai Stroe – contrabas, dirijaţi de expert Dorin Mircea Simionescu, a dovedit că are clasă, deşi se află la începutul carierei sale iar publicul aflat în Sala „Şantier” i-a răsplătit pe măsură. După cum i-au răsplătit cu aplauze şi cunoscuţii profesori şi muzicologi Adam Domin, profesor la Universitatea „1 Decembrie” din Alba-Iulia şi Constantin Rîpă, invitaţii speciali ai doamnei Simionescu la eveniment. Spectacolul a fost încheiat cu piese interpretate de grupul reunit al componenţilor ansamblurilor „Zestrea Ardealului” şi „Zestrea Iancului”, culminând cu intrarea în scenă a tuturor protagoniştilor serii – indiferent de

53 54

De asemenea, domnia sa a mai arătat că în zona„La Candelabru” din Şcoala de Arte se desfăşoară şi Expoziţia „Performanţă şi excelenţă la Şcoala de Arte în anul 2016”, în care sunt expuse diplomele obţinute pe parcursul acetui an de cursanţii Şcolii de Arte, la diversele concursuri de gen – de nivel naţional şi chiar internaţional - iar mărimea listei cu numele lor este edificativă pentru nivelul sistemului de învăţământ practicat la această instituţie: Lucian Mocan – taragot, Ovidiu Goia – taragot, Olimpia Damşa – pian, Maria Zamfirescu – grafică, Bogdan Daniel – taragot, Cătinaş Adina – pictură, Rusu Mădălina – muzică uşoară, Mureşan Casian – chitară, Piper Timea – muzică uşoară, Tiponuţ Mădălina – muzică uşoară.

După vernisaj, o parte a participanţilor s-a deplasat în Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, la spectacolul de colinde şi cântece de iarnă, realizat de Şcoala de Arte Cluj şi prezentat de referentul cultural al instituţiei, Grigore Sâmboan. Coordonatorii evenimentului în aer liber – urmărit de sute de clujeni, entuziasmaţi - au fost Petrovici Tunde, Marina Simionescu, Claudiu Ciotleuş, Rareş Rus şi Iancu Pop, acesta bucurându-se şi de participarea formaţiei „Recovered” şi a tarafului „Vatră de Dor” ale Şcolii.

EXPOZIŢIA „FASHION MIX - PAPER DRESSES“, EDIŢIA A IX-A

20 MARTIE 2017

Expoziţia „Paper Dresses” („Rochii de hârtie”) a Şcolii de Arte Cluj, la Galeria „Arte” de pe str. Vasile Alecsandri nr.1!

Luni 20 martie, 2017, ora 17.00, la Galeria „Arte” de pe str. Vasile Alecsandri

nr.1 a avut loc vernisajul expoziţiei de design vestimentar, „Paper Dresses” („Rochii de hârtie”). Aşa cum mărturisea, în deschidere, d-na Korent Monica, expertul clasei de design vestimentar, rochiile prezentate de cursanţii anului I şi II demonstrează în mod creativ că deşi produsele din hârtie sunt la limita artei, în designul vestimentar acestea reprezintă temelia produselor haute-couture fiind realizate din hârtie de mătase, hârtie cartonată, cartoane şi pot fi oricând înlocuite cu materialele textile. „La această expoziţie vom avea ocazia să admirăm şi o colaborare între designul vestimentar şi arta fotografică, prin intermediul expertului secţiei foto, Mihai Andrei Popa, care a fotografiat produsele vestimentare realizate de către cursanţi şi apoi a expus fotografiile în aceeaşi expoziţie”, a adăugat expertul Korent Monica.

EXPOZIŢIIgenul artistic în care aceştia s-au manifestat. La încheierea speech-urilor şi înmânării de diplome, celor implicaţi în spectacol, în spiritul proiectului „Prin educaţie la cultură”, dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii de Arte „Tudor Jarda” a făcut o emoţionantă pledoarie pentru artă şi, totodată un apel către tinerii din sală, neintegraţi încă într-o instituţie de cultură, îndemnându-i să facă pasul hotărâtor şi să se înscrie la una din numerosele discipline care se învaţă aici, la Şcoala de Arte Cluj.

“INVERNALĂ“, 12 DECEMBRIE 2016

EXPOZIŢIA DE ARTE VIZUALE “INVERNALĂ” – LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ

Luni 12 decembrie 2016, ora 17.00, Galeriile de artă ale Şcolii de Arte

Cluj au găzduit, în cadrul suitei de întâmplări artistice, „Seri de Iarnă”, cea de-a V-a ediţie a Expoziţiei de arte vizuale, „INVERNALĂ”. Evenimentul, prezentat de actorul Petre Băcioiu a fost coordonat de experţii Monica Korent, Cristian Goilă, Raluca Bobiş, Elena Amariei şi Adrian Balcău. Au fost prezentate lucrări de pictură, grafică, crochiuri de modă , minicolecţii în desen, în culoare sau colaj, precum şi diverse modalităţi de pictare şi amprentare în material textil - realizate de cursanţi pe tema iernii, iar despre lucrări au vorbit experţii fiecărei clase în parte.

Dintre luările de cuvânt ale acestora, reproducem câteva fraze, edificatoare, ale fiecăruia: „Noi, experţii, suntem cei care descoperim valoarea cursanţilor şi mă bucur că în fiecare an apar noi şi noi cursanţi, noi şi

noi talente” (Elena Amariei – expert clasa de ceramică), “Vreau să-i felicit pe toţi cursanţii pentru că au dat curs acestei teme şi au creat aceste lucrări, au lucrat bine şi sper că vor progresa în continuare” (expert Korent Monica – şef secţia Arte vizuale), “Vă invit să studiaţi în amănunt ce au făcut cursanţii noştri, pentru că detaliile sunt foarte interesante” (expert Adrian Balcău, decoraţiuni interioare) , “Cursanţii au colaborat bine, într-un timp destul de scurt şi au realizat ilustraţiile atât de reuşit încât pur şi simplu m-au uimit” (expert Raluca Bobiş - grafică), “Aceasta e pentru prima dată când le-am cerut cursanţilor lucrări pentru INVERNALĂ. M-au surprins, astfel că a ieşit o poveste de iarnă – surprinsă prin ochii unui copil care parcurge mai multe peisaje şi vise de iarnă, iar dumneavoastră puteţi să le admiraţi exact prin aceşti ochi” (expert Cristian Goilă- pictură). În cuvântul său, Vasile Corpodean, mangerul Şcolii de Arte Cluj a ţinut să declare, în prezenţa unui numerosului public prezent la vernisaj, următoarele: “După ce ultimele două ediţii ale expoziţiei le-am organizat la Consiliul Judeţean, am decis ca ediţia INVERNALEI din acest an s-o ţinem aici, dată fiind înmulţirea spaţiilor noastre de expunere. Sunt impresionat de mărimea listei expozanţilor şi sunt convins că fiecare autor citat reprezintă o contribuţie şi o dovadă de ataşament faţă de Şcoală”.

EXPOZIŢII

55 56

FASHION SHOW, SPECTACOL DE MODĂ ŞI „BEST OF ARTE“ - 13 ŞI 15 IUNIE 2017, EXPOZIŢIA DE FINAL DE AN A SECŢIILOR DE ARTE CLUJ-NAPOCA, TURDA ŞI CÂMPIA TURZII

„Fashion – Show”, spectacol de modă şi Best of „Arte” - la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca

Marţi, 13 şi joi 15 iunie 2017, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a

găzduit în Sala „Şantier”, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, un spectacol de modă cu prezentarea lucrărilor anilor întâi, doi şi de diplomă ale clasei

de design vestimentar, precum şi câteva expoziţii de sfârşit de an ale absolvenţilor şi cursanţilor din anii intermediari, ai secţiilor de arte plastice Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii din cadrul Şcolii de Arte Cluj. Într-o ambianţă de zile mari, amfitrioana evenimentului, dr. Angela Părău - fostă „Miss România” în anii `90 – a detaliat pentru public fiecare moment al modelelor Agenţiei EUROMODELS, coordonate de Lili Mihacea, cele care au dat viaţă modelelor realizate de talentaţii creatori de modă.

Show-ul a început cu colecţia cursanţilor anului I, realizată de Mihaela Szabo, Teodora Groza, Andreea Iepure, Roxana Mureşan şi Alina Mureşan, iar piesele vestimentare, de efect, au avut ca sursă de inspiraţie Roma, Grecia şi Egiptul Antic – trei civilizaţii care şi-au pus amprenta şi asupra domeniului vestimentar. În continuare, cursanţii anului doi – Camelia Roman, Iulia Micaş, Ioana Mihai, Adina Mărginean şi Diana Moscat - au prezentat modele vii colorate, în forme baroce stilizate, iar brocarturile şi voalurile au fost combinate în funcţie de talentul şi personalitatea creatorilor. A urmat o pauză muzicală, în care expertul Onişor Rodilă - pian şi Casiana Horopciuc – voce, au încântat asistenţa cu piese de jazz, interpretate profesionist.

A urmat mult aşteptata prezentare a minicolecţiilor absolvenţilor şcolii - care au lucrat cu trei designeri, Teodora Vişinescu, Călina

EXPOZIŢIIUna dintre cele mai reuşite lucrări îi

aparţine Dianei Moşincat, cursantă în anul II, care a creat o superbă rochie, dintr-o sumedenie de...invitaţii de nuntă. „Tema pe care am avut-o a fost realizarea unei haine din hârtie şi de asemenea, să urmărim cum ne „jucăm” cu hârtia în procesul de transformare a ei în material...Eu am mers mai departe, pe ideea reciclării hârtiei, să nu stric prea multă hârtie pentru lucrarea mea şi să mai las nişte copaci în picioare, aşa că am mizat în a face o rochie din nişte invitaţii rămase de la nunta fratelui meu. Astfel, lucrarea ce-a rezultat pare desprinsă dintr-un basm sau dintr-un film de desene animate”, ne-a mărturisit Diana Moşincat. Ceilalţi realizatori ai modelelor sunt următorii: Iepure Andreea, Teodora Groza, Alina Mureşan, Roxana Mureşan, Mutafou Raluca, Mihaela Szabo – anul I, Ioana Mihai, Adina Mărginean, Camelia Roman, Iulia Micaş – anul II.

Referitor la lucrările sale fotografice, prezente în expoziţie, expertul Mihai Andrei Popa ne-a declarat următoarele: „Ideea este că eu am vrut să animez ceea ce-nseamnă manechinul şi prin fotografie am urmărit – filmic vorbind - o mişcare a cadrului sau îngheţarea lui, când se impunea acest lucru şi astfel să dau senzaţia de viaţă manechinului. Am vrut să ies din tiparul

clasic”. La rândul său, dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii de Artă Cluj a lăudat expoziţia, considerând-o valoroasă, ţinând cont de faptul că e realizată de cursanţii anilor I şi II: „Vă felicit, pentru că e prima dată când văd o combinaţie atât de reuşită între fotografie şi design vestimentar. Observ de asemenea, conturate, din aceste lucrări, caracteristici care se realizează doar în urma asimilării unor cunoştinţe de la dascălul vostru”.

Expoziţia de la Galeria „Arte” de pe str. Vasile Alecsandri nr. 1 va fi deschisă, zilnic, timp de două săptămâni, de luni până vineri, între orele 12.00 – 20.00.

EXPOZIŢIA „“POVESTEA UNEI CULORI, GRADINA BOTANICĂ

„ALEXANDRU BORZA“ CLUJ-NAPOCA - 15 MAI 2017

Expoziţia de pictură a Şcolii de Arte Cluj - „Povestea unei culori”. 15 mai – 9 iunie, 2017, „Serele mari” ale Grădinii Botanice Cluj

Şcoala de Arte Cluj, a organizat în perioada 15 mai – 9 iunie 2017, în „Serele

mari” ale Grădinii Botanice din Cluj-Napoca o inedită expoziţie, ai cărei realizatori au fost cursanţii clasei de pictură a instituţiei, coordonaţi de expert Cristian Goilă. „Expoziţia, al cărei titlu este „Povestea unei culori” presupune realizarea de către fiecare expozant a unei lucrări cu tematică liberă, apropiată viziunii fiecăruia asupra pasiunii comune, pictura. Ei, nefiind profesionişti, şi-au ales tematica lucrărilor în funcţie de aptitudinile şi înclinaţiile lor artistice, lăsate neîngrădite, dincolo de chingile profesionale. Astfel, picturile cursanţilor pot fi privite ca nişte specii rare de flori, aşa cum există ele şi cresc în Grădina Botanică”, ne-a declarat coordonatorul clasei de pictură, Cristian Goilă.

