Slide 1APELUL DE URGENTA 112

Cum functioneaza 112 ? -solicitantul formeaza 112 -dispecerul de serviciu primeste apelul, moment in care ii sunt afisate numarul de telefon al apelantului, adresa respectiv locatia de unde suna. -dispecerul raspunde: '' 112 Ce urgenta aveti?,, -in functie de natura urgentei, apelul va fi redirectionat spre Ambulanta, Politie sau Pompieri.Daca sunati la 112, trebuie sa anuntati urmatoarele: - ce urgenta aveti - unde este urgenta - unde va aflati - de la ce numar de telefon sunati - cum va numiti

Slide 2STOPUL CARDIO-RESPIRATOR (SCR) DEFINITII:

Stopul cardiac este definit prin absenţa activităţii mecanice de pompă, ale cărei caracteristici clinice sunt absenţa pulsului central şi pierderea stării de conştienţă. Respiraţia agonică (gasp-urile) pot fi prezente pentru cca 5 min după oprirea cordului. Stopul respirator (apneea) reprezintă absenţa mişcărilor respiratorii. Iniţial, pentru 5-10

min, pulsul (bătăile cordului) sunt prezente. Moartea clinică corespunde momentului in care s–a produs stopul cardiac şi respirator. Dacă nu se incepe resuscitarea in 3 – 5 minute survin leziuni ireversibile la nivelul neuronilor, ceea ce defineşte moartea biologică. Cu fiecare 1 minut scurs de la producerea SCR, sansele de

supravietuire scad cu 10%, la 5 minute 50% Cel mai vulnerabil organ este creierul ale cărui rezerve de oxigen sunt epuizate in 10

secunde, iar de ATP şi glucoză in 5 minute. In 8 minute PH–ul neuronal ajunge la 6,2 fiind incompatibil cu supravieţuirea.

SCR cauze:1. Stopul cardiac poate fi:1.1. Primar, care se instalează după producerea unor tulburări de ritm şi de conducere severe1.2. Secundar, care apare ca o consecinţă a afecţiunilor altor organe şi sistemeStopul cardiac primar poate avea drept cauze:• Fibrilaţia ventriculară (FV) şi tahicardia ventriculară (TV) fără puls (63% din cazuri, marea majoritate pe fondul bolii coronariene) ;

• Asistolia (30% din cazuri) este un ritm mai frecvent întâlnit la pacienţii tineri (vârste <17 ani) ;• Activitatea electrică fără puls (AEFP), care cuprinde disociaţia electro–mecanică (DEM) şi pseudo–DEM (ritmuri idioventriculare, ritmuri ventriculare de scăpare) (7% din cazuri), avand drept cauze: hipovolemia, pneumotoraxul, tamponada cardiacă, embolia pulmonară, tulburări electrolitice severe (hipopotasemie severă,hipocalcemie, hipomagneziemie), acidoză, supradozări de droguri (beta–blocante, blocante ale canalelor lente de calciu, sulfat de magneziu ).1.2. Cauzele stopului cardiac secundar pot fi clasificate in funcţie de debut:• Stopul cardiac rapid indus: asfixia prin obstrucţie a căilor aeriene, electrocutarea,inecul.• Stopul cardiac lent indus: insuficienţă respiratorie, leziunile cerebrale acute,etc.

Stopul respirator are cel mai frecvent drept cauze:• Obstrucţia căilor aeriene superioare (prin căderea bazei limbii şi obstruarea oro-faringeluila pacientul comatos, prin aspirarea de corpi străini sau vărsătură, sange sau prin laringo –spasm)• Obstrucţia căilor aeriene inferioare: bronhospasm sever.

Slide 3RCP cuprinde: - adult (barbat, femeie)

- neo-natala- pediatrica

RESUSCITAREA CARDIO-PULMONARA (RCP) reprezintă un sistem standardizat de manevre, tehnici şi droguri, care se aplică in cazul stopului cardiac şi / sau respirator şi care au drept scop asigurarea transportului sangelui oxigenat la ţesuturi pentru protejarea funcţiei organelor vitale şi pentru crearea condiţiilor favorabile reluării circulaţiei spontane.

Din păcate, martorii iniţiază RCP in mai puţin de o treime din cazurile de stop cardio-respirator (SCR), iar de cele mai multe ori aceasta nu este de buna calitate. De aceea, noile ghiduri de RCP au la baza ideea de “intoarcere la gesturi simple", scopul fiind facilitarea procesului de invăţare atat pentru persoanele laice, cat şi pentru cele cu pregătire medicala.

