Argument

Am ales această temă pentru a-mi putea concretiza cunoştinţele în acest domeniu, al turismului.

În cadrul acestui proiect am decis să redau câteva din numeroasele caracteristici ale judeţului Mureş, un oraş cu o serie de obiective turistice demne de admirat, câteva dintre ele fiind arhicunoscute.

Activitatea unei cabane depinde în mare măsură de mediul natural în care este amplasată, iar judeţul Mureş este locul perfect.Căile de acces lesnicioase spre zonele istorice şi turistice de referinţă ale pământului sibian, vilele, hotelurile, motelurile, hanurile, popasurile turistice, cabanele montane şi silvice, pârtii de schi, alături de tradiţionala ospitalitate a oamenilor locului, sunt doar câteva argumente care îndreaptă paşii turistului spre acest colţ de ţară.

Proiectul cuprinde o scurta descriere geografica, câteva particularităţi istorice, caracteristice acestei zone.

Judeţul Mureş a devenit treptat, un judeţ cu activităţi complexe, cu o dezvoltare economico-socială considerabilă, motive care au stârnit atracţia, şi curiozitatea turiştilor români şi străini.

Obiectul principal al activităţii economice este satisfacerea nevoilor umane. Pentru firme ,scopul activităţii reprezintă maximizarea profitului. Chiar dacă unele dintre societăţi nu includ în mod explicit în strategia lor profitul, comportamentul lor economic urmăreşte obţinerea profitului în condiţiile pieţei căreia i se adresează.

1

I. Potenţialul turistic al judeţului Mureş

1.1. POZIŢIA ŞI LOCALIZAREA GEOGRAFICǍ

Judeţul Mureş este situat în zona central-nord-estică a ţării în centrul Podişului Transivaniei, fiind cuprins între meridianele 23°55’ şi 25°14’ longitudine vestică şi paralele 46°09’ şi 47°00’ latitudine nordică.

Cu o suprafaţă de 6.714 km², ceea ce reprezintă 2,8% din suprafaţa ţării, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul Suceava pe o distanţă 16 kilometri între localităţile Andreneasa şi Neagra, la est cu judeţul Harghita pe o distanţă 159 kilometri între localităţile Archita şi Neagra, la sud-est cu judeţul Braşov pe o distanţă de 26 kilometri între Apold şi Archita, la sud cu judeţul Sibiu pe o distanţă de 98 kilometri între localităţile Corneşti - Apold, la vest cu judeţul Cluj pe o distanţă de 67 kilometri Hădăreni şi Sărmăşel-Gară, la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud pe o distanţă 116 kilometri între Sărmăşel Gară - Andreneasa, iar la sud-vest cu judeţul Alba pe o distanţă de 45 kilometri Hădăreni - Corneşti.

2

1.1.1. DATE ISTORICE

Prima atestare documentară a localităţii Târgu Mureş datează din anul 1332, când este amintită sub numele de Novum Forum Syculorum (Noul târgal secuilor). Târgul s-a dezvoltat destul de repede, ajungând în secolele XV-XVI principalul centru urban şi comercial din bazinul superior al Mureşului.Târgu Mureşul a întreţinut bune relaţii cu domnitorii din Moldova (Petru Rareş a luat oraşul sub protecţia sa) ş iŢara Românească (Mihai Viteazu a construit o biserică aici, iar populaţia oraşului l-a ajutat în luptele sale).La începutul secolului al XVII-lea, oraşul şi cetatea au fost asediate şi incendiate de trupele lui Gheorghe Bastaşi Moise Secuiul, dar aşezarea s-a refăcut curând, astfel că în anul 1616 o găsim menţionată ca “civitas”, iar într-o relatare din 1660 se vorbeşte despre Târgu Mureş în termeni elogioşi, ca fiind un oraş cu case trainice, uliţe frumoase, locuitori bogaţi.Totodată, Târgu Mureş a fost un important centru cultural: încă din anul 1587 luase fiinţă aici un colegiu reformat; însecolul al XVIII-lea sunt semnalate o tipografie şi un gimnaziu. Aici au activat o serie de personalităţi ale culturii transilvănene ca Petru Maior, Gheorghe Şincai, Janos Bolyai.Cu prilejul evenimentelor din 1848-1849, aici au avut loc manifestări cu caracter revoluţionar, printer ai căror organizatori s-au aflat, o vreme, doi dintre fruntaşii revoluţiei din Transilvania -Avram Iancuşi Alexandru Papiu Ilarian. Ca represalii, oraşul a fost devastat de armatele contra revoluţionare în anul 1849.In timpul războiului de independenţă (1877-1878), populaţia oraşului a contribuit la acţiunea de sprijinire a armatei române, colectând bani, alimente şi îmbrăcăminte.Odată cu dezvoltarea mai accentuată a industriei, mai ales a celei forestiere, în viaţa social-politică a oraşului a apărut şi proletariatul, care îşi constituie asociaţii profesionale, care iniţiază importante acţiuni greviste în anii 1901, 1904 şi 1914. In perioada interbelică, acesta desfăşoară o susţinută activitate revoluţionară şi democratică, dintre care amintim: grevele muncitorilor forestieri şi textilişti din 1921-1925, manifestaţia de protest din 1934 împotriva teroarei hitleriste din Germania şi pentru eliberarea lui Ernst Thalmann.Apoi oraşul a parcurs o etapă de prefaceri adânci, devenind, prin munca unită a locuitorilor săi români, maghiari, secui, saşi unul din cele mai importante centre economice, ştiinţifice şi culturale ale ţării, cu apreciate institute de învăţământ superior.

3

1.1.2. RELIEFUL

Situatîninteriorul arcului carpatic, judeţul Mureşeste favorizat de un relief armonios, dispunând de bogate şi variate resurse naturale.Relieful teritoriului judeţului cuprinde o depresiune intracarpatică ce coboară uşor în trepte, de pe piscurile vulcanice ale munţilor Călimani (2100 m) şi ai Gurghiului, spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei (276 m), brăzdată fiind de Valea Mureşului şi fragmentată de afluenţii acestuia.Unităţile deluroase cu interfluvii domoale de 500-600 m altitudine aparţin Podişului Transilvaniei.Se deosebesc trei unităţi:- CâmpiaColinară a Transilvaniei cu altitudinea de 400-500 m la nord de râulMureş;- Podişul Târnavelor, extins la sud de Mureş (450-700 m);- SubcarpaţiiTransilvanieiînpartea de est a judeţului,înzona cutelor diapire (600-1000 m altitudine).Teritoriul judeţului Mureş cuprinde o reţea de ape curgătoare ,de lacuri, heleşteie, bazine de retenţie artificială.

1.1.3. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Reţeaua hidrograficăa judeţului aparţine în totalitate bazinului râului Mureş, principalul colector de apă în întreg bazinul Transilvaniei, care străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 187 km.Lacurile, iazurile şi bazinele de retenţie completează hidrografia judeţului.Pe râuri s-au creat o serie de iazuri de interes piscicol (de exemplu de-a lungul râului Pârâul de Munte, lacurile Zau de Câmpie- 133 ha, Şăulia- 48 ha, Tăureni- 53 ha).Lacul Fărăgău, prezintăi mportanţă ştiinţifică pentru flora şi fauna sa, iar lacurile antropogene de la Ideciu de Jos, Jabeniţa şi Sângiorgiu de Mureş cu apă sărată, prezintă interes balneoclimateric local.O importanţă deosebită o prezintă complexul lacustru de la Sovata unde se evidenţieză Lacu Ursu, fiind considerat cel mai caracteristic lac heliotermic din Europa.

1.1.4. CLIMA

4

Regimul climatic ce caracterizează judeţul Mureşeste continental-moderat, cu diferenţieri în zona de deal, faţă de cea de munte. Temperaturile medii anuale se menţin între 80- 90C în partea de vest şi 20- 40C în partea de est. Precipitaţiile variază între 550 mm pe an în partea de vest şi 1000-1200 mm pe an în zona montană. Vânturile predominante sunt cel de vest şi nord-vest, cu intensitate şi frecvenţă mijlocie.

1.1.5. FLORA ŞI FAUNA

Flora şi fauna caracteristice podişului Transilvaniei, sunt ocrotite în numeroase rezervaţii: Pădurea seculară de stejari de pe terenurile mlăştinoase de la Mociar, Bujorul Românescdin Valea Botei Mari de la Zau de Câmpie,Poiana de narcise de lângă Gurghiu şi Parcul dendrologic din Gurghiu, Laleaua pestriţădin pajiştile de pe Valea Gurghiului.Fauna cuprinde printre altele ursul brun, ursul carpatin, mistreţul, iepurele, fazanul iar în apele curgătoare şi lacustre, păstrăvul şi crapul.

