Retinere La Sursa
10
Retinere la sursa Buna ziua, vă rog să mă ajutaţi în următoarea problemă. La firma unde lucrez contributiile retinute la sursa din salariul angajatilor (CAS, sanatate si somaj) nu se vireaza de ani de zile la bugete. Doresc sa fac plangere la Politie impotriva angajatorului dar nu stiu unde se incadreaza in acest moment aceasta fapta. Curtea Constitutionala a declarat recent neconstitutional art. 6 din Legea 241/2005 care se referea strict la aceasta infracţiune, pe motiv că în lege nu sunt menţionate în clar care sunt contributiile cu reţinere la sursa. În aceste condiţii, ce delict reprezintă - deturnare de fonduri (căci sunt afectate, prin nevirarea banilor, bugetele unor instituţii de stat, respectiv Casa de pensii, Casa de Sanatate, ANOFM) sau furt sau altceva? Vă mulţumesc mult Sancţiunile care se pot aplica pentru aceeaşi faptă de nevărsare a contribuţiilor cu reţinere la sursă http://legestart.ro/sanctiu... / ă mulţumesc. Problema este că dacă art. 6 din Legea 241/2005 a fost declarat în urmă cu două luni neconstituţional, atunci nu pot face sesizare penală în baza lui (la data apariţiei articolului pe care mi l- aţi indicat, această lege era în vigoare). De aceea aş vrea să ştiu la ce reglementare legală care să fie în vigoare mă pot referi când fac sesizarea. Eu mă gândisem să invoc deturnarea de fonduri (dat fiind faptul că în definiţia acestui delict este inclusă şi fapta care are drept consecinţă afectarea unor instituţii ale statului, iar nevirarea banilor impietează asupra bugetelor unor instituţii de stat). Credeţi că este în regulă aşa? Vă mulţumesc https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-165 2. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care au următorul conţinut:
-
Upload
stopger-sibiu -
Category
Documents
-
view
217 -
download
0
description
ok
Transcript of Retinere La Sursa
Retinere la sursa
Buna ziua vă rog să mă ajutaţi icircn următoarea problemă La firma unde lucrez contributiile retinute la sursa din salariul angajatilor (CAS sanatate si somaj) nu se vireaza de ani de zile la bugete Doresc sa fac plangere la Politie impotriva angajatorului dar nu stiu unde se incadreaza in acest moment aceasta fapta Curtea Constitutionala a declarat recent neconstitutional art 6 din Legea 2412005 care se referea strict la aceasta infracţiune pe motiv că icircn lege nu sunt menţionate icircn clar care sunt contributiile cu reţinere la sursa Icircn aceste condiţii ce delict reprezintă - deturnare de fonduri (căci sunt afectate prin nevirarea banilor bugetele unor instituţii de stat respectiv Casa de pensii Casa de Sanatate ANOFM) sau furt sau altceva Vă mulţumesc mult
Sancţiunile care se pot aplica pentru aceeaşi faptă de nevărsare a contribuţiilor cu reţinere la sursăhttplegestartrosanctiu
ă mulţumesc Problema este că dacă art 6 din Legea 2412005 a fost declarat icircn urmă cu două luni neconstituţional atunci nu pot face sesizare penală icircn baza lui (la data apariţiei articolului pe care mi l-aţi indicat această lege era icircn vigoare) De aceea aş vrea să ştiu la ce reglementare legală care să fie icircn vigoare mă pot referi cacircnd fac sesizarea Eu mă gacircndisem să invoc deturnarea de fonduri (dat fiind faptul că icircn definiţia acestui delict este inclusă şi fapta care are drept consecinţă afectarea unor instituţii ale statului iar nevirarea banilor impietează asupra bugetelor unor instituţii de stat) Credeţi că este icircn regulă aşa Vă mulţumesc
httpswwwccrronoutatiCOMUNICAT-DE-PRES-165
2 Excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art6 din Legea nr2412005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale care au următorul conţinut
bdquoConstituie infracţiune şi se pedepseşte cu icircnchisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea cu intenţie icircn cel mult 30 de zile de la scadenţă a sumelor reprezentacircnd impozite sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo
2 Cu majoritate de voturi a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că dispozițiile art6 din Legea nr2412005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale sunt neconstituționale
Curtea a constatat că legea nu defineşte noţiunea de bdquoimpozite sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo astfel că norma care incriminează infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art6 din Legea nr2412005 nu icircntruneşte condiţiile de claritate previzibilitate şi accesibilitate icircncălcacircnd prevederile constituţionale cuprinse icircn art1 alin(5) care consacră principiul legalităţii
I Preliminarii
Icircn data de 7 mai 2015 cu majoritate de voturi Curtea Constituţională a
admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată icircn raport de prevederile
art 6 din Legea nr 2412005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale constatacircnd că dispoziţiile analizate sunt neconstituţionale
Pentru a decide astfel bdquoCurtea a constatat că legea nu defineşte noţiunea de
rdquoimpozite sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo astfel că norma care
incriminează infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art 6 din Legea
nr 2412005 nu icircntruneşte condiţiile de claritate previzibilitate şi
accesibilitate (sn) icircncălcacircnd prevederile constituţionale (hellip)rdquo
Pe marginea acestei soluţii s-au ridicat deja semne de icircntrebare legate de
motivul şi mai ales de momentul pentru care Curtea Constituţională la
aproape 10 ani de la intrarea icircn vigoare a Legii nr 2412005 a ajuns să
considere dispoziţiile art 6 ca fiind contrare Legii fundamentale
Deşi deocamdată ne putem raporta doar la minuta deciziei credem că
prezentarea bdquoistoriculuirdquo excepţiei invocate icircn faţa Curţii de Apel Cluj de o
echipă de avocaţi din cadrul SCA IORDĂCHESCU amp ASOCIAŢII (lect dr
Daniel Niţu Mihai Achimeţ Georgiana Sabo coordonată de Eugen
Constantin Iordăchescu şi beneficiind de sprijinul lui Alexandru Coroian icircn
materie de contencios fiscal) va aduce unele lămuriri icircn raport de icircntrebările
mai sus expuse Astfel aşa cum vom vedea elementele-premisă au constat
icircntr-un cumul de factori existenţa unor reglementări normative icircn sine
defectuoase apariţia unor interpretări mai mult decacirct discutabile ale
organelor din domeniul fiscal respectiv relativ recent dublate de interpretări
criticabile din partea unor reprezentanţi ai Ministerului Public Evident
toate acestea icircn defavoarea contribuabilului respectiv inculpatului după
caz
II Starea de fapt Argumentele invocate icircn sprijinul excepţiei de
neconstituţionalitate
1 Interpretarea organelor de control fiscal şi a Parchetului
Icircn fapt ulterior efectuării unui control la un birou notarial comisarii Gărzii
Financiare Cluj au constatat că notarul a calculat icircncasat şi reţinut sume cu
titlu de impozit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal prevăzut de art 77sup1 alin (1) din Legea nr 5712003 (C fiscal)
Totuşi controlul efectuat a ajuns la concluzia că există unele sume care au
fost virate către bugetul de stat cu icircntacircrzieri mai mari de 30 de zile
respectiv că există sume care la data controlului icircncă nu fuseseră virate
Reamintim cititorului că art 771 alin (1) C fiscal prevede că bdquola transferul
dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice
icircntre vii (hellip) contribuabilii datorează un impozit (hellip)rdquo Alin (6) stipulează că
impozitul de la alin (1) bdquose va calcula şi se va icircncasa de notarul public
icircnainte de autentificarea actului (hellip) Impozitul calculat şi icircncasat se virează
pacircnă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei icircn care a fost reţinutrdquo
Organele de control s-au raportat la Ordinul ANAF nr 1012008 privind
aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea
impozitelor taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere
sau reţinere la sursă mai exact la Anexa 8 (şi) respectiv la Instrucţiunile de
completare a formularului 100 Aici la pct 11 lit a) ca penultim element
dintr-o enumerare extrem de icircntinsă se regăsea sub titulatura de impozit cu
reţinere la sursă şi bdquoimpozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor
imobiliare din patrimoniul personalrdquo Prin urmare au fost sesizate organele
de urmărire penală care şi-au icircnsuşit icircn totalitate construcţia organelor
fiscale consideracircnd că astfel sunt icircntrunite elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute de art 6 din Legea nr 2412005 Icircn ciuda
argumentelor invocate icircn faza de urmărire penală icircn sensul greşitei şi
nelegalei catalogări a acestui impozit ca fiind unul cu reţinere la sursă