Necesitatea adoptării unui protocol universal valabil in RCP, care sa poată fi aplicat de toate categoriile profesionale medicale şi laice şi acceptat in toată lumea, a determinat, in 1992, constituirea unui organism internaţional care să coordoneze elaborarea şi prelucrarea tuturor informaţiilor ştiinţifice legate de resuscitare. A luat astfel fiinţă ILCOR - International Liaision Committee On Resuscitation - prin reunirea reprezentanţilor consiliilor de resuscitare din Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, ai Consiliului European de Resuscitare (ERC), ai Consiliului Cardiologilor din Canada si ai Asociaţiei Americane a Inimii

(AHA). La inceputul anului 2000, la Dallas, a avut loc prima Conferinţă Internaţională

dedicata RCR si Terapiei Urgenţelor Cardiovasculare (ECC - Emergency Cardiac Care). Aceasta

conferinţă a reprezentat momentul elaborării primelor ghiduri internaţionale de RCR . In

ianuarie 2005, a avut loc, tot la Dallas, o noua Conferinţă de Consens - CoSTR (Consensuson Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Science with Treatment Recommendations) - in RCP şi ECC, unde au fost revizuite sau inlăturate unele din

recomandările anterioare . Participanţii la Conferinţa de Consens au ajuns la concluzia că

este necesara creşterea calităţii RCP, in special prin efectuarea compresiilor toracice de calitate si continue.

Consiliul Naţional Roman de Resuscitare (CNRR) s-a infiintat in 1998 prin asocierea reprezentanţilor societăţilor medicale romaneşti tradiţionale, in virtutea unui protocol semnat cu Consiliul European de Resuscitare.

Din punct de vedere scolastic, RCP este impărţită in:- Suportul Vital de Bază (SVB) in engleza (BLS)- Suportul Vital Avansat (SVA) in engleza (ALS)Elementul esenţial este deci aplicarea promptă şi corectă a manevrelor de RCP care asigură reluarea circulaţiei spontane şi a unei funcţii neurologice adecvate post – resuscitare.

Slide 4Lantul SupravietuiriiReuşita RCP este determinată nu doar de efectuarea corectă a tehnicilor resuscitării ci demult mai mulţi factori care se află in interrelaţie. Toţi factorii care interferă cu reuşita resuscitării sunt cuprinşi in noţiunea de lanţul supravieţuirii, practic o metaforă propusă de American Heart Association pentru a desemna modalitatea de răspuns a unei comunităţi la un SCR.Lanţul supravieţuirii are 4 verigi:1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi alarmarea precoce a unui sistem medical de urgenţă.2. SVB iniţiat precoce3. Defibrilarea precoce4. Accesul căt mai rapid la SVA1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi alarmarea precoce a unui sistem medical de urgenţă.Presupune:• o educaţie minimă din partea persoanelor nemedicale care trebuie să recunoască un pacient aflat in SCR sau in pericol de a face un SCR(de exemplu subiecţii cu dureri toracice anterioare, dispnee, obstrucţie de căi respiratorii etc.).• o reţea evoluată de comunicaţii, in comunitatea in care se inregistrează urgenţa. S-a constatat că cel mai eficient mod de a prelua o urgenţă este apelarea dispeceratului cu număr unic (ex. 112 pentru Uniunea Europeană, 911 pentru SUA). Care preia toate apelurile, legate de orice fel de urgenţă (nu numai medicală), urmand ca apoi să distribuie echipajul cel mai potrivit pentru urgenţa respectivă.2. SVB precoce. Chiar dacă, in marea majoritatea situaţiilor de SCR la adult, doar manevreleSVB, singure, nu reuşesc să “pornească” inima, importanţa lor este foarte mare, deoarece oferă timp pentru sosirea unui echipaj care să instituie manevrele de suport vital avansat.• Această verigă nu poate fi acoperită doar de personalul medical al unei comunităţi. De