1.1.6. VEGETAŢIA

Pe teritoriul judeţului vegetaţia este variată, fiind dispusă pe etaje, în funcţie de treptele de relief şi influenţele climatice.Pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră însumează 208,4 mii ha (31,0 % din suprafaţa totală a judeţului). Principalele surse forestiere sunt concentrate în jumătatea estică a judeţului, în zona muntoasă, zona dealurilor premontane şi în partea estică mai înaltă a Podişului Transilvaniei. In zona muntoasă ponderea în cadrul speciilor silvice o deţin bradul şi fagul. Etajul de deal şi podiş este ocupat de păduri de gorun, fag, carpen, tei, frasin. Vegetaţia interzonală este reprezentată de păduride luncă, iar covorul vegetal spontan este util atât pentru hrana animalelor, cât şi ca plante medicinale şi melifere.Fondul funciar în concordanţă cu relieful, clima şi vegetaţia este foarte variat.

5

1.2. Informaţii Turistice

Activitatea turistică a judeţului Mureş este susţinută de existenţa unei infrastructuri dezvoltate, cuprinzând in total 94 unităţi de cazare între care 17 hoteluri, 5 hanuri si moteluri, 4 campinguri, 63 de vile turistice si 3 tabere pentru elevi si studenţi. Acestea dispun de peste 6835 locuri de cazare.

Principalele zone turistice ale judeţului Mureş sunt Sighişoara cu Cetatea medievala, zonele montane, Lapusna, Defileul Mureşului. La poalele munţilor Gurghiu se afla renumita staţiune balneara Sovata ce oferă factori curativi de mare eficienta într-un număr mare de afecţiuni, atrăgând in fiecare an un număr mare de turişti străini si romani.

Un rol important in turismul judeţului Mureş revine staţiunilor locale Sangeorgiu de Mureş, cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate si clorurate, Ideciul de Jos cu ape sărate, Rastolita si Lunca Bradului sunt micro staţiuni climaterice. Municipiul Targu-Mures se remarca prin Complexul de agrement si sport "Week-End" de pe malul râului Mureş pe o suprafaţa de 25 hectare, din care 5 hectare oglinda de apa, cu amenajări corespunzătoare, case de agrement, Gradina zoologica - a doua din tara, Cetatea Medievala.

Cultura

          Patrimoniul cultural cuprinde creaţii folclorice, datini şi obiceiuri specifice, creaţii cultural-artistice progresiste datorate unor personalităţi de seamă ale culturii şi artei. Caracterul dinamic şi de efervescenţă al vieţii culturale mureşene s-a bucurat de suportul îndelungatei tradiţii istorice şi culturale, etnografice şi artistice populare.          Printre cele mai vechi aşezăminte de cultură se numără bibliotecile, instituţii cu o bogată tradiţie. Prima bibliotecă în judeţul Mureş s-a înfiinţat în anul 1557 pe lângă Schola Particula, devenită la  începutul secolului al XVIII-lea colegiu reformat. Un fond deosebit de carte, 4499 mii volume, se află în cele 407 biblioteci existente, din care 87 sunt biblioteci publice.          Se consemnează existenţa în judeţ a unor instituţii culturale cu vechi tradiţii, cum sunt: Teatrul Naţional, Teatrul Ariel, Ansamblul artistic Mureşul, Filarmonica, precum şi al unor instituţii mass-media: posturi locale de Radio-Tv, redacţii ale unor cotidiene şi reviste în limbile română şi maghiară şi 7 unităţi muzeale.

 

6

1.3. Obiective Turistice

Cadrul natural deosebit de pitoresc al judeţului ca şi numeroasele monumente de cultură, artă, istorice şi ale naturii creeează condiţii pentru o activitate turistică amplă.

Activitatea turistică este susţinută de existenţa unei infrastructuri ce cuprinde 91 unităţi de cazare, între care: 21 hoteluri, 8 hanuri şi moteluri, 6 campinguri, 40 vile turistice şi 4 tabere pentru elevi şi studenţi, capacitatea totală de cazare fiind de 7820 locuri. 1.3.1. Municipiul Târgu Mureş 

Cel mai mare oraş al judeţului, este deopotrivă centru economic, turistic şi cultural, fiind unul din cele mai atrăgătoare oraşe ale ţării.. Recunoscut ca un oraş curat şi plăcut, accesul în Târgu Mureş este posibil pe şosele şi calea ferată, dar şi pe cale aeriană, aeroportul Târgu Mureş - Vidrasău având curse regulate spre Bucureşti, ceea ce face posibilă legătura cu orice punct de pe glob, dar şi posibilităţi pentru a asigura curse charter.

“Oraş al trandafirilor” , Târgu Mureş oferă posibilităţi multiple pentru includerea sa în traseele turistice.

Complexul muzeal Târgu Mureş face posibil un periplu în istoria locurilor prin colecţiile de arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii. La acestea se adugă colecţiile Muzeului de Artă situat în Palatul Culturii, monument de arhitectură în stil secesion, ridicat între anii 1911-1913. Palatul Culturii are o sală de spectacole cu o orgă renumită cu 4463 tuburi. Sala oglinzilor este emblematică şi un continuu punct de atracţie turistică.

Teatrul Naţional amplasat într-o piaţă străjuită de lucrări de artă este unul dintre cele mai moderne şi funcţionale din ţară.

Biblioteci celebre ca Biblioteca Teleky şi Biblioteca judeţeană găzduiesc valori inestimabile.Reţeua de învăţământ include universătăţi şi licee renumite pentru valorile care s-au format aici.

7

Sub aspect medical, Târgu Mureş are servicii la standarde europene şi un serviciu de urgenţă devenit centru pilot pe plan naţional.

Târgu Mureşul este oraşul unor personalităţi emblematice, făuritoare de istorie în domeniul politic, al ştiinţelor şi artelor. Posteritatea i-a nemurit în bronzul eternităţii. Sunt de reţinut monumentul lui Avram Iancu, al lui Bolyai Farkas şi Bolyai Janos, ale vrednicilor edili Bernady şi Dandea. Ofertele turistice ale oraşului includ: zona de agrement Mureşul (Week-end) situată pe malul Mureşului pe o suprafaţă 25 ha, din care 5 ha oglindă de apă, cu amenajările corespunzătoare, Grădina zoologică de la Platoul Corneşti (a doua ca mărime din ţară) şi Cetatea medievală.

1.3.2. Municipiul Sighişoara 

Cel mai vechi oraş al judeţului, Sighişoara este un oraş al contrastelor ce se armonizează, în care arhitectura modernă, contemporană, este o prelungire a oraşului vechi, cu cetatea sa medievală , singura cetate medievală locuită din estul şi sud-estul Europei.

Perla Transilvaniei, cum a fost numită, Sighişoara este o istorie vie. Marca de identitate a Sighişoarei este cetatea, care domină oraşul de la înălţimea Dealului cetăţii. Cetatea, înconjurată de un zid de aproape 1 km lungime, a fost terminată în secolul al XIV-lea şi a fost străjuită de 14 turnuri, din care se mai păstrează 9. Intre acestea domină turnul cu ceas, înalt de 64 m, care oferă o privelişte minunată împrejurimilor. Ceasornicul din turn, construit în anul 1648, are zilele săptămânii prezentate simbolic prin 7 figurine mecanice sculptate în lemn, iar alte figurine arată orele, ceasul fiind executat în Elveţia. In turnul cu ceas se află de un secol Muzeul istoric al oraşului, care adăposteşte colecţii de piese arheologice, istorie medievală, ceramică, mobile şi o colecţie de ceasuri.In cetate se află 150 de case vechi, de un farmec aparte, viu şi diferit colorate. Străzile sunt înguste, pietruite, iar în aer pluteşte o atmosferă medievală.Intre 1431 - 1435 la Sighişoara a trăit Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, de numele căruia se leagă “Legenda lui Dracula”.

O galerie de lemn acoperită cu 175 de trepte, construită în anul 1642 duce la Biserica din Deal, construcţie monumentală veche de aproape o jumătate de mileniu.Pe străzile cetăţii se desfăşoară anual festivaluri de artă medievală, în biserică au loc concerte, turiştilor le sunt oferite suveniruri de artă populară, iar pictorii din toată ţara fac portrete celor doritori sau realizează peisaje ale oraşului. 

8

1.3.3. Municipiul Reghin 

In amonte de Târgu Mureş, la confluenţa Mureşului cu Gurghiul, cea mai importantă localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetăţi dacice, având o viaţă medievală cu patină săsească, a cărei mărturie este până azi impunătoarea biserică evanghelică, Reghinul devine în veacurile XVIII-XIX un centru al resurecţiei naţionale româneşti, începută cu cărturarul Petru Maior şi încheiată sub arcul de trimf al Marii Uniri.

Reghinul este azi un oraş cu o viaţă culturală densă, un oraş al bunei convieţuiri şi al interferenţelor culturale între români şi unguri, un târg de produse agrare, meşteşugăreşti şi artistice populare din zonă.

