„SARMIS 2019”

Ana Ipătescu este una dintre figurile feminine remar-cabile ale României, graţie eroismului de care a dat do -

va dă în Revoluţia paşoptiştilordin Ţara Românească de la1848. Eroina revoluţiei paşop-tiste a devenit, curând după re -mar cabilul ei gest de curaj, princare a salvat guvernul re vo lu ţi o -nar de la dizolvare, subiectulunor speculaţii care au umplutpre sa vremii, speculaţii privindatât moravurile şi personalitateaei, cât şi motivaţia gestului eiero ic. Evenimentele, pe scurt: îniu nie 1848...

Aproximativ 1.000 de militari români, britanici şibul gari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetu-sa”, Batalionul 47 Comunicaţii şi Informatică „GeneralNi colae Petrescu”, Baza Aeriană „General Emanoil Io -

nes cu”, Batalionul1 Royal Welsh dinMa rea Britanie şiRe gimentul 101 Al -pin din Bulgaria sevor instrui în ve de -rea planificării, exe -cu tării şi evaluăriiunor acţiuni...

Ana Ipătescu

KAKI 100%

Cinci elevi cantemirişti au avut parte de un programfoarte încărcat şi, totodată, solicitant, în vederea dobân-dirii de noi cunoştinţe şi experienţe despre supravieţuire,tra sul cu arma şiarun catul grenadei,ne cesare participă-rii la prima lor mi si -u ne in ternaţională,Cen tral UniformedCla ssed Rally, or -ga nizată de Depar-tamentul de educa -ţie, De partamentulde cul tură...

Experienţă internaţională pentru elevii cantemirişti

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Creierul - legăturinecunoscute

Cercetătorii au descoperit o serie de legături ne cu no -scu te anterior între diferite zone ale creierului. În viaţade zi cu zi, citirea unui text, precum articolul acesta, re -pre zintă o activitate banală pe care după ani de experien -ţă am ajuns să o realizăm automat şi cu un nivel minimde conştientizare în anumite cazuri. Experţii în ştiinţec o g n i t i v eştiu însă căceea ce poa -te pă rea unact ba nal re -pre zin tă, înrea li ta te, re -zul tatul inte -rac ţ i u ni lordin tre...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 19 (504) l 15 octombrie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

Legendara precizie a unui ceas elveţian a devenitpentru personalul Batalionului 83 LAROM cuvântul deor dine şi o stare defapt în activităţilezil nice. Numele şire numele de ceamai bine dotatăuni tate de artileriedin For ţele Teres -tre, cu o resursăuma nă de ex cepţie,nu se poa te atinge,men ţine şi con so li -da decât printr-opla nifica re...

REPERE ÎN COTIDIAN

Precizie de ceas elveţianPrecizie de ceas elveţian

În perioada 30.09 - 04.10.20109, s-a desfăşurat în gar -ni zoana Buzău ediţia de vară a competiţiei militar-aplicati -ve „Roza cercetaşilor”, faza pe Divizia 2 Infanterie „Ge ti -ca”.

Aproape 120 de militari, constituiţi în nouă loturi dinca drul marilor unităţi şi unităţilor din compunerea Diviziei2 Infanterie, au participat la o no -uă ediţie a concursului de di catmi lita rilor din structurile de cer -ce tare. Concurenţii au avut de în -frun tat, pe parcursul deja bine cu -no scutelor probe de pa trulă şişta fetă, un teren mediu spre greufră mântat şi o vreme re la tiv bună,dar totuşi capricioasă.

Competiţia, reprezentativăde ja pentru structurile cu spe cificde cer cetare din armată, va lo ri fi -că şi dez voltă spiritul de echi pă,ca maraderia şi deprinde ri le spe -ci fice de militar ale parti ci pan ţi -lor, ofe rind constant, pe lângă activităţile de instruire alefie cărei structuri, pri lejul eva lu ă rii şi autoevaluării ni ve lu -lui de pre gătire al militarilor şi echi pe lor din unităţile şima rile unităţi ale diviziei.

După o săptămână de foc, dar şi de apă, atât la propriu,cât şi la fi gurat, militarii loturilor participante au primit re -zul tatele eforturilor lor, în cadrul ceremo ni ei de premiere şide închidere a acestei ediţii.

Premierea s-a desfăşurat în prezenţa locţiitorului co -man dantului Diviziei 2 Infanterie, general de brigadă Clau -diu-Mihail Sava, cel care a şi înmânat premiile şi diplomele

câş tigătorilor.Clasamentul general se prezintă astfel: locul I a fost

ocu pat de lotul Brigăzii 2 Vânători de Munte, locul II, decel al Brigăzii 282 Blindate, iar, pe locul III, s-a clasat Re -gi menul 528 ISR.

Au mai fost acordate diplome de excelenţă pentru: par-ticipare constantă căpitanului Bogdan Odobescu de la Ba -ta lionul 202 Apărare CBRN şi Intervenţie la Dezastre; fair-play, locotenentului Ionuţ Banu de la Batalionul 49 Apărare

CBRN; cel mai bun timp la ştafetă,ma i s trului-militar Li viu-MariusCioc, de la Regimentul 53 ApărareAnti aeriană şi sergentului DragoşAn drei, de la Bri gada 2 Vânători deMun te; cel mai bun punctaj la arun-carea gre na de lor, sergentului CătălinIor dă chea nu, de la Regimentul 53Apă rare Anti aeriană şi caporaluluiOc ta vian-Ma rius Tudor, de la Ba ta -li o nul 49 Apă rare CBRN; cel maibun punc taj la tra ge rea cu armamen-tul de in fante rie, ser gentului AlinPetric, de la Bri ga da 2 Vânători deMunte, dar şi di plo me de partici-

pare.Apreciem, atât felul în care s-au pre zentat echipele în

con curs, ni ve lul de pregătire, efortul şi spiritul de fair-playal acestora, cât şi mo dul de or ganizare a acestei ediţii, ro -dul unei echipe coor donate de lo co tenent-colonelul Liviu-Cos tin Bă lă cea nu, dar şi implicarea co le gi lor săi din cadrulmo dulului G-2 In formaţii al co mandamentului di vi ziei,precum şi al mi li tarilor din ca drul Bata lioanelor 200 Spri -jin, 3 Geniu şi 47 Co municaţii şi Informatică, ce au asi gu -rat bu na desfăşurare a acti vi tă ţi lor.

Maior Silviu BĂDILIŢĂ

În perioada 6-18 octombrie, în zona Brădet - Grohotiş -Trăi s teni, se desfăşoară exerciţiul multinaţional „ SARMIS19”, planificat de Divizia 2 Infanterie „Getica” şi condusde Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”. Cere-monia de deschidere a acestuia a avut loc pe 7 octombrie laCabana Brădet.

Aproximativ 1.000 de militari români, britanici şi bul-gari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”,Ba talionul 47 Comunicaţii şi Informatică „General NicolaePe trescu”, Baza Aeriană „General Emanoil Ionescu”, Ba ta -li onul 1 Royal Welsh din Marea Britanie şi Regimentul 101Al pin din Bulgaria se vor instrui în vederea planificării,

exe cutării şi evaluării unor acţiuni militare specifice con-flictului de tip hibrid. Participarea internaţională este com-pletată de obser-vatori din Franţa,Bul garia şi Arme-nia. Controlulexer ciţiului esteasi gurat de ofiţeridin cadrul Diviziei2 Infanterie „Ge ti -ca” şi Centrul Na -ţional de In stru ireÎntrunită „Ge tica”.

Exerciţiul multi-naţional „SARMIS 2019” este bazat pe un sce nariu fictiv şiface parte din Programul de intensificare a instruirii multi-naţionale la nivel regional (Combined Joint EnhancedTrening Programe - CJET).Principalele obiective constau în rea li za rea interoperabi li -

tă ţii, perfecţionarea capacităţii comandamentelor de a pla -ni fica şi de a conduce acţiuni militare de tip hibrid şi an tre -na rea forţelor în ducerea acţiunilor de luptă în teren mun -tos.

Căpitan Mariana DINU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (504) din 15 octombrie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

lMOSCOVA - Putin cere retragerea din Siria a tuturorfor ţelor militare străine neautorizate. Toate forţele mi li ta -re stră ine aflate în prezent în Siria care operează fără auto ri -za rea gu vernului preşedintelui Bashar al-Assad trebuie să sere tragă din această ţară, a declarat preşedintele Rusiei, Vla -di mir Pu tin. „Toţi cei care se află ilegal pe teritoriul oricăruistat, în acest caz în Siria, trebuie să abandoneze aceste zone.Este va la bil pentru toate ţările, a insistat Putin într-un inter-viu acordat posturilor de televiziune RT, Arabik Sky News şiAl Arabiya. Liderul de la Kremlin a adăugat că, dacă viitorulgu vern le gitim al Siriei decide că nu mai are nevoie de pre -zen ţa for ţe lor armate ruse, „atunci acest lucru va fi valabil şipentru Ru sia, bineînţeles”. Putin a menţionat că este vorbadespre un su biect pe care Rusia îl dezbate cu Iranul, Turciaşi inclusiv cu SUA. „Este un lucru pe care îl spun deschis co -le gilor noştri: teritoriul Siriei trebuie eliberat de prezenţa mi -li tară stră ină, iar integritatea teritorială siriană trebuie restau-rată”, a in sistat Putin, care urmează să efectueze în scurt timpvi zite în Arabia Saudită şi în Emiratele Arabe Unite. Rusia,prin cipalul aliat al regimului Bashar al-Assad, a început însep tembrie 2015 o operaţiune militară în această ţară, la so -li citarea Da mascului, însă a efectuat două retrageri parţialeale contingentului său militar, în martie 2016 şi în aprilie2017. Totoda tă, pe teritoriul Siriei se mai află militari dinSUA, Iran şi Turcia. lSEUL - Coreea de Sud reduce ar -ma ta pe fondul scă de rii natalităţii. Armata Republicii Co -reea (RoKA) a confirmat pe 11 octombrie, într-un raport pre -zen tat Adunării Na ţio na le din Coreea de Sud că in ten ţio nea -ză să reducă numărul per sonalului militar activ cu aproxima-tiv 100.000 la 365.000 până în 2022, ca parte a reformelor deapă rare menite să cree ze o armată mai avansată tehnologic.Ci tând datele Agenţiei de Prognoze şi Statistici din Coreea,Agen ţia de ştiri Yonhap a transmis că unul dintre motivelecare au stat la baza acestei de cizii este rata scăzută a nata li -tă ţii din Coreea de Sud care este probabil să conducă la oscă dere a numărului de cetăţeni băr baţi de sub 20 de ani lamai puţin de 250.000 după 2022, com parativ cu aproximativ350.000 în 2018. lANKARA - Tur cia îşi va asuma res -pon sabilitatea pentru deţinuţii SI din zonele controlatede kurzi în nord-estul Siriei. Turcia îşi va asuma respon sa -bi litatea pentru deţinuţii proveniţi din rân durile grupării Sta -tul Islamic (SI) în „zona sigură” pe care do reşte să o impunăîn Siria după incursiunea sa militară, a de clarat ministrul turcde externe Mevlut Cavusoglu, răspunzând temerilor că mili-tanţii ar putea evada în haosul creat. Tur cia a lansat tiruriasupra miliţiilor kurde din nord-estul Si ri ei pentru a doua zicon secutiv, forţând zeci de mii de oa meni să fugă şi pro vo -când moartea a câteva zeci de persoane, ceea ce a atras con-damnare la nivel internaţional. Miliţiile kur de controleazăcentre de detenţie în care se află mii de mi li tanţi din cadrulgru pării SI, dar şi tabere în care sunt ţinute zeci de mii dintreru dele lor. Un oficial kurd de rang înalt a aver tizat că militan -ţii ar putea evada dacă violenţele se intensifică. lWA -SHING TON - SUA trimit 3.000 de militari su pli mentariîn Arabia Saudită (Pentagon). Ministrul american al apă ră -rii a autorizat suplimentar desfăşurarea a 3.000 de soldaţi şitri miterea de echipament militar, în special ra che te Patriot, înAra bia Saudită, se menţionează într-un co mu nicat dat pu bli -ci tăţii de Pentagon. Decizia a fost luată după o convorbire te -le fonică între ministrul american al apă ră rii, Mark Esper, şiprin ţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mo hammed bin Sal -man. ,,Secretarul apărării Esper l-a informat pe prinţul moş -te nitor şi ministrul apărării, Muhammad bin Salman despredes făşurarea de militari, suplimentar, pentru asigurarea şicon solidarea apărării Arabiei Saudite”, in formează Penta go -nul în comunicat. lQUITO - Ecuador: Haos la Quito, substa re de asediu şi control militar. Quito se prăbuşea sâmbă -tă, 12 octombrie în haos în pofida intrării în vigoare a stăriide asediu şi controlului militar, în cea de-a 11-a zi a unei cri -ze sociale fără precedent provocate de re for me economicele gate de un împrumut din partea Fondului Mo netar Interna -ţio nal (FMI). La mijlocul zilei, mai mulţi nori de fum pluteaudea supra oraşului situat la 2.850 de metri altitudine, reflec-tând tirurile încrucişate cu rachete artizanale şi gre nade la cri -mo gene între manifestanţi şi forţe de ordine. În plus, mani-festanţi purtând cagule au incendiat sediul in spec ţ iei ge ne ra -le a finanţelor, în nordul capitalei Quito. Clădirea a fost ata-cată cu cocteiluri Molotov şi, la scurt timp, un grup de in di -vizi, cei mai mulţi cu măşti pe faţă sau căşti de protecţie, aupă truns în interior, provocând distrugeri. Potrivit procuratu -rii, 34 de persoane au fost arestate. Alte atacuri au vizat se -dii le din Quito ale canalului de televiziune Teleamazonas şijur nalului El Mercurio. Imagini difuzate au arătat ferestrespar te, o maşină incendiată şi o puternică prezenţă poliţie-nească la faţa locului. Mişcarea indigenă, vârful de lance alcon testării, a dezminţit imediat orice implicare în aceste ata -curi, la câteva ore după ce a acceptat public oferta de dialoga preşedintelui Lenin Moreno. Confruntat cu cea mai gravăcri ză a mandatului său, preşedintele Lenin Moreno, ales în2017, a transferat sediul guvernului la Guayaquil (sud-vest).Sta rea de urgenţă a fost decretată pentru 60 de zile.n