Au expus 40 de cursanţi – câte una sau mai multe lucrări – care s-au dovedit până la urmă integrate perfect în universul exotic al „Serelor mari” din cadrul renumitei Grădini Botanice din Cluj-Napoca.

EXPOZIŢII

57 58

EXPOZIŢII

Langa şi Monica Korent - lucrări complexe, având teme abstracte şi dificile, abordate însă de aceştia cu rezultate remarcabile. Astfel, prima prezentată a fost colecţia Xeniei Supp, intitulată „The Butterfly Effect”, exprimând fericire, bucurie, gingăşie, jovialitate, libertate şi evoluţie spirituală. A doua colecţie, „Shakti”, a aparţinut Ioanei Mocan şi ideea care a generat-o vine de la Chakre, iar prin stilizarea lor au rezultat zece modele din care au fost realizate, în final, cinci. Arată dr. Angela Părău: „Colecţia este pret-a-porter şi se adresează femeii cu preocupări spirituale şi nu numai, care înţelege că îmbrăcămintea e mai mult decât o haină, putând schimba starea psihică şi emoţională prin alegerea unei ţinute de o anumită culoare. În realizarea modelelor care fac parte din colecţia de primăvară-vară creatoarea a folosit stofe uşoare, combinate cu plasă transparentă”. A treia colecţie, concepută de Andreea Hossu, „Ages” („Vârste” – n.n.), aduce în prim plan etapele din viaţa unei femei, iar fiecare ţinută defineşte universul femeii şi caracteristicile acesteia la o anumită vârstă: copilăria, adolescenţa, femeia fatală, femeia de vârsta a doua, de carieră şi, ultima etapă, femeia matură, sobră şi plină de viaţă. A patra colecţie, cea concepută de Tiberia Ursu, „Metamorfoze”, redă transformarea omizii într-un fluture splendid, încercarea unei alte fiinţe să iasă din cocon, iar culorile folosite exprimă bucuria vieţii după un stadiu de latenţă. Cea de-a cincea, „Clinamen”, a lui Radu Seliştean este o colecţie care a pornit de la termenul „random” – întâmplare, hazard – căruia multe din întâmplările din viaţa noastră i se datorează, iar silueta ţinutelor, conform dr. Angela Părău, „a fost inspirată de clădirea Muzeului Guggenheim din Bilbao, clădire unde întâlnim forme neregulate, întâmplătoare, dar care, per ansamblu, creează armonie”.

A urmat prezentarea colecţiei Dianei Radu, denumită „Inova-evolu – un dialog cu tine însuţi”, inspirată de arta abstractă prin care se doreşte crearea legăturii dintre artă şi modă, arătând astfel cum moda omagiază arta şi transmite esenţa noastră lăuntrică, aşa cum spune motto-ul ales: „When fashion meets art”. Cea de-a şaptea colecţie – at last, but no least! – a constituit, fără îndoială, senzaţia serii oferind un spectacol total de culoare, vestimentaţie, muzică şi actorie. „Afecto” de Alex Moldovan este, practic, „o colecţie de frământări asumate, despre curajul de a fi vulnerabil, o poveste reală de viaţă, curajul de a fi tu însuţi, dar şi despre momentul în care îţi iei inima-n dinţi şi vorbeşti despre părţile întunecate ale sufletului tău” (Angela Părău). În acest demers spectaculos şi-au adus contribuţii – de excepţie - soprana Oana Maria Trâmbiţaş; „Create.Act.Enjoy” – cu actorii Diana Buliga, Lorena Puican, Alexandru Horea, Irina Maria, Anna Biro, Antonya Dobocan; ”Studio L`insolence” – hairstyle şi Marusia – make-up artist. La final, distinsa prezentatoare a evenimentului a mulţumit Agenţiei „Euromodels” şi manechinelor sale, doamnei Lili Mihacea, lui Florin Pop, cel care a asigurat machiajul modelelor şi make-up artistului Florina Costina. După încheierea evenimentului, eliberată de emoţiile organizării,

„2017 - ANUL CÂNTULUI POPULAR LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“d-na Monica Korent ne-a mărturisit, încântată, următoarele: „E pentru prima dată când am încercat o combinare a artelor – modă, muzică, arte plastice, dans – şi sunt fericită că lucrul acesta ne-a reuşit, constituind un imbold pentru viitoarele acţiuni”.

Al doilea eveniment, cel de joi, 15 iunie, intitulat generic Best of „Arte” a conţinut expoziţiile de final de an ale absolvenţilor şi cursanţilor săi din anii intermediari, secţiile de arte plastice Cluj-Napoca, Turda şi Câmpia Turzii. Ca şi în anii precedenţi au fost prezentate lucrări de pictură, grafică, design vestimentar, decoraţiuni interioare, ceramică, tehnici în pictură şi artă fotografice realizate de de către cursanţii şcolii sub coordonarea experţilor: Adrian Balcău, Andrei Mihai Popa, Cristian Goilă, Elena Amariei, Felicia Răcean, Monica Korent, Raluca Bobiş. „Aceasta este ultima zi de cursuri, însă nu şi ultima de activitate a Şcolii de Arte din această vară. Vom continua cu o expoziţie la Complexul Muzeal „Octavian Goga” din Ciucea, apoi în perioada 3-7 iulie, cu tabăra „Apă à la Cluj”, după şase ediţii de tabere organizate în opt ani. De asemenea, între 7-9 iulie, la Sibiu şi 14-16 iulie, la Timişoara, în cadrul proiectului „Produs de Cluj”, pe lângă cursanţii şi experţii noştri, care se vor afla pe scenă, vom introduce şi artele plastice, prezente cu câte un stand şi cu Expoziţia itinerantă „Clujul - Oraşul-comoară”.

Prilej cu care coordonatorii proiectului, experţii Felicia Răcean şi Cristian Goilă vor oferi publicului din Timişoara şi Sibiu amănunte despre Cluj şi realizările sale”, a declarat dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, felicitându-şi totodată colegii pentru realizările din acesta an. Apoi, în încheierea discursului acesta a arătat că începând

de anul viitor, când va fi inaugurată şi clădirea restaurată şi modernizată a şcolii, cursurile se vor desfăşura în cel mai frumos şi performant sediu de şcoală de artă din România, cum este cotat actualmente cel din Cluj-Napoca. „Aceste lucrări pe care le vedem azi expuse reprezintă rodul activităţii educaţionale, a celor care s-au înscris la diferite concursuri, expoziţii de clasă - şi pot să spun că toate aceste lucrări sunt de o excelentă calitate, stârnind invidie în rândul colegilor din ţară. Spun asta pentru că am avut ocazia să întâlnesc şi reprezentanţii altor şcoli şi vă asigur că suntem permanent la înălţime”, a încheiat seara dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al instituţiei. De asemenea, a întreţinut atmosfera, documentat şi inspirat, actorul Petre Băcioiu, felicitându-i pe toţi cei implicaţi, după care a definit astfel momentul actual: „Să dea Dumnezeu să facem în toamnă „nunta”, odată cu inaugurarea clădirii, fiindcă „logodna” am început-o în urmă cu opt ani, când au demarat lucrările”...

SPECTACOL ÎN COLABORARE CU ŞCOALA DE ARTE „ION ROMÂNU“

REŞIŢA - 26 IANUARIE 2017

„Anul cântului popular la Şcoala de Arte Cluj”, deschis printr-un spectacol împreună cu Şcoala de Arte „Ion Românu”- Reşiţa

Şcoala Populară de Arte Cluj, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Cluj a

proclamat anul 2017 „Anului cântului popular la Şcoala de Arte Cluj”, prilej cu care evenimentele de gen din activitatea sa vor abunda pe tot parcursul anului. Aceste manifestări au debutat joi, 26 ianuarie 2017, într-un reuşit spectacol muzical-coregrafic – un adevărat dialog al artelor, prin cântec şi joc popular - realizat în colaborare cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa. Evenimentul – inclus în ciclul de manifestări „Joia Artelor – stagiunea artistică a Şcolii de Arte Cluj” s-a desfăşurat în Sala „Şantier” ca de obicei, arhiplină la astfel de evenimente şi a fost prezentat de actorul Petre Băcioiu. Acesta, în frazele de deschidere, a evocat

59 60

„2017 - ANUL CÂNTULUI POPULAR LA ŞCOALA DE ARTE CLUJ“superba realizare a celor două şcoli de arte – din Cluj-Napoca şi Reşiţa – de la data de 16 mai 2016, spectacolul din sala Teatrului „Mihai Eminescu” din Oraviţa, judeţul Caraş-Severin, cel mai vechi teatru din România. Edificiu despre care se pot scrie tomuri, însă noi menţionăm cu acest prilej doar atât: a fost realizat după modelul Burgtheater-ului din Viena şi inaugurat în anul 1817, în prezenţa familiei imperiale, Francisc II şi a Carolinei Augusta, iar în anul 1868, aici a avut loc o etapă din turneul Societăţii Dramatice Bucureşti, cu Mihai Eminescu – pe post de sufleur şi secretar al directorului Mihail Pascaly.

Apoi, actorul a îndemnat artele să “intre” în elementul lor, venind rândul tarafului Şcolii Populare de Arte şi Meserii “Ion Românu” – coordonat de Mihai Nichita – cu o suită de orchestră, un potpuriu de melodii populare din Banatul de munte. După începutul în forţă al tarafului, a urmat un dans din Valea Timişului, interpretat de cursanţii şcolii reşiţene, coordonaţi de instructorul Olimpia Elena Moica şi coregraful Niţu Moica. În programul – divers şi de calitate, bine receptat de publicul prezent în Sala “Şantier” a Şcolii de Arte Cluj – au mai fost prezenţ soliştii vocali Elisabeta Bosioc – cu brâul “Cât mai am pe lume glas” – Valentin Vădrariu – cu brâurile “Mândră floare dac-ai fi” şi “Cinără eşti mândră floare”, solistul instrumentist Claudiu Sava – saxofon sopran, clasa prof. Lazăr Cega - cu “Brâul lui Luca” şi “Ardeleana lui Ciubaru”, din nou dansatorii, cu un joc din Câmpia Banatului; grupul instrumental “Strune Cărăşene” condus de profesor Ionel Bonţu (format din Sebasian Gherliţă – vioară, Eduard Şera – vioară, Iliuţă Străin – vioară, Zlata Luchici – vioară) care a interpretat o suită, “Hora de la Teregova”, “Hora de la Caransebeş”, “Joc de doi”; recitalul solistului Radu Ionuţ – clasa prof. Constantin

Moise – cu melodiile din folclorul bănăţean “Omul bun şi pomul copt”, “Brâul lui Toma”; duetul Elisabeta Bosioc şi Valentin Vădrariu, cu doina “Deschide mândro fereastra”; iarăşi un dans din Valea Bistrei iar, în încheiere – aşa cum a început - taraful Şcolii de Arte şi Meserii “Ion Românu”, cu o suită de orchestră compusă dintr-un “Brâu şi joc de doi din Banatul de munte”. În concluzie, o evoluţie meritorie a instructorilor şi elevilor reşiţeni dovedind că muzica şi jocul popular se află pe mâini bune în această parte de ţară şi despre aceştia suntem siguri că vom mai auzi în anii viitori.

A urmat “replica” experţilor şi cursanţilor Şcolii de Arte Cluj, al cărei program artistic a debutat cu o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei în interpretarea, spectaculoasă şi plină de virtuozitate, a dansatorilor Ansamblului Folcloric “Vatră de Dor”, instruiţi de coregraful Viorel Dragomir. De altfel, pe parcursul spectacolului, înzestraţii dansatori ai Şcolii de Arte Cluj vor mai interveni cu o suită de jocuri din zona Huedin, a Codrului şi din Dealurile Clujului. La rândul lor soliştii vocali ai Şcolii de Arte Cluj au realizat un adevărat regal interpretativ, prin Simona Bădulescu, Denisa Şaban, Rareş Istici, Dana Secheli, Mădălina Maier – coordonator Claudiu Ciotleuş; Sebastian Roman, Arlesiana Agrijan, Bianca Moca, Florin Breje – coordonator Ana Strîmturean; Raluca

„REÎNTÂLNIRI“Codori, Alexandra Vereş – coordonator Denisa Bonţe. Acompaniamentul muzical a fost asigurat, cu profesionalismul binecunoscut, de Taraful „Vatră de Dor”, coordonat de expert Iancu Pop. De asemenea, au delectat publicul soliştii instrumentişti ai clasei expertului Petrică Pleşca, laureaţi ai unor prestigioase concursuri naţionale şi internaţionale: Romică Lucian Mocan – taragot, Daniel Bogdan – saxofon alto, Răzvan Adrian Frâncu – saxofon alto.