Pe plan naţional, Reghinul este însă în primul rând oraşul viorilor…   1.3.4. Sovata 

La poalele munţilor Gurghiului se află renumita staţiune balneoclimaterică Sovata ce oferă factori curativi de mare eficienţă într-un număr mare de afecţiuni, atrăgând în fiecare an un număr mare de turişti străini şi români.

Punctul de atracţie al staţiunii Sovata este Lacul Ursu, cu apa tămăduitoare, cu nămolurile sale indicate în diverse afecţiuni, precum şi moderna bază de tratament din cadrul complexului turistic şi de tratatamant “Danubius”.

Factorii naturali de cură ai staţiunii sunt: apa minerală clorurată, sodică, de mare concentraţie, a lacurilor cu fenomenul de heliotermie (în Lacul Ursu, la adâncimea de 1,5-2 m, apa atinge temperatura maximă de peste 450C); în afară de băile în lacul helioterm, apa salină a acestuia este utilizată în baza de tratament; nămolul terapeutic, de tip sapropelic, extras din lacuri; bioclimatul sedativ, de cruţare.Categoriile de afecţiuni tratate aici sunt: afecţiuni ginecologice, afecţiuni reumatismale articulare degenerative şi inflamatorii, afecţiuni posttraumatice ale sistemului locomotor, afecţiuni neurologice şi boli asociate.

De asemenea la circa 10 km funcţionează o pârtie de schi cu telescaun, ceea ce face ca staţiunea să fie căutată şi pe timp de iarnă. 

Un rol important în turismul mureşan, cu posibilităţi de dezvoltare, revine staţiunilor locale. Sângiorgiu de Mureş cu ape sărate, nămoluri, ape iodurate şi clorurate şi Ideciu de Jos cu ape sărate.Răstoliţa şi Lunca Bradului pot fi dezvoltate şi considerate ca staţiuni climaterice. 

9

Un interes turistic, dar mai ales ştiinţific suscită rezervaţiile naturale, declarate monumente ale naturii: Rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie (cca. 2 ha), Pădurea de stejari seculari de la Mociar (cca. 50 ha), Poiana narciselor de lângă Gurghiu şi Parcul dendrologic cu specii exotice de la Gurghiu. 

Castelele de pe cuprinsul judeţului constituie monumente arhitectonice în stil baroc, gotic sau renascentist: Castelul Bethlen (sec. XV - XVII) în stilul renaşterii italiene în ţara noastră, Castelul Criş, Castelul Teleky (sec. XVII), în stil baroc cu elmente tradiţionale, Castelul Dumbrăvioara (la 15 km de Târgu Mureş). La Brâncoveneşti se află cel mai reprezentativ castel de pe Valea Mureşului (sec. XVI). Cetăţile medievale de la Târgu Mureş (sec. XVII) şi Sighişoara (sec. XIII - XIV), constituie de asemenea trasee turistice. 

O nouă formă de turism căreia în ultima vreme i se acordă o importanţă deosebită este agroturismul, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, drumeţii), activitatea economică oferită de gazde turiştilor (activităţi productive şi de prelucrare a produselor agricole în gospodărie), precum şi oferta de petrecere a timpului liber în mediul rural, prilej de cunoaştere a tradiţiilor satului ardelean.

10

II. Sighisoara

Complex medieval arhitectural militar, civil si ecleziastic, de valoare europeana, Sighisoara este printre putinele orase-cetate locuite din Europa. Prima atestare documentara a orasului are loc în anul 1280.

Colonistii germani (sasi), asezati de regii Ungariei începând cu a doua jumatate a secolului al XII-lea în sudul Transilvaniei sunt cei care întemeiaza o asezare rurala la baza dinspre sud a dealului Cetatii, lânga apa pârâului Saes.Denumirea pârâului devine si a localitatii la sfârsitul secolului al XIII-lea.

În secolul al XIV-lea, ca urmare a venirii altor colonisti germani, acum mestesugari, localitatea se urbanizeaza treptat.În secolul al XV-lea, pericolul turcesc determina construirea zidului si a turnurilor de aparare care înconjoara tot Dealul Cetatii, zidul fiind mentionat pentru prima data în 1490.Secolele XV-XVII reprezinta perioada de maxima prosperitate si glorie pentru orasul-cetate Sighisoara, bine pozitionat strategic si comercial, la intersectia unor importante drumuri medievale.Localitatea cu cel mai vechi statut orasenesc din Transilvania (1517) a avut un important rol economic, strategic cultural-artistic, politic, ecleziastic si monastic.Dupa numarul mestesugarilor(25) era comparabil cu orase importante din vestul Germaniei. A întretinut un comert înfloritor cu celelalte orase sasesti, cu diferite zone ale Transilvaniei, cu Tarile Românesti, dar a participat si la marele comert prin intermediul Brasovului, stabilind contacte pâna în Persia si Tarile de Jos. O dovada sunt cele 35 de covoare orientale din Biserica Manastirii.

La începutul secolului al XVI-lea, orasul este un important centru artistic, reunind activitatea unor pictori, sculptori, creatori de mobilier, artisti în piatra, bronz, lemn, mesteri ai orgilor sositi din Konigsberg, Salzburg, Boemia, Tirol, dar si autohtoni ca Elias Nicolai-cel mai mare sculptor al barocului transilvanean-, care au lasat dovezi si în cele doua biserici evanghelice: Biserica din Deal si Biserica Manastirii (tabernacol, amvon, pietre de mormânt, strane, o orga între cele mai bune din Transilvania.

Arhitectura a fost influentata de diversi factori.Arhitectura militara a fost conditionata de folosirea masiva a armelor de foc, ceea ce duce la doua supraînaltari ale incintei fortificate.Arhitectura civila este influentata de cei bogati, marturie stau edificiile din zona centrala: Casa cu cerb a patriciatului, Casa Venetiana, Casa Vlad Dracul.Arhitectura ecleziastica a fost marcata de cresterea numarului membrilor si a fortei economice a comunitatii.Biserica din Deal este cel mai important monument al orasului si a patra ca importanta între bisericile gotice ale Transilvaniei. CASTELUL

11

Arhitectural, Sighisoara devine o îmbinare de elemente gotice, renascentiste, baroce.Cele 14 turnuri de aparare, adica: Tabacarii, Cositorarii, Aurarii, Franghierii, Macelarii, Cojocarii, Tesatorii, Croitorii, Cizmarii, Lacatusii, Dogarii, Berbierii, Fierarii si Turnul cu ceas, erau construite, aparate si reparate de catre mestesugari din breslele cele mai importante amintite. Edificiile civile îmbinau stilurile baroc si renascentist, cele doua mari biserici stilul gotic, în timp ce vor adauga stilurile rococo, neogotic, goticul venetian si secesion.

Complexul arhitectonic edificat în etape pe parcursul secolelor XIII-XVIII îsi datoreaza faima pe care o are în prezent si personalitatilor mai mult sau mai putin celebre: primarul Stephanus Mann, cronicarul Georgius Krauss, farmacistul Andreas Bertram, preotul, carturarul si publicistul Ilarie Chendi, dar în mod deosebit urmatorilor: Michael Freiherr von Melas, fiu al parohului sighisoarean, general de cavalerie si comandant suprem al armatei austriece în lupta de la Marengo, Hermann Oberth, savantul care a urmat Scoala din Deal, a trait o perioada la Sighisoara si a carui pasiune a contribuit mult la patrunderea omului în cosmos.

O mare parte a faimei orasului de astazi se datoreaza celei mai celebre personalitati istorice dintre toate personalitatile istorice care au avut tangenta cu Sighisoara, voievodul Vlad Tepes, supranumit Dracula, fiu al voievodului Tarii Românesti Vlad Dracul.

Cu Sighisoara actuala, legatura celebrului personaj istoric este asigurata de vechea si celebra casa supranumita "Vlad Dracul", situata în zona centrala a cetatii.

Principalul punct de atractie al centrului istoric, este Muzeul de istorie si totodata Turnul cu Ceas care îl gazduieste si care este simbol al orasului. Edificiul reprezentativ al arhitecturii militare publice, exprimata în cele patru sageti ale sale, simbol al autonomiei jurisdictionale, privilegiu posedat de putine orase ale timpului.

Conditionat de geografie si istorie, orasul Sighisoara se remarca nu atât prin cladiri monumentale, deoarece aici arhitectura a fost simpla comparativ cu occidentul, ci prin ansamblul de cladiri vechi care cu toate transformarile intervenite îsi pastreaza în buna masura caracterul lor initial.

12

III. Înfinţarea Restaurantului Milenium 4 stele

Istoricul firmei si activitatea sa:

SC.Milenium SA s-a înfiintat în 15.04.2005, cu un capital social integral privat de 2.000.000.000 lei. Obiectul principal de activitate al societătii îl reprezintă „activităti specifice pentru restaurante si alimentatie publică”, conform codului CAEN 5530. pe parcursul activitătii sale restaurantul si-a mărit si consolidat nivelul de clienti, gradul de utilizare a capacitătii sale de deservire evoluând de la 45% în anul 2005 la aprox. 75% în anul 2006.