Aproximativ 500 de militari din Ministerul ApărăriiNa ţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Românde Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul deTe lecomunicaţii Speciale au participat în perioada 7-13octombrie la exerciţiul interinstituţional Concordia 19, înmai multe locaţii din judeţele Covasna şi Harghita, precumşi în Bucureşti.

Exerciţiul a fost condus de Statul Major al Apărării.Planul activităţilor a inclus o serie de secvenţe în care

au fost implicaţimilitari din forţepentru operaţii spe-ciale, cercetare,vânători de munte,apărare CBRN,cooperare civili-militari, forţeaeriene şi medicinăoperaţională, ală-turi de structurispecializate dincadrul MAI, SRI,

SPP, SPP şi STS, pe baza unui scenariu fictiv care a vizatcontracararea unor acţiuni ostile, specifice războiului hi -brid.

Activitatea a avut ca obiectiv principal dezvoltarearelaţiilor de cooperare, precum şi exersarea tehnicilor, tac-ticilor şi procedurilor de acţiune în comun ale forţelor dincompunerea Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Pu -blică şi Securitate Naţională.n

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/ redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 421/ 2019

Concord ia 2019aCtualitatea

Pe SCuRt

Exerciţiul multinaţional „SARMIS 2019”

„Roza cercetaşilor”

Militarii Detaşamentului de Apărare Antiaeriană „Liliecii Ne -gri” aflaţi în poligonul de la Capu Midia au executat trageri de ni -vel secţie şi baterie, precum şi trageri cu piesa asupra bombei lu -mi noase de calibru 120 mm sau asupra machetei antitanc. Obiecti -

ve le instrucţiei aufost atinse, iar ca -li ficativele ob ţi -nu te au fost celeaş teptate. Trage ri -le s-au executat,atât pe timp de zi,cât şi noaptea, însce narii tacticedintre cele maicom plexe.

Militarii ro -mâni vor partici-pa începând culu na octombrie încadrul Grupuluide Luptă NATOdin Polonia în ve -de rea asigurăriipre zenţei înainta -

te consolidate în flancul nord-estic al Alianţei, alături de par te ne -rii americani, britanici, polonezi şi croaţi, în conformitate cu mă -su rile adoptate în cadrul Summit-ului de la Varşovia.

La mulţi ani, Andreea!Am regăsit-o pe terenul de instrucţie pe soldatul Andreea Dra -

go mir, care şi-a serbat ziua de naştereîntr-un mod unic. Aceasta a participatla pregătirea pentru prima ei misiuneîntr-un teatru de operaţii.

La împlinirea vârstei de 21 de ani,mi litarii din Detaşamentul de ApărareAnti aeriană „Liliecii Negri” i-au trans-mis cele mai frumoase gânduri şi urări.

Succes în cariera militară!Locotenent

Corina CIOBANU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (504) din 15 octombrie 2019

Pagina 3

Ţintă prinsă!Echipa de at let ism a Armate ila Jocur i le Mondia le Mi l i t are

În armată se face foarte mult sport şi nu neapăratpentru că „Fuga-i sănătoasă!”, ci pentru că educaţiafi zică militară constituie punctul de plecare al între-gului proces de pregătire pentru luptă al personaluluiAr matei României şi are un rol decisiv în formarea şidez voltarea calităţilor motrice şi moral-volitive, pre-cum şi a deprinderilor militar-aplicative, necesaremi litarilor pentru îndeplinirea misiunilor complexe,ce presupun eforturi fizice intense şi de durată, încon di ţii meteo diferite.

Există foarte mulţi militari care excelează la capi-tolul pregătire fizică şi chiar au făcut din asta un modde viaţă. Cei mai buni dintre atleţii armatei Românieivor participa la cea de-a VII-a ediţie a Jocurilor Mon-diale Militare ale Consiliului Internaţional al Sportu-lui Militar (CISM).

Echipa de atletism este formată din: fruntaş Ma -rius Buşcă, 5.000 m şi 10.000 m, fruntaş Ionuţ Betej,3.000 m obstacole, fruntaş Gheorghe Şurlea, mara-ton-Bri gada Multinaţională; fruntaş Cătălin Atănă-soaie, 5.000 m şi 10.000 m - Batalionul 151 Infante-rie „Războieni”; soldat Andrei Ştefana, 3.000 mobstacole, soldat Ionela Puiu, maraton - Batalionul26 Infanterie „Neagoe Basarab” Craiova; fruntaş An -drei Crainic, maraton şi fruntaş Claudiu Gorgan, ma -

ra ton - Batalionul 7 Aruncătoare Proiectile Reactive„Ge neral Vasile Danacu” Floreşti; maior Mihaela Bo -te zan, maraton - Divizia 4 Infanterie „Gemina” Bis -tri ţa; sergent Elena Moagă, 5.000 m şi maraton -Sta-tul Major al Forţelor Navale; fruntaş Laura Diana Po -pes cu, maraton - Batalionul 55 Comunicaţii şi Infor-matică „Napoca”; locotenent-colonel Laurenţiu Şer-ban, 100 m, 200 m şi 1.500 m; fruntaş Florina Ştefa-na Pierdevară, 800 m, 1500 m; fruntaş Alin Firfirică,disc; fruntaş Valentin Toboc, săritură în lungime;frun taş Roxana Bârcă, 1500 m, 5.000 m; fruntaş Da -nie la Stanciu, săritură în înălţime; sublocotenent Leo-nard Mitrică, maraton; p.c.c. Mirela Ţermure, suliţă;slcas. Bianca Ghelber Perie Bianca, ciocan; slcas.Cos min Trofin, 400 m, 800 m; slclas. George Zaha-ria, suliţă - CSA „Steaua” Bucureşti.

Participarea şi reprezentarea Armatei României laacest campionat mondial oferă posibilitatea verifică-

rii nivelului de pregătire al sportivilor militari ro -mâni, alături de sportivi militari din ţările membreCISM, la discipline sportive cuprinse în programulde instruire a militarilor şi este încă o ocazie de a de -mon stra că sportul poate contribui la pacea mondială,prin apropierea armatelor diferitelor state.n

Exper ienţă internaţ ională pentru e lev i i cantemir iş t i

Cinci elevi cantemirişti au avut parte de un programfoarte încărcat şi, totodată, solicitant, în vederea dobân-dirii de noi cunoştinţe şi experienţe despre supravieţuire,tra sul cu arma şi aruncatul grenadei, necesare participă-rii la prima lor misiune internaţională, Central Unifor-med Classed Rally, organizată de Departamentul de edu-caţie, Departamentul de cultură şi tradiţii, din cadrul Mi -ni s terului Apărării Naţionale, în cooperare cu Statul Ma -jor al Forţelor Armate poloneze.

În cadrul acestui eveniment, desfăşurat în perioada 21-29 septembrie, a avut loc un turneu în vederea selecţieicelei mai bune clase de elevi militari din Polonia. De ase-menea, cursurile şi antrenamentele specifice au făcut par -te din cadrul activităţilor educaţionale.

Pregătirea riguroasă, realizată sub comanda maioruluiClau diu-Dumitru Ţonoiu, i-a ajutat pe elevii militari,frun taş Ingrid Vârlan, fruntaş Marius Vlad Popa, caporalAn dra Elena Adina Zainea, caporal Rareş-Andrei Păunaşi caporal Mihăiţă Nicuşor Neagu să facă faţă cu succes şisă lucreze într-un mediu multinaţional, răspunzând provo -că rilor date de probele concursului şi antrenamentele des -fă şurate alături de colegi din ţări aliate.

Atât la tragerea cu puşca şi cu pistolul, cât şi la arunca -rea grenadelor, elevii Colegiului Naţional Militar „Dimi-trie Cantemir” au dat dovadă de stăpânire de sine şi pregă-tire deosebită, punctajele lor fiind notabile.

În cadrul traseului aplicativ, toţi liceenii cantemiriştiau terminat cursa fără probleme, reuşind să alerge pe dis -tan ţa de 8 km, timpul fiind foarte bun, şi să îndeplineascătoate cele cinci sarcini: cărarea unei lăzi de muniţie, eva-cuarea unui rănit, tragere, aruncarea grenadei şi împinge-rea unui vehicul de teren.

Pe termen lung, această experienţă va conduce nu

numai la o mai bună înţelegere a ca ri e -rei alese, ci şi la motivarea par ti ci pan -ţi lor de a studia limbi stră ine.

De acolo, din Polonia, maiorulClau diu-Dumitru Ţonoiu, dar şi ele viine-au împărtăşit din experienţa lor:

„Pe timpul desfăşurării concursu-lui, elevii au executat activităţi va riate:teh nici de mascare, supravieţuire, auto -apă rare şi deplasare în câm pul tactic, înca drul acestora re u şind să formeze oechi pă demnă de orice comandant”, atrans mis ma iorul Ţonoiu.

