Ministerul Sanatatii al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat de Medicina si Farmacie NicolaeTestemitanuFACULTATEA FARMACIECatedra Farmacia Sociala Vasile Procopisin

Referat

Tema : Premiul nobel in domeniul farmaciei.

Repetcaia Ina

Chisinau 2015

Cuprins

1. Premiile Nobel.2. Trei Premii Nobel pentru penicilin.3. Contributiile la identificarea virusului HIV.4. Top 5 cele mai importante descoperiri medicale.5. Laureatii premiului nobel. 6. Concluzii.7. Curiozitati Nobel.

Premiile Nobel

Premiile Nobel(nlimba suedez, Nobel se pronun [no-bel], deci accentuat pe a doua silab) au fost create de savantul i omul de afaceri suedezAlfred Nobel(1833-1896), inventatoruldinamitei(1867), care, n testamentul su, a ntemeiat o fundaie cu scopul ca veniturile imensei sale averi s fie oferite n fiecare an "sub form depremiicelor care, n anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanitii".Premiile Nobel sunt decernate de instituiile: Academia Regal de tiin dinSuedia: Premiul Nobel pentru Fizic Premiul Nobel pentru Chimie Premiul Nobel pentru Economie Institutul Karolinska dinStockholm-Premiul Nobel pentru Medicin Academia Suedez -Premiul Nobel pentru Literatur Un comitet alctuit din 5 persoane alese de ParlamentulNorvegiei-Premiul Nobel Pentru PacePrimele premii Nobel au fost acordate la10 decembrie1901, dup moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplom i o sum, care la nceput a fost in valoare de40.000dolariSUA,[necesitcitare]iar apoi a crescut la 10.000.000 coroane suedeze (SEK). n iunie 2012 Fundaia Nobel a decis s reduc suma de bani la 8 milioane SEK.[

Premiile Nobel sunt distinctii anuale care se decerneaza incepand cu 1901 pentru realizari deosebite din diferite domenii ale cunoasterii umane. Premiile au fost stabilite prin termenii stipulati in testamentul inventatorului si chimistului suedez Alfred Nobel.Premiile Nobel poarta acest nume dupa numele fondatorului lor, Alfred Nobel, nascut la Stockholm in 1833. Provenea dintr-o mare familie de ingineri, descendenta a unui geniu suedez al tehnicii din secolul al XVII-lea, Olof Rudbeck.Tatal lui Alfred a inventat o minaacvatica si a continuat cu comercializarea de explozibili. La varsta de noua ani, tanarul Alfred s-a mutat cu familia in Rusia unde el si fratii sai au fost educati de tutori particulari, specializati in stiinte sociale si naturale.Alfred era un om cu preocupari si talente multiple. Mai presus de orice, a fost chimist si inventator sidetinator a mai mult de 350 de patente. In 1866, Nobel a descoperit explozibilul denumit dinamita. Acesta urma sa fie folosit pentru spargerea stancilor. Este inventia care i-a garantat averea lui Nobel, aproximativ 9 milioane de dolari.Alfred a murit bogat dar nefericit: era suparat ca lumea il considera un om care vindea ceva infiorator si distructiv. Nobel era un pacifist si sperase ca existenta armelor ar fi ajutat la prevenirea razboiului fiindca nimeni n-ar fi indraznit sa le foloseasca.Premiile pentru fizica, medicina, chimie si literatura sunt acordate de comitetele academice cu sediul in Suedia. Premiul pentru pace este acordat de Parlamentul norvegian. Acum se acorda un al saselea premiu, pentru domeniul economiei, care este finantat de Banca Nationala a Suediei.Pentru a fi eligibil pentru un Premiu Nobel, candidatul trebuie sa fie nominalizat de o persoana calificata, cum ar fi un membru al Academiei Suedeze sau de alti academicieni, institutii sau societati, universitati sau colegii universitare.