La final, a sosit şi momentul speech-urilor. În cuvântul său, Mariana Dănescu, managerul Şcolii de Arte şi Meserii “Ion Românu” din Reşiţa a mărturisit, printre altele: “Suntem iarăşi împreună, la un început de an calendaristic, pe care ni-l dorim mai bun şi mai prosper. Pot spune că am încheiat împreună anul trecut, cel al instrumentelor populare, şi-l începem tot împreună pe cel dedicat cântului popular, iar în februarie vom fi din nou, noi reşiţenii, prezenţi la “Seara Artelor”. De asemenea vreau să le mulţumesc colegilor mei, elevilor noştri care sunt acum aici, Ansamblului Folcloric “Reşiţeana”, format din absolvenţi şi elevi ai şcolii, precum şi dumneavoastră că ne-ţi invitat la Cluj-Napoca”. În replică, dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al Şcolii de Arte Cluj i-a oferit managerului prestigioasei instituţii reşiţene un înscris de onoare pentru participarea la deschiderea “Anului cântului popular la Şcoala de Arte Cluj”, mulţumind totodată publicului, care a urmărit cu sufletul la gură spectacolul-maraton – având o durată de peste două ore şi jumătate – dându-i întâlnire şi la “Seara Artelor”.

GALA ABSOLVENŢILOR DE MUZICĂ POPULARĂ AI ŞCOLII

DE ARTE CLUJ, ÎNTRE 1971-2009, COORDONATOR ANA

STRÎMTUREAN, 8 IUNIE 2017

REÎNTÂLNIRI – ediţia a VI-a, Gala absolvenţilor Şcolii de Arte Cluj din perioada 1971 – 2009, un spectacol de suflet

Joi, 8 iunie 2017, Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj a găzduit cea de-a şasea ediţie

a îndrăgitei manifestări culturale, „Reîntâlniri”, „Gala absolvenţilor clasei de canto muzică populară din perioada 1971 – 2009” ai cunoscutei şi apreciatei instituţii clujene. Spectacolul a început în forţă, cu un solo de excepţie la taragot al instrumentistului Vasile Chiorean - absolvent al şcolii în anii săi de început, în 1971 - care i-a impresionat profund pe toţi cei prezenţi, scoţând în evidenţă profilul unui artist de mare valoare. Abia apoi – după această deschidere de efect - şi-a făcut apariţia şi prezentatorul spectacolului, actorul Petre Băcioiu, care a elogiat personalitatea maestrului Chiorean, deschizând apoi „pârtia” următorului absolvent, prof. Daniel Raţiu, absolvent al şcolii din 2009, un demn reprezentant al folclorului zonei Someşului Mare, membru al Ansamblului Someşul Beclean. Acesta a încântat la rândul său publicul cu vocea sa pătrunzătoare şi timbrul plăcut, iar după spectacol i-a urat ani mulţi şi fericiţi doamnei expert Ana Strîmturean, realizatoarea proiectului „Reîntâlniri”.

A urmat interpreta Lorena Florentin, absolventă a Şcolii de Arte în anul 2004, absolventă totodată şi a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, laureată a mai multor festivaluri importante ale ţării. Un program cu totul special a oferit şi Nicolae Turcu, absolvent al şcolii în anul 1992, la clasa prof. Cristina Jiman, autor a şase discuri

61 62

„REÎNTÂLNIRI“solo, cel care a înfiinţat în 2014 grupul „Izvoare”, alături de care a mai editat trei discuri. Iar vocea sa a vibrat puternic, impresionând spectatorii. Apoi, la final, a ţinut să mulţumească reprezentanţilor instituţiei care l-a format şi lansat în lumea muzicii populare: „Noi, pe vremea noastră repetam într-un subsol igrasios, lângă un amărât de pian. Acum văd că voi aveţi o sală cu o sonorizare perfectă, la „ultimul răcnet” al tehnicii şi nu pot decât să-i felicit pe cei care au reuşit această performanţă. Cât despre grupul nostru „Izvoare”, e compus din tineri absolveţi ai acestei instituţii pe care i-am ales din rândul celor mai talentaţi şi am început că cutreierăm împreună ţara”. A urmat recitalul realizatoarei proiectului – şi totodată sărbătorita serii, la împlinirea unei frumoase vârste – d-na expert Ana Strîmturean, solistă renumită, aflată, culmea, pentru prima oară pe această scenă, la rândul său absolventă a şcolii în 1985. Apoi, după ce i-a emoţionat pe cei prezenţi, până la lacrimi, prin frumuseţea pieselor şi virtuozitatea interpretării unor adevărate perle ale folclorului nostru, aceasta l-a invitat pe rapsodul popular Iosif Rusu să interpreteze o piesă. Acesta s-a ridicat la nivelul renumelui său, cu piesa „Ană, Ană”, smulgând ropote de aplauze. Şi, a urmat momentul culminant al serii, evoluţia oaspetelui de onoare al galei, Marius Ciprian Pop, absolvent al acestei instituţii în 1998, la clasa regretatului profesor Vasile Boldor, cel care a avut apoi o fulminantă carieră artistică.

Pe lângă piesele excepţie, interpretate în stilu-i consacrat, solistul şi-a făcut timp să transmită celor prezenţi fior artistic şi religios, prin cuvinte de o mare profunzime, acestea constituindu-se, de fapt, în adevărate confesiuni. Iată câteva fragmente din ele: „La clasa profesorului Vasile

Boldor am descoperit bucuria de a cânta, dorind să ajung preot. Nu auzeam prea bine, din cauza unei otite prost tratată în copilărie, iar medicul m-a trimis la Şcoala de Arte ca să-mi vindec, prin muzică, auzul. Vedeţi cum lucrează Bunul Dumnezeu”¬? sau: “Când îl văd pe Vasile Chiorean cum cântă, îmi vine să-i zic: ”Hristosul meu”! Fiindcă nu pot uita, la prima mea ieşire în afara Clujului cu cântatul şi mă aflam în nesiguranţă, ca toţi tinerii, la Târgu Mureş, atunci Vasile Chiorean, aflat în spate, a venit lângă mine cu taragotul şi mi-a oferit siguranţa necesară ducerii piesei până la capăt”.

De asemenea, a adresat cuvinte elogioase la adresa Anei Strâmturean, alături de care a parcurs drumul până la Bucureşti, într-o Dacie amărâtă, cu ani mulţi în urmă, la emisiunea ”Tezaur folcloric”, emisiune la care se ajungea cu greu, după numeroase probe care trebuiau trecute, şi în primul rând cea a notorietăţii. Iar încheierea emoţionantului său discurs a fost un apel la regăsirea românismului din fiecare dintre noi: ”Să nu lăsaţi nicio zi să treacă fără rugăciune – dar pe lângă ea, care dă dimensiune fiinţei umane să nu pierdeţi dimensiunea românismului. Asta, pentru că bătrânii noştri l-au gândit ca mod de viaţă, iar dacă nu cântăm zilnic o strofă-două rămânem pe veci nişte „roboţei” care ne pierdem identitatea şi calitatea de români”. La final, Marius Moldovan, directorul adjunct al

„REÎNTÂLNIRI“Şcolii de Arte, la rândul său absolvent, în 1994, al clasei de vioară, le-a mulţumit participanţilor şi s-a declarat încântat de reuşita noii ediţii a galei „Reîntâlnirilor”.Apoi, a oferit diplome de absolvire unor foşti cursanţi ai şcolii şi protagoniştilor serii, foştii absolvenţi între anii 1971 – 2009. Dar, înainte de lăsarea cortinei, Ana Strîmturean le-a mai rezervat spectatorilor o supriză: evoluţia ansamblului de „dănţăuşi” ai Şcolii Gimnaziale „Alexandru Vaida Voevod” din Cluj-Napoca, coordonat de alţi absolvenţi ai şcolii, Daniel Rusu şi Corina Cristuţiu. O notă maximă putem acorda, de asemenea, dansatorilor Ansamblului folcloric „Vatră de Dor”, coordonat de expert Viorel Dragomir şi acompaniamentului spectacolului, realizat de membrii tarafului „Vatră de Dor”, dirijat de Iancu Pop.

„SEARA ARTELOR“, EDIŢIA A V-A9 FEBRUARIE 2017

„Seara Artelor” la Şcoala de Arte – Cluj, un triumf. Vernisaje expoziţionale, lansări de reviste, inaugurarea de noi săli, „Ziua Porţilor Deschise”

Joi, 9 februarie 2017, timp de câteva ore clujenii prezenţi la sediul Şcolii de Arte

Cluj, de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51, au avut parte de un eveniment cu totul ieşit din comun, ajuns deja la a V-a ediţie: “Seara Artelor”, care a contat şi ca examen de final de semestru al secţiilor compartimentului Arte Vizuale al şcolii. Practic, a fost vorba de un adevărat maraton cultural, la care au fost invitate mai multe şcoli de arte din ţară, centre culturale, asociaţii ale artiştilor plastici - 20 la număr! - cu expoziţii tematice, reviste, prezentări de concursuri şi tabere de arte la care au participat pe parcursul anului 2016, etc. Startul s-a dat, la fel ca şi-n anii trecuţi în sala de spectacole “Şantier” – transformată, special pentru acest eveniment, într-un mare spaţiu expoziţional. Evenimentul, complex, angrenând câteva sute de participanţi s-a întins pe durata mai multor ore şi a fost prezentat, cu inspiraţie, de expertul secţiei de Arte Vizuale, Korent Monica şi de actorul Petre Băcioiu. Oaspeţii, aflaţi în Sala “Şantier”

a Şcolii de Arte Cluj au fost şi ei pe măsură: vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dl. Vakar Istvan, manageri, preşedinţi ai şcolilor de arte, ai centrelor de cultură şi ai asociaţiilor ale artiştilor plastici participante, dar şi a instituţiilor “înrudite”, din cadrul Consiliului Judeţean, cu Şcoala de Arte Cluj.

Pe parcursul desfăşurării “Serii Artelor” şefii instituţiilor expozante au prezentat autorii şi temele lucrărilor ce pot fi admirate mai multe zile la Şcoala de Arte Cluj, şi la fel s-a întâmplat şi în cazul revistelor, ce au fost oferite publicului spre lectură. În ordinea urcării pe scenă conducătorii instituţiilor din ţară şi din judeţul Cluj sunt următorii: Marian Boboia, manager, Şcoala de Arte “Francisc Hubic” din Oradea; Gabriela Pendiuc, manager, Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti; Mariana Dănescu, Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ion Românu” Reşiţa; Robert Abkorovitz, şef de secţie, Şcoala de Arte Satu Mare; Gáj Nándor, manager, Şcoala Populară de Arte Sfântu-Gheorghe; Alexandru Bratu, manager, Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu; Vasile Corpodean, manager, Şcoala Populară de Arte Cluj; Marinela Popa, şef de secţie, Centrul Cultural “Augustin Bena” Alba-Iulia, Şcoala de Arte şi Meşteşuguri; Rozalia Fuca-Tomescu, şef de secţie Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Şcoala de

63 64

„REÎNTÂLNIRI“Arte şi Meserii; Iulian Praja, manager, Centrul pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, Şcoala Populară de Arte; Robert Laszlo, manager, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare; Daniel Săuca, manager şi şef secţie Marcela Domnuţa, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, Şcoala de Arte şi Meserii; Sabin Mircea Rus, preşedinte, Asociaţia Artiştilor Plastici Cluj; Iuliana Pop, preşedinte, Asociaţia Artiştilor Plastici Câmpia Turzii; Manole Ciui, preşedinte, Asociaţia Culturală “Filarmonia”, Turda; Geregely Csaba, Asociaţia Artiştilor Plastici Satu-Mare; Carmen Ştefănescu, secretar general, Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România.