aceea, manevrele de SVB trebuie efectuate de personal laic, instruit prin cursuri de resuscitare de bază.• Aplicarea corectă a acestor manevre in primele 5 minute de la instalarea SCR dublează sau chiar triplează şansele de succes al resuscitării.3. Defibrilarea precoce este manevra care influenţează decisiv succesul resuscitării la adult deoarece majoritatea morţilor subite are ca mecanism de oprire a cordului o fibrilaţie ventriculară sau altă aritmie malignă, iar singura modalitate de intrerupere a unei astfel de aritmii este defibrilarea.• Aducerea la timp (< 5 minute de la instalarea SCR) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata supravieţuirii in SCR, pană la 50-75%.• Se consideră rezonabilă existenţa unui defibrilator la 10.000 de locuitori.• Apariţia defibrilatoarelor automate (DEA) face posibilă utilizarea acestora şi de către laici cu instrucţie anterioară minimă.In majoritatea comunităţilor timpul scurs de la apelul de urgenţă pană la sosirea echipeide RCP este ≥ 8 min, interval in care pacientul depinde de primele 3 verigi ale lanţului supravieţuirii!4. SVA precoce este ultima verigă din lanţul supravieţuirii şi practic le cuprinde şi pecelelalte. Manevrele complexe ale SVA nu pot fi efectuate decat după o pregătire specială(intubaţia orotraheală, prinderea de venă centrală, aplicarea pacing-ului, abordareastatusului postresuscitare etc.) şi depind de nivelul de performanţă a echipei şi cel al dotăriimedicale.

Slide 5Riscurile salvatorului

Resuscitarea cardio-pulmonară implică: • riscuri legate de mediu (trafic, construcţii instabile, electricitate, gaze, apă,substanţe toxice etc). • riscuri legate de victimă (contaminarea cu boli transmisibile, intoxicaţii etc) • riscuri legate de tehnica utilizată (utilizarea defibrilatorului, a instrumentelor ascuţite etc).Prima regulă legată de riscurile RCP este ca viaţa membrilor echipei de resuscitare să nufie pusă in pericol! Pe de altă parte, implicarea intr-o acţiune de salvare a unei echipe instruite să facă doar RCP poate să scadă considerabil şansele de reuşită a resuscitării.

De aceea recomandarea fermă este ca echipa de RCP să nu se implice in salvarea victimei dacă aceasta presupune o acţiune riscantă, care necesită o pregatire specială, pe care echiparespectivă nu o posedă.

In concluzie, pentru propria protecţie, in scopul evitării contactului cu materiale biologice sau substanţe toxice, salvatorul va folosi echipament de protecţie: mănuşi, ochelari, măşti, halate, recipiente speciale pentru depozitarea instrumentelor ascuţite etc

Slide 6 - 15SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT (SVB)SVB reprezintă menţinerea libertăţii căilor aeriene, suportul ventilaţiei şi circulaţieifără ajutorul vreunui echipament cu excepţia dispozitivelor de protecţie, incluzand si defibrilarea in cazul in care avem acces la DEA.1. Asiguraţi-vă că dvs, victima şi orice alt martor, sunteţi cu toţii in siguranţă.2. Verificaţi starea starea de conştienţă a victimei:

• mişcaţi cu blandeţe umerii victimei şi intrebaţi cu voce tare: “Sunteţi bine?”3a. Dacă răspunde:• lasaţi victima in poziţia in care aţi găsit-o, dacă aţi stabilit că nu există nici un altPericol• incercaţi să aflaţi ce i s-a intampat şi chemaţi ajutor dacă este nevoie• se trimite o persoană după ajutor sau, dacă salvatorul este singur, lasă victima şi mergechiar el după ajutor• reevaluaţi-l cu regularitate3b Dacă victima nu răspunde :• se strigă după ajutor• victima se pozitionează in decubit dorsal si apoi se deschid căile aeriene prinhiperextensia capului si ridicarea bărbiei• se plasează o mană pe frunte si se impinge cu blandete capul pe spate;• pentru deschiderea căilor aeriene se va ridica bărbia victimei cu varful degetelorplasate sub menton.

Manevra este necesară deoarece la persoanele in stare de inconştienţă se instaleazăhipotonia musculaturii care susţine baza limbii, aceasta căzand pe peretele posterior alfaringelui şi obstruand căile respiratorii.

4. Mentinand căile aeriene deschise salvatorul incearcă să stabilească dacă victima respirăutilizand priveste –ascultă- simte:

• priveste miscările peretelui toracic;• asculă zgomotele respiratorii la nivelul gurii victimei;• simte fluxul de aer pe obraz;• decide dacă respiratia este normală , anormală sau absentă .In primele minute după oprirea cordului, victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare, zgomotoase care nu trebuie confundate cu respiratia normală. Incercarea de a determina existenta unei respiratii normale privind-ascultand-simtind nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal trebuie să actioneze ca si cum ea nu ar respira normal .

5a. Dacă victima respiră normal• se asează victima in pozitie de sigurantă;• salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor – va apela 112 sau numărul local de urgentă,pentru chemarea ambulantei;• va continua să evalueze respiratia victimei urmărind dacă aceasta ramane normală.

Poziţia de siguranţă este folosită în managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale.