Trei Premii Nobel pentru penicilinDescoperirea penicilinei a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria medicinei. Datorit efectelor curative ale acestui antibiotic, probabilitatea decesului din cauza unei boli infecioase, cauzat de bacterii gram-pozitive, a sczut considerabil.Descoperirea penicilinei a fost unul dintre cele mai importante momente din istoria medicinei. Datorit efectelor curative ale acestui antibiotic, probabilitatea decesului din cauza unei boli infecioase, cauzat de bacterii gram-pozitive, a sczut considerabil.Descoperirea penicilinei este atribuit cercettorului scoian Sir Alexander Fleming, iar dezvoltarea penicilinei cu uz medical i este atribuit laureatului Nobel de origine australian Howard Walter Florey. Toui, primele menionri ale penicilinei apar nc din 1875, din lucrrile fizicianului irlandez John Tyndall. Dup el, numeroase cercettori susin c au descoperit medicamentul miraculos, ns nici unul dintre ei nu i-a brevetat descoperirea.DESCOPERIRE.Fleming menioneaz c data descoperirii care l-a fcut cunoscut n ntreaga lume a fost 28 septembrie 1928. Aceea a fost ziua n care Fleming a observat inhibarea creterii bacteriilor n jurul unei culturi de mucegai, ceea ce a dus la concluzia c mucegaiul emana o substan care omora bacteriile i le inhiba creterea n zon. A crescut o cultur pur i a descoperit c era mucegai Penicillium (o ramur de ascomicete), astzi cunoscut ca Penicillium Notatum. Chiar i n cele mai timpurii momente ale cercetrii, penicilina era cel mai eficient medicament mpotriva bacteriilor gram-pozitive, dar ineficient mpotriva organismelor gram-negative i fungilor. Ideea iniial era aceea de folosire a penicilinei ca dezinfectant, deoarece avea o toxicitate mai sczut dect antisepticele folosite la acea vreme. Dup mai multe experimente ns, Fleming era convins c penicilina nu putea rezista destul de mult n corpul uman pentru a omor bacteriile patogene, aa c a ncetat studiile n 1931, dar a efectuat nite teste clinice n 1934 i a ncercat s o purifice pn n 1940.NCERCRI.n 1939, Howard Florey i Boris Chain au reuit s arate aciunea bactericidal in vivo a penicilinei. Totui, ncercrile lor de tratare a oamenilor cu penicilin au dat gre din cauza volumului insuficient de medicament. La 14 martie 1942 se reuea prima tratare cu penicilin a unui pacient cu septicemie streptococic. Jumtate din cantitatea de penicilin produs pn atunci n SUA a fost consumat pentru tratarea acestui pacient. Pn n iunie 1942, Statele Unite deineau penicilin pentru tratarea a 10 pacieni.n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, penicilina a fcut avut o importan deosebit n numrul morilor i al amputrilor cauzate de infecia rnilor, salvnd pn la 15% din viei. Totui, disponibilitatea medicamentului era limitat de dificultatea de fabricare a penicilinei i de eliminarea renal rapid a substanei. ntr-o perioad de trei-patru ore, 80% din cantitatea de penicilin era eliminat din corp, aa c cercettorii au descoperit o metod de ncetinire a secreiei penicilinei.REZULTATE.Structura chimic a penicilinei a fost determinat de Dorothy Crowfoot Hodgkin la nceputul anilor 1940. O echip de cercettori de la Oxford, printre care se numr: Howard Florey, Baron Florey, Ernst Boris Chain i Norman Heatley, a descoperit metoda de producere n mas a medicamentului. Chimitii John Sheehan a reuit o sintetizare complet a penicilinei la nceputul anilor 1950, ns metodele sale nu erau eficiente pentru producia n mas. Florey i Chain au mprit cu Fleming Premiul Nobel pentru Medicin n 1945, iar dup cel de-al doilea rzboi mondial, Australia a devenit prima ar care fcea medicamentul accesibil cetenilor de rnd. De atunci, penicilina a devenit cel mai utilizat antibiotic i este nc folosit n tratarea infeciilor cu bacterii gram-pozitive.Sir Alexander Fleming1914 devine lector la coala Medical St. Mary;1928 este numit profesor la aceeai coal;1943 a fost ales membru al Societii Regale;1945 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin;1948 este numit profesor emerit de bacteriologie la Universitatea din Londra;11 martie 1955 nceteaz din via la Londra, Anglia. Viaa i carieraFleming s-a nscut n Scoia n august 1881. Acolo a nvat la coala Louden Moor, coala Darvel i Academia Kilmarnock, apoi s-a mutat la Londra, unde a urmat cursurile Politehnicii. Dup patru ani a intrat la Universitatea din Londra, coala Medical St. Mary, pe care a absolvit-o n 1906. i-a nceput apoi cariera de cercettor la aceeai coal alturi de Sir Almroth Wright, un pionier n terapia vaccinurilor i a predat, ca lector la coala St. Mary, pn n 1914. O dat cu venirea rzboiului s-a nrolat n corpurile medicale ale armatei i a primit gradul de cpitan, iar n 1918 s-a ntors la vechea coal din Londra. n 1945 a primit Premiul Nobel pentru Medicin pentru descoperirea penicilinei i efectele sale curative n diverse boli infecioase, iar n 1948, Universitatea din Londra l-a numit profesor emerit n bacteriologie. A fost ales membru al Societii Regale din Londra n 1943, iar un an mai trziu a fost numit cavaler i a primit titlul de Sir. Alexander Flemming a scris pentru publicaii medicale i jurnale tiinifice numeroase lucrri de bacteriologie, imunologie i chimioterapie, incluznd descrieri originale ale penicilinei.Ernst Boris Chain1930-1933 a lucrat la Charit Hospital, Berlin;1933 a emigrat n Anglia, unde a lucrat pentru doi ani la coala de Biochimie din Cambridge;1935 a fost invitat la Universitatea din Oxford;1936 devine lector n chimie patologic la Oxford;1945 Premiul Nobel pentru Medicin sau Fiziologie;12 august 1979 se stinge din via n Irlanda.