Prezentările expozanţilor au fost urmărite cu interes de publicul prezent, iar între două reprize de artă plastică sau de prezentare de reviste culturale sau de tabere de creaţie a avut loc şi un miniprorgam artistic, realizat de către Denisa Perde şi Andrei Perde, cursanţi ai secţiei canto muzică populară, instruiţi de expert Ana Strâmturean, acompaniaţi de un grup din Taraful “Vatră de Dor” al Şcolii de Arte, dirijat de dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al şcolii. Menţionăm, că revistele de artă lansate cuacest

prilej au fost cele mai noi numere ale revistelor, ARTE, nr. 13, conţinând cronicile acţiunilor culturale ale Şcolii de Arte Cluj pe parcursul anului trecut şi “Catalogul Artelor”, dar şi “Caiete Silvane, revista Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj şi revista “Ecouri Plastice” editată de Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ion Românu” - Reşiţa.După încheierea acestor momente, întreaga asistenţă a fost invitată la mansarda instituţiei pentru a vizita şi cele trei noi săli inaugurate cu prilejul “Zilei Porţilor Deschise la Şcoala de Arte Cluj”: cele de grafică, pictură şi foto. Prilej nici că se poate mai potrivit pentru managerul instituţiei organizatoare, dl. Vasile Corpodeancare i-a felicitat pentru calitatea lucrărilor efectuate pe autorii lor: arhitectul Paul Moldovan, dirigintele de şantier Augustin Munteanu şi antreprenorul general Cosmin Feneşan. “Ziua Porţilor Deschise la Şcoala de Arte Cluj” s-a încheiat târziu, în noapte, la orele 22.00, întrunind satisfacţia tuturor – organizatori şi oaspeţi, deopotrivă. Dar şi o certitudine: anume că la Şcoala de Arte Cluj se face o muncă excelentă, urmând ca în scurt timp să fie definitivate şi celelalte generoase spaţii educaţionale sau de expunere ale instituţiei.

STAGIUNEA ARTISTICĂ

SPECTACOL DEDICAT ZILEI UNIRII PRINCIPATELOR

19 IANUARIE 2017

Ziua Unirii Principatelor, sărbătorită joi, printr-un spectacol folcloric de succes, la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca

Joi, 19 ianuarie Sala „Şantier” a Şcolii de Arte din Cluj-Napoca a fost arhiplină la

spectacolul de muzică şi joc popular dedicat Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, susţinut de către experţii şi cursanţii instituţiei. Aşa cum a subliniat, în deschidere prezentatorul spectacolului, Grigore Sâmboan: „Unirea Principatelor Române sau Mica Unire a reprezentat un moment important din istoria ţării, care a culminat cu alegerea ca domnitor a lui Al. Ioan Cuza. Acesta a fost de fapt şi primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român, definitivat la data de 1 Decembrie 1918, cu prilejul Marii Uniri de la Alba Iulia. De aceea, Unirea Principatelor este un eveniment de seamă pentru toţi românii, astfel că şi Şcoala de Arte Cluj doreşte să-l cinstească aşa cum se cuvine, mai ales că din acest an ziua de 24 ianuarie este şi sărbătoare naţională legală”.

Apoi, aşa cum prefigura prezentatorul a urmat un spectacol de zile mari, apreciat la unison de către public la aproape fiecare moment al său. Partea muzicală a spectacolului – înscris în cadrul „Anului 2017 – Anul cântului popular la Şcoala de Arte Cluj” – a fost susţinută de cursanţii claselor de canto muzică populară ai şcolii, după cum urmează: Marinela Bulz, Denisa Perde, Anca Stelea, Florin Breje, Adrian Răcăşan, Sebastian Roman, Vlăduţ Antal, Mircea Lazăr, Adriana Felea, Andrei Bonţe – din clasa expert Ana Strîmturean; Raluca Codori,

Daiana Maghiari, Alexandra Vereş, Adelina Vidrean, Paulina Estera Bodea – din clasa expert Denisa Bonţe; Maria Mihali, Ovidiu Fărcaş, Camelia Pânzar, Roxana Zanc, Nicuşor Butilcă, Denisa Pop, Oana Călugăr, Delia Spătar, Cătălin Muntean, Anamaria Siminiceanu – din clasa expert Claudiu Ciotleuş. Înainte de momentul muzical, vocal, dansatorii Ansamblului Folcloric „Vatră de Dor” al Şcolii, instruiţi de coregraful Viorel Dragomir au prezentat o suită de jocuri din Moldova. A urmat o salbă de cântece renumite – patriotice şi nu numai – aduse în scenă de cursanţii claselor de canto muzică populară mai sus numiţi, acompaniaţi de taraful „Vatră de Dor” sub conducerea muzicală a expertului Iancu Pop.

Astfel, au răsunat în sală cântece patriotice precum „Măi române, românaş!”, „Cântă cucu-n Bucovina” şi „Hai să-ntindem hora mare!” – dar şi altele provenind din repertoriul unor solişti consacraţi, din diverse zone etno-folclorice, locul de origine al cursanţilor şcolii, şi anume: Cluj, Ţara Moţilor, Câmpia Transilvaniei, Alba, Bihor, Sălaj, Bistriţa, Năsăud, Mureş, Maramureş, Sibiu şi Bucovina.

După spectacolul muzical a urmat o nouă repriză de joc popular, de calitate – o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei – prezentat de membrii Ansamblului Folcloric „Vatră de Dor”, în acompaniamentul tarafului şcolii. Nu putem încheia cronica evenimentului fără a menţiona şi numele membrilor tarafului „Vatră de Dor”, în componenţa căruia întâlnim excelenţi instrumentişti, precum: Vasile Chiorean – taragot, Petrică Pleşca – saxofon, Vasile Moldovan – vioară, Andrei Băbuţ – contrabas, Mihai Moroşan – ţambal, Cătălin Roată – acordeon şi Iancu Pop – braci.

65 66

STAGIUNEA ARTISTICĂIar la finalul sărbătorii de la Şcoala de

Arte Cluj, într-un entuziasm firesc pentru un asemenea moment înălţător, interpreţi şi public deopotrivă au format un cerc uriaş, mare cât Sala „Şantier”, dansând şi cântând în acordurile „Horei Unirii”.

„ŞCOALA DE ARTE ÎN CARTIER“, 23 FEBRUARIE CINEMA MĂRĂŞTI ŞI CINEMA DACIA, 2 MARTIE 2017

Două spectacole de excepţie, de Dragobete şi Mărţişor, ale Şcolii de Arte Cluj în cartierele Mărăşti şi Mănăştur!

Sub genericul „Şcoala de Arte în Cartier”, în cadrul ciclului de manifestări „Joia

Artelor”, prestigioasa instituţie culturală clujeană a susţinut, în 23 februarie şi 2 martie 2017, două remarcabile spectacole, totalizând sute de spectatori din cartierele Mărăşti şi Mănăştur, primul la Cinema „Mărăşti” şi cel de-al doilea la Cinema „Dacia”. În cartierul Mărăşti, spectacolul de muzică populară şi uşoară, intitulat „Cu drag, de Dragobete”, a coincis cu Dragobetele, ziua tradiţională a iubirii la români, iar cel de la Cinema „Dacia” Mănăştur, cu Mărţişorul. Ambele au conţinut câte un program de muzică uşoară şi populară – cel de la Mănăştur şi unul de dansuri – care au fost pregătite în zile întregi de repetiţii la cea de-a V-a ediţie a Taberei muzicale de iarnă din Albac. La Cinema „Mărăşti”, spectacolul a avut următoarele coordonate: a fost deschis de un grup de 26 de cursanţi ai claselor de canto muzică populară ale şcolii, care au interpretat,

individual şi în grup, renumite piese de iubire din folclorul nostru, multe vechi de sute de ani, acompaniaţi de Taraful „Vatră de Dor”, dirijat de expert Iancu Pop.

După programul folcloric – dens, excelent realizat din punct de vedere calitativ, aplaudat la scenă deschisă de locuitorii Mărăştiului – a urmat un alt program, cel al cursanţilor clasei de canto muzică uşoară, coordonaţi de expert Petrovici Tunde. Astfel, piese cunoscute – din repertoriul românesc şi internaţional – au fost aplaudate la scenă deschisă de spectatori. „Din anul 2011, sala de la Cinema Mărăşti a fost larg deschisă artiştilor de la Şcoala de Arte Cluj, atunci când sala „Şantier” a fost în renovare, astfel că multe evenimente ale şcolii au avut loc aici. Văzând şi spectacolul de astăzi, e limpede că

STAGIUNEA ARTISTICĂnivelul de pregătire a cursanţilor Şcolii de Arte Cluj a crescut simţitor, iar spectacolul „Cu drag, de Dragobete” mi s-a părut a fi chiar pe temă şi m-a impresionat, atât pe mine cât şi publicul prezent în sală”, ne-a declarat, după spectacol, dl. Solovăstru Ureche, administratorul Cinema „Mărăşti”.

Cât despre spectacolul de la Cinema „Dacia” Mănăştur, din 2 martie, acesta s-a bucurat de o prezenţă masivă din partea mănăşturenilor, conformă şi cu dimensiunile cartierului. Însă, spre deosebire de programul artistic din Mărăşti, cel din Mănăştur a început cu muzica uşoară, lăsând abia după aceea loc muzicii populare şi – în plus faţă de Mărăşti – jocurilor populare ale talentaţilor „dănţăuşi” ai Ansamblului Folcloric „Vatră de Dor”, coordonat de Viorel Dragomir. Un alt element suplimentar apărut în cadrul spectacolului din Mănăştur: re-debutul – după o destul de prelungită absenţă – a formaţiei „Napoca” a Şcolii de Arte Cluj, alcătuită din Bagameri Robert Eric (chitară), Vlad Vancea (chitară şi voce), Denisa Petruş (bas) şi Tobias Tonea (tobe). Cât despre numele interpreţilor şi experţilor care au asigurat momentele dedicate numeroşilor spectatori prezenţi la Cinema „Mărăşti” şi la „Dacia” Mănăştur – cu mici modificări în componenţa lor, între spectacole – le menţionăm în continuare: secţiunea muzică populară – Bianca Moca, Marinela Bulz, Anca Stelea, Arlesiana Agrijan, Denisa Perde, Ioana Mătieş, Andrei Bonţe, Adrian Răcăşan, Florin Breje, Cătălin Lazăr, Sebastian Roman – expert Ana Strîmturean; Vasile Milchiş, Darius Şumlea, Beniamin Tămaş, Denisa Fustos, Marius Bogdan – expert Felix Gălan; Denisa Boncean, Raluca Codori, Daiana Maghiari, Amalia Peteleu, Alexandra Vereş – expert Denisa Bonţe; Simona Bădulescu, Denisa Şaban, Ovidiu Fărcaş, Anamaria Siminiceanu, Roxana Zanc, Dana Secheli – expert Claudiu Ciotleuş. Spectacolul de muzică uşoară a fost susţinut de următorii cursanţi: Paula Lăpuşte, Maria Suciu, Daiana Bogza, Ioana Popa, Gheorghe Nechiti, Maria Copaciu, Carmen Azoiţei, Liana Şuteu, Mihai Ursu, Timea Piper, Corina Mureşan, Horaţiu Haiduc, Székely Márta, Lavinia Adam, Alexandra Oltean – experţi Petrovici Tunde şi Marina Simionescu. Spectacolele de muzică

uşoară şi populară au fost acompaniate de formaţia „Recovered” – coordonată muzical de Rareş Suciu şi de taraful „Vatră de Dor” condus de Iancu Pop. Ambele spectacole au fost prezentate de actorul Petre Băcioiu.

După încheierea spectacolului de la Cinema „Dacia” Mănăştur, am intervievat câţiva spectatori cu privire la calitatea spectacolului, iar aceştia ne-au mărturisit următoarele: „Totul mi-a plăcut – şi muzica uşoară şi cea populară, iar tinerii dumneavoastră sunt cu adevărat talentaţi. Iar dacă mai organizaţi spectacole aici, în Mănăştur, fiţi siguri că vom fi din nou printre spectatori” (Monica Stupar, 64 ani). Un alt mănăşturean, Ilie Marian (70 ani), ne-a declarat: „Frumos! Mi-au plăcut mult jocurile de pe Câmpia Transilvaniei, dar mi-au plăcut şi cântecele de muzică populară, pentru că folclorul mă interesează cel mai mult! Oricum, spectacolul a fost foarte frumos şi sper să mai aveţi posibilitatea să veniţi la noi în cartier să vă admirăm”!