„Deşi nu credeam că cea de-a cin -cea ediţie a Uniformed Classes Rallypoa te fi aşa intensă, pot spune că a fosto experienţă onorabilă. În fiecare zi,am vizitat locuri noi: Wroclaw, Bole-slawiec, provinciile Lubusz şi Zagan,dar am şi cunoscut diferite tehnici dinar mata poloneză. Am îmbinat in struc -ţia cu sportul şi dis trac ţia cu disciplina. Am învăţat ce în -seam nă spiritul de echi pă, care ne-a ajutat să finalizăm ocur să de 8 km. Pot spu ne că a fost unul dintre cele maiine dite evenimente din viaţa mea, deoarece aici mi-am datsea ma de ceea ce în seamnă cu adevărat instrucţia, armata,şi m-am simţit mân dră ştiind că am reprezentat România,ală turi de colegii mei. Mi-aş dori să am mai multe ocaziide acest fel, ast fel încât să pot asimila de fiecare dată câtmai multe in for maţii despre cultură, spiritualitate, cât şidespre alte mo duri de viaţă”, a punctat elev caporal AndraEle na Adi na Zainea.

„Participarea la cea de-a cincea ediţie a UniformedCla sses Rally din Zagan - Polonia, alături de colegi dintoate liceele militare, a însemnat o mare şansă, onoare şi,în egală măsură, o mare provocare. În aceste zile, petrecu -

te în baza militară din Zagan, am realizat, mai clar ca nici -o dată, cât de important este spiritul de echipă în îndeplini -rea obiec tivelor competiţiei. Susţinerea reciprocă ne-amo tivat să finalizăm toţi cursa de orientare pe o distanţăde 8 km prin pădure, împreună cu alte cinci obiective alecur sei (de la transportarea unor răniţi, până la împingereaunui vehicul off road, făcând această distanţă să pară untar get uşor de atins). Am reuşit să ne îmbunătăţim tehnicaşi să învăţăm să tragem cu o armă pneumatică, să aruncămcu grenada, să realizăm o linie de telecomunicaţii, dar şiteh nicile de autoapărare şi supravieţuire (S.E.R.E.), opor-tunităţi oferite de programul variat şi intens. Defilarea cucân tec în faţa plutoanelor poloneze, lituaniene şi ucraine-ne a reprezentat pentru echipa noastră şi pentru mine unmo ment plin de emoţie, poate cel mai frumos trăit până înpre zent din viaţa militară, egalat sau depăşit doar de senti -men tul de mândrie al defilării de 1 Decembrie, pe sub Ar -cul de Triumf.

În cadrul unei agende zilnice de lucru foarte încărcateşi complexe, a fost inclusă şi vizitarea unor obiective re -pre zentative, atât din punct de vedere turistic, cât şi mili-tar, ale oraşelor Zagan, Boleslawiec şi Wroclaw, fapt cene-a condus spre o cunoaştere detaliată a zonelor şi a isto-riei locurilor. Aştept cu nerăbdare orice altă oportunitatevii toare de depăşire a propriilor mele limite şi de îm bu nă -tă ţire a bagajului de cunoştinţe şi a abilităţilor specifice, şido resc, cu această ocazie, să mulţumesc tuturor celor careau făcut posibilă participarea în prima mea misiune inter-naţională!”, a spus elev fruntaş Ingrid Vârlan.

Graţiela MIHĂESCU

Ziua de 9 octombrie, consfinţită prin Ordinul mi nis tru -lui Apărării nr. M. 32 din 23 februarie 2006, a fost intro-dusă în galeria tradiţiilor de cinstire a armelor şi specia li -tă ţilor militare ca Ziua Resurselor Umane.

Actul de naştere a structurii centrale de personal a fostsem nat când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promul-gat, în anul 1862, Înaltul Decret prin care Ministerul deRăz boi, rezultat în urma unificării politico-administrative,era organizat pe două direcţii: I Direcţie Personal şi Ope -ra ţii Militare şi aII-a Direcţie Administraţie Generală.

Principalele atribuţii ale Direcţiei Personal şi OperaţiiMi litare erau dislocarea şi disciplina trupelor, marşurile şima nevrele, organizarea taberelor de instrucţie, recrutarea- sta bilirea contingentelor, chemarea recruţilor, încorpora -rea şi eliberarea documentelor de lăsare la vatră etc., orga-nizarea oştirii, a efectivelor şi a lucrărilor statistice, evi-denţa personalului armatei (registrele matricole) şi a per-sonalului administrativ, studierea şi modificarea regula-mentelor militare, publicarea decretelor domneşti, angajă -ri le/ reangajările în armată (în timpul domniei lui Alexan-dru Ioan Cuza, serviciul militar a devenit obligatoriu).

Direcţia Personal şi Operaţii Militare elabora ordineale ministrului de război, atât pentru organizarea procesu-lui de recrutare şi selecţie pentru şcolile militare, cât şipentru organizarea învăţământului militar, prin întocmireate maticii concursurilor de admitere şi a metodologiilor dedes făşurare a acestora. Structura examenului de admitereîn şcoala Militară de Ofiţeri demonstrează complexitateaşi gradul de erudiţie al celor care aspirau la o carieră deofi ţer în armată. Astfel, examenul era constituit din douăpro be: scris şi oral. Cerinţele scrise cuprindeau: dicte ro -mân (dictare), teme franceze asupra părţilor elementare,te me germane, desen liniar, părţile figurii omului într-unfel corect după modele date, caligrafia, scrisoare coeren-tă, ordinară, dreaptă şi plecată. Examenul oral cuprindeaopt etape multidisciplinare: cursul religios, catehism ele -men tar, limba română, limba franceză, limba germană,arit metica, istoria Principatelor, geografia.

Dezvoltarea diferitelor componente ale administraţiei

mi litare centrale şi apariţia, în timp, a unor noi arme şispe cializări militare au făcut ca, de-a lungul existenţeisale, actuala Direcţie Management Resurse Umane să par-curgă un proces continuu de schimbări de structură şi de -nu mire. Până în prezent, structura centrală de personal aAr matei a funcţionat fără întrerupere, sub diferite denu-miri, care gravitează în jurul noţiunii de personal: DirecţiaPer sonal şi Operaţii Militare, Direcţia Serviciului de StatMa jor şi a Infanteriei, Direcţia Infanteriei, Cavaleriei şiPer sonalului, Direcţia Generală a Personalului, DirecţiaCa drelor Armatei, Direcţia Cadre şi Învăţământ. După celde-Al Doilea Război Mondial, indiferent de denumireaavu tă, compartimentele de bază ale structurii centrale deper sonal şi-au păstrat nucleele de competenţe, reuşind săfunc ţioneze eficient, pentru a asigura armatei necesarul de

re surse umane. Anul 1997 reprezintă un punct de inflexiu -ne în dinamica problematicii resurselor umane, când, încon textul modernizării armatei, sfera de competenţe a di -

rec ţiei a fost diversificată, prin alăturarea domeniului în -vă ţământului militar, celui al managementului personalu-lui, aceasta primind denumirea Direcţia Management Re -sur se Umane, urmând ca începând cu 2017 să se nu meas -că Direcţia Generală Management Resurse Umane . Celemai importante politici de personal în această perioadă deschim bări majore ale legislaţiei naţionale au vizat urmă-toarele: reglementarea unitară a modalităţilor şi regulilorde definire a carierei militare, precum şi tipurile de stu dii/cursuri de carieră ce pot fi frecventate de către cadrele mi -li tare, în vederea înaintării în gradul următor, cât şi eli mi -na rea unor disfuncţionalităţi întâlnite în procesul de evo -lu ţie în carieră, eficientizarea sistemului de selecţie pentrupro movarea în funcţie şi înaintarea în grad, reglementareauni tară a recrutării, selecţiei, formării profesionale şi evo -lu ţiei în cariera militară în Armata României într-un sin-gur act normativ specific, prin care au fost coagulate prin-cipalele procese ale managementului resurselor umane şia fost pentru prima dată reglementată evoluţia în carieră aper sonalului militar. În această etapă de implementare aunor structuri militare suple, flexibile şi eficiente, compa -ti bile cu structurile similare din cadrul Alianţei Nord-Atlan tice, Direcţia Generală Management Resurse Uma -ne are obiective de mare importanţă care privesc gesti o na -rea eficientă a resurselor umane în cadrul managementu-

lui carierei individuale, promovarea în raport cu valoareaşi potenţialul de dezvoltare al fiecărei persoane, pre gă ti reape parcursul carierei, modernizarea învăţământului mi -litar, îmbunătăţirea climatului de muncă şi a relaţiilorinter umane, evaluarea şi menţinerea unui moral bun almi litarilor care participă la misiuni în afara teritoriuluista tului român, precum şi motivarea personalului pentruasi gurarea stabilităţii profesionale şi creşterea performan -ţe lor. Faptul că armata este, în mentalul poporului român,un factor de stabilitate a societăţii şi principalul furnizorde securitate derivă din calitatea profesională şi morală are sursei umane. Ca urmare, generarea şi instruirea resur-sei umane, motivarea militarilor pentru a creşte disponibi -li tatea acestora de a îndeplini orice misiune, în condiţiilecreş terii mobilităţii structurilor militare şi a diversificăriiti purilor de acţiuni militare, reprezintă şi pe viitor misiu -nea de bază a structurilor de personal.n

Legendara precizie a unui ceas elveţian a devenitpentru personalul Batalionului 83 LAROM cuvântul deor dine şi o stare de fapt în activităţile zilnice. Numele şire numele de cea mai bine dotată unitate de artilerie dinFor ţele Terestre, cu o resursă umană de excepţie, nu sepoa te atinge, menţine şi consolida decât printr-o planifica -re minuţioasă şi o respectare strictă a tuturor termenelor şiac tivităţilor desfăşurate.

În perioada 22-27 septembrie, la Centrul Secundar deIn struire pentru Luptă din Poligonul Smârdan, Batalionul83 LAROM „Bogdan I” a pregătit şi executat exerciţiitac tice cu trageri de luptă, în cadrul grupului de sprijin delup tă, GSL, al Brigăzii 8 LAROM „Alexandru Ioan Cu -za”. În regia scenariului, forţele şi mijloacele antrenate şieva luate au fost constituite într-un battle group de nivelba talion, compus din subunităţi şi microstructuri din ca -drul unităţilor subordonate marii unităţi, fiind corelat cudi ferite antrenamente de stat major şi alte activităţi practi -ce specifice structurilor de artilerie. Totalizând peste 300de militari, zeci de instalaţii de lansare LAROM, câtevapunc te de comandă dislocabile, reţele de comunicaţiiultra sofisticate şi alte echipamente auxiliare de sprijin,exer ciţiul a fost o adevărată provocare şi probă de focpentru militarii Grupului de luptă 8 LAROM.

Numărul mare de activităţi de instruire, personalulpar ticipant şitim pul la dispo -zi ţie au scos înevi denţă „pre-cizia de ceas el -ve ţian” cu careper sonalul ba -ta lionului esteobiş nuit. S-ade monstrat ast-fel, încă o dată,că standardelecele mai înaltese stabilesc laBâr lad, de cătreur maşii luiBog dan I. Înca drul exerciţiilor tactice, ba te riile şi secţiile au fost coor-donate de către şeful Operaţiilor şi instrucţiei, maiorGeor ge Odo beşteanu, conduse de către comandantul ba ta -lio nului, lo cotenent-colonel Florin Coteţ.

Situaţia tactică a impus desfăşurarea unui marş pe roţidin garnizoana de dislocare la pace în zona de manevră aar tileriei din Poligonul militar Smârdan, ca să asigurespri jinul prin foc al forţelor proprii pentru apărarea alinia -men tului în scopul respingerii forţelor inamicului. Laajun gerea în raion s-au executat activităţile de re cu noaş te -re, ocupare şi lucru în poziţia de tragere. Apoi, la scurttimp, bateriile au raportat: „Gata pentru deschiderea focu-lui!” şi, ulterior, „Gata de luptă!”.