Viaa i carieran iunie 1906 se ntea la Berlin Ernst Boris Chain, fiul doctorului Michael Chain chimist i industrialist. i-a cptat interesul pentru chimie la Luisengymnasium din Berlin i a nceput s viziteze frecvent laboratorul i fabrica tatlui su. A absolvit chimia la Universitatea Friedrich-Wilhelm din Berlin n 1930, dup care, timp de trei ani a desfurat un studiu asupra enzimelor la Charit Hospital. Dup instalarea regimului nazist, n 1933, a ales s prseasc Germania pentru Anglia, unde i-a continuat cercetrile la coala de Biochimie din Cambridge, de aceast dat asupra fosfolipidelor. Aici a lucrat cu Sir Frederick Gowland Hopkins, laureat al Premiului Nobel pentru Medicin n 1929, pentru descoperirea vitaminelor care stimuleaz creterea. n 1935 a fost invitat la Universitatea din Oxford, pe care a prsit-o n 1948, cnd a acceptat postul de director tiinific la Centrul Internaional de Cercetare n Microbiologie Chimic al Institutului Superior de Sntate din Roma. Din 1961 pn la pensionare este profesor de biochimie la Colegiul Imperial al Universitii din Londra.Sir Howard Florey1927 este numit lector de patologie special la Universitatea din Cambridge;1931 ef al catedrei de patologie la Universitatea din Sheffield;1935 profesor de patologie si membru al Colegiului Lincoln ;1945 Premiul Nobel Pentru Medicin sau Fiziologie;21 februarie 1968 moare n urma unui atac de cord.

Viaa i carieraFlorey s-a nscut n septembrie 189 n sudul Australiei. A nvat la coala St. Peter din Adelaide, apoi a mers la universitatea din acelai ora, pe care a absolvit-o n 1921. n urmtorii ani a primit diverse burse care l-au ajutat s studieze la universitile din Oxford i Cambridge, iar n 1925 a plecat pentru un an n Statele Unite, cu bursa de cltorie Rockefeller. n 1926 s-a ntors ca Cambridge cu alte dou burse pentru colegiul Gonville i Caius, unde i-a obinut i doctoratul n 1927. Dup patru ani a preluat deja catedra de patologie a Universitii din Sheffield, pe care a prsit-o dup ali patru ani pentru a-i mpri viaa tiinific ntre Oxford i Cambridge. n timpul celui de-al doilea rzboi mondial a fost numit consultant onorific n patologie n cadrul armatei, iar n 1944 s-a ntors pe pmnturile natale ca profesor ntr-un schimb de experien. Printre onorurile pe care le-a primit de-a lungul vieii se numr: Medalia Lister din partea Colegiului Regal al Chirurgilor, Medalia Berzelius din partea Societii Medicale Suedeze, Medalia Copley din partea Societii Regale i Medalia de Medit din partea armatei SUA.