acestea nu au fost icircnsuşite de procurori iar icircn final a fost sesizată prin
rechizitoriu Curtea de Apel Cluj
2 Sesizarea Curţii de Apel Cluj Problemă de nelegalitate sau
problemă de neconstituţionalitate
Odată sesizată Curtea de Apel Cluj Secţia penală argumentele invocate pe
parcursul urmăririi penale ndash şi care au fost ignorate fără vreo altă motivare
decacirct simpla raportare la deja bdquocelebrulrdquo Ordin nr 1012008 ndash au beneficiat
icircnsă de o atenţie sporită din partea instanţei
Astfel a fost criticat atacirct Ordinul nr 1012008 icircn sine cacirct şi prevederile art
6 din Legea nr 2412005 care utilizează icircn mod general şi lipsit de
previzibilitate sintagma bdquoimpozit sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo Calea
aleasă a fost acţiunea icircn anularea actului administrativ de instanţa de
contencios administrativ icircn primul caz respectiv invocarea excepţiei de
neconstituţionalitate icircn faţa instanţei penale care judeca fondul cauzei icircn
raport de cea de-a doua critică
a) Raportat la prima critică a fost atacat icircn contencios Ordinul nr 1012008
icircn sensul eliminării impozitului cu reţinere la sursă prevăzut icircn Anexa nr 8
11 pct 11 lit a) şi din Nomenclatorul prevăzut de Anexa nr 15 pct 19
precum şi publicarea hotăracircrii după rămacircnerea sa definitivă icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei
Icircn motivare s-a arătat că identificarea impozitului analizat ca fiind unul cu
reţinere la sursă icircn cuprinsul Ordinului nr 1012008 este icircn contradicţie cu
dispoziţiile Codului fiscal care nu defineşte acest tip de impozit dar
prevede acolo unde este cazul că anumite impozite se stabilesc icircn această
modalitate Alte argumente au privit caracteristicile definitorii ale unui astfel
de impozit care se nu regăsesc icircn cazul impozitului datorat din transferul
proprietăţilor imobiliare
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Cluj a
considerat fondată critica adusă prevederilor Ordinului nr 1012008 şi a
ajuns la concluzia că acesta nu se subsumă modului icircn care legiuitorul a
reglementat impozitul cu reţinere la sursă Pentru aceste motive a dispus
anularea icircn parte a Ordinului nr 1012008 icircn sensul celor solicitate prin
acţiune şi anume eliminarea impozitului din transferul proprietăţilor
imobiliare din enumerarea impozitelor cu reţinere la sursă (hotăracircrea nu
este definitivă ANAF declaracircnd recurs)
b) Icircn paralel icircn faţa instanţei penale a fost invocată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art 6 din Legea nr 2412005 Rezumacircnd
autorii excepţiei arătau că prin modul de determinare a conduitei
interzise şi anume a categoriei impozitului prin trimitere la
instrucţiunile de completare a unui formular ce apare ca o anexă
icircntr-un Ordin al preşedintelui ANAF sunt icircncălcate prevederile
constituţionale şi convenţionale icircn materie
Icircn continuare prezentăm o parte din argumentele invocate icircn sprijinul
excepţiei argumente ce au convins icircntr-o primă etapă instanţa clujeană să
sesizeze Curtea Constituţională respectiv icircntr-o a doua etapă au
determinat instanța de contencios constituţional să considere că prevederile
criticate sunt icircntr-adevăr neconstituţionale
Potrivit art 23 alin (12) din Constituţie bdquonicio pedeapsă nu poate fi stabilită
sau aplicată decacirct icircn condiţiile şi icircn temeiul legiirdquo Chiar dacă textul consacră
explicit doar legalitatea pedepsei legalitatea incriminării (consacrată expres
de altfel de art 1 C pen) are fără doar şi poate o bază constituţională
Aceasta rezultă din coroborarea art 73 alin (3) lit h) potrivit căruia doar
legea organică poate stabili infracţiunile pedepsele şi regimul executării lor
cu cel din art 15 alin (2) ce arată că legea dispune doar pentru viitor cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile [F
Streteanu Tratat de drept penal Partea generală Ed C H Beck Bucureşti
2008 p 37]
Icircn acelaşi sens conform jurisprudenţei CEDO pentru ca o faptă să fie
considerată ca fiind prevăzută de lege nu este suficientă existenţa unei
norme juridice formale care să sancţioneze un anume comportament ci este
necesar ca legea să icircndeplinească condiţia previzibilităţiiPrevizibilitatea
legii implică icircn general formularea acesteia icircn astfel de termeni şi condiţii
icircncacirct orice persoană să icirci poată anticipa efectele [CEDO hotăracircrea Open
Doors Society şi Dublin Well Women c Irlanda din 29 octombrie 1992
hotăracircrea Sunday Times c Marea Britanie din 26 aprilie 1979]
Cu alte cuvinte pentru ca o normă juridică să poată fi considerată bdquolegerdquo icircn
sensul Convenţiei este necesar ca aceasta să fie elaborată icircn termeni
suficient de clari şi precişi pentru ca situaţiile icircn care se va aplica şi
consecinţele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile
Gradul de previzibilitate a legii trebuie apreciat icircn lumina bdquoexperienţei
juridice ordinarerdquo [Fosta Comisie europeană a drepturilor omului
decizia Crociani şi alţii c Italia din 18 decembrie 1980 DR 22 p 189] astfel
icircncacirct marja de apreciere lăsată autorităţilor de stat pentru interpretarea
normelor juridice interne este destul de redusă [CEDO hotăracircrea Silver şi
alţii c Marea Britanie din 25 martie 1983] Curtea impunacircnd un nivel de
prudenţă ridicat icircn considerarea intereselor aflate icircn joc
Curtea de Strasbourg s-a pronunţat icircn cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni
icircmpotriva Romacircniei arătacircnd că legea trebuie să fie accesibilă clară şi
previzibilă astfel ca destinatarii acesteia să poată să icircşi adapteze
comportamentul fără riscul de a fi traşi la răspundere Cu alte cuvinte
norma penală trebuie să fie atacirct de clară icircncacirct orice persoană să poată să icircşi
dea seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa ar putea intra sub incidenţa
normei de incriminare Instanţa europeană a cenzurat astfel abordarea
legiuitorului şi a instanţelor de a aplica legea penală icircn mod extensiv icircn
dezavantajul inculpaţilor chiar atunci cacircnd destinatarii legii nu au putut
determina sfera ei de incidenţă
Sintetizacircnd CEDO a consacrat icircn jurisprudenţa sa icircn mod expres dreptul
destinatarului normei de a fi informat icircntr-o manieră lipsită de ambiguităţi
asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite Pentru
ca acest drept să fie asigurat icircn mod efectiv enunţurile juridice trebuie să fie
clare precise şi explicite astfel icircncacirct să icircl poată avertiza icircn mod inechivoc
asupra gravităţii consecinţelor nerespectării prescripţiilor legale cuprinse icircn
acestea
Icircn lumina celor mai sus arătate s-a invocat că textul de incriminare prevăzut
de art 6 din Legea nr 2412005 este neconstituţional icircn considerarea
modalităţii de definire a infracţiunii ce icircncalcă icircn mod flagrant un standard
minimal de previzibilitate a normei penale Aceasta deoarece din modul de
definire a infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate noţiunea de
impozit cu reţinere la sursă astfel că o persoană nu poate să icircşi dea seama
dacă acţiunea sau inacţiunea sa intră sub incidenţa normei
Icircn acest sens s-a arătat că prevederea impozitului din transferul
proprietăţilor imobiliare ca unul cu reţinere la sursă apare icircntr-o
enumerare regăsită icircn art 1 pct 11 lit a) dintr-o anexă cu instrucţiuni
de completare a unui formular publicat icircntr-un ordin al preşedintelui ANAF
(Ordin nr 10121012008) S-a subliniat că nici măcar nu se discută de
textele normative din Ordin icircn sine ci de Anexe ndash mai mult nici măcar icircn
cuprinsul Anexei nu apare nimic menţionat ndash apare icircn Instrucţiunile de
completare a unui formular din anexă
O astfel de abordare conduce la concluzia că mai nou icircn materie penală
se poate legifera nu doar de către Parlament (prin lege organică) sau prin
excepţie de Guvern (prin OUG) ci şi de către ANAF prin instrucţiunilor
de completare a formularelor Aşadar fapta este prevăzută de legea
penală fiindcă un funcţionar ANAF a enumerat (ca penultim element dintr-o
icircnşiruire de icircntindere mare) printre categoriile de impozit care trebuie
trecute icircntr-o declaraţie şi cel icircn cauză iar acesta apare menţionat la
rubrica impozit cu reţinere la sursă
Icircn concluzie s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate
neconstituţionalitate normei de incriminare icircn discuţie
III Soluţia Curţii Constituţionale Efecte
După cum am menţionat şi icircn debutul prezentării noastre la acest moment
decizia nu a fost icircncă motivată aşa că putem doar anticipa motivele
instanţei bazacircndu-ne pe argumentele din excepţia invocată respectiv pe