Apariţie în Cotidianul Făclia

67 68

STAGIUNEA ARTISTICĂ

SPECTACOL DE DRAGOBETE GHERLA - 23 FEBRUARIE 2017

De câţiva ani, marcarea sărbătorii de Dragobete a devenit obişnuită în viaţa

culturală a municipiului Gherla. Evenimentul nu putea lipsi nici în această perioadă de pe afişul manifestărilor artistice din localitate. Spectacolul „De-ar veni primăvara” a fost organizat de Casa Municipală de Cultură Gherla şi Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca în parteneriat cu Primăria Municipiului Gherla. De fapt, a fost vorba de un concert susţinut de membrii secţiei externe Gherla ai cursului canto popular condus de cunoscutul interpret de muzică populară Ioan Dordoi. Cu această ocazie, au evoluat pe scena Casei Municipale de Cultură cursanţii Petru Ţentian, Paula Avrămuţ, Lidia Moholea, Ovidiu Varian, Lorena Fingerhut, Delia Iuşan, Maria Leuca, Gheorghe Puian, Mihai Rusu şi Dan Fodor, ultimii doi urmând deja cursurile anului III. A acompaniat taraful condus de Emil Mihai, corepetitorul cursurilor de canto popular din Dej şi Gherla, organizate de Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda”.

Reprezentaţia a debutat cu piese instrumentale interpretate de cei şase membri ai tarafului „Ardealul” dirijat de Emil Mihai, unde a cântat şi micuţa Larisa Gurzău, în vârstă de 10 ani. Au urmat dansatorii grupei mici a Ansamblului „Ardealul” de pe lângă Casa Municipală de Cultură Gherla îndrumaţi de Ioan Miheştean. Talentaţii dansatori au prezentat publicului două jocuri, fiind aplaudaţi de cei peste 200 de spectatori, majoritatea părinţii şi bunicii copiilor. A fost o veritabilă trecere în revistă a valorilor folclorului tradiţional din zona noastră.Elevii secţiei externe Gherla a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” vor susţine următorul

spectacol cu prilejul sărbătorilor de Paşti, de la jumătatea lunii aprilie. Din program nu vor lipsi frumoasele pricesne interpretate de cei 13 cursanţi ai şcolii.

SZ.Cs.Apărut în Cotidianul Făclia

SPECTACOL DE ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI, EDIŢIA A VIII-A

23 MARTIE 2017

Spectacole de ţinută la Şcoala Populară de Arte Cluj, cu prilejul „Zilei Mondiale a Teatrului”

Joi, 23 martie, 2017, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a sărbătorit, în

Sala „Şantier” a instituţiei, „Ziua Mondială a Teatrului” prin trei minispectacole susţinute de trupa de teatru „Pavlov 25” a instituţiei, trupa de teatru a secţiei externe Dej a Şcolii de Arte Cluj şi clasa de actorie de la Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj.

Seara a fost deschisă cu două miniscenete ale trupei „Pavlov 25 ”: „Nu-i pentru cine se pregăteşte” – de Petre Băcioiu, în interpretarea dezinvoltă a cursanţilor anului I Francesca Tighinean şi Attila Mărginean şi „Un băiat şi o fată” - de Attila Mărginean, în interpretarea Andreei Radu şi a lui Attila Mărginean. În continuare, au urmat şapte monologuri, interpretate de cursanţii: Mariana Andreşan, cu o adaptare după piesa „Vizita bătrânei doamne” – de Friedrich Dűrrenmatt, Simina Barna – cu un text de Petre Băcioiu, Ana Gocan – cu un text personal, Evelyn Hutton – cu un text scris de Vladimir Helmis, Tudor Pojar – cu un text de Petre Băcioiu, Francesca Tighinean - cu un text de Penelope Douglas şi Mărginean Attila – cu un text personal. La aceste momente au impresionat mai ales interpretarea plină de temperament şi energie a Marianei Andreşan, o cursantă aflată la vârsta „50 plus”, dar şi cea a foarte tinerei Francesca Tighinean, care se anunţă de pe acum o mare speranţă, deşi se află doar în anul I a clasei de actorie a expertului Petre Băcioiu.

Al doilea moment teatral al serii a fost oferit

STAGIUNEA ARTISTICĂde trupa de teatru a secţiei externe Dej a Şcolii de Arte Cluj, coordonată de expert Mariana Reman. Cu acest prilej a fost prezentată piesa „Ţara lui Papură-Împărat”, o parodie regizată de Valentin Cotiga, după basmul „Sânziana şi Pepelea” al lui Vasile Alecsandri, în care cele şapte personaje se mişcă într-un univers actual – cu expresii de bon-ton, deja consacrate, gen „succesuri” – iar momentul a constituit un minunat prilej pentru cel care a adaptat piesa lui Alecsandri să descrie în tuşe groase defectele societăţii actuale, „grefate” peste cele ale societăţii de la mijlocul secolului al XIX-lea. Au interpretat, cu real talent şi dăruire următorii tineri cursanţi: Alin Demian – Papură-Împărat, Denisa Bote – Sânziana, Filofteia Moldovan – Muma Pădurii şi Zâna Lacului, Luiza Peter – Doica prinţesei Sânziana, David Miheştean – Păcală şi Pepelea, Cătălin Frenţiu – Tândală şi Zmeul, Cristi Câmpean – Povestitorul şi Solul Împăratului.

Cea de-a treia reprezentaţie a serii teatrale de la Şcoala de Arte Cluj, le-a aparţinut tinerilor artişti din clasa a XI-a B de la Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” din Cluj, cu piesa „Casa Bernardei Alba”, de Federico Garcia Lorca. Dramă a satului spaniol, piesa descrie o lume tradiţională, închistată în reguli rigide şi tabuuri. Dar, se pare că oamenii din orice sat de oriunde în lume sunt conservatori ai tradiţiilor, chiar şi atunci când tradiţiile distrug indivizii. Iar evadarea celor cinci fiice ale Bernardei Alba – o femeie aspră şi rigidă, total neînduplecată

- se poate face doar în dans, vis, artă, nebunie sau moarte, aşa cum se întâmplă şi cu una din fiicele sale. Au interpretat excelent, făcând roluri memorabile următorii actori amatori: Boar Georgiana – Magdalena, Boşca Patricia – Amelia, Dobocan Antonia – Martirio, Frandeş Alina – Bernarda, Mestic Nicoleta – Angustias, Pastor Roxana – Maria Josefa, Porcilă Marian – Pepe Romano, Sărăcuţ Sara – La Poncia, Topan Sebastian – Omul cu dantele, Varadi Raluca – Adela. Pregătirea muzicală i-a aparţinut prof. dr. Sorina Gaşpar, coregrafia lui Răzvan Boar, balerin la Opera Română Cluj-Napoca iar coordonarea artistică şi scenică prof. dr. Laura Corpodean. Evenimentul, în sine, care a durat circa două ore, a fost prezentat de către actorul Petre Băcioiu, expertul secţiei de actorie şi retorică al Şcolii de Arte Cluj.

La finalul evenimentului managerul instituţiei organizatoare, dl. Vasile Corpodean, a mărturisit spectatorilor, care au umplut până la refuz sala: „Sunt fericit că am reuşit să continuăm acest proiect şi că v-aţi simţit bine la aceste reprezentaţii. Astăzi aţi văzut două din cele trei instituţii-şcoală din judeţ care se ocupă de arta teatrală – Şcoala de Artă Cluj, cu secţiile Cluj şi Dej şi Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian Stroia” - mai puţin cea de-a treia, Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai”. În continuare a luat cuvântul d-na Mariana Pintilie, directorul Liceului de Coregrafie, care a făcut un emoţionant apel către tinerii din Cluj-Napoca să se înscrie la acest liceu la care – fiind vorba de teatru - nu mai puţin de 100 de elevi învaţă la această oră arta actoriei. Apoi le-a mulţumit actorilor şi profesorilor implicaţi în realizarea spectacolului „Casa Bernardei Alba”, arătând că are un motiv în plus de satisfacţie pentru că înainte de a prelua

69 70

STAGIUNEA ARTISTICĂconducerea liceului le-a fost dirigintă, în clasa a IX-a, celor care au performat joiseară pe scena Şcolii de Arte Cluj. Evenimentul a luat sfârşit abia după ce – în aplauzele generale – managerul Vasile Corpodean a înmânat reprezentanţilor celor trei trupe diplome de participare.

„JOIA ARTELOR“ - „SPECTACOL DE ZIUA INTERNAŢIONALĂ A

DANSULUI“ - DANS ŞI MUZICĂ POPULARĂ - 27 APRILIE 2017

Două evenimente artistice la Şcoala de Arte Cluj: Sărbătoarea Zilei Internaţionale a Dansului şi spectacol de muzică populară”

Joi, 27 aprilie, Sala „Şantier” a Şcolii de Arte Cluj a găzduit, în cadrul proiectului

„Joia Artelor”, două reuşite spectacole: unul de coregrafie, organizat cu ocazia Zilei Internaţionale a Dansului, la care au participat clasele de dans clasic, dans modern şi dans contemporan ale şcolii şi altul de muzică populară, „Faine-s horile la noi”, ediţia a IV-a. Primul spectacol a reprezentat sărbătorirea, în avans, a Zilei Internaţionale a Dansului, care se celebrează în întreaga lume la data de 29 aprilie, instituită în 1982, la iniţiativa UNESCO, pentru a marca naşterea fondatorului baletului modern, Jean Georges Noverre (1727-1810).

Astfel, cursantele coordonate de expertul coregraf Melinda Moga au prezentat momente coregrafice dovedind mult talent şi sensibilitate. Au evoluat: Rodica Rodina – tehnici dans contemporan an 1, cu un dans chinezesc stilizat; Miriam Sopon – dans clasic an 5, cu „Seguidilla”; Bardoczi Irina, Alexandrina Nechita, Raluca Rodina, Medeea Rus şi Andreea State, clasa dans contemporan, anul 2 – cu „Tango”; Andreea Maier – instructor coregraf dans modern an 2 – „Coşmar”; Darlaci Laura, Dinistrianu Aida şi Mărincaş Antonia – dans contemporan an 1, cu „Feeling Good”; Medeea Rus – dans contemporan an 2, cu un solo contemporan; Miriam Sopon – dans clasic an 5 – variaţia Niykyei din actul I al baletului „Bayadera” de Minkus. Am menţionat-o la sfârşit, nu întâmplător, pe Iulia Pop Mărginean – „at last but no least”- instructor-coregraf la secţia de dans modern an 2. Aceasta a uimit ca obicei sala prin stilul său original, vulcanic şi expresiv, interpretând două dansuri - „Revolta” şi un solo modern - care au smuls ropote de aplauze. Referitor de spectacolul de dans, în ansamblu, acesta a constituit o reuşită deplină. Aşadar, felicitări d-nei expert Melinda Moga pentru efortul susţinut şi seriozitatea cu care creşte talente, în serie, imprimându-le acestora personalitatea şi stilul său creativ!

Al doilea spectacol, cel de muzică populară, „Faine-s horile la noi”, ediţia a IV-a, a reprezentat producţia clasei de canto muzică populară a expertului Claudiu Ciotleuş. În programul folcloric, armonios pregătit au evoluat, cu piese individuale sau de grup, următorii cursanţi: Oana Călugăr, Sebastian Sita, Alina Lung, Mădălina Maier, Denisa Şaban, Anamaria Siminiceanu, Codruţa Tomuş, Mădălina Cioban, Loredana Bica, Dana Secheli, Cătălin Muntean, Ovidiu Fărcaş, Rareş Istici, Nicuşor Butilcă,

STAGIUNEA ARTISTICĂRareş Checicheş, Simona Bădulescu, Delia Spătar, Darius Olah. După evoluţia cursanţilor clasei expertului Claudiu Ciotleuş a urmat cea a invitatei speciale a serii, Oana Bozga Pintea o interpretă - conform propriei mărturisiri, formată la Satu Mare, consacrată la Cluj-Napoca, locul naşterii sale şi stabilită actualmente la Alba-Iulia - care a păşit de ceva vreme pe treptele consacrării. Aceasta a delectat spectatorii câteva cântece interpretate cu vocea sa puternică şi totuşi, plină de inflexiuni, în ciuda faptului că este mignonă, confirmând caracterizarea făcută de prezentatorul spectacolului, Petre Băcioiu, şi anume că „estenţele tari se păstrează în recipiente mici”. Apoi, s-a adresat cursanţilor, aflaţi pe scenă, alături de ea: „Mă bucur că sunt în recital la o sărbătoare ca a voastră şi vreau să vă sfătuiesc să cântaţi întotdeauna ce simţiti – fie că-s piese triste sau vesele –fiindcă numai atunci veţi voi înşivă şi vă va fi mai uşor să urcaţi. În rest, costumul popular să fie pentru voi sfânt, aşa cum a fost pentru părinţii şi bunicii noştri”. Spectacolul folcloric a fost acompaniat, cu acelaşi recunoscut profesionalism de Taraful „Vatră de Dor” al Şcolii de Arte Cluj, coordonat de expert Iancu Pop. Reamintim că spectacolul din 27 aprilie, ca şi celelalte ale instuţiei din acest an, a fost organizat sub genericul „Anul 2017 – Anul Cântului Popular la Şcoala de Arte Cluj”.