În prezent valoarea lunară a cifrei de afaceri aste de aprox. 100.450.000 lei, 25% fiind asigurată de serviciile de catering. Cota de piată a restaurantului este de 5%, fiind sustinută de serviciile a 29 de salariati.

Descrierea serviciilor:Restaurantul Milenium oferă un meniu cu mâncăruri si băuturi deosebite, cu

specific local, clientii săi având de ales dintr-o gamă largă de preparate. Societatea este renumită pentru politica stricta de asigurare a calitătii seviciilor sale, făcând din aceasta un avantaj concurential.

Piata:Activitatea societătii se încadrează în sfera alimentatiei publice, focalizându-se

pe segmentul consumatorilor cu pretentii. Conditia esentială de competitivitate într-un astfel de sector o reprezintă satisfacerea exigentelor clientilor printr-un meniu variat, de o calitate ireprosabile, asigurarea unui ambient plăcut în incita restaurantului precum si promptitudinea livrărilor pentru serviciile de catering.

Ce le mai mari riscuri provin din posibilitatea intrării pe piată a unor reprezentanti ai lanturilor internationale de restaurante si din eventualitatea unor presiuni din partea Patronatului Cărnii.

13

IV. Descrirea afacerii

1. Descrirea ideii de afaceri:Restaurantul SC Milenium SA prestează servicii de alimentatie publică de aprox.

1 an. În acest interval de timp, ca urmare a calitătii ireprosabile a serviciilor sale, restaurantul si-a câstigat un renume binemeritat si o cotă de piată confortabilă. Calitatea ofertei si preturile accesibile atrag totusi un număr important de consumatori din zona vestică a Judeţului Mureş. În prezent, capacitatea de deservire a restaurantului este utilizată în proportie de 75%.

2. Descrierea societătii:

Prezentatrea situatiei actuale:În prezent societatea dispune de un capital social de 2.000.000.000 lei,

reprezentat de un număr de 20.000 de actiuni în valoare de 100 mii lei/ actiune. Finantarea activitătii sale se face predominant din surse proprii, la data întocmirii planului de afaceri structura de finantare a activitătii cuprinzând în proportie de 80% capitaluri proprii si 20% datorii curente către furnizori, actionari si institutii ale statului.

La această dată, SC Milenium SA si-a consolidat imaginea si pozitia de piată-tintă, valoarea cifrei de afaceri a anului 2006 ajungând la nivelul record de aprox 610.000 USD (17.400 mil. lei).

Structura actuală a cifrei de afaceri lunare este următoarea:

Structura lunară a cifrei de afaceri

Procent Valoare lunară (mii lei)

Număr mediu de clienti (zilnic)

Catering 25% 362.000 172Servicii directe în in-cinta restaurantului

75% 1.087.500 290

Total 1005 1.450.000 462

Cei 172 de clienti ce sunt deserviti zilnic de sectorul „Catering” sunt generati de comenzile a 15 companii, iar cei 290 de clienti directi ai restaurantului se traduc într-un număr mediu zilnic de 10 clienti/ masă (la o capacitate a restaurantului de 30 mese – aprox. 120 locuri).

14

3. Descrierea produselor şi serviciilor:Obiectivul unitătii este de a satisface pe deplin exigentele gastronomice ale

clientilor, având în vedere că preocuparea oamenilor pentru o alimentatie sănătoasă şi hrănitoare este în creştere în ultimii ani – conform studiilor de piată efectuate de Agentie de monitorizare a tendintelor de consum în anul 2005.

Produse şi servicii: Restaurantul a reuşit să atragă şi să satisfacă pretentiile unor noi clienti prin

varietatea produselor culinare şi sortumentelor de băuturi disponibile. Actuala structură a ofertei poate fi urmărită în tabelul următor:

Se constată o creştere a interesului consumatorilor fată de specialitătile culinare apartinând bucătăriei internationale, în special fată de bucătăria italienească, frantuzească şi asiatică. Cu exceptia bucătăriei asiatice, firma dispune la ora actuală de personal specializat pentru a satisface pe deplin aceste tendinte de consum.

Servicii oferite:Sunt două feluri de deservire a consumatorilor:

- în mod direct – la una din cele 30 de mese din cadrul restaurantului;- prin livrarea la domiciliu sau la biroul clientului a preparatelor comandate

prin telefon sau fax.

4. Localizarea restaurantului:Restaurantul Milenium dispune de un vad comercial deosebit, fiind amplasat

în apropierea intersectiei dintre străzile Semicercului şi Arcurilor, la parterul unui bloc de locuinte de curând construite

TIP Nr. aprox. de sortimente Pondere în CA totalăProduse culinare traditionale

150 50%

Specialităti ale bucătăriei internationale

70 30%

Buturi 70 20%

15

V. Planul de marketing

În concordanţă cu rezultatele cercetării de piaţă efectuate, clienţii-ţintă au din ce în ce mai puţin timp şi abilităţi să gătească pentru ei, preocupările lor îndreptându-se în general către viaţa socială şi realizarea profesională. Societatea Milenium îşi propune să răspundă eficace acestor tendinţe ale persoanelor ce doresc să servească mâncăruri de calitate, sănătoase, la preţuri accesibile.

1. Descrierea pieţei:

În cadrul sectorului terţiar serviciile de alimentaţie publică ocupă locul 14 la nivel naţional, vânzările anuale fiind de aproximativ 950.000.000 mii lei (potrivit unui studiu publicat în Buletinul Static nr. 9/ 2005). În aceste condiţii, activitatea restaurantelor private reprezintă cca. 90% din totalul activitătii de alimentatie publică.

Conform cercetării de piaţă comandate de societatea Milenium românii cheltuiesc în medie 7% din venituri pentru a lua masa în orat. Potrivit statisticilor oficiale, acest procent a înregistrat o evoluţie fluctuantă în ultimii ani. În anul 2006 veniturile din activitatea restaurantelor au crescut în termeni reali, ajungând la 3% din veniturile sectorului tertiar. Aceasta tendintă este explicată de un raport întocmit de Agentia de monitorizare a tendintelor de consum ca fiind efectul schimbării stilului de viată, climatului economic ti cretterea varietătii ofertei existente de piată.

2. Segmentul de piată urmărit:Servicile actuale ale firmei se adresează următorului tip de clienti:-adulti peste 28 ani, persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum

400 USD/lunar cu locuinta sau biroul amplasat în zona de est a Mureşului.Pentru restaurantul ce se intentionează a fi deschis segmentul-tintă va fi reprezentat de:

-adulti peste 28 ani, persoane ocupate, cu un nivel al salariului de minimum 400 USD/lunar cu locuinta sau biroul amplasat în zona de vest a Mureşului.

3. Trendul pietei: Atât previziunile pe termen scurt, cât si cele pe termen lung indică un trend

crescător al acestei activităti, în directă corelatie cu evolutia previzionată a economiei nationale. Acelaşi studiu publicat de agentia de monitorizare a tendintelor de consum arată că, persoanele cu venit cel putin mediu vor fi nevoite să servească masa în oraş din ce în ce mai des.

16

4. Concurenta şi alte influente: Concurenta poate fi apreciată ca fiind foarte intensă în acest

domeniuactivând peste 100 unitati. Din acest motiv S.C. Milenium S.A. Încearcă să se diferentieze şi vine cu o oferta cât mai variabilă la preturi accesibile, păstrând standardele de calitate cu care şi-a câştigat un segment cu piată bine definită.

Restaurantele ce sunt percepute în mod direct drept concurenti pentru Hedon sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Con

cure

nt

Cpa

cita

te

(loc

uri)

CA

luna

ră

esti

mat

ă m

ii

lei

Cal

itat

e

Pre

turi

Am

plas

amen

t

Dis

tant

a ap

roxi

mm

ativ

fa

tă d

e am

plas

amen

t (K

M.)

Restaurant A 60 1.000.000 Similară Similare Similar 0.5Restaurant B 100 1.700.000 Similară Similare Inferior 5Restaurant C 40 1.200.000 Superioară Superioare Superior 2Restaurant D 200 3.000.000 Inferioară Inferioare Inferior 2.5Restaurant E 80 1.400.000 Similară Superioare Similar 6

5. Strategia de marketing:

S.C. Milenium S.A. îşi propune să-şi dubleze cota de piată detinută, prin deschiderea unui nou restaurant în jumătatea vestică a Mureşului.

În plus conducerea, societătii va adapta meniul la cerintele variate ce vin din partea consumatorilor străini. În prima fază sau ales produse specifice bucătăriilor frantuzetti, italienetti ti asiatice.

Politica de pret:

Politica de pret nu se va modifica, practicându-se în continuare un adaos comercial acceptabil. Meniul pentru 2 persoane (incluzând felul 1, felul 2, desert şi bautură) va costa, în medie 250.000 lei.