minuta hotăracircrii Observăm astfel că instanţa şi-a icircnsuşit criticile privind
lipsa de claritate şi previzibilitate a normei de incriminare icircn discuţie dar
suplimentar a considerat că aceasta nu respectă nici standardul de
accesibilitate Pe marginea acestui ultim aspect probabil că instanţa s-a
raportat la trimiterile icircn cascadă la acte normative de forţă de juridică
inferioară la anexe la formulare şi la instrucţiuni de completare a acestora
care efectiv icircn concret pot conduce la probleme inclusiv pe componenta de
accesibilitate
Din perspectiva efectelor deciziilor Curţii Constituţionale art 5 alin (1) C
pen prevede că icircn cazul icircn care de la săvacircrşirea infracţiunii pacircnă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se
aplică legea mai favorabilă Alin (2) stipulează că bdquodispoziţiile alin (1) se
aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale (hellip)rdquo
Icircn raport de cazul concret textul considerat neconstituţional a introdus o
incriminare astfel că declararea sa ca fiind neconstituţional atrage efectele
unei legi de dezincriminare [icircn acest sens F Streteanu D Niţu Drept
penal Partea generală Ed Universul Juridic Bucureşti 2014 p 160 C L
Popescu Lege penal neconstituţională Efecte Revista de Drept Penal nr
41996 p 64-65]
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
I Preliminarii
Icircn data de 7 mai 2015 cu majoritate de voturi Curtea Constituţională a
admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată icircn raport de prevederile
art 6 din Legea nr 2412005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale constatacircnd că dispoziţiile analizate sunt neconstituţionale
Pentru a decide astfel bdquoCurtea a constatat că legea nu defineşte noţiunea de
rdquoimpozite sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo astfel că norma care
incriminează infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art 6 din Legea
nr 2412005 nu icircntruneşte condiţiile de claritate previzibilitate şi
accesibilitate (sn) icircncălcacircnd prevederile constituţionale (hellip)rdquo
Pe marginea acestei soluţii s-au ridicat deja semne de icircntrebare legate de
motivul şi mai ales de momentul pentru care Curtea Constituţională la
aproape 10 ani de la intrarea icircn vigoare a Legii nr 2412005 a ajuns să
considere dispoziţiile art 6 ca fiind contrare Legii fundamentale
Deşi deocamdată ne putem raporta doar la minuta deciziei credem că
prezentarea bdquoistoriculuirdquo excepţiei invocate icircn faţa Curţii de Apel Cluj de o
echipă de avocaţi din cadrul SCA IORDĂCHESCU amp ASOCIAŢII (lect dr
Daniel Niţu Mihai Achimeţ Georgiana Sabo coordonată de Eugen
Constantin Iordăchescu şi beneficiind de sprijinul lui Alexandru Coroian icircn
materie de contencios fiscal) va aduce unele lămuriri icircn raport de icircntrebările
mai sus expuse Astfel aşa cum vom vedea elementele-premisă au constat
icircntr-un cumul de factori existenţa unor reglementări normative icircn sine
defectuoase apariţia unor interpretări mai mult decacirct discutabile ale
organelor din domeniul fiscal respectiv relativ recent dublate de interpretări
criticabile din partea unor reprezentanţi ai Ministerului Public Evident
toate acestea icircn defavoarea contribuabilului respectiv inculpatului după
caz
II Starea de fapt Argumentele invocate icircn sprijinul excepţiei de
neconstituţionalitate
1 Interpretarea organelor de control fiscal şi a Parchetului
Icircn fapt ulterior efectuării unui control la un birou notarial comisarii Gărzii
Financiare Cluj au constatat că notarul a calculat icircncasat şi reţinut sume cu
titlu de impozit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal prevăzut de art 77sup1 alin (1) din Legea nr 5712003 (C fiscal)
Totuşi controlul efectuat a ajuns la concluzia că există unele sume care au
fost virate către bugetul de stat cu icircntacircrzieri mai mari de 30 de zile
respectiv că există sume care la data controlului icircncă nu fuseseră virate
Reamintim cititorului că art 771 alin (1) C fiscal prevede că bdquola transferul
dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice
icircntre vii (hellip) contribuabilii datorează un impozit (hellip)rdquo Alin (6) stipulează că
impozitul de la alin (1) bdquose va calcula şi se va icircncasa de notarul public
icircnainte de autentificarea actului (hellip) Impozitul calculat şi icircncasat se virează
pacircnă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei icircn care a fost reţinutrdquo
Organele de control s-au raportat la Ordinul ANAF nr 1012008 privind
aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea
impozitelor taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere
sau reţinere la sursă mai exact la Anexa 8 (şi) respectiv la Instrucţiunile de
completare a formularului 100 Aici la pct 11 lit a) ca penultim element
dintr-o enumerare extrem de icircntinsă se regăsea sub titulatura de impozit cu
reţinere la sursă şi bdquoimpozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor
imobiliare din patrimoniul personalrdquo Prin urmare au fost sesizate organele
de urmărire penală care şi-au icircnsuşit icircn totalitate construcţia organelor
fiscale consideracircnd că astfel sunt icircntrunite elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute de art 6 din Legea nr 2412005 Icircn ciuda
argumentelor invocate icircn faza de urmărire penală icircn sensul greşitei şi
nelegalei catalogări a acestui impozit ca fiind unul cu reţinere la sursă
acestea nu au fost icircnsuşite de procurori iar icircn final a fost sesizată prin
rechizitoriu Curtea de Apel Cluj
2 Sesizarea Curţii de Apel Cluj Problemă de nelegalitate sau
problemă de neconstituţionalitate
Odată sesizată Curtea de Apel Cluj Secţia penală argumentele invocate pe
parcursul urmăririi penale ndash şi care au fost ignorate fără vreo altă motivare
decacirct simpla raportare la deja bdquocelebrulrdquo Ordin nr 1012008 ndash au beneficiat
icircnsă de o atenţie sporită din partea instanţei
Astfel a fost criticat atacirct Ordinul nr 1012008 icircn sine cacirct şi prevederile art
6 din Legea nr 2412005 care utilizează icircn mod general şi lipsit de
previzibilitate sintagma bdquoimpozit sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo Calea
aleasă a fost acţiunea icircn anularea actului administrativ de instanţa de
contencios administrativ icircn primul caz respectiv invocarea excepţiei de
neconstituţionalitate icircn faţa instanţei penale care judeca fondul cauzei icircn
raport de cea de-a doua critică
a) Raportat la prima critică a fost atacat icircn contencios Ordinul nr 1012008
icircn sensul eliminării impozitului cu reţinere la sursă prevăzut icircn Anexa nr 8
11 pct 11 lit a) şi din Nomenclatorul prevăzut de Anexa nr 15 pct 19
precum şi publicarea hotăracircrii după rămacircnerea sa definitivă icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei
Icircn motivare s-a arătat că identificarea impozitului analizat ca fiind unul cu
reţinere la sursă icircn cuprinsul Ordinului nr 1012008 este icircn contradicţie cu
dispoziţiile Codului fiscal care nu defineşte acest tip de impozit dar
prevede acolo unde este cazul că anumite impozite se stabilesc icircn această
modalitate Alte argumente au privit caracteristicile definitorii ale unui astfel
de impozit care se nu regăsesc icircn cazul impozitului datorat din transferul
proprietăţilor imobiliare
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Cluj a
considerat fondată critica adusă prevederilor Ordinului nr 1012008 şi a
ajuns la concluzia că acesta nu se subsumă modului icircn care legiuitorul a
reglementat impozitul cu reţinere la sursă Pentru aceste motive a dispus
anularea icircn parte a Ordinului nr 1012008 icircn sensul celor solicitate prin
acţiune şi anume eliminarea impozitului din transferul proprietăţilor
imobiliare din enumerarea impozitelor cu reţinere la sursă (hotăracircrea nu
este definitivă ANAF declaracircnd recurs)
b) Icircn paralel icircn faţa instanţei penale a fost invocată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art 6 din Legea nr 2412005 Rezumacircnd
autorii excepţiei arătau că prin modul de determinare a conduitei
interzise şi anume a categoriei impozitului prin trimitere la
instrucţiunile de completare a unui formular ce apare ca o anexă
icircntr-un Ordin al preşedintelui ANAF sunt icircncălcate prevederile
constituţionale şi convenţionale icircn materie
Icircn continuare prezentăm o parte din argumentele invocate icircn sprijinul
excepţiei argumente ce au convins icircntr-o primă etapă instanţa clujeană să
sesizeze Curtea Constituţională respectiv icircntr-o a doua etapă au
determinat instanța de contencios constituţional să considere că prevederile
criticate sunt icircntr-adevăr neconstituţionale