5b. Dacă victima nu respiră sau respiră anormal• salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, să găsească si să aducă un DEA dacă acestaeste disponibil; sau, dacă este singur va folosi telefonul mobil pentru alertareaserviciilor de urgentă – salvatorul va părasi victima numai dacă nu are altă alternativă.• se incep compresiile toracice după cum urmează:

Punctele de palpare a pulsului se aleg in functie de varsta copilului: carotida (copii), artera brahiala (sugari) sau puls femural (copii si sugari).

se ingenunchează langă victimă; salvatorul plasează podul unei palme pe centrul toracelui victimei; (care este in jumătatea inferioară a sternului victimei) podul palmei celeilalte maini se plasează peste cea aflată pe torace, se intrepătrund degetele mainilor evitandu-se compresia pe coastele victimei. Nu se indoiesc coatele. Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau la nivelui apendicelui xifoid (partea inferioara a sternului). salvatorul se va pozitiona vertical deasupra toracelui victimei si va efectua comprimarea sternului cu cel putin 5 cm (fără a depăsi insă 6 cm) după fiecare compresie indepărtati presiunea exercitată pe torace fără a pierde contactul intre maini sau intre palmă si stern; repetati compresiile cu o frecventă de cel putin 100 pe min (fără a depăsi 120 pe min) compresiile si decompresiile trebuie să fie egle ca intervale de timp. Executate corect, compresiile toracice pot produce o presiune arterială sistolică de maxim 60-80mmHg.

6a. Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile.- după 30 de compresii se deschide calea aeriană folosind hiperextensia capului siridicarea mandibulei - se pensează părtile moi ale nasului folosind policele si indexul mainii de pe frunte.- se dechide cavitatea bucală a victimei mentinand insă bărbia ridicată.- salvatorul inspiră normal si pune buzele in jurul gurii victimei asigurand o bună etanseitate.- salvatorul expiră constant in gura victimei pret de 1 secundă, ca intr-o respiratie normală,urmărind ridicarea peretelui anterior al toracelui-se mentine capul in hiperextensie si bărbia ridicată, se indepărtează gura de gura victimei sise urmăreste revenirea toracelui la pozitia initială ca intr-un expir normal; aceasta este oventilatie eficientă.

Insuflaţiile se realizează bland pentru a evita creşterea presiunii intra-gastrice (rezistenţa căii digestive este mai mică decat a celei respiratorii şi aerul insuflat cu putere va trece mai rapid in stomac, putand produce vărsătură, urmată de aspiraţie in căile respiratorii = sindrom Mendelson).

Dacă primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui toracic , atunci, inaintea următoarei incercări:- se priveste in gura victimei si se indepărtează orice obstructie;- se reverifică extensia capului si ridicarea mandibulei;- oricum nu sunt recomandate mai mult de două incercări de a ventila inaintea reluăriicompresiilor.

6b. Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate efectua după cum urmează:- dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreste să administreze ventilatii gură-la-gură, atunci va efectua doar compresii toracice.- in acest caz, compresiile toracice trebuie efectuate continuu, cu o frecventa de cel putin 100 pe minut (dar nu mai mult de 120 pe minut).

7. Resuscitarea se continua până când:- soseste ajutor calificat si preia resuscitarea; sau

- victima dă semne de viată: se miscă, deschide ochii sau respiră normal; sau- savlatorul este epuizat fizic.

SLIDE 16Algoritmul de Defibrilare Automata Externa1. Trebuie asigurată securitatea salvatorului, a victimei si a celor din jur.2. Urmati algoritmul SVB de la adult (pasii 1-5)• dacă victima este inconstientă si nu respiră normal, trimite-ti pe cineva după ajutor si să aducă un DEA daca acesta este disponibil;• dacă sunteti singur, folositi telefonul mobil pentru a alerta serviciul de ambulanta - nu părăsiti victima decat dacă nu aveti altă solutie.3. Incepeti RCP imediat după algoritmul SVB de la adult. Dacă sunteti singur si DEA este inapropierea dumneavoastră, aplicati mai intai DEA.4. Imediat după sosirea DEA• deschideti DEA si atasati electrozii direct pe toracele pacientuluidacă sunt prezenti mai multi salvatori, RCP trebuie continuat in timpul atasării padelelor petoracele pacientului;• vor fi urmate comenzile vocale sau cele afisate;• asigurati-vă că nimeni nu atinge victima in timp ce DEA analizează ritmul.5a. Dacă există indicatie de soc• asigurati-vă că nimeni nu atinge victimasalvatorul va apăsa butonul de soc conform indicatiilor (DEA complet automate vor administrasocurile direct);• continuati imediat RCP cu un raport compresii/ventilatii de 30:2se va continua conform indicatiilor vocale sau a celor afisate.5b. Dacă nu există indicatie de soc• reincepeti imediat RCP utilizand raportul de 30 compresii la 2 ventilatii;• continuati conform indicatiilor vocale sau a celor afisate.6.Continuati să urmati comenzile DEA pană cand• resuscitarea este preluată de personal calificat;• victima dă semne de viată: se miscă, deschide ochii si respiră normal:• salvatorul este epuizat fizic.