Costurile materiale corespondente vor fi de aproximativ 150.000 lei, având următoarea structură:

- alte ingrediente ( ulei, sare, condimente, etc.) – 1.500

Carne 27.000 lei Pâine 1.500 leiCartofi 7.500 lei Băutură 75.000 leiZarzavat 15.000 lei Desert 2.500 lei

17

Pentru comenzile de livrare la domiciliu sau la birou, pretul unui meniu pentru o persoană se va mentine în jur de 70.000 lei incluzând transportul. Costul unui astfel de meniu este de aproximativ 45.000 lei, din care costul alimentelor-15.000 lei (pentru o distantă medie de 5 km.)

Strategia de distributie:

Se va mentine strategia adoptată până în prezent, ce şi-a dovedit eficienta. În continuare se va acorda o importantă deosebită satisfacerii cu promptitudine a cererilor de livrare la domiciliu sau la birou a preparatelor solicitate.

În cazul unor aglomerări se va recurge la folosirea maşinilor personale a doi angajati (picoli) ce vor avea această sarcină complementară în situatiile de fortă majoră.

Promovarea şi relatiile publice:

Bugetul previzionat ce va fi alocat promovării în primul an de previziune este de fapt de aproximativ 900.000 mii lei şi cuprinde:

Tip de promovareValoare(mii lei)

Detalii

Aparitii în reviste ti publicatiide specialitate

400.000-revistele R1, R2, R3-periodic, pe toată durata anului

Radio 300.000-posturile X,Y,Z-în primele 3 luni după inaugurarea noului restaurant

Pliante cu ofertă de produse; fluturati

200.000-realizare la Tipografia A;-livrate la domiciliu sau la birourilor firmelor

Compania de promovare şi programul de relatii publice vor fi conduse în mod direct de domnul Alex Voicu, ce a desfăturat timp de 5 ani o activitate similară.

Cercetarea de piată:

18

S.C. Milenium SA a solicitat o cercetare de piată firmei IRECSON pentru a identifica imaginea restaurantului în piată şi situatia generală a pietei-tintă. Cercetarea s-a realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de subiecti. Rezultatele acestui sondaj se prezintă astfel:

- 65% dintre subiecti iau masa cel putin de 4 ori/ săptămână la restaurante de clasă similară;

- 7% declară că iau în mod frecvent masa la restaurantul Hendon;- 15% preferă restaurantele luxoase;- 25% preferă serviciile de livrare a produselor la domiciliu/ birou;- 45% au auzit de restaurantul Hendon, dar nu au servit masa la aceasta - 15% nu au auzit de restaurantul Hendon - 40% declară că au fost cel putin o dată clienti ai restaurantului;- 60% consideră rezonabil sau atrăgator raportul calitate/ pret pe care

operatorul de interviu l-a descris;- conform declaratiilor lor, subiectii chestionati cheltuiesc în medie 7% din

veniturile lunare pentru a lua masa în oraş;- 75% cred că vor apela mai des la serviciile restaurantelor în noul an.

Identificarea şi analiza riscurilor:

Elemente de risc ce ar putea afecta evolutia activitătii societătii sunt:

Calitatea conducerii- pentru aceasta se estimează un risc scăzut. Justificarea acestui nivel de risc este dată de respectarea angajamentelor asumate până în prezent, preocuparea permanentă pentru mentinerea şi dezvoltarea relatiilor de afaceri şi portofoliul de clienti, experientă profesională, structură organizatorică bună şi capacitatea mare de influentare.

Dinamica industriei- prezintă un risc mediu în lumina previziunilor favorabile la nivel macroeconomic, trendului crescător al pietei, pozitiei concurentiale avantajoase, strategiei realiste, corect dimensionate şi directionate. Un element de risc important îl constituie totuşi intentia unor lanturi de restaurante de renume international de a-şi extinde prezenta în apropiere de S.C. Milenium S.A., precum şi desele conflicte apărute în ultima vreme între Patronul Cărnii şi Guvern (care ar putea afecta politica de pret a societătii).

Situatia financiară-prezintă de asemenea un risc moderat, fiind caracterizată de: dublarea cifrei de afaceri, lichiditatea imediată peste 0.26, indicatori de rentabilitate pozitivi ti grad de îndatorare previzionat în jurul valorii admisibile-50% (doar în anul N+1 atinge valoarea de 0.64), în proportie de aproximativ 80% datoriile curente ale firmei sunt către actionarii săi, ca urmare a

19

repartizării profiturilor anilor de previziune. În cazul unor presiuni asupra trezoreriei se poate diminua programul de distribuire de dividende în anii de rambursare a împrumutului.

Analiza SWOT

Puncte tari (Strenghts)- experientă în domeniu;- imagine foarte bună pe piată;- echipă de conducere experimentată şi unită;- amplasament favorabil al restaurantelor;- strategie de marketing eficientă;- servicii variate ti de calitate;- raport pret/ calitate favorabil;- relatii strânse cu un important post TV

Puncte slabe (Weaknesses)-lipsa spatiilor de parcare proprii;-suprasolicitarea personalului de deservire;-imposibilitatea de a prelua comenzi mici de deservire la mai putin de două zile până la data livrării;-capacitate insuficientă de deservire în orele de vârf (prânz);-distanta fată de centrul capitalei;-traficul aglomerat al zonelor de amplasare;-limitarea operatiunilor de amenajare datorită caracteristicilor constructive ale blocului (restaurantul Hedon).

Oportunităti (Opportunities)- posibilităti de obtinere a unor granturi Phare;- crettere macroeconomică prognozată;- program de lucru încărcat pentru persoanele din segmentul tintă;- cadrul legislativ favorabil pentru IMM;- utilizarea la scară tot mai largă a internetului (comenzi pentru e-mail);- construirea unui centru de afaceri în apropierea noului restaurant.

Amenintari (Thearts)- extinderea unor lanturi de restaurante cu renume international;- deschiderea unor restaurante similare în cadrul centrelor de afaceri;-conflictele dintre Patronatul Cărnii ti Guvern pe baza politicii guvernamentale cu privire la importurile de carne - ce ar putea influenta pretul cărnii ti al produselor din carne;

20

VI. Managementul afacerii

1. Descrierea echipei manageriale:

Conducerea operativă a societătii este asigurată de o echipă echilibrată şi bine închegată, cu experientă şi succese înregistrate în activitatea anterioară. Singurul nou membru al echipei este doamna Elena Alexandrescu – ce va ocupa pozitia de şef al restaurantului. Componenta acestei echipe se prezintă astfel:

a). Ion Nastase – (45 ani)- director general ocupă această functie încă din anul 2005. De profesie economist (absolvent al facultătii de Management al ASE Bucuresti) are o experientă de aproximativ 10 ani în turism şi alimentatie publică. Înainte de a fi angajat pe acest post a lucrat 4 ani ca Director general al cazinoului Golden Look din Mureş şi 6 ani ca director general al restaurantului Apolodor din Mureş. În trecut a lucrat timp de 2 ani ti ca şef al restaurantului Steaua de Mare – Mureş.

Pentru al stimula şi a-i răsplăti eforturile depuse până acum i-au fost atribuite 6% din actiunile societătii Milenium. Toate referintele de la locurile de muncă anterioare sunt excelente.

b). Ion Marinescu – (38 ani)- director economic, ocupă de 2 ani această pozitie în cadrul societătii. A absolvit Facultatea de Finante-Contabilitate din cadrul ASE Bucureşti şi este membru CECCAR de 10 ani. Dispune de o experientă de 15 ani în domeniul său de activitate, din care 4 ani – şef contabil la S.C. Danubia SA şi 4 ani Director economic la S.C. Best Food Company productia alimentară.

c). Alex Voicu – (36 ani)- director de marketing, detinând această functie de la înfiintarea societătii Absolvent al Facultătii de Comert din cadrul ASE Bucuresti, detine titlul de doctor în marcheting ti are o experientă în domeniu de 12 ani. A lucrat ca Director Relatii Publice al Balantine’s Romania SRL şi 5 ani ca Director de Marketing al Restaurantului Select din Bucuretti.

d). Narcis Donosie – (37 ani)- şef restaurant Hedon, angajat pe această pozitie de aproape 12 luni. A absolvit Facultatea de Manageament şi are o experientă profesională de 14 ani. A lucrat timp de 3 ani ca şef de sală pe un vas de croazieră american şi a ocupat timp de 3 ani pozitia de şef al Restaurantului Caraibe din zona diplomatică a Bucureştiului. De curând a dobândit şi titlul de contabil autorizat de CECCAR.

e). Elena Alexandrescu – (34 ani)- şef al viitorului restaurant, ce va fi angajată de societate imediat ce vor începe lucrările de investitie. Doamna Alexandrescu a terminat Liceul Economic nr.5 şi e licentiată a Fcultătii de Economie Generală din cadrul ASE. A lucrat timp de 5 ani ca administrator al unui bar renumit din centrul Bucureştiului şi 4 ani ca Drector de Marketing al unui hotel

21

de 3 stele din captală. Ca administrator de bar a reuşit ca prin reorganizarea personalului o nouă politică de marketing şi reamenajarea incintei să transforme barul într-un club intens frecventat de oamenii de afaceri din Bucureşti. Sub conducerea sa restaurantul şi-a dezvoltat o abordare de marketing mai bine focalizata pe clientii-tintă, reuşind în primul an o creştere a cifrei de afaceri de 30% şi mentinerea unui trent fafavorabil în perioada următoare.