Potrivit art 23 alin (12) din Constituţie bdquonicio pedeapsă nu poate fi stabilită
sau aplicată decacirct icircn condiţiile şi icircn temeiul legiirdquo Chiar dacă textul consacră
explicit doar legalitatea pedepsei legalitatea incriminării (consacrată expres
de altfel de art 1 C pen) are fără doar şi poate o bază constituţională
Aceasta rezultă din coroborarea art 73 alin (3) lit h) potrivit căruia doar
legea organică poate stabili infracţiunile pedepsele şi regimul executării lor
cu cel din art 15 alin (2) ce arată că legea dispune doar pentru viitor cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile [F
Streteanu Tratat de drept penal Partea generală Ed C H Beck Bucureşti
2008 p 37]
Icircn acelaşi sens conform jurisprudenţei CEDO pentru ca o faptă să fie
considerată ca fiind prevăzută de lege nu este suficientă existenţa unei
norme juridice formale care să sancţioneze un anume comportament ci este
necesar ca legea să icircndeplinească condiţia previzibilităţiiPrevizibilitatea
legii implică icircn general formularea acesteia icircn astfel de termeni şi condiţii
icircncacirct orice persoană să icirci poată anticipa efectele [CEDO hotăracircrea Open
Doors Society şi Dublin Well Women c Irlanda din 29 octombrie 1992
hotăracircrea Sunday Times c Marea Britanie din 26 aprilie 1979]
Cu alte cuvinte pentru ca o normă juridică să poată fi considerată bdquolegerdquo icircn
sensul Convenţiei este necesar ca aceasta să fie elaborată icircn termeni
suficient de clari şi precişi pentru ca situaţiile icircn care se va aplica şi
consecinţele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile
Gradul de previzibilitate a legii trebuie apreciat icircn lumina bdquoexperienţei
juridice ordinarerdquo [Fosta Comisie europeană a drepturilor omului
decizia Crociani şi alţii c Italia din 18 decembrie 1980 DR 22 p 189] astfel
icircncacirct marja de apreciere lăsată autorităţilor de stat pentru interpretarea
normelor juridice interne este destul de redusă [CEDO hotăracircrea Silver şi
alţii c Marea Britanie din 25 martie 1983] Curtea impunacircnd un nivel de
prudenţă ridicat icircn considerarea intereselor aflate icircn joc
Curtea de Strasbourg s-a pronunţat icircn cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni
icircmpotriva Romacircniei arătacircnd că legea trebuie să fie accesibilă clară şi
previzibilă astfel ca destinatarii acesteia să poată să icircşi adapteze
comportamentul fără riscul de a fi traşi la răspundere Cu alte cuvinte
norma penală trebuie să fie atacirct de clară icircncacirct orice persoană să poată să icircşi
dea seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa ar putea intra sub incidenţa
normei de incriminare Instanţa europeană a cenzurat astfel abordarea
legiuitorului şi a instanţelor de a aplica legea penală icircn mod extensiv icircn
dezavantajul inculpaţilor chiar atunci cacircnd destinatarii legii nu au putut
determina sfera ei de incidenţă
Sintetizacircnd CEDO a consacrat icircn jurisprudenţa sa icircn mod expres dreptul
destinatarului normei de a fi informat icircntr-o manieră lipsită de ambiguităţi
asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite Pentru
ca acest drept să fie asigurat icircn mod efectiv enunţurile juridice trebuie să fie
clare precise şi explicite astfel icircncacirct să icircl poată avertiza icircn mod inechivoc
asupra gravităţii consecinţelor nerespectării prescripţiilor legale cuprinse icircn
acestea
Icircn lumina celor mai sus arătate s-a invocat că textul de incriminare prevăzut
de art 6 din Legea nr 2412005 este neconstituţional icircn considerarea
modalităţii de definire a infracţiunii ce icircncalcă icircn mod flagrant un standard
minimal de previzibilitate a normei penale Aceasta deoarece din modul de
definire a infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate noţiunea de
impozit cu reţinere la sursă astfel că o persoană nu poate să icircşi dea seama
dacă acţiunea sau inacţiunea sa intră sub incidenţa normei
Icircn acest sens s-a arătat că prevederea impozitului din transferul
proprietăţilor imobiliare ca unul cu reţinere la sursă apare icircntr-o
enumerare regăsită icircn art 1 pct 11 lit a) dintr-o anexă cu instrucţiuni
de completare a unui formular publicat icircntr-un ordin al preşedintelui ANAF
(Ordin nr 10121012008) S-a subliniat că nici măcar nu se discută de
textele normative din Ordin icircn sine ci de Anexe ndash mai mult nici măcar icircn
cuprinsul Anexei nu apare nimic menţionat ndash apare icircn Instrucţiunile de
completare a unui formular din anexă
O astfel de abordare conduce la concluzia că mai nou icircn materie penală
se poate legifera nu doar de către Parlament (prin lege organică) sau prin
excepţie de Guvern (prin OUG) ci şi de către ANAF prin instrucţiunilor
de completare a formularelor Aşadar fapta este prevăzută de legea
penală fiindcă un funcţionar ANAF a enumerat (ca penultim element dintr-o
icircnşiruire de icircntindere mare) printre categoriile de impozit care trebuie
trecute icircntr-o declaraţie şi cel icircn cauză iar acesta apare menţionat la
rubrica impozit cu reţinere la sursă
Icircn concluzie s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate
neconstituţionalitate normei de incriminare icircn discuţie
III Soluţia Curţii Constituţionale Efecte
După cum am menţionat şi icircn debutul prezentării noastre la acest moment
decizia nu a fost icircncă motivată aşa că putem doar anticipa motivele
instanţei bazacircndu-ne pe argumentele din excepţia invocată respectiv pe
minuta hotăracircrii Observăm astfel că instanţa şi-a icircnsuşit criticile privind
lipsa de claritate şi previzibilitate a normei de incriminare icircn discuţie dar
suplimentar a considerat că aceasta nu respectă nici standardul de
accesibilitate Pe marginea acestui ultim aspect probabil că instanţa s-a
raportat la trimiterile icircn cascadă la acte normative de forţă de juridică
inferioară la anexe la formulare şi la instrucţiuni de completare a acestora
care efectiv icircn concret pot conduce la probleme inclusiv pe componenta de
accesibilitate
Din perspectiva efectelor deciziilor Curţii Constituţionale art 5 alin (1) C
pen prevede că icircn cazul icircn care de la săvacircrşirea infracţiunii pacircnă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se
aplică legea mai favorabilă Alin (2) stipulează că bdquodispoziţiile alin (1) se
aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale (hellip)rdquo
Icircn raport de cazul concret textul considerat neconstituţional a introdus o
incriminare astfel că declararea sa ca fiind neconstituţional atrage efectele
unei legi de dezincriminare [icircn acest sens F Streteanu D Niţu Drept
penal Partea generală Ed Universul Juridic Bucureşti 2014 p 160 C L
Popescu Lege penal neconstituţională Efecte Revista de Drept Penal nr
41996 p 64-65]
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
titlu de impozit din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal prevăzut de art 77sup1 alin (1) din Legea nr 5712003 (C fiscal)
Totuşi controlul efectuat a ajuns la concluzia că există unele sume care au
fost virate către bugetul de stat cu icircntacircrzieri mai mari de 30 de zile
respectiv că există sume care la data controlului icircncă nu fuseseră virate
Reamintim cititorului că art 771 alin (1) C fiscal prevede că bdquola transferul
dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice
icircntre vii (hellip) contribuabilii datorează un impozit (hellip)rdquo Alin (6) stipulează că
impozitul de la alin (1) bdquose va calcula şi se va icircncasa de notarul public
icircnainte de autentificarea actului (hellip) Impozitul calculat şi icircncasat se virează
pacircnă la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei icircn care a fost reţinutrdquo
Organele de control s-au raportat la Ordinul ANAF nr 1012008 privind
aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea
impozitelor taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere
sau reţinere la sursă mai exact la Anexa 8 (şi) respectiv la Instrucţiunile de
completare a formularului 100 Aici la pct 11 lit a) ca penultim element
dintr-o enumerare extrem de icircntinsă se regăsea sub titulatura de impozit cu
reţinere la sursă şi bdquoimpozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor
imobiliare din patrimoniul personalrdquo Prin urmare au fost sesizate organele
de urmărire penală care şi-au icircnsuşit icircn totalitate construcţia organelor
fiscale consideracircnd că astfel sunt icircntrunite elementele constitutive ale
infracţiunii prevăzute de art 6 din Legea nr 2412005 Icircn ciuda
argumentelor invocate icircn faza de urmărire penală icircn sensul greşitei şi
nelegalei catalogări a acestui impozit ca fiind unul cu reţinere la sursă