Plutonierul-adjutant Gheorghe Gîrlescu face parte din

spe cialiştii LAROM care au luat în primire sistemul şil-au integrat în artileria terestră a României. „Obiectivulnostru a fost antrenarea în condiţii de luptă. Am avut partede provocări din partea sistemului LAROM, dar le-am fă -cut faţă de fiecare dată. Mi-a plăcut, îmi place şi aş fi gataori când să execut misiuni cu lansatoarele LAROM. Este oonoa re pentru mine să fiu artilerist şi să lucrez cu o ase -me nea tehnică”.

Sublocotenentul Vladimir Popescu, comandant de sec -ţie numit anul acesta, a venit din şcoală şi a avut ocazia săfie comandant de Baterie 2 LAROM Trageri, chiar din adoua lună de activitate în cadrul batalionului: „Subordo -na ţii sunt cei care m-au ajutat de fiecare dată să aduc labun sfârşit activităţile premergătoare tragerilor şi pot afir-ma cu tărie că nu îmi este frică să plec cu ei la luptă. Totuls-a desfăşurat ca la carte. Am descoperit că secretul esteîn totdeauna acelaşi: chiar armata este organizată pe gradeşi pe funcţii, înainte de toate, eşti om. Dacă acest truc esteuti lizat, vei câştiga de fiecare dată respectul şi susţinereasu bordonaţilor”.

Căpitanul Alexandru Olinici este comandantul Ba te ri -ei 3 LAROM şi a completat: „Obiectivul exerciţiilor tacti -ce cu trageri de luptă a fost îndeplinit cu succes. Bata lio -nul 83 LAROM are cei mai pregătiţi şi devotaţi specia -lişti, dar şi cea mai potentă armă a artileriei. Nu mi-am fă -

cut niciodată griji în privinţa executării tra -ge rilor cu subordonaţii, ei sunt gata de ori -ce, oricând.

Calificativele obţinute nu sunt altcevadecât rezultatul unei munci asidue şi conti -nue, a unei dedicări totale din partea subor-donaţilor. Abia atunci simţi că munca ta şi acelor pe care îi ghidezi nu a fost zadarnică,că eşti apreciat şi că, poate, pentru câtevase cunde, ai fost zeul fulgerelor”.

Pe parcursul exerciţiilor tactice cu tra -geri de luptă, artileriştii bârlădeni au dat do -va dă de înalt profesionalism în pregătirea şiexe cutarea tragerilor folosind performantulsis tem ACCS şi tehnica din dotare, dovadăstă faptul că ţintele şi grupurile de ţinte aufost neutralizate, în totalitate, cu lovituri

GRAD, calibru 122 mm. De asemenea, s-a demonstrat,încă o dată, capacitatea de colaborare şi cooperare întresis temul de lovire, de sprijin logistic şi cel de asigurare cuda te.

Maiorul Dragoş Ibănescu şi căpitanul Alexandru Oli -nici au realizat, cu această ocazie, şi legarea topogeode zi -că pe urme luminoase verticale a dispozitivului de luptă.De asemenea, s-au desfăşurat şi tabere de apreciere cu ca -dre le batalionului, care au obţinut rezultate foarte bune,re compensa antrenamentului îndelungat, studiului intensşi pregătirii pe măsură a acestora.

Precizia şi rapiditatea în angajarea ţintelor planificateşi neplanificate sunt un atuu al forţelor laromiştilor, ei re -u şind de fiecare dată să surprindă prin mobilitatea, dis po -

ni bilitatea şi uşurinţa cu care îndeplinesc orice misiune.Aceşti abili mânuitori ai traiectoriilor precise au demons -trat, încă o dată, acelaşi profesionalism care i-a făcut să fiestru c tura pusă la dispoziţia NATO încă de la prima certifi -c a re şi afirmare din 2007.

Exerciţiul cu trageri de luptă a implicat activităţi, atâtîn garnizoana de dispunere, cât şi în Poligonul Smârdan.Vre mea a fost bună, propice pentru desfăşurarea acţiuni -lor, tehnica a funcţionat în parametri şi nu au fost inciden -te. Toate aceste lucruri s-au desfăşurat cum şi-au propus.Bu nele practici şi lecţiile identificate pe timpul planifi că -rii, pregătirii şi executării exerciţiilor vor sta la baza acţiu -ni lor de pregătire a viitorului an de instrucţie, cu atât maimult cu cât batalionul, în anul 2020, va reintra în focurilere certificării, aceasta fiind cea de-a cincea.

„Printre activităţile viitoare semnificative se numărăpro movarea onoarei, demnităţii, tradiţiei şi istoriei mi li ta -re, cu ocazia îndeplinirii a 101 ani de la unirea Transilva -ni ei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România,prin ceremonii, prezentare de tehnică, dar şi prin re pre -zen tarea maiestuoasă a artileriei moderne, cu tehnicaLAROM, la parada militară naţională, de la 1 Decembrie.

Un motiv în plus de sărbătoare, în afara faptului că ammai marcat o misiune îndeplinită cu succes este că la 4 oc -tom brie, Batalionul 83 LAROM „Bogdan I” împlineşte15 ani de existenţă, iar peste o lună, la 10 noiembrie, arti-leria modernă va împlini 176 de ani de existenţă.

La ceas aniversar, ţin să le urez celor care fac parte dinco lectiv, dar şi celor care au slujit Drapelul de Luptă al ba -ta lionului, de la înfiinţare şi până în prezent, „La MulţiAni!” şi la cât mai multe misiuni reuşite.

Am o mare satisfacţie să comand Batalionul 83LAROM şi este o mare onoare să fiu camaradul unui co -lec tiv excepţional, gata de orice şi oriunde”, a declarat lo -co tenent-colonel Florin Coteţ.

Căpitan Oana OLINICIFoto: Cosmin DARIE

Curierul ARMATEINr. 19 (504) din 15 octombrie 2019Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

C M Y K

Preciz ie de ceas e lveţ ianPreciz ie de ceas e lveţ ian

Ziua resurselor umaneZiua resurselor umane

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 19 (504) din 15 octombrie 2019 Pagina 5

De opt ani încoace, la fiecare sfârşit de septembrie, co -le gii noştri din Medgidia, prin grija conducerii Garnizoa -nei Municipiului, coordonaţi de către Statul Major al For -ţe lor Terestre şi Statul Major al Apărării, în colaborare cuPri măria oraşului, realizează o performanţă de excepţie, oreu şită deosebită.

Vorbim aici despre Festivalul Naţional de Teatru „Tan -ţa şi Costel”, un proiect început şi perpetuat doar din dra -go stea pentru artă, pentru frumos, pentru oameni. Timp detrei zile, trupe venite de pe întregul teritoriu al ţării au co -la borat pentru a descreţi frunţile spectatorilor şi pentru ale aduce zâmbetul pe buze.

Vorbim, exact, despre colaborare şi nu despre concu -ren ţă. Aceasta este ideea, acesta este spiritul, aceasta estecon cepţia, ducerea la bun sfârşit a fiecărei seri de specta-cole, actorii participanţi devenind o fa milie numeroasă şireu şită.

La fel ca şi până acum, ediţia a VIII-a a festivalului aadus un suflu proaspăt, o forţă şi o poftă de joc remarcabi -le, drept dovadă fiind publicul numeros şi foarte bine in -for mat. Oamenii au umplut sala de spectacole a CerculuiMi litar Medgidia în fiecare seară, ba chiar şi în dimineaţacelei de-a doua zile de festival. Copiii au avut şi ei privile -giul de a urmări un spectacol adresat lor.

Dramaturgia, la ceas de seară „Medgidia are nevoie de spectacol, are nevoie să râdă,

are nevoie să îşi descreţească fruntea şi cred că acest festi -val, în trei seri, a reuşit acest lucru. Exact cum ne-am pro-pus, noi, organizatorii, Primăria Medgidia şi GarnizoanaMed gidia, săadu cem pu -bli cul în salăşi să facemdin cea de-aVIII-a ediţieo sărbătoare.Publicul aa p l a u d a tdupă fiecarepie să, în pi -cioa re şi astaîn seamnă căfie care re -pre zentaţiear tistică aavut ceva despus. Teatruleste la el acasă la Medgidia, iar publicul are ne voie deacest festival.” (Florin Oprică, director al Festivalului„Tanţa şi Costel”)

În prima seară a festivalului, după ceremonia de des -chi dere a acestuia, actorii Teatrului „Thetis”, din oraş,coor donaţi de către regizorul Ion Crişu, au interpretat pie -sa „Rămăşagul” a lui Vasile Alecsandri. Am înţeles dinpri ma că, de atunci şi până acum, nu s-au schimbat preamul te. Este adevărat, preluările lingvistice au luat o turnu -ră mai anglo-saxonă, dialogurile şi tehnicile de cucerire

au devenit mai directe, dar esenţa rămâne aceeaşi. O pri -mă repriză de destindere şi bună dispoziţie!

Actualitatea a revenit în forţă, odată cu reprezentaţiacelor de la Mediaş, Trupa „Proactoria” prezentându-nespec tacolul „Pijamale”, o comedie în care încurcăturilevin şi revin, în cascadă. Succesul la public a fost garantat,ca, de altfel, în fiecare an, cei din Mediaş fiind prietenivechi ai festivalului.

De ani de zile, de fiecare dată, ursul este păcălit de vul -pe şi asta află cei mici, a doua zi, într-un spectacol desfă -şu rat la matineu. Actorii Teatrului Municipal „Traian Gro -ză vescu” din Lugoj au reuşit să îi mobilizeze pe copii şisă îi aducă la spectacol, desprinzându-i, chiar şi pentruscurt timp, de rutina zilnică, adresându-le, totodată, invi-taţia de a se gândi şi ei la o carieră în lumea artelor. Pânăla urmă, în lumea poveştilor încep şi se termină toate, deacolo plecăm şi ne întoarcem.

„Protecţia animalelor” este o temă la ordinea zilei şi,astfel, cei din Iaşi, în regia lui Emil Gnatenco, ne-au pusla curent cu ceea ce mai e nou în domeniu. Într-un modmai aparte, fireşte! Teatrul Dela Râpa Galbenă ni-l pre -

zin tă pe Norocel, care îşidu ce lupta cu nişte doam -ne mai tomna tice, de laPro tecţia Animalelor,creând proiecte de lege.Lu crurile se petrec într-unritm al lor, iar actualitateaso cială este cea pe care oştim cu toţii.

„Dialogurile absurde”le-au purtat cei din Trupade Teatru „Ridendo”, aCer cului Militar Buzău,ur maţi de către actorii Tru-pei de Teatru „Skepsis” aCer cului Militar Alba Iu -lia, care, îndrumaţi decătre regizorul Viorel Cio -fli că, ni l-au prezentat peMae stru. Undeva, într-uncolţ al sălii, Eugen Io ne s -co urmărea totul cu discre -ţie şi încântare! Avea şi dece, reprezentaţia a fost spec taculoasă!

Cu toţii ascundem câte ce va, undeva, cândva. În mulţi,însă, se ascunde un gu noier al vieţilor noastre, un om atentla ceea ce fa cem, spunem, trăim. „Gunoiul este oglindasu fletului, în gu noi se regăsesc reuşitele şi nereuşitele, iu -bi rile împli ni te, dar şi cele neîmplinite”. Am aflat asta dinpiesa „Gu no ierul” a lui Mimi Brănescu, în interpretarea

celor de la Tru pa „Redoute” din Bra -şov. Un simplu gunoier, transfor matîn detectiv, îţi poate citi şi răsturnavia ţa pe dos, fără nici o problemă.