Contributiile la identificarea virusului HIV

Nobelul pentru medicina a fost atribuit germanului Harald zur Hausen, recompensat pentru identificarea papilomavirusurilor umane (VPH) drept cauza a cancerului de col uterin, si francezilor Francoise Barre-Sinoussi si Luc Montagnier pentru descoperirea HIV, virusul care provoaca SIDA.

Premiul Nobel pentru fizica in 2008 a fost acordat americanului Yoichiro Nambu si japonezilor Makoto Kobayashi si Toshihide Maskawa pentru descoperirile lor in domeniul fizicii particulelor.

Cei trei cercetatori au fost recompensati pentru descoperirea mecanismului de rupere spontana a simetriei in fizica subatomica ("broken symmetry"), respectiv pentru descoperirea originii acestui fenomen, care poate prezice existenta a cel putin trei familii de particule (quark) ce intra in componenta nucleonilor.

Premiul Nobel pentru chimie a fost decernat cercetatorilor americani Roger Tsien, in varsta de 56 de ani, de la Universitatea California, si Martin Chalfie, in varsta de 61 de ani, de la Universitatea Columbia, precum si colegului lor japonez Osamu Shimomura, in varsta de 80 de ani, care lucreaza insa tot in Statele Unite, la un laborator al marinei.

Ei au descoperit "proteina fluorescenta verde" (GFP), care a devenit un instrument-cheie al biochimiei, a anuntat Comitetul Nobel. Prima data aceasta proteina a fost observata in 1962 la o specie de nevertebrate, meduza Aequorea victoria.

Scriitorul francez Jean-Marie Gustave Le Clezio, considerat unul dintre favoritii la premiul Nobel pentru literatura, a primit prestigioasa distinctie, pentru ca este "scriitorul desprinderii, al aventurii poetice si extazului senzual, exploratorul unei lumi umane aflate deasupra si dedesubtul civilizatiei predominante", a precizat Comitetul Nobel. Numele lui Jean-Marie Gustave Le Clezio, in varsta de 68 de ani, era vehiculat intens inainte de anunt, mai ales in mediile franceze, ca fiind un potential castigator.

Fostul presedinte finlandez Martti Ahtisaari a primit in 2008 premiul Nobel pentru pace, comitetul norvegian recompensand astfel calitatile sale de negociator. Mediatorul pentru pace Martti Ahtisaari, fost presedinte al Finlandei, a fost favorit in ultimii ani impreuna cu fundatia sa, Crisis Management Initiative (CMI).

Diplomatul in varsta de 71 de ani a fost recompensat astfel pentru sarcinile de mediator de care s-a achitat in Namibia, Irlanda de Nord, in Balcani si mai ales in provincia indoneziana Aceh, unde a si repurtat cel mai mare succes al sau, facilitand acordul de pace semnat in 2005. Ramane totusi esecul dinKosovo, provincia care si-a declarat unilateral independenta deSerbiain februarie anul acesta.

Economistul american Paul Krugman, considerat un critic al administratiei Bush si al politicii interne si externe promovate de aceasta, a primit premiul Nobel pentru economie, fiind recompensat pentru "modelele de comert si localizarea activitatii economice". Top 5 cele mai importante descoperiri medicale