acestea nu au fost icircnsuşite de procurori iar icircn final a fost sesizată prin
rechizitoriu Curtea de Apel Cluj
2 Sesizarea Curţii de Apel Cluj Problemă de nelegalitate sau
problemă de neconstituţionalitate
Odată sesizată Curtea de Apel Cluj Secţia penală argumentele invocate pe
parcursul urmăririi penale ndash şi care au fost ignorate fără vreo altă motivare
decacirct simpla raportare la deja bdquocelebrulrdquo Ordin nr 1012008 ndash au beneficiat
icircnsă de o atenţie sporită din partea instanţei
Astfel a fost criticat atacirct Ordinul nr 1012008 icircn sine cacirct şi prevederile art
6 din Legea nr 2412005 care utilizează icircn mod general şi lipsit de
previzibilitate sintagma bdquoimpozit sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo Calea
aleasă a fost acţiunea icircn anularea actului administrativ de instanţa de
contencios administrativ icircn primul caz respectiv invocarea excepţiei de
neconstituţionalitate icircn faţa instanţei penale care judeca fondul cauzei icircn
raport de cea de-a doua critică
a) Raportat la prima critică a fost atacat icircn contencios Ordinul nr 1012008
icircn sensul eliminării impozitului cu reţinere la sursă prevăzut icircn Anexa nr 8
11 pct 11 lit a) şi din Nomenclatorul prevăzut de Anexa nr 15 pct 19
precum şi publicarea hotăracircrii după rămacircnerea sa definitivă icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei
Icircn motivare s-a arătat că identificarea impozitului analizat ca fiind unul cu
reţinere la sursă icircn cuprinsul Ordinului nr 1012008 este icircn contradicţie cu
dispoziţiile Codului fiscal care nu defineşte acest tip de impozit dar
prevede acolo unde este cazul că anumite impozite se stabilesc icircn această
modalitate Alte argumente au privit caracteristicile definitorii ale unui astfel
de impozit care se nu regăsesc icircn cazul impozitului datorat din transferul
proprietăţilor imobiliare
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Cluj a
considerat fondată critica adusă prevederilor Ordinului nr 1012008 şi a
ajuns la concluzia că acesta nu se subsumă modului icircn care legiuitorul a
reglementat impozitul cu reţinere la sursă Pentru aceste motive a dispus
anularea icircn parte a Ordinului nr 1012008 icircn sensul celor solicitate prin
acţiune şi anume eliminarea impozitului din transferul proprietăţilor
imobiliare din enumerarea impozitelor cu reţinere la sursă (hotăracircrea nu
este definitivă ANAF declaracircnd recurs)
b) Icircn paralel icircn faţa instanţei penale a fost invocată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art 6 din Legea nr 2412005 Rezumacircnd
autorii excepţiei arătau că prin modul de determinare a conduitei
interzise şi anume a categoriei impozitului prin trimitere la
instrucţiunile de completare a unui formular ce apare ca o anexă
icircntr-un Ordin al preşedintelui ANAF sunt icircncălcate prevederile
constituţionale şi convenţionale icircn materie
Icircn continuare prezentăm o parte din argumentele invocate icircn sprijinul
excepţiei argumente ce au convins icircntr-o primă etapă instanţa clujeană să
sesizeze Curtea Constituţională respectiv icircntr-o a doua etapă au
determinat instanța de contencios constituţional să considere că prevederile
criticate sunt icircntr-adevăr neconstituţionale
Potrivit art 23 alin (12) din Constituţie bdquonicio pedeapsă nu poate fi stabilită
sau aplicată decacirct icircn condiţiile şi icircn temeiul legiirdquo Chiar dacă textul consacră
explicit doar legalitatea pedepsei legalitatea incriminării (consacrată expres
de altfel de art 1 C pen) are fără doar şi poate o bază constituţională
Aceasta rezultă din coroborarea art 73 alin (3) lit h) potrivit căruia doar
legea organică poate stabili infracţiunile pedepsele şi regimul executării lor
cu cel din art 15 alin (2) ce arată că legea dispune doar pentru viitor cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile [F
Streteanu Tratat de drept penal Partea generală Ed C H Beck Bucureşti
2008 p 37]
Icircn acelaşi sens conform jurisprudenţei CEDO pentru ca o faptă să fie
considerată ca fiind prevăzută de lege nu este suficientă existenţa unei
norme juridice formale care să sancţioneze un anume comportament ci este
necesar ca legea să icircndeplinească condiţia previzibilităţiiPrevizibilitatea
legii implică icircn general formularea acesteia icircn astfel de termeni şi condiţii
icircncacirct orice persoană să icirci poată anticipa efectele [CEDO hotăracircrea Open
Doors Society şi Dublin Well Women c Irlanda din 29 octombrie 1992
hotăracircrea Sunday Times c Marea Britanie din 26 aprilie 1979]
Cu alte cuvinte pentru ca o normă juridică să poată fi considerată bdquolegerdquo icircn
sensul Convenţiei este necesar ca aceasta să fie elaborată icircn termeni
suficient de clari şi precişi pentru ca situaţiile icircn care se va aplica şi
consecinţele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile
Gradul de previzibilitate a legii trebuie apreciat icircn lumina bdquoexperienţei
juridice ordinarerdquo [Fosta Comisie europeană a drepturilor omului
decizia Crociani şi alţii c Italia din 18 decembrie 1980 DR 22 p 189] astfel
icircncacirct marja de apreciere lăsată autorităţilor de stat pentru interpretarea
normelor juridice interne este destul de redusă [CEDO hotăracircrea Silver şi
alţii c Marea Britanie din 25 martie 1983] Curtea impunacircnd un nivel de
prudenţă ridicat icircn considerarea intereselor aflate icircn joc
Curtea de Strasbourg s-a pronunţat icircn cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni
icircmpotriva Romacircniei arătacircnd că legea trebuie să fie accesibilă clară şi
previzibilă astfel ca destinatarii acesteia să poată să icircşi adapteze
comportamentul fără riscul de a fi traşi la răspundere Cu alte cuvinte
norma penală trebuie să fie atacirct de clară icircncacirct orice persoană să poată să icircşi
dea seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa ar putea intra sub incidenţa
normei de incriminare Instanţa europeană a cenzurat astfel abordarea
legiuitorului şi a instanţelor de a aplica legea penală icircn mod extensiv icircn
dezavantajul inculpaţilor chiar atunci cacircnd destinatarii legii nu au putut
determina sfera ei de incidenţă
Sintetizacircnd CEDO a consacrat icircn jurisprudenţa sa icircn mod expres dreptul
destinatarului normei de a fi informat icircntr-o manieră lipsită de ambiguităţi
asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite Pentru
ca acest drept să fie asigurat icircn mod efectiv enunţurile juridice trebuie să fie
clare precise şi explicite astfel icircncacirct să icircl poată avertiza icircn mod inechivoc
asupra gravităţii consecinţelor nerespectării prescripţiilor legale cuprinse icircn
acestea
Icircn lumina celor mai sus arătate s-a invocat că textul de incriminare prevăzut
de art 6 din Legea nr 2412005 este neconstituţional icircn considerarea
modalităţii de definire a infracţiunii ce icircncalcă icircn mod flagrant un standard
minimal de previzibilitate a normei penale Aceasta deoarece din modul de
definire a infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate noţiunea de
impozit cu reţinere la sursă astfel că o persoană nu poate să icircşi dea seama
dacă acţiunea sau inacţiunea sa intră sub incidenţa normei
Icircn acest sens s-a arătat că prevederea impozitului din transferul
proprietăţilor imobiliare ca unul cu reţinere la sursă apare icircntr-o
enumerare regăsită icircn art 1 pct 11 lit a) dintr-o anexă cu instrucţiuni
de completare a unui formular publicat icircntr-un ordin al preşedintelui ANAF
(Ordin nr 10121012008) S-a subliniat că nici măcar nu se discută de
textele normative din Ordin icircn sine ci de Anexe ndash mai mult nici măcar icircn
cuprinsul Anexei nu apare nimic menţionat ndash apare icircn Instrucţiunile de
completare a unui formular din anexă
O astfel de abordare conduce la concluzia că mai nou icircn materie penală
se poate legifera nu doar de către Parlament (prin lege organică) sau prin
excepţie de Guvern (prin OUG) ci şi de către ANAF prin instrucţiunilor
de completare a formularelor Aşadar fapta este prevăzută de legea
penală fiindcă un funcţionar ANAF a enumerat (ca penultim element dintr-o
icircnşiruire de icircntindere mare) printre categoriile de impozit care trebuie
trecute icircntr-o declaraţie şi cel icircn cauză iar acesta apare menţionat la
rubrica impozit cu reţinere la sursă
Icircn concluzie s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate
neconstituţionalitate normei de incriminare icircn discuţie
III Soluţia Curţii Constituţionale Efecte
După cum am menţionat şi icircn debutul prezentării noastre la acest moment
decizia nu a fost icircncă motivată aşa că putem doar anticipa motivele
instanţei bazacircndu-ne pe argumentele din excepţia invocată respectiv pe