2. Consultantii - cheie

De-a lungul timpului S.C. Millenium SA şi-a consolidat o serie de relatii de consultantă cu persoane fizice care, prin experienta şi specificul activitătii lor, contribuie la buna desfăturare a afacerii. Printre cele mai importante persoane ce fac parte din această categorie se numără:

C. Gheorghe – expert contabil ti inspector al Administratiei financiare – consiliază firma în interpretarea corectă a legilor financiar-contabile ti în calcularea corectă a taxelor ti impozitelor datorate institutiilor statului;

A. Poenaru – expert în Ministerul Agriculturii şi Alimentatiei Publice – colaborează cu societatea pe domeniul obtinerii/mentinerii licentelor pentru preparatele din ofertă

F. Panaid – avocat, membru al Baroului Bucuretti şi component al Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania. Are o experientă de peste 15 ani în consilierea juridică a activitătilor comerciale şi colaborează cu societatea în rezolvarea tuturor problemelor juridice, întocmirea contractelor şi reprezentarea eventuală în justitie.

3. Propritarii afacerii:

Bazele acestei afaceri au fost puse în anul 2005 prin participarea egală la capitalul social al S.C. Millenium SA a domnilor Alexandru Popa şi Nicolae Vasilescu. Structura şi volumul capitalului social au variat în timp. La data întocmirii planului de afaceri structura capitalului social este următoarea:

Alexandru Popa – 32%Nicolae Vasilescu – 32%SC ALFA TV SA – 30%Ion Năstase – 6%Toate actiunile societătii confera drept de vot în AGA.

4. Organizarea afacerii:

22

Organizarea afacerii este una mixtă în care, plecând de la o organizare de responsabilităti, se ajunge la organizarea pe produs respectiv pe cele două restaurante.

Conducerea operativă este asigurată de cei 4 membrii ai echipei manageriale ( Ion Marinescu, Alex Voicu, Narcis Donosie ti Elena Alexandrescu) aflati în directa subordonare a directorului general (Ion Năstase).

Activitatea celor două restaurante este direct supravegheată de cei doi tefi de restaurant care au în subordine câte 25 de angajati. Pentru noul restaurant se va recurge la aceeati structură a personalului, numărul salariatilor ti caracteristicile necesare angajării permitând atingerea volumului de activitate previzionat.

5. Politica de management a resurselor umane:

Programul de recrutare ti verificare a personalului se va derula conform precizărilor din planul operational. Recrutarea personalului se va executa prin colaborare cu firma de recrutare ti plasare a fortei de muncă Zenith Recruitement.

Întregul personal va fi angajat cu carte de muncă, remunerarea sa se face prin salariu fix ti se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente sau obtinerii unor rezultate deosebite. Evolutia salarială ti primele se vor corela cu rezultatele individuale ale fiecărui angajat.

Politica societătii de management a resurselor umane presupune programe de pregătire comună a angajatilor celor două restaurante, mai ales din perioada de acomodare ti verificare a persoanelor nou angajate.

23

VII. CONTRACT DE SOCIETATE

Ion Nastase, cetăţean român, domiciliată în Sighişoara, str. Olteniţei nr. legitimat cu B.I. seria RT nr. 097592, eliberat de secţia 15 Poliţie la data de 02.06.2000;

Ion Marinescu, cetăţean român, domiciliat în Sighişoara, str. Sebastian nr. 8, legitimat cu B.I. seria HC nr. 547925, eliberat de secţia 4 Poliţie la data de 12.09.2000;

Alex Voicu, cetăţean român, domiciliat în Sighişoara, str. Dracula nr. 5, legitimat cu B.I. seria HC nr. 547925, eliberat de secţia 4 Poliţie la data de 12.09.2000;

Narcis Donosie, cetăţean român, domiciliat în Sighişoara, str. Cavalerilor, legitimată cu B.I. seria HC nr. 547925, eliberat de secţia 4 Poliţie la data de 12.09.2000;

Elena Alexandrescu, cetăţean român, domiciliat în Sighişoara, str. Oilor, legitimată cu B.I. seria HC nr. 547925, eliberat de secţia 4 Poliţie la data de 12.09.2000;

au convenit încheierea prezentului contract pentru constituirea unei societăţi comerciale cu răspundere limitată în următoarele condiţii:

Art. 1 – Denumirea şi sediul social a) denumirea societăţii este: S.C MILENIUM S.A.b) sediul societăţii este în Judeţul Mureş, municipiul Sighişoara, Str.

Liliacului , cod poştal 1100 Societatea va putea înfiinţa filiale şi sucursale în ţară şi în străinătate cu efectuarea formalităţilor legale

Art. 2 – Forma juridica a societăţiiSocietatea S.C. MILENIUM S.A. se constituie ca persoana juridică

sub forma de societate pe acţiuni – S.A.

Art. 3 – Durata societăţiiSocietatea Comerciala S.C. MILENIUM S.A. se înfiinţează pe o

perioada nelimitată.

Art. 4 – Obiectul de activitate

24

1. PRODUCŢIE:- produse alimentare precum: preparate şi semipreparate din carne, peşte,

lapte, produse de morărit şi panificaţie, dulciuri.2. SERVICII:

- activităţi de turism- alimentaţie publică prin bar, restaurant- prestări servicii

Art. 5 – Participarea asociaţilor la profit şi pierderi

Cota parte din profit ce se va plăti fiecărui asociat constituie divident.Dividendele se vor plăti asociaţilor în proporţie cu cota de participare

la capitalul social cât şi cu aportul efectiv al acestora la obţinerea profitului, după cum urmează:

Nume şi prenume asociat Participare la capital social

Participare la profit

Participare la pierderi

Ion Nastase 20 % 20 % 20 %Ion Marinescu 20 % 20 % 20 %Alex Voicu 20 % 20 % 20 %Narcis Donosie 20 % 20 % 20 %Elena Alexandrescu 20 % 20 % 20 %

Art. 6 – Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniu social, răspunderea asociaţilor fiind limitată în limita aportului la capitalul social.

Art. 7 – Asociaţii participă la împărţirea profitului şi la suportarea eventualelor pierderi proporţional cu aportul la capitalul social.

Art. 8 – Conducerea societăţii este asigurată de Adunarea Generală a Societăţii, ale cărei componente, mod de convocare şi mod de deliberare sunt descrise în Statutul Societăţii.

Art. 9 – Administrarea societăţii se realizează de către asociaţi, care sunt reprezentanţii societăţii în relaţiile cu persoane fizice şi juridice.

Componentele şi drepturile speciale de conducere şi administrare sunt prevăzute în Statut.

Art. 10 – Asociaţii pot participa la realizarea obiectului de activitate al Societăţii, urmând a fi remuneraţi pentru aceste activităţi, în funcţie de participarea la executarea lor, cu un procent din realizări, stabilit de Adunarea Generală.

25

Art. 11 – Pagubele produse societăţii de unul din asociaţi din culpa sa exclusivă vor fi suportate în întregime de către acesta.

Art. 12 – Forţa majoră, înţeleasă ca o situaţie neprevăzută şi de neînlăturat, ivită independent de voinţa parţilor, după încheierea contractului ( război, cutremure, inundaţii, incendii, alte asemenea situaţii neprevăzute ) exonerează de răspundere părţile contractante. Asociatul pentru care s-a creat imposibilitatea executării obligaţiilor contractuale este obligat ca în termen de 30 de zile de la ivirea evenimentului să comunice în scris despre acesta celorlalţi asociaţi. În caz contrar va suporta în întregime paguba înregistrată. Dacă forţa majoră durează mai mult de şase luni, fiecare asociat are dreptul să ceară dizolvarea societăţii.

Art. 13 – Dizolvarea societăţii se face în situaţii prevăzute în statut, iar lichidarea după procedura prevăzuta de lege. În cazul reducerii numărului de membrii ai societăţii la unul, societatea va funcţiona ca asociat unic, caz în care atribuţiile prevăzute pentru Adunarea Generală şi administrator vor fi preluate de către asociatul unic.

Art. 14 – Litigiile ivite între asociaţi, precum şi cele dintre societate şi persoane juridice, pot fi soluţionate şi prin arbitraj, potrivit legii.

