RESURSE NATURALE ALE JUDETULUI VASLUI

LACURI

1. LACUL PUSCASI (VasluiLaza)

Lac antropic, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. mc.

2. LACUL SOLESTI (VasluiSolesti)

Lac antropic cu o suprafata de 452 ha si un volum de 15,8 mil. mc.

RURI

1.BRLAD (Vaslui)

Ru, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Liesti (judetul Galati). Are 207 km si o suprafata a bazinului de 7220 kmp. Izvoraste din Dealul Bour (Podisul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judetul Neamt).

2. PRUT (Vaslui)

Ru n extremitatea de NE si E a Romniei, afluent al Dunarii, la 15 km E de Galati. Lungimea sa totala este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul Romniei (al treilea ru ca lungime al tarii, dupa Dunare si Mures).

FENOMENE SI STRUCTURI GEOLOGICE

1.PUNCT FOSILIFER (in Mlusteni) (VasluiMalusteni)

Rezervatie naturala (paleontologica) Punct fosilifer cu numeroase resturi de mamifere din Pliocen. Aici au fost descoperite oasele de mamut reconstituite la muzeul Grigore Antipa.

REZERVAII NATURALE

1. COASTA RUPTURILE (VasluiTanacu)

Rezervatie botanica.

2. FNEELE DE LA GLODENI (VasluiNegresti)

Rezervatie naturala

3. PDUREA BLTENI (VasluiBalteni)

Rezervatie naturala. Pe teritoriul satului se afla o padure de lunca n suprafata de 649 ha, n care predomina stejarul pufos, precum si frasinul si ulmul.

4. PUNCT FOSILIFER (n Mlusteni) (VasluiMalusteni)

Rezervatie naturala (paleontologica) Punct fosilifer cu numeroase resturi de mamifere din Pliocen. Aici au fost descoperite oasele de mamut reconstituite la muzeul Grigore Antipa.

5. REZERVAIA MOVILA LUI BURCEL (VasluiMiclesti)

Rezervatie naturala. Rezervatie botanica.

ALTE RESURSE NATURALE

PDUREA BDEANA (VasluiBadeana)

Padure alcatuita din stejar pufos - suprafata 126,7 ha.

Ape minerale sulfuroase si feruginoase: Strunga, Nicolina Iasi-judetul Iasi, Branceni, Murgesti, Pungesti, Gura Morii - judetul Vaslui, Baile Slanic, Moinesti, Targu Ocna, Poiana Sarata, Sarata-Bacau - judetul Bacau;

Materiale de constructii:

Calcare: Pojorata, Campulung Moldovenesc, Botus-judetul Suceava, Bicaz Chei - judetul Neamt, Barbatesti, Costesti, Ipatele, Paun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judetul Iasi, Darabani, Stefanesti, Lipceni - judetul Botosani, in Vaslui se gasindu-se, cu precadere, pe malurile raurilor;Gresii: Tarcau - judetul Neamt, Cosula, Tudora, Hudesti - judetul Botosani , in Vaslui se gasesc gresii si nisip pe malurile raurilor, Ghimes Faget si la Est de zona Slanic Moldova - judetul Bacau, Solca Platinoasa - judetul Suceava, Doabra-com. Frasin;Reeaua hidrografic este reprezentat n special de cursul mijlociu al rului Brlad, cel mai important afluent al Siretului, iar n partea de Sud-Est a judeului de rul Elan, afluent al Prutului. Rul Brlad izvorte din Podiul Central Moldovenesc i trece pe lng oraele Vaslui, Brlad i Tecuci, strbtnd judeul Vaslui pe o lungime de 173 km. Rul Prut, care izvorte din Muntele Cernahora (Ucraina) i se vars n fluviul Dunrea, strbate 160 de km din teritoriul judeului i primete ca principali aflueni pe aceast suprafa rurile Srata i Elan.Lacurile de pe teritoriul judeului Vaslui sunt preponderent de natur antropic. Cele mai importante sunt acumulrile Czneti pe rul Durduc, Soleti pe rul Vasluie, Pucai pe rul Racova, Mnjeti pe rul Crasna, Rpa Albastr pe rul Simila i Pereschiv, toate avnd prevzute i volume de aprare mpotriva inundaiilor. n afara acestora, o serie de acumulri construite special pentru prevenirea inundaiilor. Lacurile naturale sunt puine la numr, mai importante fiind cele din lunca Prutului: Grosu, Ulmu, Broscria i Hrteti.Resurse naturale: paduri, pasuni, teren arabil, luciu apa, nisip, produse animaliere;

DRNCENI (VasluiAlbita (Drnceni))

Statiune balneoclimaterica. Sursele de ape minerale sulfuroase cloruro-sodice, bicarbonatate si iodurate sunt indicate n tratarea bolilor reumatismale, digestive, hepatobiliare si ginecologice.