minuta hotăracircrii Observăm astfel că instanţa şi-a icircnsuşit criticile privind
lipsa de claritate şi previzibilitate a normei de incriminare icircn discuţie dar
suplimentar a considerat că aceasta nu respectă nici standardul de
accesibilitate Pe marginea acestui ultim aspect probabil că instanţa s-a
raportat la trimiterile icircn cascadă la acte normative de forţă de juridică
inferioară la anexe la formulare şi la instrucţiuni de completare a acestora
care efectiv icircn concret pot conduce la probleme inclusiv pe componenta de
accesibilitate
Din perspectiva efectelor deciziilor Curţii Constituţionale art 5 alin (1) C
pen prevede că icircn cazul icircn care de la săvacircrşirea infracţiunii pacircnă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se
aplică legea mai favorabilă Alin (2) stipulează că bdquodispoziţiile alin (1) se
aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale (hellip)rdquo
Icircn raport de cazul concret textul considerat neconstituţional a introdus o
incriminare astfel că declararea sa ca fiind neconstituţional atrage efectele
unei legi de dezincriminare [icircn acest sens F Streteanu D Niţu Drept
penal Partea generală Ed Universul Juridic Bucureşti 2014 p 160 C L
Popescu Lege penal neconstituţională Efecte Revista de Drept Penal nr
41996 p 64-65]
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
Astfel a fost criticat atacirct Ordinul nr 1012008 icircn sine cacirct şi prevederile art
6 din Legea nr 2412005 care utilizează icircn mod general şi lipsit de
previzibilitate sintagma bdquoimpozit sau contribuţii cu reţinere la sursărdquo Calea
aleasă a fost acţiunea icircn anularea actului administrativ de instanţa de
contencios administrativ icircn primul caz respectiv invocarea excepţiei de
neconstituţionalitate icircn faţa instanţei penale care judeca fondul cauzei icircn
raport de cea de-a doua critică
a) Raportat la prima critică a fost atacat icircn contencios Ordinul nr 1012008
icircn sensul eliminării impozitului cu reţinere la sursă prevăzut icircn Anexa nr 8
11 pct 11 lit a) şi din Nomenclatorul prevăzut de Anexa nr 15 pct 19
precum şi publicarea hotăracircrii după rămacircnerea sa definitivă icircn Monitorul
Oficial al Romacircniei
Icircn motivare s-a arătat că identificarea impozitului analizat ca fiind unul cu
reţinere la sursă icircn cuprinsul Ordinului nr 1012008 este icircn contradicţie cu
dispoziţiile Codului fiscal care nu defineşte acest tip de impozit dar
prevede acolo unde este cazul că anumite impozite se stabilesc icircn această
modalitate Alte argumente au privit caracteristicile definitorii ale unui astfel
de impozit care se nu regăsesc icircn cazul impozitului datorat din transferul
proprietăţilor imobiliare
Instanţa de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Cluj a
considerat fondată critica adusă prevederilor Ordinului nr 1012008 şi a
ajuns la concluzia că acesta nu se subsumă modului icircn care legiuitorul a
reglementat impozitul cu reţinere la sursă Pentru aceste motive a dispus
anularea icircn parte a Ordinului nr 1012008 icircn sensul celor solicitate prin
acţiune şi anume eliminarea impozitului din transferul proprietăţilor
imobiliare din enumerarea impozitelor cu reţinere la sursă (hotăracircrea nu
este definitivă ANAF declaracircnd recurs)
b) Icircn paralel icircn faţa instanţei penale a fost invocată excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art 6 din Legea nr 2412005 Rezumacircnd
autorii excepţiei arătau că prin modul de determinare a conduitei
interzise şi anume a categoriei impozitului prin trimitere la
instrucţiunile de completare a unui formular ce apare ca o anexă
icircntr-un Ordin al preşedintelui ANAF sunt icircncălcate prevederile
constituţionale şi convenţionale icircn materie
Icircn continuare prezentăm o parte din argumentele invocate icircn sprijinul
excepţiei argumente ce au convins icircntr-o primă etapă instanţa clujeană să
sesizeze Curtea Constituţională respectiv icircntr-o a doua etapă au
determinat instanța de contencios constituţional să considere că prevederile
criticate sunt icircntr-adevăr neconstituţionale
Potrivit art 23 alin (12) din Constituţie bdquonicio pedeapsă nu poate fi stabilită
sau aplicată decacirct icircn condiţiile şi icircn temeiul legiirdquo Chiar dacă textul consacră
explicit doar legalitatea pedepsei legalitatea incriminării (consacrată expres
de altfel de art 1 C pen) are fără doar şi poate o bază constituţională
Aceasta rezultă din coroborarea art 73 alin (3) lit h) potrivit căruia doar
legea organică poate stabili infracţiunile pedepsele şi regimul executării lor
cu cel din art 15 alin (2) ce arată că legea dispune doar pentru viitor cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile [F
Streteanu Tratat de drept penal Partea generală Ed C H Beck Bucureşti
2008 p 37]
Icircn acelaşi sens conform jurisprudenţei CEDO pentru ca o faptă să fie
considerată ca fiind prevăzută de lege nu este suficientă existenţa unei
norme juridice formale care să sancţioneze un anume comportament ci este
necesar ca legea să icircndeplinească condiţia previzibilităţiiPrevizibilitatea
legii implică icircn general formularea acesteia icircn astfel de termeni şi condiţii
icircncacirct orice persoană să icirci poată anticipa efectele [CEDO hotăracircrea Open
Doors Society şi Dublin Well Women c Irlanda din 29 octombrie 1992
hotăracircrea Sunday Times c Marea Britanie din 26 aprilie 1979]
Cu alte cuvinte pentru ca o normă juridică să poată fi considerată bdquolegerdquo icircn
sensul Convenţiei este necesar ca aceasta să fie elaborată icircn termeni
suficient de clari şi precişi pentru ca situaţiile icircn care se va aplica şi
consecinţele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile
Gradul de previzibilitate a legii trebuie apreciat icircn lumina bdquoexperienţei
juridice ordinarerdquo [Fosta Comisie europeană a drepturilor omului
decizia Crociani şi alţii c Italia din 18 decembrie 1980 DR 22 p 189] astfel
icircncacirct marja de apreciere lăsată autorităţilor de stat pentru interpretarea
normelor juridice interne este destul de redusă [CEDO hotăracircrea Silver şi
alţii c Marea Britanie din 25 martie 1983] Curtea impunacircnd un nivel de
prudenţă ridicat icircn considerarea intereselor aflate icircn joc
Curtea de Strasbourg s-a pronunţat icircn cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni
icircmpotriva Romacircniei arătacircnd că legea trebuie să fie accesibilă clară şi
previzibilă astfel ca destinatarii acesteia să poată să icircşi adapteze
comportamentul fără riscul de a fi traşi la răspundere Cu alte cuvinte
norma penală trebuie să fie atacirct de clară icircncacirct orice persoană să poată să icircşi
dea seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa ar putea intra sub incidenţa
normei de incriminare Instanţa europeană a cenzurat astfel abordarea
legiuitorului şi a instanţelor de a aplica legea penală icircn mod extensiv icircn
dezavantajul inculpaţilor chiar atunci cacircnd destinatarii legii nu au putut
determina sfera ei de incidenţă
Sintetizacircnd CEDO a consacrat icircn jurisprudenţa sa icircn mod expres dreptul
destinatarului normei de a fi informat icircntr-o manieră lipsită de ambiguităţi
asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite Pentru
ca acest drept să fie asigurat icircn mod efectiv enunţurile juridice trebuie să fie
clare precise şi explicite astfel icircncacirct să icircl poată avertiza icircn mod inechivoc
asupra gravităţii consecinţelor nerespectării prescripţiilor legale cuprinse icircn
acestea
Icircn lumina celor mai sus arătate s-a invocat că textul de incriminare prevăzut
de art 6 din Legea nr 2412005 este neconstituţional icircn considerarea
modalităţii de definire a infracţiunii ce icircncalcă icircn mod flagrant un standard
minimal de previzibilitate a normei penale Aceasta deoarece din modul de
definire a infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate noţiunea de
impozit cu reţinere la sursă astfel că o persoană nu poate să icircşi dea seama
dacă acţiunea sau inacţiunea sa intră sub incidenţa normei
Icircn acest sens s-a arătat că prevederea impozitului din transferul
proprietăţilor imobiliare ca unul cu reţinere la sursă apare icircntr-o
enumerare regăsită icircn art 1 pct 11 lit a) dintr-o anexă cu instrucţiuni
de completare a unui formular publicat icircntr-un ordin al preşedintelui ANAF
(Ordin nr 10121012008) S-a subliniat că nici măcar nu se discută de
textele normative din Ordin icircn sine ci de Anexe ndash mai mult nici măcar icircn
cuprinsul Anexei nu apare nimic menţionat ndash apare icircn Instrucţiunile de
completare a unui formular din anexă
O astfel de abordare conduce la concluzia că mai nou icircn materie penală
