REPREZENTARILE

Creierul uman are functia perceptiei, care reproduce obiectul prezent aici si acum

(hic et nunc). Dar el are si functia reprezentarii, adica functia de a evoca obiectul absent

(“reprezentare” = prezentare din nou).

• Reprezentarea este procesul psihic de cunoastere care

reproduce sub forma de imagini concrete obiecte absente pornind de la

experienta perceptiva pastrata in memorie. In esenta, reprezentarea

este evocarea in imagini concrete a obiectului absent.

Capacitatea de a avea reprezentări este diferită la oameni: unii văd imaginea în conştiinţă clar,

viu, alţii cu greu o pot provoca în conştiinţă. Reprezentările sunt treapta de trecere de la senzaţie

la gând.

 Procesul reprezentarii este opus procesului perceptiv, care presupune ca

obiectul sa fie prezent. In timp ce imaginea perceptiva este stabila (dureaza atat

timp cat dureaza receptia stimulului), cea a reprezentarii este fluctuanta. De

asemenea, imaginea perceptiva este bogata in continut, iar cea mintala a

reprezentarii este schematica. Pentru a va convinge, reprezentati-va scoala in

care invatati (adica incercati sa o vedet in minte) si gandisi-va cum ati vedea-o

daca ati privi-o direct.

Imaginea mintala a reprezentarii poate fi construita prin combinari. de orice fel.

Incercati sa vedeti cu ochii mintii, sa va reprezentati nucul din gradina casei, dar

si nucul in general, care nu este identic cu cel de acasa.

Imaginea perceptiva este numai a obiectului individual cu care suntem in

contact senzorial, iar imaginea mintala a reprezentarii poate sa fie si pentru

toate obiectele de acelasi fel, deci este generala.

Prin caracteristica de a fi generala, imaginea mintala intra in circuitul gandirii.

Ce insusiri generale fixeaza reprezentarile? Pe cele functionale (de lucru) ale

obiectelor, pe cele care dobandesc valoarea de scop al activitatii subiectului.

Calitatile reprezentarilor. Datorita caracteristicilor lor, reprezentarile intrunesc

insusiri importante. Pentru a va face o idee, cititi cu atentie exemplul de mai jos.

J. S. Bruner vorbeste despre reprezenta rile actionale, reprezentarile iconice,

reprezentarile simbolice (matematice) si verbale. De exemplu, legea fizica a

momentelor fortei poate fi reprezentata in trei moduri: actional, iconic si

simbolic.

Actional: vezi balansoarul pe care se joaca copiii.

Iconic: vezi desenul schematic. 4Fr o ~Fa

Simbolic: formula Fa/ Fr = BFa / BFr

Verbal: raportul dintre cele 2 forte este direct proportional cu raportul dintre momentele lor.

Calitatea esentiala a reprezentarilor este aceea ca ele au si caracteristici ale

perceptiei si caracteristici ale notiunilor (gandire -limbaj). De aceea,

reprezentarile sunt foarte importante. Ele dau continut cuvintelor (cine invata

numai cuvinte si nu vede cu ochii mintii ce reprezinta ele invata mecanic). In

reprezentare se poate exprima imaginea situatie, usurand intelegerea. De

exemplu, sa luam o situatie complexa cum este circuitul apei in natura: apa se

evapora; vaporii se condenseaza in straturile inalte ale atmosferei,

transformandu-se in picaturi de ploaie; ploaia alimenteaza raurile, marile si

oceanele din care se evapora apa. si asa mereu. Aceasta idee poate fi exprimata

si printr-o schema bine cunoscuta de voi, care sa reprezinte simplificat intelesul

ei.

De asemenea, reprezentarile dau continut concret ideilor.

In concluzie, putem spune ca reprezentarea este un proces activ de constructie

mintala a imaginii obiectului absent.

 

Clasificarea reprezentarilor

 

Exista criterii diferite dupa care se clasifica reprezentarile.

A. Dupa procesele senzoriale implicate

a) Reprezentari vizuale. Sunt cele mai numeroase. Sunt foarte importante in

viata de toate zilele, in invatarea scolara, in creatia plastica.

De exemplu, profesorul de geografie va descrie prin cuvinte peisajul de la

Polul Nord. Spuneti cum va reprezentati acest peisaj.

b) Reprezentari auditive Sunt mai putin frecvente decat cele vizuale.

Invatarea limbilor straine si creatia muzicala implica prezenta unor asemenea

reprezentari.

c) Reprezentari kinestezice (motorii) inseamna a avea imaginea miscarii pe

care urmeaza sa o faci. Sunt importante in activitatile sportive ca si in

activitatile manuale si tehnice.

Exista si reprezentari olfactive, gustative etc.

B. Dupa mecanismul de formare

a) Reprezentari imagini. Se datoresc perceptiei anterioare pastrate in memorie. De

exemplu, imaginea mamei tale (incearca sa-ti reprezinti mama).

b) Imagini cu sens si semnificatie, la formarea carora participa si gandirea. Sunt imagini

intermediare intre imaginea concreta si conceptul abstract.