Deşi gazde, au sosit într-un târziucei doi mari îndrăgostiţi ai întregiipo veşti. Tanţa şi Costel ne-au onoratcu prezenţa şi au încheiat ultima sea -ră a festivalului. Interacţiunea actori -lor cu publicul a fost uimitoare.

Trupa de Teatru „Da” din Reşiţane-a încântat pe toţi, zmulgând ro po -te de aplauze şi ovaţii unanime.

În cadrul festivităţii de încheiere afes tivalului, reprezentanţii trupelor şior ganizatorii au susţinut scurte dis-cursuri. La terminare, oamenii au pă -ră sit sala în grupuri mici, comentând

cele văzute. A fost un succes deplin, o încunu na re a muncii multor

oa meni, parte din ei nevăzuţi, care au făcut iar o minuneşi le-a reuşit din plin. Pentru a opta oară! Felicitări tutur-or şi succes în con ti nuare! Fără determinare şi organizareri guroasă, nu poţi realiza nimic!

Gânduri, la sfârşit de festival„Magia s-a realizat exclusiv prin colaborarea celor

două echipe, atât Primăria Medgidia, cât şi reprezentanţiiMi nisterului Apărării Naţionale depunând efor-turi sus ţi nu te pentru realizarea acestui festival.

Sunt mai multe probleme ce apar în organiza -re. În pri mul rând, pentru a avea o permanenţă aac tului artistic, ar trebui să dispunem de condiţiimai adecvate. Ne-ar plăcea să organizăm maimulte spectacole pe an, dar, din păcate, nu avemun spaţiu de care să be ne fi ci em aşa cum ne-amdori.

Nu dispunem de o locaţie care să fie încălzităpe timp de iarnă, iar, aşa cum se ştie, vara nu estesta giune, iarna, după cum spuneam, nu sunt con -di ţii. Ne-am dori să se facă mai mult şi încercămsă reuşim, împreună. Altfel, neavând continuita -te, disciplina spectatorului dispare, dorinţa de aveni mai des la teatru, intenţia de a plăti bilet,dis par şi, până la urmă, cultura supravieţuieşte şida torită contribuţiilor financiare ale cetăţenilor,nu numai celor ale autorităţilor.

Sunt convins de faptul că lucrurile se vor re -zol va în scurt timp. Până la urmă, nu poţi pune preţ peapla uzele spectatorilor, acestea au o va loa re inestimabilă,iar satisfacţia resimţită de către noi, cei care ne-am ocupat

cu organizarea acestui festival, de asemenea, nu poate fipre ţuită în vreun fel. Aşadar, după trei zile de teatru, dupăa VIII-a ediţie, vă aşteptăm cu mare drag alături de noi şianul ce ur mea ză, cu noi şi noi provocări artistice!” (FlorinOpri că, director al festivalului).

„Lucrurile se fac întotdeauna cu oameni, cu oameni pecare, în primul rând, îi apreciezi. Nu trebuie uitat nimeni,nu trebuie să se evalueze ansamblul în funcţie de rolul fie -că ruia, ci trebuie să ai viziunea de a pune omul potrivit lalo cul potrivit. Este în ordinea firească a lucrurilor să rea -li zezi ceea ce poate fiecare, să îl ajuţi să se descopere, săîl sprijini în automotivarea sa şi astfel rezultatele suntapro ximativ imediate şi de cel mai bun augur pentru toţi.

În cazul unui eveniment de o asemenea anvergură nuputem vorbi despre meritul exclusiv al unui singur om.Este un rezultat al comunicării şi al comunităţii, doar lu -crul de echipă poate da roade. Vorbim aici despre do rinţade a oferi ceva de calitate celor din jurul tău, atrăgând be -ne ficiarii actului de cultură către tine.

Am participat la foarte multe festivaluri, profesionistesau nu şi vă pot spune că fără colaborarea ce rezidă în pri -mul rând din calitatea umană a tuturor celor implicaţi, nuse poate realiza nimic. Ştiţi că orice furtună începe cu operioadă de acalmie. Astfel se petrec lucrurile şi în acestcaz: dacă nu eşti dispus să intri în centrul furtunii, nu arerost să stai şi să o priveşti de pe margine.

Le mulţumesc tuturor colaboratorilor mei pentru im -pli care, celor pe care, cu bucurie şi satisfacţie i-am coor-donat, cât şi tuturor celor implicaţi, an de an în organiza -rea acestei frumoase tradiţii.” (Ion Crişu, director artistic)

„ Mă aflu pentru prima dată în această ipostază, aceeade a face parte din echipa care contribuie la organizareaFe stivalului Naţional de Teatru „Tanţa şi Costel”. Deşi, laîn ceput, lucrurile au părut a fi complicate, am descoperitpe parcurs că totul merge bine. Dacă ai în jurul tău o echi -pă sudată, creată din profesionişti, oameni care colaborea -

ză de mult timp şi care ştiu ceea ce trebuie să facă.Nu este uşor să reuneşti opt trupe de teatru, să

faci un pro gram compact şi cursiv, să asiguri totceea ce le este ne cesar, dar, în momentul în care, pepar cursul unui an, oa menii vin la tine şi te întreabăcând urmează să se desfă şoa re festivalul, ce in ten -ţio năm să aducem în faţa lor, totul se simplifică şiîn cepe să crească, atât în cre derea noastră, cât şi do -rin ţa de a reuşi, din nou, în ceea ce ne propunem.

Personal, consider că ne-am îndeplinit dezide ra -te le şi vă aşteptăm cu drag la cea de-a IX-a ediţie.Dacă până acum lucrurile au mers bine şi foarte bi -ne, tindem spre excelenţă şi sunt convins că vom re -uşi!”( plutonier-major Manole Marius, şeful CaseiAr matei Medgidia)

Cu mult drag, aşteptăm ediţia viitoare. Mult suc-ces!

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

I u b i r i l e n e b u n e î n c e p î n g a r ă l a M e d g i d i a I u b i r i l e n e b u n e î n c e p î n g a r ă l a M e d g i d i a

Ana Ipătescu este una dintre figurile femininere mar cabile ale României, graţie eroismului de carea dat dovadă în Revoluţia paşoptiştilor din Ţara Ro -mâ neas că de la 1848.

Eroina revoluţiei paşoptiste a devenit, curânddupă remarcabilul ei gest de curaj, prin care a salvatgu vernul revoluţionar de la dizolvare, subiectul unorspe culaţii care au umplut presa vremii, speculaţiipri vind, atât moravurile şi personalitatea ei, cât şimo tivaţia gestului ei eroic.

Evenimentele, pe scurt: în iunie 1848, un grup dere voluţionari români citeşte, pe o câmpie de lângăBu cureşti, celebra Proclamaţie de la Izlaz, prin careche ma poporul la lupta împotriva învechitei ordiniso ciale şi politice din Ţara Românească şi îndemnala schimbarea acesteia. Cu sprijin popular, re vo lu -ţio narii preiau puterea şi formează un guvern provi-zoriu. După această primă izbândă, încep ne în ţe le -ge rile între noii guvernanţi. Marii boieri pro fită desi tuaţie şi organizează o contralovitură cu ajutorulunor trupe militare şi guvernul revoluţionar este a -res tat! Buimăcite de rapida răsturnare de situaţie şide intervenţia armatei, masele populare, lipsite dear mament suficient, se simţeau infante şi, practic, sere semnaseră. Şi, cu asta s-ar fi isprăvit cu revoluţiaro mână de la 1848, după numai câteva zile, dacă nuar fi existat o femeie care, cu o singură acţiune plinăde avânt, a pus din nou lucrurile pe făgaşul progre-sist pe care porniseră. Să cităm din presa vremii: unzi ar austriac, Allgemeine Osterreichische Zeitung,scri a la 20 iunie 1848: Poporul devenise mânios, tre-bui însă, deoarece nu avea arme, să bată în retragere.Mul tora le pierea treptat curajul şi începură să se în -do iască din cauza poporului suveran, temându-se cali bertatea, dobândită cu puţine zile în urmă, va fipier dută. […]. Disperarea ajunsese de acum la ungrad înalt, când o eroină parcă se năpusti din nori,ve nind pe Podul Mogoşoaiei cu două pistoale în mâ -nă. Ea striga din toate puterile: „Moarte trădătorilor!Ti neri, curaj, salvaţi libertatea!”. Aceste cuvinte aleti nerei eroine - care este soţia unui funcţionar, nu -me le ei fiind Ana Ipătescu - electrizează masele. Şima sele, astfel electrizate, au dat năvală şi au eliber-at guvernul revoluţionar şi aşa putem noi să ne lău -dăm, astăzi, cu participarea la marea mişcare euro-peană pentru libertate şi dreptate.

Ceea ce s-a spus şi s-a scris apoi despre Ana Ipă -tes cu era un amestec de fapte obiective şi păreri su -biec tive, informaţii şi speculaţii: născută în 1805 laBu cureşti, fiică a unui mărunt dregător care ţinea oca fenea şi se ocupa şi cu comerţul, Ana şi-a avutpar tea ei de nefericiri în viaţă; despărţirea părinţilor;re căsătorirea tatălui cu o femeie care - ca o adevă ra -tă mamă vitregă - i-a făcut zile fripte Anei; o primăcă sătorie cu un soţ care a încercat s-o despoaie dezes tre, iar după moartea tatălui, nişte procese pentruave re, intentate de un fost slujitor al acestuia. Des -păr ţindu-se de primul soţ, Ana s-a căsătorit din in te -res, după cum scriu mai multe ziare, ce reprezentau,pesemne, presa de scandal a vremii - cu Nicolae Ipă -tes cu, funcţionar la Departamentul Visteriilor. Prin

că sătorie, Ana pătrunde în lumea ideilor politice re -vo luţionare care circulau la acea vreme printre tine -rii intelectuali. Nicolae Ipătescu şi-a dus soţia dese-ori la întâlnirile secrete ale societăţii secrete „Fră -ţia”, unde i-a cunoscut pe principalii lideri ce aveausă formeze guvernul provizoriu după izbucnirea Re -vo luţiei de la 1948, respectiv Nicolae Bălcescu,Cris tian Tell, Nicolae Golescu, Ion Ghica şi C. A.Ro setti. „A fost o femeie curajoasă, cu atât mai cu -ra joasă cu cât vremurile nu prea se potriveau cu fe -me ile curajoase. A avut nu doar curajul revoltei, darşi pe cel al divorţului într-o lume în care asta era oex cepţie”, ne spune profesorul de istorie GabrielaObo dariu de la Colegiul Naţional „Al. I .Cuza. Dar,scriu aceleaşi ziare de scandal, gestul eroic al Anein-a fost motivat de patriotism şi de încredere în cau -za revoluţiei, ci de iubirea - extraconjugală, deci pă -că toasă, vezi bine - pentru unul dintre membrii gu -ver nului provizoriu, tânărul Nicolae Golescu, are-stat şi sechestrat dimpreună cu colegii de cabinet. Şiso ţul său, Nicolae va plăti cu mulţi ani de puşcăriefap tul că a simpatizat cu mişcarea paşoptistă. Dupămul te eforturi, el este eliberat în anul 1850. Ana aie şit în stradă şi pentru cumnatul ei arestat din or di -nul dom nitorului Bibescu, iar, mai târziu, mulţimeasub con ducerea ei avea să atace o casă conspirativăun de bo ierul Solomon punea la cale o lovitură destat. Fap tele eroice ale Anei Ipătescu sunt relatatede zia re le vremii, româneşti şi internaţionale. Astfel,Ga zeta Transilvaniei scria că: „O româncă ce poartăar ma ca orice bărbat s-a pus în fruntea poporului, cudouă pis toale în mână, încurajându-l la luptă”. Po -po rul, elec trizat de curajul acestei „femei oacheşe,înal te, cu eşarfă tricoloră pe pieptul ei şi înarmată cacel din tâi luptător, a reuşit să-i elibereze pe condu -că torii re voluţiei”. Ziarul Pruncul român scria că „seex puse cu vitejie, cu dispreţuirea morţii, primejdieicelei mari şi, când gloanţele şuierau împrejurul ei,nu-şi pă răsea locul” şi tot acelaşi ziar i-a dedicat oodă, în care Ana Ipătescu este comparată cu IoanaD’Arc, din care redăm un fragment: „E EA!EsteAnetta, Jan D’Arc – a României,/ Ce numai cu cu -vân tul, în epo ca sclaviei,/ A pălmuit tiranul în faţalui scui pând./ Aşa! E o Romană, o bravă Eroină/ Cesfi da ferul mor ţii s-aleagă de foc plină,/ O lumespăi mântată la ar me-ncurajând”. Allgemeine Zei -tung-Augusburg (co tidian bavarez) relatează eveni-mentele de la 19 iu nie din Bucureşti, spunând:„Chiar acum, la orele 2, tumultul cuprinde stradaprin cipală. S-a făcut în cer carea de a se aresta între -gul guvern provizoriu, dar a eşuat total. O eroină aîm pins mulţimea către pa lat şi, trădătorii fură prinşi,iar revoluţia valahă a fost salvată”.