se poate legifera nu doar de către Parlament (prin lege organică) sau prin
excepţie de Guvern (prin OUG) ci şi de către ANAF prin instrucţiunilor
de completare a formularelor Aşadar fapta este prevăzută de legea
penală fiindcă un funcţionar ANAF a enumerat (ca penultim element dintr-o
icircnşiruire de icircntindere mare) printre categoriile de impozit care trebuie
trecute icircntr-o declaraţie şi cel icircn cauză iar acesta apare menţionat la
rubrica impozit cu reţinere la sursă
Icircn concluzie s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate
neconstituţionalitate normei de incriminare icircn discuţie
III Soluţia Curţii Constituţionale Efecte
După cum am menţionat şi icircn debutul prezentării noastre la acest moment
decizia nu a fost icircncă motivată aşa că putem doar anticipa motivele
instanţei bazacircndu-ne pe argumentele din excepţia invocată respectiv pe
minuta hotăracircrii Observăm astfel că instanţa şi-a icircnsuşit criticile privind
lipsa de claritate şi previzibilitate a normei de incriminare icircn discuţie dar
suplimentar a considerat că aceasta nu respectă nici standardul de
accesibilitate Pe marginea acestui ultim aspect probabil că instanţa s-a
raportat la trimiterile icircn cascadă la acte normative de forţă de juridică
inferioară la anexe la formulare şi la instrucţiuni de completare a acestora
care efectiv icircn concret pot conduce la probleme inclusiv pe componenta de
accesibilitate
Din perspectiva efectelor deciziilor Curţii Constituţionale art 5 alin (1) C
pen prevede că icircn cazul icircn care de la săvacircrşirea infracţiunii pacircnă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se
aplică legea mai favorabilă Alin (2) stipulează că bdquodispoziţiile alin (1) se
aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale (hellip)rdquo
Icircn raport de cazul concret textul considerat neconstituţional a introdus o
incriminare astfel că declararea sa ca fiind neconstituţional atrage efectele
unei legi de dezincriminare [icircn acest sens F Streteanu D Niţu Drept
penal Partea generală Ed Universul Juridic Bucureşti 2014 p 160 C L
Popescu Lege penal neconstituţională Efecte Revista de Drept Penal nr
41996 p 64-65]
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
Icircn continuare prezentăm o parte din argumentele invocate icircn sprijinul
excepţiei argumente ce au convins icircntr-o primă etapă instanţa clujeană să
sesizeze Curtea Constituţională respectiv icircntr-o a doua etapă au
determinat instanța de contencios constituţional să considere că prevederile
criticate sunt icircntr-adevăr neconstituţionale
Potrivit art 23 alin (12) din Constituţie bdquonicio pedeapsă nu poate fi stabilită
sau aplicată decacirct icircn condiţiile şi icircn temeiul legiirdquo Chiar dacă textul consacră
explicit doar legalitatea pedepsei legalitatea incriminării (consacrată expres
de altfel de art 1 C pen) are fără doar şi poate o bază constituţională
Aceasta rezultă din coroborarea art 73 alin (3) lit h) potrivit căruia doar
legea organică poate stabili infracţiunile pedepsele şi regimul executării lor
cu cel din art 15 alin (2) ce arată că legea dispune doar pentru viitor cu
excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile [F
Streteanu Tratat de drept penal Partea generală Ed C H Beck Bucureşti
2008 p 37]
Icircn acelaşi sens conform jurisprudenţei CEDO pentru ca o faptă să fie
considerată ca fiind prevăzută de lege nu este suficientă existenţa unei
norme juridice formale care să sancţioneze un anume comportament ci este
necesar ca legea să icircndeplinească condiţia previzibilităţiiPrevizibilitatea
legii implică icircn general formularea acesteia icircn astfel de termeni şi condiţii
icircncacirct orice persoană să icirci poată anticipa efectele [CEDO hotăracircrea Open
Doors Society şi Dublin Well Women c Irlanda din 29 octombrie 1992
hotăracircrea Sunday Times c Marea Britanie din 26 aprilie 1979]
Cu alte cuvinte pentru ca o normă juridică să poată fi considerată bdquolegerdquo icircn
sensul Convenţiei este necesar ca aceasta să fie elaborată icircn termeni
suficient de clari şi precişi pentru ca situaţiile icircn care se va aplica şi
consecinţele pe care le va produce aplicarea sa să fie previzibile
Gradul de previzibilitate a legii trebuie apreciat icircn lumina bdquoexperienţei
juridice ordinarerdquo [Fosta Comisie europeană a drepturilor omului
decizia Crociani şi alţii c Italia din 18 decembrie 1980 DR 22 p 189] astfel
icircncacirct marja de apreciere lăsată autorităţilor de stat pentru interpretarea
normelor juridice interne este destul de redusă [CEDO hotăracircrea Silver şi
alţii c Marea Britanie din 25 martie 1983] Curtea impunacircnd un nivel de
prudenţă ridicat icircn considerarea intereselor aflate icircn joc
Curtea de Strasbourg s-a pronunţat icircn cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni
icircmpotriva Romacircniei arătacircnd că legea trebuie să fie accesibilă clară şi
previzibilă astfel ca destinatarii acesteia să poată să icircşi adapteze
comportamentul fără riscul de a fi traşi la răspundere Cu alte cuvinte
norma penală trebuie să fie atacirct de clară icircncacirct orice persoană să poată să icircşi
dea seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa ar putea intra sub incidenţa
normei de incriminare Instanţa europeană a cenzurat astfel abordarea
legiuitorului şi a instanţelor de a aplica legea penală icircn mod extensiv icircn
dezavantajul inculpaţilor chiar atunci cacircnd destinatarii legii nu au putut
determina sfera ei de incidenţă
Sintetizacircnd CEDO a consacrat icircn jurisprudenţa sa icircn mod expres dreptul
destinatarului normei de a fi informat icircntr-o manieră lipsită de ambiguităţi
asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite Pentru
ca acest drept să fie asigurat icircn mod efectiv enunţurile juridice trebuie să fie
clare precise şi explicite astfel icircncacirct să icircl poată avertiza icircn mod inechivoc
asupra gravităţii consecinţelor nerespectării prescripţiilor legale cuprinse icircn
acestea
Icircn lumina celor mai sus arătate s-a invocat că textul de incriminare prevăzut
de art 6 din Legea nr 2412005 este neconstituţional icircn considerarea
modalităţii de definire a infracţiunii ce icircncalcă icircn mod flagrant un standard
minimal de previzibilitate a normei penale Aceasta deoarece din modul de
definire a infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate noţiunea de
impozit cu reţinere la sursă astfel că o persoană nu poate să icircşi dea seama
dacă acţiunea sau inacţiunea sa intră sub incidenţa normei
Icircn acest sens s-a arătat că prevederea impozitului din transferul
proprietăţilor imobiliare ca unul cu reţinere la sursă apare icircntr-o
enumerare regăsită icircn art 1 pct 11 lit a) dintr-o anexă cu instrucţiuni
de completare a unui formular publicat icircntr-un ordin al preşedintelui ANAF
(Ordin nr 10121012008) S-a subliniat că nici măcar nu se discută de
textele normative din Ordin icircn sine ci de Anexe ndash mai mult nici măcar icircn
cuprinsul Anexei nu apare nimic menţionat ndash apare icircn Instrucţiunile de
completare a unui formular din anexă
O astfel de abordare conduce la concluzia că mai nou icircn materie penală
se poate legifera nu doar de către Parlament (prin lege organică) sau prin
excepţie de Guvern (prin OUG) ci şi de către ANAF prin instrucţiunilor
de completare a formularelor Aşadar fapta este prevăzută de legea
penală fiindcă un funcţionar ANAF a enumerat (ca penultim element dintr-o
icircnşiruire de icircntindere mare) printre categoriile de impozit care trebuie
trecute icircntr-o declaraţie şi cel icircn cauză iar acesta apare menţionat la
rubrica impozit cu reţinere la sursă
Icircn concluzie s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate
neconstituţionalitate normei de incriminare icircn discuţie
III Soluţia Curţii Constituţionale Efecte
După cum am menţionat şi icircn debutul prezentării noastre la acest moment
decizia nu a fost icircncă motivată aşa că putem doar anticipa motivele
instanţei bazacircndu-ne pe argumentele din excepţia invocată respectiv pe
minuta hotăracircrii Observăm astfel că instanţa şi-a icircnsuşit criticile privind
lipsa de claritate şi previzibilitate a normei de incriminare icircn discuţie dar
suplimentar a considerat că aceasta nu respectă nici standardul de
accesibilitate Pe marginea acestui ultim aspect probabil că instanţa s-a
raportat la trimiterile icircn cascadă la acte normative de forţă de juridică
inferioară la anexe la formulare şi la instrucţiuni de completare a acestora
care efectiv icircn concret pot conduce la probleme inclusiv pe componenta de
accesibilitate
Din perspectiva efectelor deciziilor Curţii Constituţionale art 5 alin (1) C