Din anumite puncte de vedere, medicina este un domeniu tiinific asemntor cu cel al tehnologiei.La fel cum n computerele i telefoanele noastre apar tot timpul virui mai puternici care necesit noi soluii antivirus, i n medicin apar cu regularitate noi boli pentru care trebuie identificate tratamente i vaccinuri.Cu toate acestea, pe parcursul istoriei, s-au remarcat cteva descoperiri i invenii care au reuit s elimine complet (sau aproape complet) boli periculoase care anterior au fcut milioane de victime.Astfel de descoperiri sunt cu att mai importante cu ct, n unele cazuri, nu au fost realizate n centre medicale moderne cu sprijinul unei echipe numeroase de cercettori. Multe dintre inveniile medicinale din trecut au fost realizate accidental sau prin munca unui singur om de tiin.n acest articol vom pune accentul pe cele mai importante descoperiri medicale, fr a alctui n mod neaprat un clasament al acestora. ADN-ulProbabil c i aduci aminte de orele de biologie i chimie din coal n care ai nvat despre acidul dezoxiribonucleic, cunoscut prescurtat drept ADN. Vorbim despre o substan care se gsete n fiecare celul vie a organismelor i care este esenial pentru identitatea fiecrui individ, astfel c poate fi folosit, de exemplu, pentru identificarea real a prinilor unui copil sau a unui infractor.Structura de spiral dubl a ADN-ului a fost descoperit pentru prima or n 1953 de americanul James D. Watson i britanicul Francis Crick, ns la vremea respectiv existau numeroase alte echipe care luptau pentru a identifica compoziia acestei substane.

Structura ADN-ului (dreapta) PenicilinPn la descoperirea antibioticelor, aproape orice infecie produs de rni era practic mortal. Lucrurile s-au schimbat ns radical n momentul n care Alexander Fleming a descoperit ntmpltor o substan capabil s distrug stafilococii, bacterii patogene care pot produce infecii n corpul uman. Aceast substan, identificat mai trziu drept Pennicilium notatum, fusese lsat peste noapte printre stafilococi i generase apariia unor microorganisme albastre.Pentru conceperea unui antibiotic, Fleming a avut nevoie de sprijinul direct al altor trei oameni de tiin: australianul Howard Florey, germanul Ernst Boris Chain i britanicul Norman Heatley. Producia de serie a penicilinei, primul antibiotic din lume, a nceput n Statele Unite ale Americii n 1945, la scurt timp dup ncheierea celui de-Al Doilea Rzboi Mondial. n acelai an, Fleming i colaboratorii si au obinut Premiul Nobel pentru aceast descoperire.

Structura chimica a penicilinei Vaccinul mpotriva varioleiUna dintre bolile care a fost practic eradicat complet n lume este variola, care a aprut n anul 10000 naintea erei noastre i care avea o rat de mortalitate de 20-60%. Fizicianul britanic Edward Jenner a descoperit la sfritul secolului al XVIII-lea ca o lptreas era imun la aceast boal datorit faptului c fusese expus la virusul vaccinia, un virus foarte asemntor cu cel care provoac variol. Astfel, Jenner a izolat acest virus i a creat primul vaccin eficient mpotriva variolei.Datorit unor programe intense de vaccinare, numrul cazurilor de variol a sczut treptat n ntreaga lume. Ultimul caz de variol raportat la nivel global s-a petrecut n Anglia n 1978, iar n 1980 boal a fost declarat ca fiind eradicat. Totui, Statele Unite i Rusia dein tulpini ngheate ale virusului.

Cum arata variola corpul uman InsulinaNu cu foarte mult timp n urm, diabetul de tip 1, asociat persoanelor al cror organism nu pot produce insulina, avea o mortalitate foarte ridicat.Lucrurile au nceput s se schimbe din 1921, ns adevratul inventator al insulinei este controversat. Medicul romn Nicolae Paulescu a publicat o serie de cercetri cu privire la rezultatele cercetrilor sale privind aciunea extractului pancreatic n cazurile de diabet. 8 luni mai trziu, o serie de cercettori de la Universitatea din Toronto, printre care Frederick Grant Banting, Charles H. Best i John J.R. Macleod, anun c au reuit s izoleze substan numit de ei insulin i s o transfere bolnavilor de diabet. Practic, Paulescu descoperise aceeai substan ca i cercettorii canadieni, fr ns s o numeasc ntr-un anumit fel. Ulterior, Banting i Best au negat influena rezultatelor la care a ajuns Paulescu.Doi ani mai trziu, James B. Collip a reuit s elimine o mare parte din efectele secundare ale tratamentului cu insulin. n prezent, chiar dac nu exist un tratament pentru vindecarea complet, insulina ajut la meninerea unei stri de sntate relativ bun pentru bolnavii de diabet.