După evenimentele de la 1848, Ana Ipătescu şi-a tră it restul vieţii retrasă şi s-a stins din viaţă la1875, la vârsta de 70 de ani.

Astăzi, numeroase străzi din ţară şi unităţi de în -vă ţământ îi poartă numele, dar istoricii nu s-au aple-cat foarte mult asupra studierii faptelor sale.

descopera.ro;adevărul.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (504) din 15 octombrie 2019Pagina 6

Ana IpătescuAna IpătescuCarteCarte

Tonomatul, Andrei PanţuStranii, uneori întunecate, alteori

exo tice, întâmplările din povestirile luiAn drei Panţu conduc cititorul într-o lu -me fantastică, populată deopotrivă deani male vorbitoare, făpturi mitologicesau personaje aparent banale, care se tre -zesc angrenate în evenimente neobişnui -te. Fie că e vorba despre dispariţii miste-rioase, inexplicabile alunecări în timpsau intervenţii ale unor entităţi suprana -tu rale, că întâmplările sunt povestite înche ie ironică, macabră sau au intrigă po -li ţistă, universul acestora e perfect conturat, având, de obicei, încen tru o enigmă pe care trebuie să o dezlege cititorul.

www.nemira.ro

ConcertConcertSarah Brightman, 22 octombrie, ora 20:00, BT Arena (Sala

Po livalentă), Cluj. Sarah Brightman revine în România cu un concert la Cluj, la

o zi după o reprezentaţie similară la Bucureşti. Evenimentul faceparte din turneul mondial de promovare a celui mai recent album,

„HYMN”. Lansat pe 9 noiembrie 2018,al bumul „HYMN” este cel de-al cincis-prezecelea material din cariera artistei,după ce în 2013, a reuşit să cucerească to -pu rile internaţionale cu albumul „Dream-chaser.” Sarah Brightman este cunoscutăîn special pentru interpretările sale în in -ter val de 3 octave şi pentru pionieratulsău în îmbinarea genului clasic cu celmo dern. Soprana este singura artistă carea reuşit să cucerească topurile Billboard,atât pe partea de muzică dance, cât şi cla-sică, obţinând peste 180 de discuri de aur

şi platină în peste 40 de ţări. Reinterpretarea artistei de pe sound-track-ul „The Phantonm Of The Opera” a înregistrat vânzări depeste 40 de milioane de exemplare, la nivel internaţional. Duetulsău cu Andrea Bocelli, „Time To Say Goodbye”, a devenit unsuc ces internaţional ce a reuşit să vândă peste 12 milioane de co -pii în lumea întreagă.

www.infomusic.ro

FilmFilmLa GomeraCristi, un poliţist român corupt implicat într-o afacere de 30

de milioane de euro cu mafia, ajunge în insula La Gomera, înSpa nia, pentru a învăţa „El Silbo”, un limbaj fluierat folosit de lo -cal nici. Limbajul codat îl va aju -ta să-l elibereze pe Zsolt, un tra fi -cant aflat în arest la Bucureşti, şisin gurul din bandă care ştie undesunt ascunşi banii. „În urmă cucâţi va ani am urmărit un docu-mentar despre „El Silbo”. Acestlim baj fascinant, aflat pe cale dedis pariţie, redescoperit şi folositdin nou pe insula La Gomera,m-a inspirat şi motivat să scriuaceas tă poveste”, declară regizo -rul.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Măr tur ia credinţe iMăr tur ia credinţe iÎn dreptul zilei de 27 octombrie este înscris în calenda -

re le noastre Cuviosul cu numele de Sfântul Dimitrie celNou. Cel Nou, dar este şi el destul de vechi. Multe vor fifiind minunile împlinite de Dumnezeu prin mijlocireasfân tului, dar majoritatea rămân nescrise. Ziua lui a fostata şată, cu smerenie şi cu bun temei, sărbătorii MareluiDi mitrie, Mucenicul, până la a face, pentru bucureşteni,din cele două zile succesive un unic praznic. Şi ca aceastăuni une de sfinţire să fie completă şi, chiar unică, VechiulSfânt, Izvorâtorul de Mir, îl lasă în faţă pe cel Nou, carere varsă la rândul lui o bună, delicată mireasmă în sufleteleîn frigurate de toamnă şi de multe încercări ale celorcare-l colindă.

Minunea cea mai mare a sfântului rămâne, probabil,cea pe care o face asupra multora care vin în pelerinaj dinalte locuri ale acestei ţări. Anume strângerea în jurul lui înfie care an, în preajma zilei sale, într-un duh şi întru Duhul,a unei mulţimi imense, întru prăznuire. Între altele, peleri-najul la Sfântul Dimitrie cel Nou constituie un barometrude credinţă al acestei urbe, altfel bătută de toate vânturilecă derii spirituale şi duhovniceşti.

Pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti, este o atmosferăcu totul specială în aceste zile. Este greu de descris senti-mentul pe care îl trăieşti când te înscrii, cât de puţin, înpro gramul liturgic al acestor zile. Pluteşte în aer un duhbun ce-i îmbunătăţeşte pe cei care-l primesc cu des chi de -re. Întâlnirea cu sfântul, precum întâlnirea cu Dumnezeu,pre supune un urcuş spiritual, pe care Dealul Patriarhiei îlsu gerează şi prin mica nevoinţă trupească pe care o nece-sită suirea lui.

Locul şi slujbele pun, în principiu cugetarea pe calea

cea bună. Fiecare cu florile lui în mână, aduse cu tot dra -gul. Toate purtând în popor şi numele generic de „du mi -tri ţe”, tocmai pentru că sunt în plină înflorire în perioadadim prejurul praznicului Izvorâtorului de Mir. Se aduce sa -lut şi sărut sfântului.

Supranumele Cuviosului ne duce cu gândul la vechiulneam românesc al Basarabilor, atât de important în istorianoas tră medievală.Sfân tul provenea dinsa tul Basarabi. Pu ţi -ne le lucruri care nis-au păstrat în legătu -ră cu sfântul Di mitriecel Nou spun, în pri -mul rând, despre one sfârşită delicateţesu fletească. Cu des tu -lă sărăcie de detalii nise spune doar că ar fide venit monarh, pe -tre când într-o ascezăim presionantă. Dupăun timp se retrage înpustnicie, tot în zo nă, vieţuind într-o peşteră de pe malulrâului Lom, în Bul garia de astăzi. „Neştiut de nimeni”, nespun Si na xa re le.

Asta este tot ce se ştie despre viaţa sfântului. Aproapeni mic şi, dacă se priveşte cu un ochi „ştiinţific”, nimicpre cis. Cum, atunci, cu atât de puţin să ajungi un sfântcare să strângi de ziua ta sute de mii de oameni? Este unuldintre multele paradoxuri din Biserică. Învăţătura ar fi,

pro babil, aceasta: sfinţenia vizibilă ( cea care răzbate pânăla noi!) nu se datorează numai străduinţei omului, ci şiunei voinţe a lui Dumnezeu de a-şi lucra mai accentuatmi nunile printr-unul sau altul dintre sfinţii Lui.

Spre sfârşitul războiului ruso-turc, în anul 1774, dupămai multe întâmplări petrecute după un plan binecuvântatde Dumnezeu, trupul Sfântului Dimitrie, întâmpinat cuma re alai, a fost aşezat, în zilele preasfinţitului mitropolitChir Grigorie, în biserica cea mare a mitropoliei de la Bu -cu reşti. Sfântul s-a pus de îndată pe lucrare, prin imediatemi nuni: războiul încetă, iar ciuma ce bântuia conteni.

De atunci şi până în zilele noastre, el este cinstit capro tector al oraşului. Important este că nu s-a împotrivitsă fie adus la Bucureşti. Atunci când, cu diferite prilejuri,oa meni de mai bună sau mai puţină credinţă au încercat săia părticele din moaşte sau chiar moaştele întregi, de fie -ca re dată, într-un fel sau altul, dar foarte clar şi ferm, sfân-tul s-a împotrivit. Adevărul este că moaştele întregi pro-duc un mai mare impact asupra credincioşilor şi atrag pe -le rinajele cele mai numeroase.

Bucureştiul nu poate fi închipuit fără prezenţa sfântu-lui. Dar, cred că nici sfântul nu se mai vede fără aceastăslu jire a unui oraş care poartă în numele său bucuria, darcare mai are mult de lucru pentru a reaprinde bucuria ade-vărată. Se impune păstrarea cât mai curată a acestei măr-turisiri anuale. Fastul să ne fie simplu şi trăit. Să fim pur -tă torii unei nădejdi de vindecare. Şi lucrând întru aceastănă dejde, prietenul lui Dumnezeu, Sfântul Cuvios Dimitriecel Nou, să devină prietenul nostru.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (504) din 15 octombrie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

VOLUM

MÃRITATÃ

CALAPOADE

TÃIOS

A RÂVNI

SE BAT

SPERIAT

TRANªÃT

ÎNLESNIRE

DESPOT

ÎNTINS

DÃUNÃTORI

A SOLICITA

A LECTURA

ARBUSTÎN VÂRSTÃ

A SE UNI

JUDECATADIN URMÃ!

PERIFERIC

OGORÂT

MORFEUINDIGEN

CUBULNOROCULUI

CUZA!

CHES-TIONARE

ÎNTÃRIT

LOC

IFOSE

LAC ÎN ASIACENTRALÃ

TEANC

Creierul-legături necunoscuteCercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Psi-

holingvistică din Germania şi cei de la Institutul Don-ders al Universităţii Radbound, din Olanda, au des co -pe rit în cadrul unui studiu recent o serie de conexiunine cunoscute anterior, care sunt folosite atunci când ci -tim, notează Medicalexpress. Care este mecanismuldin spatele modului în care limbajul este procesat decătre creier? Experţii explică faptul că, atunci când ci -

tim, interacţiunile dintre diferite zone ale creieruluisunt extrem de dinamice. Mai exact, există două mariti puri de interacţiuni, unele de nivel scăzut care ne per-mit să identificăm literele şi alte caractere şi interacţiu -ni le superioare care ne permit să recunoaştem cuvinte -le pe care le formează şi sensul general atribuit acesto-ra. Observaţiile realizate de-a lungul timpului de cătreoa menii de ştiinţă au arătat că straturile adânci ale cre -ie relor sunt responsabile pentru identificarea caracte -re lor, în timp ce straturile mijlocii şi superioare suntcele care ne ajută să oferim un anumit sens caracte re -lor pe care le vedem. Din păcate pentru oamenii de şti-inţă, aceste straturi tind să fie extrem de apropiate şi,ca urmare, greu de identificat. De aceea, oamenii deştiin ţă au scanat creierele participanţilor în timp ce ci -teau cuvinte reale, informaţiile astfel culese fiind com-parate cu cele oferite de scanările făcute în timp ce par-ticipanţii citeau pseudocuvinte, grupuri de litere carepot fi citite, dar care nu au un sens anume şi cu sca nă -ri le creierelor în timp ce participanţii încercau să ci -teas că grupuri de litere care nu puteau fi citite. De ase -me nea, aceştia au identificat o activare mai puternică astra turilor profunde ale acestei zone atunci când su -biec ţii au fost rugaţi să citească pseudocuvintele.