pen prevede că icircn cazul icircn care de la săvacircrşirea infracţiunii pacircnă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se
aplică legea mai favorabilă Alin (2) stipulează că bdquodispoziţiile alin (1) se
aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale (hellip)rdquo
Icircn raport de cazul concret textul considerat neconstituţional a introdus o
incriminare astfel că declararea sa ca fiind neconstituţional atrage efectele
unei legi de dezincriminare [icircn acest sens F Streteanu D Niţu Drept
penal Partea generală Ed Universul Juridic Bucureşti 2014 p 160 C L
Popescu Lege penal neconstituţională Efecte Revista de Drept Penal nr
41996 p 64-65]
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
Curtea de Strasbourg s-a pronunţat icircn cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni
icircmpotriva Romacircniei arătacircnd că legea trebuie să fie accesibilă clară şi
previzibilă astfel ca destinatarii acesteia să poată să icircşi adapteze
comportamentul fără riscul de a fi traşi la răspundere Cu alte cuvinte
norma penală trebuie să fie atacirct de clară icircncacirct orice persoană să poată să icircşi
dea seama dacă acţiunea sau inacţiunea sa ar putea intra sub incidenţa
normei de incriminare Instanţa europeană a cenzurat astfel abordarea
legiuitorului şi a instanţelor de a aplica legea penală icircn mod extensiv icircn
dezavantajul inculpaţilor chiar atunci cacircnd destinatarii legii nu au putut
determina sfera ei de incidenţă
Sintetizacircnd CEDO a consacrat icircn jurisprudenţa sa icircn mod expres dreptul
destinatarului normei de a fi informat icircntr-o manieră lipsită de ambiguităţi
asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite Pentru
ca acest drept să fie asigurat icircn mod efectiv enunţurile juridice trebuie să fie
clare precise şi explicite astfel icircncacirct să icircl poată avertiza icircn mod inechivoc
asupra gravităţii consecinţelor nerespectării prescripţiilor legale cuprinse icircn
acestea
Icircn lumina celor mai sus arătate s-a invocat că textul de incriminare prevăzut
de art 6 din Legea nr 2412005 este neconstituţional icircn considerarea
modalităţii de definire a infracţiunii ce icircncalcă icircn mod flagrant un standard
minimal de previzibilitate a normei penale Aceasta deoarece din modul de
definire a infracţiunii nu poate fi determinată cu exactitate noţiunea de
impozit cu reţinere la sursă astfel că o persoană nu poate să icircşi dea seama
dacă acţiunea sau inacţiunea sa intră sub incidenţa normei
Icircn acest sens s-a arătat că prevederea impozitului din transferul
proprietăţilor imobiliare ca unul cu reţinere la sursă apare icircntr-o
enumerare regăsită icircn art 1 pct 11 lit a) dintr-o anexă cu instrucţiuni
de completare a unui formular publicat icircntr-un ordin al preşedintelui ANAF
(Ordin nr 10121012008) S-a subliniat că nici măcar nu se discută de
textele normative din Ordin icircn sine ci de Anexe ndash mai mult nici măcar icircn
cuprinsul Anexei nu apare nimic menţionat ndash apare icircn Instrucţiunile de
completare a unui formular din anexă
O astfel de abordare conduce la concluzia că mai nou icircn materie penală
se poate legifera nu doar de către Parlament (prin lege organică) sau prin
excepţie de Guvern (prin OUG) ci şi de către ANAF prin instrucţiunilor
de completare a formularelor Aşadar fapta este prevăzută de legea
penală fiindcă un funcţionar ANAF a enumerat (ca penultim element dintr-o
icircnşiruire de icircntindere mare) printre categoriile de impozit care trebuie
trecute icircntr-o declaraţie şi cel icircn cauză iar acesta apare menţionat la
rubrica impozit cu reţinere la sursă
Icircn concluzie s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate
neconstituţionalitate normei de incriminare icircn discuţie
III Soluţia Curţii Constituţionale Efecte
După cum am menţionat şi icircn debutul prezentării noastre la acest moment
decizia nu a fost icircncă motivată aşa că putem doar anticipa motivele
instanţei bazacircndu-ne pe argumentele din excepţia invocată respectiv pe
minuta hotăracircrii Observăm astfel că instanţa şi-a icircnsuşit criticile privind
lipsa de claritate şi previzibilitate a normei de incriminare icircn discuţie dar
suplimentar a considerat că aceasta nu respectă nici standardul de
accesibilitate Pe marginea acestui ultim aspect probabil că instanţa s-a
raportat la trimiterile icircn cascadă la acte normative de forţă de juridică
inferioară la anexe la formulare şi la instrucţiuni de completare a acestora
care efectiv icircn concret pot conduce la probleme inclusiv pe componenta de
accesibilitate
Din perspectiva efectelor deciziilor Curţii Constituţionale art 5 alin (1) C
pen prevede că icircn cazul icircn care de la săvacircrşirea infracţiunii pacircnă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se
aplică legea mai favorabilă Alin (2) stipulează că bdquodispoziţiile alin (1) se
aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale (hellip)rdquo
Icircn raport de cazul concret textul considerat neconstituţional a introdus o
incriminare astfel că declararea sa ca fiind neconstituţional atrage efectele
unei legi de dezincriminare [icircn acest sens F Streteanu D Niţu Drept
penal Partea generală Ed Universul Juridic Bucureşti 2014 p 160 C L
Popescu Lege penal neconstituţională Efecte Revista de Drept Penal nr
41996 p 64-65]
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
excepţie de Guvern (prin OUG) ci şi de către ANAF prin instrucţiunilor
de completare a formularelor Aşadar fapta este prevăzută de legea
penală fiindcă un funcţionar ANAF a enumerat (ca penultim element dintr-o
icircnşiruire de icircntindere mare) printre categoriile de impozit care trebuie
trecute icircntr-o declaraţie şi cel icircn cauză iar acesta apare menţionat la
rubrica impozit cu reţinere la sursă
Icircn concluzie s-a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate
neconstituţionalitate normei de incriminare icircn discuţie
III Soluţia Curţii Constituţionale Efecte
După cum am menţionat şi icircn debutul prezentării noastre la acest moment
decizia nu a fost icircncă motivată aşa că putem doar anticipa motivele
instanţei bazacircndu-ne pe argumentele din excepţia invocată respectiv pe
minuta hotăracircrii Observăm astfel că instanţa şi-a icircnsuşit criticile privind
lipsa de claritate şi previzibilitate a normei de incriminare icircn discuţie dar
suplimentar a considerat că aceasta nu respectă nici standardul de
accesibilitate Pe marginea acestui ultim aspect probabil că instanţa s-a
raportat la trimiterile icircn cascadă la acte normative de forţă de juridică
inferioară la anexe la formulare şi la instrucţiuni de completare a acestora
care efectiv icircn concret pot conduce la probleme inclusiv pe componenta de
accesibilitate
Din perspectiva efectelor deciziilor Curţii Constituţionale art 5 alin (1) C
pen prevede că icircn cazul icircn care de la săvacircrşirea infracţiunii pacircnă la
judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se
aplică legea mai favorabilă Alin (2) stipulează că bdquodispoziţiile alin (1) se
aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale (hellip)rdquo
Icircn raport de cazul concret textul considerat neconstituţional a introdus o
incriminare astfel că declararea sa ca fiind neconstituţional atrage efectele
unei legi de dezincriminare [icircn acest sens F Streteanu D Niţu Drept
penal Partea generală Ed Universul Juridic Bucureşti 2014 p 160 C L
Popescu Lege penal neconstituţională Efecte Revista de Drept Penal nr
41996 p 64-65]
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
Prin urmare icircn procesele penale aflate icircn curs de judecată ndash ca cel care a
generat invocarea excepţiei ndash soluţia va fi cea de clasare sau achitare după
caz pe temeiul că fapta nu este prevăzută de legea penală
Lector univ dr Daniel Nițu
Facultatea de Drept Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
Robert VOCHIȚA spune27 iunie 2015 la 0748
httpswwwccrrofilesproductsDecizia_nr363-20151pdf
A fost redactata motivarea CCR desi inca nepublicata
Interesant desi previzibil intrucat in ultimul timp optica CCR s-a schimbat
radical in cea ce priveste respectarea Normele de Tehnica Legislativa
prevazute in legea 242000
Prin aceasta Hotarare a CCR s-a redeschis o adevarata bdquocutie a Pandoreirdquo in
cea ce priveste cadrul Legislativ intrucat cred ca nici 30 din din acesta nu
respecta prevederile Legii 242000
Pacat ca nu are cine sa fructifice aceasta minge ridicata la fileu intrucat in
general se practica invocarea viciilor de procedura evitandu-se invocarea
lipsei previzibilitatii si predictibilitatii Normelor Legale mai ales in domeniul
Fiscal
Felicitari echipei de avocati care a castigat aceasta batalie