ZILELE ŞCOLII DE ARTE „ION ROMÂNU“, REŞIŢA - 24 MAI 2017

Şcoala de Arte Cluj, în spectacol, la Zilele Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa!

Miercuri 24 mai, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj a fost

prezentă în splendida sală a Teatrului de Vest din Reşiţa, cu un adevărat „desant” artistic. ”Zilele Şcolii Populare de Arte” Reşiţa, aflate la a XXIV-a ediţie au cuprins un consistent program muzical-coregrafic, oferit de gazde şi de oaspeţii lor clujeni, intitulat generic „Ritmuri”. Prima parte a spectacolului le-a aparţinut clujenilor de la Şcoala de Arte Cluj şi a debutat cu o „repriză” de dans contemporan, „Coşmar, ”al Andreei Maier – instruită de expert Melinda Moga, o excelentă transpunere în dans a angoaselor şi frământărilor lumii de astăzi. Tot ea va mai avea o intervenţie, mai târziu, aplaudată, cu un alt dans modern, „Dualitate”.

Au continuat soliştii Ilinca Ghiroiaş, Szekely Marta, Mihai Ursu şi Lavinia Adam, cu toţi cursanţi ai clasei de canto muzică uşoară, instruiţi de expert Petrovici Tünde, acompaniaţi de Formaţia „Recovered”, coordonată de Rareş Suciu. Astfel, prestaţia tinerilor solişti – căliţi cu toţii în diverse concursuri naţionale ale genului şi laureaţi cu diverse premii - a fost aplaudată

71 72

STAGIUNEA ARTISTICĂla scenă deschisă de către entuziaştii spectatori reşiţeni, iar publicul a avut ocazia să cânte, alături de solişti, piese din repertoriul unor solişti şi formaţii străine sau autohtone, precum: Prince, Sam Smith, Aerosmith, Dixie Chicks, Alannah Milrd, Bosquito, Rafael sau Sanda Ladoşi. A doua parte a spectacolului a cuprins mai multe piese muzicale vocale şi instrumentale, de muzică uşoară sau folk, interpretate de tinerii cursanţi ai Şcolii de Arte şi Meserii „Ion Românu” din Reşiţa, din rândul cărora îi menţionăm pe Raluca Secu, Bianca Milezan, Elvis Trăilescu, Patricia Voicu, Anamaria Mustaţă – membrii formaţiei vocal-instrumentale „Strings”, Edith Eveline, Marian Giorgia, Ştefan Minică, Ristina Răduţ, Răzvan Borobar, instruiţi de profesorii Marius Dobre (cel care a şi prezentat evenimentul), prof. Dumitru Boru şi prof. Anişoara Meilă.

La final, managerul Şcolii de Arte Reşiţa, d-na Mariana Dănescu a oferit un „Înscris de onoare” d-lui Vákár István, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, ”în semn de recunoştere şi preţuire pentru contribuţia domniei sale la promovarea imaginii şcolilor de arte” şi o diplomă de onoare Şcolii de Arte Cluj, managerului Vasile Corpodean „pentru participarea la cea de-a XXIV-a ediţie a Zilelor Şcolii de Arte Reşiţa”. „În speranţa că colaborarea noastră cu Şcoala de Arte din Cluj va continua de acum înainte mulţi ani, suntem alături de ei şi ei vor fi în continuare alături de noi şi aş vrea încă o dată să vă mulţumesc pentru că aţi fost aici”, a afirmat d-na Mariana Dănescu. „Pentru cele două şcoli de arte este un minijubileu – a V-a întâlnire între noi. Este cel mai prestigios şi longeviv parteneriat pe care-l avem cu o şcoală de arte şi vreau să vă mulţumesc pentru această onoare pe care ne-o faceţi, pentru că în fiecare an experţii şi cursanţii noştri au ocazia să se întâlnească şi să schimbe impresii asupra

a ceea ce face fiecare. Îi mulţumesc de asemenea d-lui vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj , Vákár István care ne-a onorat acest mini-jubileu, domnia sa fiind cel mai bun prieten al Şcolii de Arte Cluj, iar cei care ne-au vizitat au putut vedea cum arată la această oră clădirea instituţiei noastre, lucru ce i se datorează d-lui vicepreşedinte Vákár şi Consiliului Judeţean Cluj. Le mulţumesc colegilor de la Reşiţa, le mulţumesc şi colegilor de la Cluj, cu care am venit – şi sper să continuăm”, a declarat, la rândul său, dl. Vasile Corpodean, managerul Şcolii de Arte Cluj. La final, mulţumind gazdelor pentru organizarea de excepţie a evenimentului, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, dl. Vákár István a făcut o pledoarie călduroasă pentru cultură: „Le mulţumesc celor două şcoli ale Consiliilor Judeţene Cluj şi Caraş-Severin că au ajuns la cea de-a V-a colaborare a lor. Îi aştept cu drag în „cetatea” Clujului şi mă bucur că promovăm împreună cultura. Asta, pentru că aceasta este cel mai important lucru pe care-l avem la ora aceasta – şi pe care nu ne-o poate lua nimeni! Să avem încredere în cultură cu toţii – dumneavoastră, cei din sală, profesori, cursanţi şi noi, membri ai consiliilor judeţene”!

O PERSONALITATE: ELVIRA GAVRIŞ, LA 70 DE ANI

ÎN SPIRITUL ŞEZĂTORILOR DE ALTĂDATĂ CENTRUL

INFO-TURISTIC CĂŞEIU11 FEBRUARIE 2017

„Când vii bade-n şezătoare/ Nu sta la uşă-n picioare/ Uită-te-n casă

de-a rândul/ Şi te-aşază und ţi-i gândul” – cu această urare ne-au primit gazdele din Rugăşeşti la manifestarea de suflet pe care au găzduit-o la sfârşitul săptămânii trecute. Parcă şi timpul a ţinut cu noi, un peisaj deosebit de frumos, de autentică iarnă, ne-a aşteptat până la intrarea în Căminul cultural din localitatea aparţinând comunei Căşeiu. Aici, în organizarea Primăriei comunei Căşeiu, a Centrului Turistic Căşeiu şi a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj a avut loc „Şezătoarea populară ca în vremurile de altădată”, manifestare culturală de tradiţie, onorată şi în acest an de o asistenţă numeroasă, în frunte cu directorul adjunct al Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, dl Marius Moldovan. Pe lângă acesta, în deschiderea manifestării au mai luat cuvântul viceprimarul comunei Căşeiu, Adrian Pura, şi directorul Şcolii Gimnaziale Căşeiu, prof. Cristian Groşan. La eveniment au participat membrii secţiilor de cusut-ţesut din localitate, dar şi din alte centre tradiţionale, unde este practicat acest vechi meşteşug popular, cum sunt Bedeciu şi Răchiţele, dar au participat şi specialişti din municipiul Cluj-Napoca. Nu mai puţin de 60 de cursanţi s-au adunat la Rugăşeşti, o cifră record, printre ei aflându-se şi mulţi copii. Toţi cei care ne-am deplasat în weekend-ul trecut la Rugăşeşti am retrăit frumoasele amintiri din vremurile de altădată, când pe toată durata iernii, seară de seară, eram alături de harnicele femei de la sate, la a aceste şezători – evenimente de mare valoare folclorică. Aşa s-a petrecut şi

în satul Rugăşeşti, unde sala mare a Căminului Cultural, modernizat nu de mult prin grija Primăriei, a fost arhiplină. Acolo s-au aflat femei din centrele menţionate anterior, gazde fiind de această dată membrii cursului de cusut-ţesut din comuna Căşeiu, curs condus, de doi ani, de doamna Elvira Gavriş, membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu, una dintre cele mai bune specialiste în domeniu din România. Cei care am petrecut câteva ore în mijlocul acestor meseriaşi de înaltă clasă am avut ce învăţa. Pe lângă îndemânare şi profesionalism, am avut ocazia să cunoaştem valori ale artei populare din această zonă, dar şi din alte părţi ale judeţului Cluj. O adevărată demonstraţie de meşteşuguri populare de altădată, revigorate şi promovate de cursanţii din Căşeiu, Bedeciu, Răchiţele şi Cluj-Napoca. Şi, ca atmosfera să fie mai plăcută şi mai destinsă, acestor femei harnice şi ambiţioase li s-au alăturat la evenimentul de la Rugăşeşti şi cursanţii secţiei canto popular Dej a Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj. Au cântat, printre alţii, Cristina Peter, Vasile Milchiş şi Ţentian Petru, acompaniaţi de taraful condus de Emil Mihai din Gherla. Nu au lipsit nici jocurile tradiţionale din zona Someşului, adică tot ceea ce este legat de o şezătoare populară veritabilă, aşa cum numai la ţară mai vedem în zilele noastre.

Am plecat de la Rugăşeşti cu amintiri dintre cele mai plăcute şi cu toţii ne-am dat întâlnire anul viitor, tot în cadrul unei şezători populare, ca în vremurile de altădată. De astă dată, ne-au invitat cursanţii din Răchiţele.

SZEKELY CsabaApariţie în Cotidianul Făclia

73 74

O PERSONALITATE: ELVIRA GAVRIŞ, LA 70 DE ANI

ELVIRA GAVRIŞ SAU RENAŞTEREA CUSUTULUI ŞI A ŢESUTULUI

Elvira Gavriş sau renaşterea ţesutului şi cusutului: “Tot mai multă lume se întoarce la tradiţie”!

Cursantă: “Eu aici, cu d-na Gavriş caut autenticul vechi”

Elvira Gavriş. O femeie nu foarte înaltă, dar cu o voinţă de fier, originară din

Munţii Apuseni, locul de unde şi-a deprins în ani de trudă şi exerciţiu măiestria în cusut şi ţesut. A fost onorată, în anul 2005, cu titlul de Academician al Artelor Tradiţionale de către renumitul istoric al culturii şi sociolog Corneliu Bucur, fostul director al Muzeului ASTRA - Sibiu. La Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda” din Cluj-Napoca doamna Elvira Gavriş predă cursul de cusut-ţesut din anul 2008, când l-a deschis, pentru început la secţia exterioară Bedeciu, extinzându-l apoi şi la Cluj. Tot ea a confecţionat şi patru rânduri de costume populare, autentice, pentru Ansamblul folcoric “Vatră de Dor” al instituţiei. Vorbind de Bedeciu, acolo a predat patru ani la rând, la peste cincizeci de femei din zonă, însă actualmente mai are doar patru cursante acolo – asta pentru că “grosul” a trecut deja prin mâinile ei. “Mai primesc acasă, la Huedin, pe câte una care n-a fost până acum la curs – deci pot spun că mi-am îndeplinit misiunea în partea aceasta de judeţ şi ţară. Dar mai am de lucru în alte părţi, fiindcă tot mai multă lume se întoarce la tradiţie”, mărturiseşte meşterul. Iar prezenţa în perioada 3-8 aprilie a celor treizeci şi cinci de doamne la cursul gratuit de ţesut-cusut al Şcolii de Arte confirmă vorbele sale. Aflăm că participantele au meseriile cele mai diferite: de la mămici aflate în concediu maternal, femei de afaceri, reflexo-terapeute, maseuze, educatoare şi până la inginere sau doctoriţe. “Eu sunt medic ortoped pediatru, la Cluj-Napoca şi sunt începătoare în domeniu. Pe lângă faptul că îmi fac şi “mâna chirurgicală” învăţ toate tipurile de cusături tradiţionale. Mi-ar plăcea mult să urmez mai departe şi cursul doamnei Gavriş dar mă căsătoresc în curând şi nu ştiu dacă voi putea continua în mod organizat această minunată

îndeletnicire”, ne-a declarat dr. Maria Moga. La rândul său, d-na Livia Ardelean, arhivist de profesie mărturiseşte că este pasionată de refacerea portului popular autentic şi doreşte efectiv să înveţe cusăturile tradiţionale vechi, aşa cum le-a găsit în arhivele şi pozele pe care le-a studiat: “Vreau să vă avertizez că după 1914, după Primul Război Mondial portul s-a transformat foarte tare şi a început să capete forma de astăzi. De aceea, aici la d-na Gavriş caut autenticul vechi”.