SLIDE 19SVA ADULTMANAGEMENTUL CĂILOR AERIENE SUPERIOARE-hiperextensie la nivelul articulaţiei atlanto-occipitale,- ridicarea mandibulei,- subluxaţia mandibulei (Este o manevră alternativă pentru deplasarea spre anterior a mandibulei şi înlăturarea obstrucţiei produsă de palatul moale şi epiglotă) Indexul şi celelalte degete se plasează în spatele gonionului mandibular, împingând în sus şi spre anterior; policele împing uşor mentonul menţinând cavitatea bucală deschisă.

Canula oro-faringiană

Canula oro-faringiană, cel mai frecvent denumită pipa Guedel, este un tub curbat din material plastic; se introduce în cavitatea bucală a pacientului între limbă şi palatul dur.La pacienţii cu reflexele de fund de gât păstrate este permanent prezent riscul de stimulare a reflexului de vomă şi/sau de inducere a unui laringospasm; din acest motiv canula oro-faringiană este rezervată stărilor de comă profundăSona De Aspiratie Flexibila: se foloseste la aspiratia cailor aeriene inferioare.

Medicatia Folosita in Timpul Resuscitarii1. Adrenalina este drogul de electie in SCR Este primul drog folosit in orice forma de oprire

cardiaca: se administreaza la fiecare 3-5 minute in timpul RCP (cicluri alternative). Nu se administreaza intracardiac !!!

Este un medicament simpatomimetic cu efecte alfa-adrenergice determina vasoconstrictie sistemica, care determina cresterea presiunii de perfuzie coronariana si cerebrala. Prin efectele sale beta-adrenergice (inotrop, cronotrop), adrenalina poate creste fluxul sangvin coronarian si cerebral.2.Amiodarona este un medicament antiaritmic stabilizator de membrana, care creste perioada de actiune si perioada refractara in miocardul atrial si ventricular. Conducerea atrioventriculara este incetinita. Este indicata in FV/TV fara puls, refractare la terapia de soc. Doza initiala de amiodarona este de 300mg intravenos, diluata in 20 ml (sau din seringa preumpluta) glucoza 5% (sau alt solvent adecvat), daca FV/TV persista dupa al treilea soc. Daca FV/TV persista, se mai administreaza inca o doza de 150 mg.

3.Lidocaina este un antiaritmic stabilizator de membrana care actioneaza prin cresterea perioadei

refractare a miocitelor. Ea scade automatismul ventricular, iar prin efectul anestezic local suprima activitatea ectopiva ventriculara. Lidocaina suprima activitatea tesuturilor depolarizate, aritmogene, in timp ce interfera minim cu activitatea electrica a tesuturilor normale. Lidocaina este recomandata in FV/TV fara puls refractare defibrilare, atunci cand amiodarona nu este disponibila. Cand amiodarona nu este disponibila, se foloseste lidocaina in doza initiala de 100 mg (1-1,5 mg/kg), pentru tratarea FV/TV fara puls refractare la cele trei socuri. Se complteaza cu un bolus aditional de 50mg daca este cazul. Doza totala nu trebuie sa depaseasca 3mg/kg in prima ora de administrare.

4.Atropina antagonizează acţiunea acetilcolinei la nivelul receptorilor muscarinici,blocând astfel efectele vagale asupra nodului sinoatrial şi atrioventricular, determinând creşterea automatismului sinusal şi facilitând conducerea atrioventriculară. - Asistolă - Bradicardie sinusală- AEFP cu o frecvenţă mai mică de 60/minut. Atropina nu mai este recomandată in terapia de rutina pentru asistolă sau DEM.

Calea de administrare este intravenoasa (periferica sau centrala).Cai alternative de administrare: - calea intraosoasa

- Intratraheala. Administrarea drogurilor prin sonda de intubatie oro-traheala nu mai este recomandată; dacă nu se poate asigura acces intravenos, drogurile trebuie administrate intraosos.