Art. 15 – Dispoziţii finale

Prezentul contract poate fi completat sau modificat, în funcţie de necesităţile ce pot apărea, cu acordul asociaţilor şi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

ION NASTASE: ION MARINESCU:

ALEX VOICU:

NARCIS DONOSIE: ELENA ALEXANDRESCU:

26

VIII. Amenajarea şi dotarea restaurantului:

Salonul restaurant

În sală vor fi amplasate mesele cu scaune. Se va merge pe culori naturale de lemn iar mobilierul va fi unul din cele mai confortabile pentru a crea senzaţia de “casă” şi nu de “cantină”. Blatul meselor va fi acoperit cu postav şi se vor folosi feţe de masă albe, care vor contribui la crearea unei ambianţe mai plăcute. Şerveţelele de masă vor fi confecţionate din material textil de bună calitate, pe culori de orange şi galben.

Vor fi amplasate:- mese cu 4 locuri - 20- mese cu 6 locuri - 10- mese cu 8 locuri - 20- mese cu 12 locuri - 20

Capacitatea totala a restaurantului va fi una mare şi anume: 540 persoane.

Bucătăria

Este unul din locurile cele mai importante pentru că necesita un spaţiu destul de mare. Dotarea va cuprinde 2-3 dulapuri frigorifice, 2 chiuvete, un bufet pentru veselă şi tacâmuri şi un bufet pentru ustensile necesare în orice bucătărie, 1 grătar, 2 aragazuri şi plite electrice, 2-3 mese cu lungimea de 1-2 metri.

Între restaurant şi bucătarie este necesar să existe un gemuleţ prin care chelnerii primesc mâncărurile comandate de clienţi.

Depozitarea şi păstrarea materiilor prime se va face în magazie, un loc curat, aerisit şi întunecos, echipat cu rafturi din lemn şi grătare din lemn. Pentru celelalte alimente perisabile, se vor utiliza dulapurile frigorifice. Materiile prime se vor procura, pe cât posibil, direct de la producătorii din zonă, urmărindu-se păstrarea aceloraşi surse de aprovizionare.

27

Pentru a calcula costul aproximativ al construirii restaurantuluiui vom avea: Suprafaţa construibilă ori costul unui m2 investit pentru un hotel de 2*, adică

1300m2 x 450 USD/m2 = 585.000$ - respectiv 20.000.000.000 lei cheltuieli suplimentare posibile 5% - 29.250$, respectiv 1.000.000.000 lei Totalul va fi: 21.000.000.000 lei Pentru dotarea şi amenajarea restaurantuluiui se vor cheltui 25.000.000.000 lei.

Având în vedere că cei doi asociaţi nu dispun de tot capitalul social necesar pentru deschiderea restaurantuluiui, şi anume de 46.000.000.000 lei se va cere un credit la Banca Comercială Română. Se va depune spre aprobare o documentaţia necesară şi cererea de împrumut. Împrumutul de 30.000.000.000 lei, este rambursabil în 10 ani cu o dobândă de 20% pe an.

Condiţii de creditare:- suma creditată 30.000.000.000 lei- rata anuală a dobânzii 20%- termen de creditare 10 ani- număr rambursări 10- rata rambursărilor 3.060.000.000- finanţare surse proprii 16 miliarde- total surse finanţare 46 miliarde- cotă impozit pe profit 38%- volumul anual al dobanzii = creditul initial x dobanda x timpul

100= 30.000.000.000 x 0,2 x 10 = 600.000.000 lei

100- amotizarea se face în 10 ani; A= credit/ perioada de creditare = 30.000.000.000

/ 10 =3.000.000.000 lei.

Veniturile din alimentaţia publică

Veniturile din alimentaţia publică depind de numărul consumatorilor, încasarea medie pe zi-consumator, nivelul preţurilor, categoria de incadrare a unitaţii, marimea adaosului de alimentaţie publica. Segmentul de consumatori va fi constituiut atît din turisti cat şi din populaţia locala. Unitatea de alimentaţie publica va servi deopotriva nevoilor turiştilor din turismul organizat cat şi pe cele ale turiştilor sosiţi pe cont propriu. Preţurile vor fi influenţate şi ele de marimea veniturilor din alimentaţia publică. Veniturile din alimentaţia publică în primul an de funcţionare vor fi realizate astfel:

28

A. venituri din incasările salonului restaurantB. venituri din incasările barului de ziC. venituri din incasările terasei

Capacitatea totală din alimentaţie este repartizată astfel:A. salonul restaurant 198 locuriB. bar de zi 30 locuriC. terasa sezonieră 50 locuri

A. Salonul restaurant - rulaj mediu/loc - 2 persoane - consumaţie medie / persoană - 350.000 leiVenituri din restaurant: - număr locuri x rulaj mediu /loc x consumaţia medie /persoană x 360 zileV= 198 x 2 x 350.000 x 360 = 49.896.000.000 lei

B. Bar de zi - rulaj mediu/ loc - 2 persoane - consumaţie medie/ personă - 100.000 leiVenituri din barul de zi: - număr locuri x rulaj mediu/loc x consumaţie medie/persoană x 360 zileV= 30 x 2 x 100.000 x 360 = 2.160.000.000 lei

C. Terasa sezonieră - rulaj mediu/ loc - 2 persoane - consumaţie medie /persoană - 100.000 leiDat fiind faptul că terasa este descoperită şi funcţionează sezonier, numărul de zile este de 180 zile ( 6 luni).Venituri din terasa sezonieră: - număr locuri x rulaj mediu /loc x consumaţie medie/ persoană x 180 zileV = 50 x 2 x 100.000 x 180 = 1.800.000.000 lei Veniturile totale din alimentaţia publică sunt estimate în primul an de funcţionare la 53.856.000.000 lei, aproximativ 54.000.000.000 lei.

29

IX. Lansarea produselor turistice

Programul publicitar în vederea lansării produselor turistice ale firmei "MILENIUM"

Deosebit de important în asigurarea succesului pe piaţă a produselor turistice este informarea consumatorilor, pregătirea lor pentru primirea produselor. Aceasta urmareşte atragerea atenţiei consumatorilor, crearea unui climat de interes, curiozitate şi nerăbdare faţa de produsele turistice care se realizează cu ajutorul campaniei de promovare, care să faca vizibilă valoarea acestor produse în raport cu cele existente. In cazul reclamei pentru produsele turistice ale firmei "MILENIUM" se va folosi: - mijloace vizuale - mijloace auditive - mijloace combinate Reclama se va desfăşura în conformitate cu anumite principii: - va respecta fidel realitatea - va reprezenta interesul firmei "MILENIUM" - va fi urmată de sporirea eficienţei economice. In mod practic,ne propunem a realiza următorul program publicitar de lansare a produselor turistice "MILENIUM". In cadrul acestuia am stabilit: - mijlocul publicitar; - suportul publicitar; - mesajul; - numărul de difuzări; - costul. Publicitatea acţionează asupra clienţilor potenţiali prin intermediul mesajelor publicitare al căror conţinut este în măsură să determine un anumit comportament de cumpărare. Având produse turistice variate cu principala componenţă- cazarea- vom desfăşura în cadrul acestui program, acţiuni ce ne vor ajuta în pătrunderea pe piaţă cu aceste produse, în primul rînd făcandu-le cunoscute potenţialilor clienţi, punerii lor într-o lumină cît mai convingătoare a avantajelor de care beneficiază turiştii prin cumpărarea produselor noastre. La locul de sejur, publicitatea va urmări crearea unei imagini favorabile produsului turistic " consumat". Va fi susţinută în principal prin calitatea serviciilor prestate în restaurantul nostru, astfel încat să-i determine pe turişti să se întoarcă în unitate.

30

Publicitatea de produs (serviciu) reprezintă forma cea mai familiară şi mai frecvent utilizată în practica publicitară.Ea urmăreşte stimularea cererii de consum pentru produsele turistice la care se refera. Mijloacele de transmitere a mesajelor publicitare în cadrul programului publicitar al firmei "MILENIUM" includ: presa, radioul, televiziunea, la care se adaugă cea efectuată prin tipărituri ( broşuri, pliante).

Presa - în cadrul programului publicitar al firmei "MILENIUM" se vor utiliza ca suporturi publicitare atît presa periodică cît şi cea cotidiană.Presa cotidiană rămîne cel mai folosit suport publicitar datorită avantajelor: prestigiul de care se bucură un cotidian, aria vastă de difuzare,posibilitatea de a stăpîni şi dirija expunerea anunţurilor. Mesajul publicitar apare în partea dreaptă pe jumătate de pagină la jumătatea ziarului alb-negru, zilnic în ziarele : Evenimentul Zilei, Romania Libera, Naţional.. Au fost alese ca suport publicitar aceste trei ziare cotidiene deoarece au un tiraj foarte mare şi cuprind întreaga arie geografică a ţarii.Presa periodică oferă numeroase şi variate posibilităţi de vehiculare a mesajelor publicitare datorită diversitaţii sale. Ea se adresează unor segmente bine determinate de cititori,asigură o selectivitate socio-profesională a mesajului transmis şi o receptivitate sporită din partea destinatarului vizat. Preasa periodică este reprezentată prin anunţ color în pagină la revista " Magazin Turistic". Aceste publicaţii periodice au fost folosite întrucît ele se adresează peoparte specialiştilor în domeniu iar pe de altă parte celor ce sunt interesaţi în a-şi aprofunda cunostinţele în domeniul turismului şi pot deveni potenţiali consumatori.