Structura chimica a insulinei Razele XAtunci cnd mergem la spital pentru a face anumite analize medicale, de multe ori sunt folosite razele X, care permit identificarea mai uoar a unor probleme. Pe ct sunt de banale, pe att de surprinztor este modul n care au fost descoperite de fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen n 1885: n timpul unui experiment banal el a bombardat un corp metalic cu electroni rapizi i a descoperit c acesta emite radiaii foarte penetrante.A intuit potenialul i a aplicat razele X pe mna soiei sale, iar rezultatul a fost spectaculos: a rezultat o radiografie n care se puteau vedea clar oasele degetelor i un inel, dar nu i carnea. ntruct nu cunotea natura acestora, le-a botezat raze X, dar acestea sunt cunoscute i sub numele de raze Rontgen n Germania, iar aceast tehnologie este folosit n prezent n spitale din ntreaga lume.

Razele X sunt folosite in medicina

Aducand discutia la subiectul HIV, Solomon Marcus a fost de parere ca "aventura" profesorului francez cu virusul i se pare "un spectacol intelectual de o tensiune pe care rar o intalnim in creatia artistica si literara".

"Il putem intelege pe Eugen Ionescu, care, spre finalul cartii lui 'Intre viata si vis' (1966), lansa un avertisment lumii teatrului si literaturii, asupra riscului de a fi depasite, in ceea ce priveste imaginatia, de stiinta si tehnologie", a detaliat el.

Medicul a raspuns ca virusul are un potential urias de variabilitate, de disimulare si scapa foarte repede de orice raspuns imunitar.

"Suntem inca departe de a cunoaste totul despre originea lui si este in continuare capabil sa dea nastere la epidemii de mari proportii. Suntem departe de a putea fabrica un vaccin anti-SIDA. Cu toate acestea, exista deja medicamente de combatere a bolii", a aratat el.

Laureatul premiului Nobel a amintit de dificultatile intampinate in cercetarea impotriva SIDA, mai ales din cauza reticentelor guvernului, de a da fonduri, dar si ale comunitatii stiintifice, care, din inertie, cu greu putea sa accepte o astfel de descoperire revolutionara.

"Suntem departe. Avem alfa, dar nu avem omega, in ceea ce priveste SIDA, pentru ca etapele importante au fost depasite, demonstratia conform careia virusul este cauza bolii si mai curand punerea la punct a medicamentelor, care sunt niste remedii importante impotriva virusului, dar virusul are alte atuuri: de a se recrea in forme care rezista. Exista un virus si un rezervor de virusuri si cautam, in acest moment, sa le descoperim", a explicat Montaignier.

Laureatii premiului nobel.Daniel Bovet(n.23 martie1907- d.8 aprilie1992) a fost unfarmacologistitaliande origineelveian, cruia, n1957, i s-a decernatPremiul NobelpentruFiziologieiMedicinpentru descoperirile sale n domeniul substanelor medicamentoase care blocheaz neurotransmitorii.Albert Claude(n.24 august1899- d.22 mai1983a fost biologbelgian, laureatPremiului Nobeln1974mpreun cuGeorge PaladeiChristian de Duve, pentru "descoperirile de infrastructur celular, n special a ribozomilor, loc de descifrare a mesajului ereditar i de biosintez a proteinelor". A activat n principal laUniversitatea Catolicdin oraulLouvain,Belgia.George Herbert Hitchings(n. 18 aprilie 1905 d. 27 februarie 1998) a fost un chimist american, laureat alPremiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicinmpreun cuSir James Blacki cuGertrude Elionpentru descoperirea unor principii importante pentru tratamentul medicamentos,[1]Hitchings n mod special pentru activitatea sa n domeniulchimioterapiei.Hitchings s-a nscut laHoquiam, Washington, n 1905, i a crescut acolo, precum i laBerkeley, California,San Diego,Bellingham, Washington, iSeattle. A absolvit liceul Franklin din Seattle, unde a fostsalutatorian(al doilea din toat promoia), n 1923, i de acolo a studiat laUniversitatea Washington, pe care a absolvit-o cu diplom nchimiecum lauden 1927, dup ce a fost ales nPhi Beta Kappaca junior n anul anterior. n acea var, a lucrat la Staia BiologicPuget Sounda universitii, aflat laFriday HarborpeInsula San Juan[1], i a obinut o diplom de master n anul urmtor pentru teza bazat pe aceast activitate.De la Universitatea Washington, Hitchings a mers laHarvardca profesorfellow, ajungnd acolo la Facultatea de Medicin. nainte s i ia doctoratul n 1933, a intrat nAlpha Chi Sigman 1929. n urmtorii zece ani, a lucrat la Harvard i laCase Western Reserve University. n 1942, s-a angajat laWellcome Research Laboratories, unde a nceput s lucreze cuGertrude Elionn 1944. Medicamentele produse de echipa lui Hitchings conineau2,6-diaminopurin(un compus folosit pentru tratarealeucemiei) ip-clorofenoxi-2,4-diaminopirimidin(un antidot alacidului folic). Conform autobiografiei sale publicat pe site-ul Premiilor Nobel,Linia de cercetare nceput de noi n anii 1940 a produs noi terapii medicamentoase pentrumalarie(pirimetamin), leucemie (6-mercaptopurinithioguanin),gut(allopurinol),transplant de organe(azathioprine) i infeciibacteriene(co-trimoxazole(trimethoprimA)). Noile informaii aduse de studiile noastre au ghidat cercetrile ce au dus la descoperirea unor medicamente antivirale importante folosite n tratareaherpesului(aciclovir) iSIDA(zidovudin).