“Copil fiind am refuzat păpuşa pentru o trusă de cusut”

Cu câteva zile în urmă am participat la unul din cursurile bilunare ale doamnei Elvira Gavriş pe care aceasta îl ţine la secţia externă cusut-ţesut Rugăşeşti-Căşeiu. Emulaţia creată în zonă după deschiderea cursului, anul trecut, este extraordinară. “Am 25 de cursante în anul I şi II, cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani, din Rugăşeşti, Căşeiu, Ocna Dejului, Dej, Cuzdrioara, Gherla. Am încercat să învăţăm punctele de cusătură specifice zonei – şi nu numai. Aici am observant că se lucrează cu punctul numit “păşituri” sau “cusătura peste fir” adică nu se încrucişează firele, fiind cusute alăturat. Am încercat cu anul II să definitivăm costumul popular pe care fiecare cursantă va trebui să-l prezinte în cadrul sesiunii de examen. În paralel cu asta pregătim costume populare specifice zonei – bărbăteşti, femeieşti - pe care să le donăm Şcolii de Arte. Încercăm să respectăm culorile vii pe care le-am întâlnit în cămăşile expuse în cadrul Centrului şi croiul specific zonei. Nu în multe părţi îl întâlnim”… Unadintre cursante, d-na Camelia Puşcaşu, educatoare în învăţământul preşcolar, bună cunoscătoare a artei populare ne relatează o povestire emoţionantă din copilăria sa, legată de vechea sa pasiune pentru cusut, care iată, îi

O PERSONALITATE: ELVIRA GAVRIŞ, LA 70 DE ANI

dă în sfţrşit ocazia să obţină o diplomă de meşter popular: “Aveam şase ani şi m-a luat mama la Cluj ca să-mi cumpere o păpuşă, însă când am văzut în vitrină un set de cusături am insistat să-l am în locul păpuşii. Şi acum mai păstrez setul respectiv, cu religiozitate”. Referindu-se la cursul d-nei Gavriş, pentru Camelia Puşcaşu acesta înseamnă şi diminuarea suferinţelor sufleteşti,pentru că şi-a pierdut soţul în urmă cu cincisprezece ani, dar şi dorinţa ca lucrările sale să rămână peste ani… Vorbim în continuare cu d-na Daniela Buda, profesoară de engleză, care ne declară, la rândul său: “Anul trecut am avut o tentativă de-a veni la curs, dar am ratat înscrierea, aşa că am făcut-o acum. Vreau să aflu cât mai multe despre cusut-ţesut dar şi cum se croieşte şi aşa mai departe. Bunicii mei sunt dinspre Lăpuş şi de la ei am moştenit multe lucruri care ţin de portul popular şi vreau să reconstitui o parte din maniera în care erau confecţionate lucrurile şi vreau să nu piară modelele şi modul de a transmite tradiţiile. Eu lucrez cu copiii, începând de la clasa pregătitoare, până la a VIII-a şi am remarcat că aceştia sunt din ce în ce mai interesaţi de tradiţii. După ce absolv cursul am să răspândesc la rândul meu – în familie, comunitate şi şcoală ceea ce am învăţat de la d-na Gavriş.”

Cu avionul, de la Bucureşti, special pentru cursul de la Răchiţele

D-na Lucia Brad este o cursantă cu totul atipică în rândul celor paisprezece, de la secţia externă cusut-ţesut Răchiţele, comuna Mărgău. Ea nu vine la ore din localităţile din zonă - ci tocmai de la…Bucureşti. Şi, de cele mai multe ori ia avionul până la Cluj-Napoca. S-a născut în Mărgău, în 1973 într-o familie cu trei copii şi la vârsta de 8 ani s-a mutat în Capitală împreună cu toată familia. A lucrat aproape 20 de ani ca proiectant şi şef de creaţie în industria textilă şi, o perioadă mai scurtă în domeniul bancar. Are două fiice, de 10 respectiv 13 ani. Îmi povesteşte, cu prilejul unei nou popas al său, la Răchiţele, cum a început povestea ei cu şi despre arta populară. ”Am crescut într-o casă unde practicarea meşteşugurilor nu a lipsit. De mică o vedeam pe mama ţesând, cosând, tricotând sau croşetând. Însă apropierea de acest domeniu fabulos s-a petrecut în vara anului 2008, la Mărgău. Şi a început cu Cămaşa cu Şire! Acest model vechi de cămaşă s-a purtat în Mărgău până prin anii ’40, a secolului XX. Bunicile mele au purtat acest tip de cămaşă, însă mama mea nu. Şi nici nu a păstrat vreo cămaşă, aşa încât eu nu văzusem niciuna, până în 2008. Auzeam poveşti despre această cămaşă însă am văzut “live” una abia în 2008, cand am avut şi marea fericire să primesc una cadou. Am fost fascinată de ea, instantaneu. Am sucit-o pe toate părţile, am studiat-o şi mi-am spus că este cea mai frumoasă cămaşă populară văzută până atunci. Este vorba de cămaşa albastră, cu care am multe poze. Am luat-o cu mine la Bucureşti şi am păstrat-o cu mare grijă. Atunci am început să cos”. Mărturiseşte că a fost cuprinsă de un entuziasm de nedescris când a aflat că Şcoala de Arte Cluj deschide o secţie externă la Răchiţele, prin d-na Elvira Gavriş, ca să le înveţe pe femeile din zonă să creeze sau să restureze acest gen de cămaşă. Continuă d-na Brad: ”Unele, chiar dacă le-am luat într-o stare precară, am reuşit să le recondiţionez. Chiar dacă am în colecţie 5 cămaşi cu şire, mi-am tot spus că trebuie să cos şi eu o astfel de cămaşă. O consider o “datorie” faţa de cei ce vin după mine. Aşa cum ştiţi, trăim vremuri în care timpul este extrem de puţin, pentru orice. Aşa se face că am tot amânat acest proiect de suflet”, explică dânsa

75 76

ARTICOLE DE PRESĂ DESPRE ŞCOALA DE ARTE „TUDOR JARDA“…Mărturiseşte că, sigur, nu e uşor să “dai fuga” de la Bucureşti la Cluj, însă o face de câte ori poate, cu mare plăcere, iar cămaşa sa cu şire este în lucru, la fel ca şi şorţul care o completează. Adaugă, zâmbind, în încheirea discuţei noastre: “Sunt convinsă că în vară vor fi şi alte fete şi femei care vor dori să urmeze acest curs. Este un proiect frumos pentru care felicit Şcoala de Artă din Cluj. Vă spun clar că Şcoala din Bucureşti nu are aşa ceva”!

Apariţie în Cotidianul Făclia

„S-A ÎNCHEIAT PRIMA ETAPĂ A PROIECTULUI CU FINANŢARE EUROPEANĂ CITIZEN BAND“

COTIDIANUL FĂCLIA, 6 MAI 2017

S-a încheiat prima etapă a proiectului cu finanţare europeană „Citizen Band”

În perioada 25 aprilie – 2 mai 2017 s-a desfăşurat în Franţa, la Gannat, prima

etapă a proiectului „Citizen Band” din cadrul programului european Erasmus+, conceput de Asociaţia Internaţională „Cultures du Monde”, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, instituţie de cultură aflată în subordinea forului administrativ judeţean clujean. Astfel, un grup de 14 tineri clujeni de la Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” şi de la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduţă” Cluj-Napoca, instituţii partenere în derularea proiectului, însoţiţi de profesorii lor coordonatori, au desfăşurat mai multe activităţi specifice acestui

proiect, împreună cu un grup similar de tinerii francezi din Gannat. Cele mai multe activităţi s-au desfăşurat la Maison du Folklore din Gannat, unde tinerii români şi francezi au locuit împreună, pe tot parcursul săptămânii. Atât aici, cât şi la Şcoala Gimnazială de Muzică, a fost pregătit cu minuţiozitate un repertoriu comun pentru marele spectacol folcloric „Citizen Band”, care a constat în interpretarea unor piese folclorice instrumentale româneşti şi franţuzeşti.Spectacolul „Citizen Band” a început cu pantomimă, după o regie bine stabilită. Românii au ajuns în Franţa, însă li se strică autobuzul chiar în Gannat. Ei se întâlnesc cu un tânăr francez care, după ce află ce li s-a întâmplat şi faptul că sunt muzicieni români, îi invită la Maison du Folklore pentru a cânta împreună.

A urmat, apoi, înlănţuirea cursivă a tuturor momentelor muzicale, alternând repertoriile folclorului tradiţional ale celor două ţări. În cadrul proiectului a avut loc şi o întâlnire deosebit de interesantă şi atractivă prin conţinutul ei interactiv cu doamna Anne Gaelle Morice, reprezentanta Europe Direct Auier, care a propus grupurilor activităţi constând în chestionare despre Uniunea Europeană şi, la sfârşit, un joc de cultură generală care viza ţările membre ale Uniunii Europene. Ultima zi de şedere la Gannat a oferit tuturor participanţilor ocazia de a vizita oraşul vechi Charroux şi Castelul Rochefort, construit între anii 1150 şi 1250.

Deviza ,,Unitate în diversitate” s-a înfăptuit pe deplin. Tinerii au fost cazaţi împreună, au petrecut timpul împreună, au cântat şi au legat prietenii, urmând ca cea de-a doua etapă a proiectului „Citizen Band” să se desfăşoare în România, la Cluj-Napoca şi Gilău, în perioada 23-30 octombrie 2017. Proiectul cu finanţare

ARTICOLE DE PRESĂ DESPRE ŞCOALA DE ARTE „TUDOR JARDA“externă nerambursabilă are ca principal obiectiv consolidarea procesului de cooperare între România şi Franţa, întărirea legăturilor în plan cultural între cele două părţi, promovarea cetăţeniei active a tinerilor, dezvoltarea solidarităţii, precum şi creşterea gradului de interes pentru noile dimensiuni culturale europene.

Apariţie în Cotidianul Făclia

ŞCOALA DE ARTE SE MUTĂ ÎN SEDIU MODERN

- COTIDIANUL FĂCLIA - 15 FEBRUARIE 2017

Şcola Populară de Arte ,,Tudor Jarda” va beneficia în curând de un nou sediu,

situat pe strada Fabricii de zahăr. Imobilul a aparţinut Liceului Tehnologic Special „Samus” Cluj-Napoca, însă în 2007 Consiliul Judeţean Cluj a decis să-l atribuie Şcolii Populare de Arte. În ultimii ani, clădirea a fost supusă unor ample şi complexe lucrări de reabilitare şi modernizare, fiind alocaţi în acest sens de la bugetul judeţului nu mai puţin de 5,5 milioane de lei. Lucrările care au vizat atât clădirea cât şi curţile aferente au constat în refacerea şi consolidarea subsolului, refacerea structurii de rezistenţă la parter şi etaj, înlocuirea tâmplăriei, înlocuirea planşeelor din lemn cu planşee din beton armat peste etaj, mansardarea clădirii şi recompartimentarea acesteia prin adaptarea la nevoile specifice ale instituţiei culturale. Totodată, au fost refăcute în totalitate instalaţiile electrice, termice, sanitare şi a fost montat un sistem de climatizare ultraperformant, inclusiv o centrală termică proprie. În acelaşi timp, având în vedere faptul că este destinată lucrului concomitent cu un număr mare de cursanţi, precum şi găzduirii unor evenimente cu un aflux mare de public, o atenţie aparte a fost acordată investiţiilor în elementele de siguranţă, clădirea îndeplinind toate condiţiile necesare pentru a fi autorizată ISU. ,,Este pentru mine o mare satisfacţie faptul că reuşim să oferim unei prestigioase instituţii

culturale un imobil ultramodern şi funcţional şi care, cu o suprafaţă utilă de 4300 de metri pătraţi, este cel mai mare sediu de Şcoală de Arte din ţară. Bucuria este cu atât mai mare cu cât secţiile Şcolii de Arte au funcţionat în permanenţă, în cei 62 de ani de existenţă, în clădiri separate, improprii actului cultural şi care nu îi aparţineau. Dincolo de spaţiile extrem de generoase şi de secţiile modern amenajate pe care clujenii le vor putea descoperi cât de curând, Şcoala va avea inclusiv un studio propriu de înregistrări ultraperformant, aşa cum, cu siguranţă, nu mai există în Transilvania” a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. Înainte de a deveni sediu al Şcolii Populare de Arte, imobilul de pe strada Fabricii de Zahăr nr. 51 a avut diferite destinaţii, fiind utilizat pe parcursul timpului ca fabrică de zahăr, fabrică de birje, cazarmă, aşezământ al Institutului Imperial de Corecţie şi anexă a Liceului Tehnologic Special „Samus”. Având în vedere vechimea considerabilă a imobilului, deşi acesta nu este clasificat ca şi monument istoric, el a fost tratat ţinându-se cont inclusiv de valoarea sa istorică, fiind utilizate o serie de materiale speciale, cât mai apropiate de cele folosite iniţial.