De exemplu, reprezentarea nucului, in general.

c) Imagini construite pe baza intregii experiente, cu contributia imaginatiei si a gandirii. De

exemplu, reprezentati-va Desertul Sahara, fara sa vi-l descrie cineva. Aceste reprezentari

sunt creatoare. Sunt importante in arta, literatura, tehnica, pentru creatie. Constructule

mintale obtinute fac parte din realul posibil. (Se mai numesc reprezentari anticipative).

d) Simboluri: symbolon, “semn de recunoastere” in greaca veche. Simbolul este o imagine

care reprezinta sau evoca ceva. Stema este un simbol, de exemplu. Simbolurile pot sa

exprime ganduri, asociatii de idei, sentimente.

C. Dupa gradul de generalitate

a)Reprezentari individuale. Sunt ale unor obiecte anume pe care le-ati perceput

de nenumarate ori. De exemplu, reprezentarea invatatoarei.

b) Reprezentari generale. Sunt imagini ale unei intregi categorii de obiecte de

acelasi fel. De exemplu, reprezentarea copacului in general (oricare copac:

nucul, bradul etc., cu radacina, tulpina si coroana).

Cele mai generale reprezentari sunt figurile geometrice; ele au fost numite chiar

“concepte figurale” (E. Fischbein).

Rolul reprezentarilor in activitatea mintala :

- Sunt implicate in identificarea

-Ajuta intelegerea, evitandu-se invatarea de cuvinte goale.

- Permit comparatii si clasificari ale obiectelor, apropiindu-se de notiuni.

- Sunt implicate in imaginatia creatoare si in creativitate.

Între reprezentări, senzaţii şi percepţii pot fi înregistrate un şir de asemănări. Toate aceste

procese psihice produc efecte fiziologice: la vederea unui buchet frumos de flori vom deschide

larg ochii şi, posibil, vom zâmbi, procedând la fel atunci când amintindu-ni-l mai apoi vom

realiza o reprezentare. Totodată, reprezentările se deosebesc de senzaţii şi percepţii: se produc în

absenţa obiectului, constituie o imagine prelucrată logic a celor percepute, sînt mult mai

influenţate de calităţile subiective ale omului.

Mecanismele reprezentarii

Analiza specificului imaginii mintale impune o tratare a mecanismelor care conduc la

aceasta. Tocmai din acest motiv, inainte de a trece la tema propriu-zisa a proiectului, am ales sa

vorbim si despre imaginea mintala. Pentru inceput trebuie sa precizam ca intregul continut

informational se transpune in interioritatea subiectiva a individului sub forma de imagini. O buna

definire a imaginii este aceea ca, “imaginea este forma ideal-subiectiva sub care se reflecta

continutul informational in spiritul individului”. Existenta imaginii in reprezentare a fost

evidentiata prin intermediul unor experimente, dintre care foarte sugestive sunt cele bazate pe

ROTATIILE MINTALE si pe PRIVIREA LOR RAPIDA. De aceasta problema a specificului

imaginilor din reprezentare s-a interesat si psihologia contemporana; constatarile lor putand fi

grupate in 3 categorii: 1)Prima categorie este formata din cei care confirma in totalitate

presupunerile mai vechi, ale lui Ebbinghaus. 2)Aici intervin acele constatari potrivit carora

diverse caracteristici ale perceptiei se realizeaza maximal tocmai in cadrul reprezentarilor. 3)Nu

intotdeauna imaginile din reprezentari sunt mai palide, mai instabile sau mai fluctuante.

Cercetarile au evidentiat ca daca reprezentarile corespund unor motivatii puternice, atunci ele pot

fi neobisnuit de bogate si stabile, pana ajung la fixatie obsesionala. Caracteristic mecanismelor

reprezentarii mintale este si “selectia”. Aceasta nu se face intamplator, ci reflecta semnificatia pe

care subiectul o acorda anumitor insusiri sau semnificatia obiectiva pe care ele o au in raport cu

practica sociala. Reprezentarea releva din obiecte mai ales insusirile lor functionale in care este

inglobata experienta socialistorica a oamenilor. Un rol important in realizarea mecanismelor

reprezentarii mintale, il are si activitatea individului . Cu cat omul actioneaza mai mult cu

obiectele, cu atat acestea sunt mai pregnant raportate la necesitatile lui. Si tocmai aceasta

activitate este cea care fixeaza si face posibila evocarea reprezentarilor. S-a demonstrat

experimental faptul ca reprezentarea mintala a unei miscari este insotita de micromiscari, iar

daca mana este impiedicata sa execute aceste miscari, se impiedica si aparitia reprezentarilor. Tot

actiunea e cea care obliga la accentuarea selectivitatii. Actiunea determina condensarea

congruenta a informatiei, fapt asemanator unei generalizari intuitive, prin constructiile sale

mintale, individul putandu-se apropia de toate situatiile analoage posibile, depasind situatiile

singulare. Tocmai de aceea, actiunea a fost numita si “mediul de incubatie al reprezentarii”.