Grafenul- material 2D sau 3DUn studiu recent a determinat faptul că grafenul

poate fi un material bidimensional, dar şi un materialtri dimensional. Grafenul, de la crearea sa în urmă cumai bine de 15 ani, a fost prezentat publicului drept un„ma terial minune”, studiile au arătat că acesta este celmai bun conductor termic şi electric. În esenţă, gra fe -

nul nu este nimic mai mult decât un strat de atomi decar bon aranjaţi într-o structură hexagonală. Pornind dela această observaţie, oamenii de ştiinţă au teoretizatcă grafenul este un material bidimensional. Totuşi,după cum arată un nou studiu de la UniversitateaQueen Mary din Londra, acest material poate fi înţelesşi dintr-o perspectivă tridimensională, notează Phys.Dr.Yiwei Sun, fizician expert în materiale a încercat înca drul acestui studiu să răspundă la două întrebări fun-damentale: „În ce măsură se aseamănă grafenul cu gra -fi tul?” şi „Care este adevărata grosime a grafenului?”.În ceea ce priveşte prima întrebare, oamenii de ştiinţăau descoperit faptul că grafenul are o mare parte dintrepro prietăţile mecanice ale grafitului, forma naturală acar bonului. Studiul a arătat că grafenul obţinut în la bo -ra tor prezintă aceeaşi rezistenţă la compresie precumgra fitul din natură. Acest studiu a concluzionat faptulcă grafenul este mai gros faţă de ceea ce se credea an -te rior. Mai exact, cercetătorii au ajuns la concluzia căgra fenul are o grosime de 0,34 nanometri. „Grafenulîşi datorează grosimea unei serii de legături chimiceafla te deasupra şi sub planul bidimensional. Astfel, pu -tem spune că grafenul este un material tridimensional,chiar dacă unul extrem de subţire”, a explicat dr. YiweiSun, de la Universitatea Queen Mary din Londra. „Ple -când de la teoria tridimensională convenţională, careeste folosită de mai bine de 400 de ani asupra unui ma -te rial precum grafenul care a fost descoperit în urmăcu doar 15 ani, purem observa că aceasta se poate apli-ca şi altor materiale considerate bidimensionale: nitru-ra de bor şi disulfura de molibden. În aceste condiţii,toa te materialele bidimensionale sunt tridimensio na -le”.

www. descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Un cetăţean trece pelân gă un popă:

-Să trăiţi părinte!-Cum să mai trăiesc

dacă voi nu mai muriţinici unul !?

J

Scrisoare către un post de televi -zi u ne:

„Vă rog să nu mai daţi ştiri pe ban -da din josul ecranului, pentru că soa -cră-mea crede că e karaoke şi le cân -tă”.

J

Un marinar avea tatuată pe spatehar ta lumii.

Aflându-se la medic, acesta îl în -trea bă:

-Unde vă doare?-În coasta de fildeş….

J

-Cum merge dieta?-Rău, în dimineaţa aceasta la micul

de jun am mâncat trei ouă.-Fierte?-Nu, Kinder…

J

-Domnule doctor, mi-aţi spus că,dacă soţul meu va sta în staţiune la Va -tra Dornei timp de o lună, se va vinde-ca de nevroză!

- Şi n-a fost aşa?- Nu! Am stat trei luni şi nu se vede

nici un semn de ameliorare.-Doamnă, eu nu v-am spus să vă

în soţiţi soţul!J

- O veche zicală spune: „Când seîn chide o uşă, se deschide alta”.

Mda... ştiu cum e. Şi eu am avutDa cie.

J

-Cum se mai comportă pacientul?,în treabă medicul.

-Zice că ar vrea să ajungă acasă,că-i e dor de nevastă..

-Este clar, iar delirează.J

Sunt foarte confuz când sunt la vo -lan, câteodată nici nu mai ştiu care-ine vastă-mea şi care-i GPS-ul. Amân-doi îmi spun ce să fac la fiecare sutăde metri.

J

Un medic veterinar se duce la me -di cul de familie:

-Bună ziua!-Bună ziua!Medicul de familie:-Ia spune, ce te doare?-Aaaaa, păi… frăţioare... aşa e

sim plu.J

- Cum v-aţi dat seama că acest ursata că oamenii?

- După ochi. Avea aceeaşi privireca a nevesti-mii!

J

Într-o zi Alinuţa veni la mama ei,obo sită după pregătirile pentru nuntasa şi o întrebă:

- Mamă, cum îmi stă cu rochia demi reasă?

- Foarte bine Alinuţa, dar nu crezică ţi-ar trebui şi un mire?

- Ştiam eu că am uitat ceva!J

Se întâlnesc doi melci.- E departe restaurantul?- Faci stânga, iar joi faci dreap ta.

www.bancuri.ro

Deep Fusion la iPhone 11 Tehnologia Deep Fusion, promisă

de Apple în cadrul evenimentului depre zentare al noilor iPhone 11 promitesă îmbunătăţească semnificativ calita -tea fotografiilor realizate cu acestedis pozitive. Funcţia pentru cameră nua fost însă disponibilă nici la lansare,nici după lansarea iOS 13.1, însă ur -mă torul update iOS 13.2 este deja întes te şi include Deep Fusion. Cei mai„cu rajoşi” de la Max Tech, care au in -sta lat update-ul în versiune beta pedis pozitivele lor au făcut o comparaţieîntre fotografiile cu şi fără Deep Fu -sion, cât şi o comparaţie rapidă întreiPhone 11 cu Deep Fusion şi un Ga la -xy Note 10+. Rezultatele sunt cel pu -ţin interesante. Este curios în primulrând modul în care Deep Fusion func -ţi o nează. După cum este obiceiul celorde la Apple, această funcţie este com-plet automată. Deep Fusion poate fide zactivat prin utilizarea unei altefunc ţii noi, care permite fotografiereacu mai multe camere simultan, însă,alt fel este tot timpul activ. Totuşi,chiar şi aşa, Deep Fusion nu este apli-cat tot timpul. Se pare că Apple a rea -

li zat această tehnologie ca o alternati -vă la Smart HDR, tehnologia de pro -ce sare a fotografiilor care este folosităpe iPhone-uri în lumină puternică.Ast fel, în lumină slabă, Apple cap tea -ză mai multe cadre simultan, cu di ver -

se expuneri şi combină aproape in -stant aceste cadre pentru a păstra maimul te detalii în fotografia finală. Sin-gurul mod în care poţi vedea dacăDeep Fusion funcţionează sau nu estesă intri repede în fotografiile recente şisă urmăreşti dacă poza se modificădupă câteva secunde sau nu. Totuşi,Deep Fusion nu este activ şi pe fo to -gra fiile pe timp de noapte, sau pe fo to -gra fiile realizate cu camera ultra-wi -de. Astfel, noile iPhone beneficiază peca mera principală şi pe cea cu zoomde Smart HDR în lumină puternică,Deep Fusion în lumină mai slabă şi deNight Mode pentru cadre noctur ne. Întimp ce Smart HDR şi Deep Fu si onsunt funcţii complet automate, pentruNight Mode, Apple permite ale gereauti lizării funcţiei, cât şi se ta rea timpu-lui de expunere. În comparaţie cu mo -dul standard de fotografiere, de taliilesunt mult mai bine redate cu Deep Fu -sion, în timp ce comparaţia cu No -te10+ este foarte interesantă, iPhone-ul ieşind clar câştigător în tes te le pre -zen tate de Max Tech.

Microsoft Surface DuoMicrosoft tocmai a anunţat primul

său smartphone după ce a renunţat lase ria de dispozitive Lumia în urmă cuapro ximativ trei ani. Acest dispozitivse numeşte Microsoft Surface Duo şipa re să fie un dispozitiv cu două ecra -ne, nu unul cu ecran pliabil aşa cumcre deam iniţial. Modelul MicrosoftSur face Duo pe care îl vedem în ima -gini nu este încă un dispozitiv final.Acesta pare să fie momentan doar unpro totip, inclusiv design-ul putând su -fe ri schimbări de-a lungul procesuluide dezvoltare. Vorbim despre unsmart phone echipat cu Snapdragon

855 şi două ecrane de 5,6”, care pot firo tite complet în jurul unei balamale,fie pentru utilizare în mod tabletă cucele două display-uri alăturate, fie fie -ca re pe câte o parte (faţă-spate). De si -gur, fiecare display poate rula aplicaţiidi ferite, iar anumite aplicaţii pot bene-ficia de pe urma celor două ecrane,afi şând noi informaţii pe cel secundar.Nu este prima dată când vedem acestlu cru pe platforma Android, dispoziti -ve precum modelele de la LG sauROG Phone de la ASUS oferind dejaaceas tă capabilitate. De fapt, acestanici nu este primul dispozitiv cu douăecra ne integrate de pe platforma An -dro id. ZTE a lansat în urmă cu doi animo delul Axon M, care funcţiona într-un mod similar. Ce-i drept, acesta paresă fie un dispozitiv „nou”, nu obliga-toriu un telefon. Desigur, acesta va pu -tea prelua apeluri, însă nu pare să fiegân dit pentru a fi folosit asemeneaunui smartphone obişnuit. Formatulsău ciudat şi software-ul Android rea -li zat pentru a fi similar în design cuno ul sistem de operare Windows 10Xde la Microsoft, sugerând că este maide grabă un dispozitiv portabil pentrupro ductivitate cu o cameră frontalăpentru apeluri video. Motivul pentrucare Microsoft nu pare să se grăbeascăsă lanseze Surface Duo pare să fie lip -sa aplicaţiilor dedicate pentru acesta.

www.go4it

Cu cât mai mult te gândeşti la tine, cu atâtmai puţin eşti iubit.

Dumnezeu nu-ţi va trimite nimic, dacă stainu mai pe sobă.

Tot ce ni se oferă pe gratis este mai bine săcum părăm cu bani.

Cunoştinţele nu pot fi moştenite. Binele rămâne în memorie pentru mult timp,

dar răul - încă mai mult.Pe Dumnezeu îl supărăm cu păcatele noas-

tre, iar pe oameni cu realizările noastre.Îmbătrânind omul vede mai rău, dar mai

mul te.Dacă dragostea s-a sfârşit, înseamnă că nici

nu a început. Viaţa este o tragedie plină de bu curie.Oamenii cu curaj şi caracter le par întotdea -

u na stranii celorlalţi.Nu permite ca opiniile celorlalţi să devină

rea litatea ta.Nu vei zări nicicând un curcubeu dacă te uiţi

în jos.n

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Exerciţiul For FirEx 2019 s-a desfăşurat simultan înju deţele Hunedoara şi Caraş-Severin (Lunca Cernii şi Po -ia na Mărului), în perioada 23 - 27 septembrie. De aseme-nea, la acţiunea din munţi au mai participat şi 13 inspec-tori şefi de la inspectoratele participante la exerciţiu. Auavut loc exerciţii demonstrative cu salvări spectaculoaseşi preluări ale victimelor cu elicopterul, precum şi ope ra -ţi uni de stingere a incendiilor de pădure cu un avion Spar-tan.