C.P.Apariţie în Cotidianul Făclia

77 78

MIHAI ANDREI POPA ŞI MICA LUI FAMILIE DE FOTOGRAFI - ZIAR DE

CLUJ - 4 MAI 2017

Mihai Andrei Popa şi mica lui familie de fotografi de la Şcoala Populară de

Arte, dovada că trebuie să îţi urmezi pasiunea la orice vârstă

Mihai Andrei Popa este un tânăr fotograf, de 34 de ani, care coordonează cursurile de fotografie de la Şcoala Populară de Arte din Cluj-Napoca. Pasionat de fotografie, îi învaţă pe alţii cum să îşi facă un business dintr-un hobby. A reuşit, ca într-un timp scurt, să organizeze expoziţii foto cu „elevii” săi şi să îi înveţe tehnici noi, cum ar fi să transpună o fotografie pe lemn.La Şcoala Populară de Arte din Cluj-Napoca, printre cursuri, se numără şi fotografia, care îi încurajează pe toţi cei pasionaţi să facă acest lucru la un nivel profesionist. Mihai Andrei Popa, un tânăr carismatic şi plin de viaţă este cel care îi coordonează pe cursanţii de la fotografie. Am stat de vorbă cu Mihai ca să aflăm cum îi învaţă pe cursanţi, cum a reuşit să facă două expoziţii reuşite şi cum îţi poţi transforma pasiunea într-o afacere.

“Învăţăm de la tehnici de fotografiere, înţelegerea aparatului foto, principii de bază, încadratură, până la momentul în care lansezi teme cum ar fi tehnici de iluminare, peisaj urban, timp scurt de expunere, portret în studio, tehnici de iluminare în studio. Acestea sunt prezentate în cadrul cursului. De exemplu am început de vreo două luni, când am primit şi spaţiu nou. Am primit 70 mp, în loc de 12, şi aşa am zis să profit de aceasta”, spune Mihai Andrei Popa.

Cum să transferi imaginea pe lemn

Tânărul fotograf i-a învăţat pe cursanţi să folosească o tehnică interesantă - de a transfera imaginea de pe fotografie pe lemn. Munca lor s-a concretizat într-o expoziţie.

„Ca tehnică am transferat imaginea pe lemn. Tehnica este foarte interesantă. Totul este handmade, folosim geluri speciale. Luăm fotografia, după aia aplicăm un strat de gel pe lemn, presăm foarte bine fotografia printată pe o hârtie destul de groasă, lăsăm 24 de ore la uscat, şi apoi cu apă dăm pe partea albă, şi rămâne efectul de oglindă imprimat pe lemn”, ne explică Mihai Andrei Popa.

Mândria se vede pe chipul entuziasmat atunci când vorbeşte despe expoziţiile cursanţilor. Aceste expoziţii au mobilizat cursanţii să se cunoască între ei, să socializeze.Dacă prima expoziţie a fost cu fotografii tranferate pe lemn, a doua a avut ca temă, femeia -Tandreţe la Feminin. Personajele principale din fotografiile cursanţilor au fost câte o mamă şi o fiică, indiferent de vârstă, naţionalitate, culoare. Aceste poze au fost realizate alb-negru.

„Am făcut programări în studio, fiecare cursant aducând o mămică şi cu fiica mai mică sau mai mare. Am încercat să redăm strânsa legătură dintre cele două, ca şi feeling, ca şi suflet, ca şi conexiune emoţională. Am printat imaginile într-un format A3 şi toate lucrările au fost expuse în tandem. A fost un adevărat succes sincer să fiu, şi am avut foarte multe vizite”, afirmă tânărul.

Cine sunt cursanţii care vor să fie fotografi adevăraţiCursanţii sunt de toate vârstele. Toţi au un numitor comun: fotografia.

„Cea mai mică cursantă a mea este clasa a noua, ca şi vârstă, cel mai înaintat are 40 de ani, profesor de română din Câmpia Turzii, studente, şi persoane care au terminat facultatea şi acuma au un job. Este clar că vin din pasiune şi se implică maxim, mulţi ar vrea să trăiască din asta. Datorită cursului, când termină diploma este acreditată

ARTICOLE DE PRESĂ DESPRE ŞCOALA DE ARTE „TUDOR JARDA“

CURSANŢII ŞCOLII POPULARE DE ARTE „TUDOR JARDA“ AU IEŞIT LA

RAMPĂ - COTIDIANUL FĂCLIA - 3 MAI 2017

Zilele trecute am avut parte, din nou, de muzică populară de calitate. Cei care

ne-au oferit această surpriză plăcută au fost cei 14 cursanţi ai secţiei Gherla, canto popular, din cadrul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj. Ori de câte ori urcă pe scenă, aceşti tineri au emoţii, şi nu e de mirare. Sunt elevii anilor I, II şi III, care studiază folclorul în timpul lor liber sub conducerea profesorului Ioan Dordoi, corepetitor fiind cunoscutul dirijor al tarafului „Ardealul”, Emil Mihaiu. Timp de o oră şi jumătate am avut parte de un reuşit concert de muzică populară. Reprezentaţia a debutat cu evoluţia în comun a celor 14 cursanţi, care au interpretat patru piese. A urmat recitalul fiecărui elev în parte, cea mai mică solistă fiind deja cunoscuta Larisa Gurzău în vârstă de 10 ani. Ea a cântat şi la vioară în minitaraful condus de Emil Mihaiu, format din cinci copii. A fost superbă evoluţia micilor instrumentişti, pepiniera orchestrei de muzică

populară a Casei Municipale de Cultură. Nici soliştii nu s-au lăsat mai prejos. Bogdan Găbudean (elev la Liceul Teoretic „Ana Ipătescu”), Ovidiu Varian, Petru Ţentean, Daniela Georgiu, Lidia Moholea, Delia Iuşan, Lorena Fingerhut, Anuţa Maria Leoca, Paula Avrămuţ, Gheorghe Puian, Marius Seleş, Gabriela Roman, Claudia Bal şi Dan Fodor (ultimii patru fiind în anul III) au dat dovadă de mult talent, cu toţii având voce bună şi mişcare scenică adecvată. De fiecare dată când aceşti minunaţi interpreţi se prezintă în faţa publicului avem parte de un spectacol reuşit şi mereu aşteptăm cu nerăbdare programul lor.La începutul lunii iunie îi vom revedea pe cei 14 cursanţi ai secţiei externe canto popular Gherla din cadrul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda”, când vor susţine tradiţionalul examen de sfârşit de an. An de an, mesagerii folclorului de pe Câmpie (unii dintre cursanţi provin din satele Geaca, Bonţ sau Palatca), ne oferă bucurii muzicale cu această ocazie!

SZ.Cs.Apariţie în Cotidianul Făclia

ARTICOLE DE PRESĂ DESPRE ŞCOALA DE ARTE „TUDOR JARDA“

79

de Ministerul Culturii, şi ai posibilitatea să-ţi faci un pfa sau o firmă de exemplu, pe baza diplomei respective”, ne povesteşte Mihai Andrei Popa.

Am întrebat dacă mulţi dintre cursanţi vin aici ca pentru o evadare de la gălăgia şi haosul urban.

„Poate fi numită şi asta o regăsire, pentru că până la urmă este vorba de o pasiune. Orice pasiune înseamnă durere în timp, înseamnă muncă în timp, dar nu există muncă fără rezultat. Implicarea lor e maximă. şi un timp liber pentru ei, pe lângă job, pe lângă familie, pe lângă facultate, înseamnă foarte mult pentru ei. Eu ţin cursurile de la ora 14:30 până la ora 22:00, ceea ce le oferă disponibilitatea de a veni la ore mai târzii. Deja lucrez cu una din fete, care mi-a fost cursantă”, spune tânărul.

Îi învaţă cum să îşi vândă produsele muncite

Mihai Andrei Popa îi încurajează pe cursanţi să facă bani din fotografie. „Îi încurajez să facă bani din asta, să îşi facă o pagină de facebook, să-şi expună online lucrările şi să nu le ţină în foldere. Pentru că este important, până la urmă fotografia vinde, mai mult decât textul”, punctează Mihai.

Acesta îi încurajează, de asemenea, să îşi valorifice talentul, deoarece din pasiunea pe care o au cursanţii se poate pune pe picioare şi o afacere. Fotografiile pentru nunţi şi botezuri, evenimente mereu vor fi mereu la mare căutare şi puţini sunt cei care sunt cu studii acreditate în foto.

„Pe viitor, cu cei din anul întâi mai am mai am de pus la punct nişte chestii tehnice. Aş vrea

să le fac o prezentare scurtă în ceea ce priveşte realizarea unui bussines în domeniul astă. Aş vrea să aduc şi un avocat. Aş vrea să vorbesc despre dreptul de imagine atunci când pozezi ceva, aş vrea să prezint mult mai multe teme pe lângă programa de acum. Ca de exemplu tot ce înseamnă fotografie de nuntă, botez, evenimente de firmă”, declară fotograful.

Cum a apărut această pasiune pentru fotografie pe care le-o inspiră cursanţilor?

Mihai Andrei Popa este pasionat de fotografie de 20 de ani, de când l-a văzut pe vecinul său că prelucra fotografii.

„În garajul unui prieten, care developa pentru fotografia de film, în anul 1997. Mă jucam în faţa blocului, şi mereu vedeam o lumină roşie la vecinul respectiv, şi l-am întrebat: Ce faci? Răspunsul a fost: Hai să vezi. şi da, mi s-au înmuiat picioarele când am văzut în tava de revelator. Efectiv mi s-au înmuiat. Şi de atunci am zis ca vreau şi eu să încerc. Apoi a urmat un aparat pe film, unul de mărit. Mi-am creat un mic laborator în casă”, ne povesteşte cu tânărul fotograf Mihai.Mihai Andrei Popa poate fi numit un izvor plin de idee atât pentru cursanţi cât şi pentru Şoala Populară de Arte. Este pasionat, şi probabil aceasta îl face să privească cu ochii deschişi în faţă. Nebunia şi viziunea proprie asupra unor proiecte l-au făcut să fie încurajat şi susţinut de conducerea instituţiei. De la tabere pentru schimb de experienţe până la blog online pentru promovarea cursurilor sale şi fotografiile cursanţilor.

ARTICOLE DE PRESĂ DESPRE ŞCOALA DE ARTE „TUDOR JARDA“

Sala „Şantier“ - 2017

Manager - Vasile CORPODEANDirector adjunct - Marius MOLDOVAN

Contabil şef - Dorina TALOŞCoordonator şi corectură: Sorin GRECU

Tehnoredactare, grafică şi layout - Cătălina PINTEAFotograf - Licinius MEDAN

Copertă: Sala de Joc Popular a Şcolii de Arte Cluj

Arte (Cluj-Napoca) ISSN 2065 1597

www.scoaladearte.roscoaladeartecluj@yahoo.com

Fabrica de Cultură Cluj