Radioul - constituie un suport publicitar ce acopera în mod rapid şi cu regularitate o mare parte a publicului; intre avantajele oferite,menţionam: selectivitatea publicului ascultător,costurile moderate,flexibilitatea în alegerea momentului de difuzare a mesajelor publicitare şi mobilitate; un dejavantaj este că mesajul transmis nu poate fi prezentat decît sonor,ascultătorii făcîndu-şi doar o imagine parţiala şi numai de moment.In cadrul programului nostru publicitar am decis asupra posturilor de radio: - Radio Contact; - Radio ProFM; - Radio Romantic.

Televiziunea - reprezintă suportul publicitar care a cunoscut expansiunea cea mai rapidă în societatea modernă; ea asigura o combinaţie ce nu poate fi realizată de alte suporturi publicitare. Impresia de contact cu destinatarul mesajului, flexibilitatea satisfacătoare,posibilitatea unei difuzări repetate la ore de maximă audienţă transformă televiziunea într-unul din cele mai importante mijloace de vehiculare a publicitaţii. Limitele acesteia privesc selectivitatea în general scăzută a

31

destinatarilor mesajelor ca şi costurile relativ ridicate de realizare şi difuzare a programelor publicitare. In estimarea eficienţei publicităţii realizate prin televiziune se acordă o mare importanţă determinării audienţei realizate pe tot parcursul emisiunilor. Se porneste de la faptul că numarul telespectatorilor nu se distribuie uniform pe parcursul emisiunilor şi nici măcar în cursul unor emisiuni compacte la anumite ore de vîrf. Pentru obţinerea unei audienţe maxime a emisiunilor de publicitate trebuie să se determine momentul optim de difuzare. Pentru publicitatea prin televiziune a produselor turistice "MILENIUM" vom alege posturile TV ce au audienţă pe întreg teritoriul ţării; acestea sunt : TVR1, PROTV şi ANTENA 1. Se va realiza un clip publicitar de 30 de secunde ce se va difuza în funcţie de orele de difuzare ale principalelor emisiuni cu audienţă mare,astfel: La TVR 1 se va difuza vinerea şi duminica:- vineri - ora 20:00 înainte de film- duminica - ora 19:00 - 20:00 în cadrul emisiunii de ştiri,ce este urmarită de o categorie importantă de telespectatori La PROTV se va difuza în fiecare zi între 19:30 - 19:55 în timpul emisiunii de ştiri; La ANTENA 1 se va difuza în fiecare zi la orele 18:50 înaintea programului de ştiri " Observator". Costul total al spoturilor este de 16.000$.

Pliantul şi broşura. - reprezintă suporturi publicitare tipărite pe una sau mai multe pagini. Pliantul are un format variabil ale cărui forme cuprind cel putin o impăturire ( 2 file sau 4 file ). Se impune ca prima pagină să fie astfel concepută încît să determine cititorii să parcurgă în întregime conţinutul. Textul va fi clar redactat. Brosura este o lucrare care conţine o descriere mult mai detaliată a produselor şi are ca principal scop informarea consumatorilor asupra produselor turistice. Pliantul şi brosura reprezintă caracteristicile de bază ale produselor şi serviciilor oferite pieţei. Tirajul acestora se stabileşte în funcţie de necesitaţile întreprinderii de turism, de bugetele promoţionale disponibile. In brosura editată de firma "MILENIUM" vom descrie: - posibilitatile de cumpărare ale produsului turistic - firma care asigură transportul ( dacă acesta are loc) - tipul de cazare - alte servicii suplimentare incluse în preţ - preţul total al produsului turistic. Aceasta va fi distribuiţa atît în hotel cît mai ales în agenţiile de turism care asigură distribuirea produselor unde clienţii potenţiali se pot informa.

32

Tot ca mijloc de promovare a produselor turistice ale firmei "MILENIUM" ar mai putea fi folosite şi alte instrumente ale mixului promoţional, cum sunt: - participarea firmei la tîrguri şi expoziţii; însăşi firma va fi gazda unei expoziţii după deschiderea restaurantuluiui - publicitatea directă prin contactul agenţiilor de voiaj distribuitoare a produselor turistice ale firmei "MILENIUM" cu clientela potenţială - organizarea de conferinţe de presă în care să se prezinte aspecte legate de activitatea de turism, preocupările pentru dezvoltarea de perspectivă a turismului romanesc - acţiuni în domeniul relaţiilor publice,adică un ansamblu de măsuri luate de firmă pentru a întreţine climatul relaţiilor sale cu publicul - gratuităţile – restaurantul “ MILENIUM” va oferi reduceri pentru familiile cu copii ( de examplu, dacă familia are 2 copii, serviciul de masă va fi gratuit pentru unul din ei)

Programul publicitar de lansare a produselor turistice ale firmei de turism "MILENIUM" a fost prevăzut în estimarea cheltuielilor prin poziţia " cheltuieli de publicitate şi reclamă" ce reprezintă 2,5% din cifra de afaceri previzionata. Compartimentul de marketing din cadrul firmei încă de la constituirea şi alcatuirea planului de afaceri, a avut în vedere acest program care va conduce la cresterea substanţială a încasărilor din activitatea de turism. Cunoscînd că rolul producătorului de servicii nu încetează odată cu pătrunderea produselor turistice pe piaţă, vom urmări produsul turistic în consum. Acest lucru se va realiza prin intermediul metodei cantitative cît şi prin metode calitative. Prin metodele cantitative vom urmări comparativ vanzările efective cu cele prognozate. Dintre metodele calitative usor de realizat am ales sondajele pe baza de chestionar, pe care consumatorii le pot completa la părăsirea restaurantuluiui;chestionar ce ar putea cuprinde : întrebări referitoare la preţ,serviciile prestate, sistemul de vînzare, calitatea produsului turistic şi întrebări de indentificare precum: sexul, ocupaţia, domiciliul. In acest fel se vor putea obţine informaţii cu privire la satisfacţia pe care produsul turistic a creat-o precum şi despre tipul clientelei ce a apelat la serviciile firmei "MILENIUM".

33

Concluzii

În orice iniţiativă din domeniul economic, întreprinzătorul trebuie să ţină cont că în afara realizării cadrului scriptic şi juridic necesar bunei desfăşurări a oricărei activităţi economice este indispensabilă realizarea unei previzionări a viitoarei activităţi.

Ştiind acest lucru, am considerat util că pe lângă întrunirea cadrului juridic, realizarea dotărilor necesare desfăsurării activităţii, să întreprindem un plan de afaceri continuat cu un program de lansare a produsului pe piaţă.

În realizarea tuturor paşilor constituirii societăţii „MILENIUM” au stat în permanenţă imaginea firmei si a clientului, iar prin cunoasterea nevoiilor acestora ne-am inbunătăţit calităţiile si am reusit sa invingem piaţa.

34

Bibliografie

1. Alexandru D. Si . colab . Geografia economica mondiala ; A.S.E. , Bucuresti 1993 .

2. Ashwortw , Gj & Tumbridge , The tourist – History City, London , Belhaven press , 1990 .

3. Baker , M. J. , Marketing – Au Introductory Text , 4-th Edition Mac Milian , London 1985 .

4. Balaure , V. Florescu , C. Patriche , D. Si. , Colective Marketing in alimentatie publica si turism , A.S.E. Bucuresti 1984 .

5. Baron P. , Popa S. , Economia si organizarea turismului in Romania , A.S.P.P. Bucuresti 1987

6. Barbu Gh. , Neacsu N. , Turismul in economia nationala , Editura Sport – Turism , Bucuresti 1981 .

7. Barbu Gh . , Turismul si calitatea vietii , Editura Politehnica , Bucuresti 1980 .8. Berbecaru , Oglinzile viitorului in turism , Editura Sport – Turism , Bucuresti

1978 .9. Donoaica St. , Aspecte din activitatea de turism , Editura Litera , Bucuresti 1989

.10.Neacsu N. , Barbu Gh. si colectivul , Posibilitati de crestere a fluxului de turisti

straini in statiunile litoralului din Romania , C.C.E.P.T.I., Bucuresti 1976 .11.Constantin Carafil (1981) Judeţul Alba. Editura Sport Turism, Bucureşti.12.I. Băjoi, Ioniţă Ichim (1984), Judeţul Alba. Editura Academiei Române,

Bucureşti. 13.V. Cucu, M. Ştefan (1974), România, Ghid- Atlas al monumentelor istorice.

Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

35