Amplul exerciţiu a demarat luni, 23 septembrie, cu in -sta larea efectivă a taberei în care, timp de cinci zile, şi-aude rulat activitatea cei peste 400 de pompieri participanţila exerciţiul naţional ForFirEx 2019. Miercuri, pompierii,pa ramedicii, salvamontiştii, pădurarii, jandarmii, volunta -rii Asociaţiei CST, radioamatorii, voluntarii offroaderi,

mi litarii MApN şi piloţii IGAv, coordonaţi din PunctulOpe rativ Avansat, au avut o zi plină de acţiune. Cei aproa -pe 250 de salvatori, prezenţi în baza de operaţii de la Lun -ca Cernii de Jos, au fost implicaţi, în şapte simulări com-plexe. Prezent la Ziua Distinşilor Vizitatori, şeful Depar-tamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, spu -nea că unul dintre beneficiile acestui exerciţiu este coo pe -ra rea dintre structuri.

,,Majoritatea au fost misiuni de salvare a unor victimeale accidentelor rutiere, ale traseelor montane sau cău ta -rea cu echipaje canine a persoanelor pierdute sau izolateîn munte. Elicopterele IGAv şi ale Armatei au fost intensso licitate, de-a lungul întregii zile, atât pentru eva cuareavic timelor din locuri greu accesibile, cât şi pentru trans-portul pompierilor la site-urile unde au izbucnit incendiilesi mulate. Scenariul a prevăzut şi extinderea arderii în lo -ca litatea Gura Bordului, într-o zonă inaccesibilă acţiuniite res tre. În acest context, comandantul intervenţiei a so li -ci tat un elicopter pentru recunoaştere şi acţiunea de stin-

gere cu dis-p o z i t i v u lBambi Bu -cket”, a de -cla rat pur tă -to rul de cu -vânt al ISUHu neodara,m a i o rAnmo na Do -da.

În cadrulF o r F i r E x2019 au fosttes tate echipamentele şi tehnica achiziţionată de curând,in clusiv cu finanţare europeană. Iar un element de noutatea fost sprijinul ofe rit de radioamatori, care au asigurat co -mu nicaţiile în zonele izolate fără semnal în reţelele de te -le fonie mobilă. n

Situată în sudul Maramureşului, la o altitudine de850m în Munţii Rodnei, pe Valea Râului Vişeu cu o întin-dere de aproximativ 52 de kilometri, cu un relief muntos,foarte accidentat, cu pante repezi şi diferenţe mari de ni -vel, Borşa este cunoscută pentru dezvoltarea minerituluişi exploatării forestiere, dar şi pentru turismul alpin.

O primă atestare documentară a localităţii datează din1353 când făcea parte din domeniul Cuhea. Alte sursespun că prima atestare datează din anul 1365. A fost ce -da tă de mai multe ori unor familii de vază din zonă. Celmai important de menţionateste faptul că în anii’40, laBor şa începuseră lucrărileunui sat olimpic pentru orga-nizarea Olimpiadei de Iarnădin anul 1948. Dar, din cauzacelui de-Al Doilea RăzboiMon dial, lucrările nu au maicon tinuat nici după sfârşitulacestuia.

Staţiunea găzduieşte pei -sa je de neuitat şi este idealăpentru petrecerea vacanţelorîn orice anotimp al anului.Ier nile sunt reci, cu zăpadădin abundenţă, iar verile suntplă cute, cu seri răcoroase. De ase menea, beneficiază şi deape minerale saturate în bio xid de carbon şi bicarbonaţi,fe ruginoase, calcice şi lithi ni fere folosite în tratarea afec -ţi unilor sanguine, căilor respiratorii şi urinare sauorganelor de digestie.

Turismul în zonă este dezvoltat, iubitorii sporturilorde iar nă dispunând de pârtii de schi şi trambuline pentrusă rituri, telescaun şi teleschi la pâr tia principală. Pentruama torii de drumeţii, întâlnim nu me roase puncte de in te -res:

Cascada Cailor - situată pe versantul nordic al Mun -ţi lor Rodnei unde apa se adună din topirea zăpezii şi dinploi, pră vălindu-se de pe versantul abrupt al RezervaţieiPia tra Rea, formând cascada în mai multe căderi succe-sive.

Lacul Iezer - un lac glaciar de sub Vârful Pietrosu re -pre zintă o altă atracţie de vizitat. Este foarte limpede şi

are forma hărţii României.Pasul Prislop - este trecătoarea cea mai înaltă din Car -

pa ţii Orientali. Pasul este în fiecare sfârşit de august înpri ma duminică după Adormirea Maicii Domnului, loculde desfăşurare al Festivalului interjudeţean de folclor„Ho ra de la Prislop” un eveniment de tradiţie.

Muzeul Rădăcinilor - aici sunt expuse peste 100 de ră -dă cini de arbori cu forme bizare. Tot aici se mai află şi di -ver se obiecte care le-au aparţinut soldaţilor căzuţi în celedouă războaie mondiale. Muzeul mai conţine şi o colecţienu mismatică, exemplare de flori de mină şi ouă înconde -ia te din Maramureş şi Bucovina.

Mănăstirea Prislop - locul de unde răsare soarele înMa ramureş, un loc plin de tradiţie şi istorie. Tot aici, maigă sim şi Cimitirul Eroilor căzuţi în Primul Război Mon-

dial care a fost amenajat şi sfin ţitîn 2009.

Monumentul de la PrelucaTă tarilor - un monument careamin teşte de ultima in va zie tătarădin 1717, când sub con ducereapro topopului Şan dor Lupu, bor -şe nii au ob ţi nut la locul numit as -tăzi Pre luca Tătarilor o victorieasu pra tătarilor care se în tor ceaudin ultima incursiune de pra dădin Maramureş.

Lacul Prislop - lac glaciar for -mat în urma încălzirii cli mei şito pirii gheţarilor ră maşi în văileadânci ale ma si ve lor muntoase.

Mănăstirea Pietroasa - aflată la poalele PietrosuluiRod nei, la altitudinea de 1.000 de metri, pe un platou carete face, să te simţi mai aproape de Dumnezeu şi de cer,dacă vei ajunge aici.

Biserica de lemn Sfinţii Ar han gheli - aflată în parteacen trală a oraşului. Biserica a fost re construită după anul1717 deoa rece lăcaşul de cult anterior a avut de suferit înur ma in va ziei tătarilor.

Mănăstirea Sfântul Nicolae Ba ia - este situată pe o co -li nă nu mită „Poiana mare”, la o distanţă de 500 de metride drumul prin cipal, drum ce uneşte Borşa de Baia Borşa.De asemenea, mai puteţi vizita: Rezervaţia Ineu-Lala, Re -zer vaţia Ştiinţifi că Piatra Rea sau Parcul Na ţio nal Mun -ţii Rodnei. Se poate ajunge uşor şi la Sighetul Mar maţiei,Va lea Izei sau la Săpânţa.

Să prindem fiecare răsărit. Să nu ratăm nici un apus!Plutonier-adjutant Marian DUŢĂ

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 19 (504) din 15 octombrie 2019Pagina 8

Ide i de vacanţăIdei de vacanţă

BorşaBorşa

For FirEx 2019For FirEx 2019

1 octombrie, Sibiu. La sediul Academiei Forţelor Te -res tre „Nicolae Bălcescu” a avut loc ceremonia de des chi -de re a anului universitar 2019-2020. Pe platoul instituţieide învăţământ s-au aliniat 892 de viitori ofiţeri de co man -dă din Forţele Terestre române şi alte structuri beneficia-re din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na -ţi o nală.

Studenţii s-au exprimat, prin vocea reprezentantuluianu lui I, cadetul Andrei Toma, privind, pe de-o parte, pro -vo cările academice ale noului an de studii, dar şi po ten ţia -lul imens de a transforma în experienţe formatoare şi de

cu noaştere, pe de alta.La festivitatea de la Sibiu, alături de re -

pre zentanţi ai Statului Major al Apărării, deco manda academiei şi de alţi invitaţi, a parti -ci pat general-maior Dorin Blaiu, comandantal Componentei Operaţionale Terestre şi loc -ţii tor al şefului Statului Major al Forţelor Te -res tre, care, în discursul său adresat studen ţi -lor militari a transmis următorul mesaj:„(…)Via ţa de student la academia militară nueste similară cu cea dintr-o universitate dinme diul civil. Însă, voi, colegii noştri mai ti -neri din toţi anii de studii ai academiei, aţiales să faceţi parte din Armata României. Afost o decizie matură şi vocaţională, care v-aadus restricţii şi un traseu universitar diferit.Re stricţiile vieţii de student militar sunt doarpre ambulul altor restricţii profesionale şi per-sonale din via ţa voastră de după academie. Dar, etapa stu-denţiei mi li tare, cu atât mai mult în ultimii ani, este una decare vă veţi aminti cu plăcere de-a lungul întregii cariere.Bu cura ţi-vă de această etapă, umpleţi-o cu amintiri me -mo rabile, lu aţi cât mai multe cunoştinţe de la personaluldi dactic şi ex ploraţi universul uman şi tehnic din jurulvostru. Sunteţi generaţiile care vor beneficia de capabi li -tăţi de luptă mo derne la care generaţiile mai mature doarau visat. Pe de altă parte însă, prezentul pe care îl trăim cutoţii ne ara tă fără echivoc că voi, generaţii ale viitoruluifoarte apro pi at, veţi opera într-o societate în reţea globalăcare se va re configura permanent şi algoritmic prin inter-

ferenţa în zo na de securitate a super-tehnologiilor şi in te -li genţei artificiale. Rămâneţi ancoraţi în realitate, darcreş teţi în voi ne voia de a anticipa noile forme ale aces-teia. Fiţi motorul schim bării şi nu uitaţi că iniţiativa, in -clu siv în câmpul de lup tă, este un factor determinant alsuc cesului”.

Deschiderea anului de instruire la şcoala de Instrui -re Interarme

30 septembrie, Piteşti. La Şcoala de Instruire a For ţe -lor Terestre „Mihai Viteazul” a avut loc festivitatea dedes chidere a anului de învăţământ pentru ofiţeri, arma au -to şi maiştri militari, armele tancuri şi auto.n

D e s c h i d e r e a a n u l u i u n i v e r s i t a r D e s c h i d e r e a a n u l u i u n i v e r s i t a r

Programul vizitelor de documentare ale participan - ţi lor la cursul postuniversitar „Introducere în Securita-tea Naţională” al Colegiului Naţional de Apărare a de -bu tat cu primirea acestei serii de studiu, pe data de 8 oc -tom brie, de către reprezentanţi ai echipei de comandă aSta tului Major al Forţelor Terestre.

Cursanţilor civili şi militari le-au fost prezentate decătre directorul Statului Major al Forţelor Terestre, co -

lo nel dr. Vasile Ene, pe de-o parte, teme privind structu-ra şi misiunile Forţelor Terestre Române şi, pe de alta,su biecte privind înzestrarea acestei categorii de forţe.La finalul vizitei ce a avut loc la sediul Statului Majoral Forţelor Te restre, cursanţii programului de formare şidez voltare profesională continuă al Colegiului Naţionalde Apărare din cadrul Universităţii de Apărare „Carol I”s-au întâlnit cu generalul-maior Dorin Blaiu, comandantal Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şe -fu lui Statului Major al Forţelor Terestre. n

Vizită de docuVizită de docu--mentare la SMFTmentare la SMFT