ConcluziiAcestea sunt doar cinci dintre cele mai importante descoperiri medicale din istorie, care au contribuit semnificativ la eradicarea unor boli sau identificarea unor tratamente viabile pentru altele.Inevitabil, n viitor vor fi fcute i alte descoperiri care vor contribui probabil la dispariia anumitor boli, ns cele menionate n acest articol vor rmne printre cele mai nsemnate, mai ales c au fost realizate n perioade n care tehnologia nu era att de avansat precum n prezent.

Curiozitati Nobel: Cel mai tanar laureat al Premiului Nobel pentru literatura a fost Rudyard Kipling, autorul Cartii junglei, care a castigat premiul in 1907, la varsta de 42 de ani. Cel mai varstnic castigator al Premiului Nobel pentru literatura a fost poetul ceh Jaroslav Seifert, in 1984, la varsta de 83 de ani. Franta este tara cu cei mai multi laureati Nobel pentru literatura. Nu s-au acordat Premii Nobel pentru literatura in 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 si 1943. In 1903, la doar doi ani dupa infiintarea Fundatiei Nobel, un Premiu Nobel a fost decernat prima oara unei femei. Aceasta a fost Marie Curie, care a primit premiul pentru contributia in domeniul fizicii. In 1911, va castiga al doilea Premiu Nobel pentru chimie. Din acea perioada, femeile au castigat premii la majoritatea categoriilor posibile, cu exceptia domeniului economic.

Bibliografie:

Raju, T N (2000), The Nobel chronicles. 1988: James Whyte Black, (b 1924), Gertrude Elion (1918-99), and George H Hitchings (1905-98).,Lancet355(9208): 1022, 2000 Mar 18,PMID10768469 Then, R L (1993), History and future of antimicrobial diaminopyrimidines.,Journal of chemotherapy (Florence, Italy)5(6): 3618, 1993 Dec,PMID8195827 van Zwieten, P A (1988), [Nobel prize for Medicine 1988],Nederlands tijdschrift voor geneeskunde132(53): 24012, 1988 Dec 31,PMID3063980 Giner-Sorolla, A (1988), The excitement of a suspense story, the beauty of a poem: the work of Hitchings and Elion.,Trends Pharmacol. Sci.9(12): 4378, 1988 Dec,doi:10.1016/0165-6147(88)90133-2, Horgan, J (1988), Physiology or medicine.,Sci. Am.259(6): 33, 1988 Dec,doi:10.1038/scientificamerican1288-33b,PMID3060998 Sjqvist, F (1988), [Nobel Prize in medicine: three share this year's Nobel Prize in medicine. Important principles in drug therapy],Lakartidningen85(43): 35427, 1988 Oct .