Comandantul LANDCOM la Sibiu

Pe de altă parte, junimiştii nu ajunseseră încă la for-mularea unui program politic coerent, care să ducă la

câş tigarea unei mari popula ri -tăţi. Pentru conservatori, ceamai importantă condiţiepentru participarea la un gu -vern de coaliţie era aceea con-form căreia ei urmau să ocupeo serie de funcţii-cheie, Lascărdo rindu-şi preşedinţia Senatu-lui. Pe de altă parte, însă, con-servatorii nu erau mai puţincon ştienţi de faptul că o cola -bo rare cu liberalii aflaţi lacon ducere ...

„Noi provocări în urma summitului NATO din 2018”a fost tema prelegerii susţinute de generalul-locotenentJohn Thomson, comandantul LANDCOM în faţa studen -ţi lor Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” dinSibiu. Semina rul,des făşurat în data de19 martie 2019, aavut drept scopaprofunda rea cu -noaşterii, conştien-tizării, înţelegerii ac - tivităţii şi impor-tanţei NATO...

Proclamarea Regatului României

KAKI 100%

Baza militară Kandahar. După o lună plină de ploito renţiale şi furtuni de nisip care îţi taie respiraţia, vre-mea a dat semne de îmbunătăţire. Chiar dacă pământuleste încă ud, iar praful a împânzit atmosfera, militariifor ţelor de coaliţie continuă să execute zilnic misiuni detip C-IDF (counter IDF) în aria de responsabilitate,

pentru a descurajaam plasarea dispo -zi tivelor exploziveim provizate saupo sibilele atacuriale insurgenţilor.Mi litarii Plutonului1 Panther din Ba ta -li o nul 300 ...

Militarii români la datorie

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Descoperirea care revoluţioneazăştiinţa materialelor

Fizicienii de la University of Sheffield au descoperitcă atunci când materialele anatomice subţiri sunt puseunul peste celălalt, caracteristicile lor se schimbă, apă -rând un material cu proprietăţi noi. Descoperirea des chi -de calea pentru realizarea unor noi materiale şi nanodis-pozitive. Acestlu cru se întâmplăfără să se ames -te ce fizic celedo uă straturi ato -mi ce şi fără săexis te o reacţiechi mică între ele,dar prin ataşareastra turilor prin...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 6 (491) l 29 mart ie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

În perioada 12 - 21 martie, la Centrul Secundar de In -stru ire pentru Luptă Babadag, judeţul Tulcea, s-a desfă -şu rat modulul de pregătire „Platinum Eagle-19.1”, o sec -ven ţă în cadrul exerciţiului multinaţional Black Sea Ro -ta tional Force-19 (BSRF-19). BSRFeste un exer ci -ţiu anu al, con -dus de Co -man da men tulFor ţelor In fan -te riei Ma ri neA m e r i c a n edis locat...

REPERE ÎN COTIDIAN

P l a t i n u m E a g l e 1 9 . 1P l a t i n u m E a g l e 1 9 . 1

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (491) din 29 martie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

lWASHINGTON - SUA cere retragerea Rusiei.Pre şedintele american Donald Trump i-a cerut Rusieisă se retragă din Venezuela, după ce Moscova a tri misla Caracas avioane care au transportat militari şi mate-riale, şi a atenţionat că „ toate opţiunile” sunt pe masăpentru a face ca acest lucru să se şi întâmple. „Rusiatre buie să plece”, a declarat Donald Trump în faţa jur-naliştilor în Biroul Oval, unde a avut o întrevedere cuFa biana Rosales, soţia liderului opoziţiei venezueleneJuan Guaido. Donald Trump a făcut această declaraţiela scurt timp după şi la unison cu cea a şefului diplo-maţiei americane Mike Pompeo, care l-a atenţionat peomo logul său rus, Serghei Lavrov că SUA nu vor ră -mâ ne cu braţele încrucişate în cazul în care Rusia vacon tinua „să exacerbeze tensiunile în Venezuela”.Două avioane ruseşti transportând circa 100 de mili-tari şi 35 de tone de echipamente au sosit la Caracas„în cadrul cooperării tehnice şi militare cu Ve ne zue -la”. Peste 50 de ţări din întreaga lume l-au recunoscutca li der legitim al Venezuelei pe şeful Adunării Na ţio -na le (par lament), opozantul Juan Guaido, care s-aauto pro cla mat preşedinte interimar la 23 ianuarie, cuin tenţia de a organiza un nou scrutin, calificându-l peNi colas Ma duro drept „uzurpator”. În grava criză eco-nomică şi po litică pe care o traversează, Venezuelaeste sprijinită de Rusia şi China, principalii creditoriai guvernului lui Nicolas Maduro. lMUSCAT -Oman acordă ar ma tei americane acces la unelepor turi şi aeroporturi ale sale. Un „acord-cadru” afost semnat de către mi nisterele apărării din cele douăţări pentru „a consolida relaţiile militare dintre Omanşi SUA”. Acordul, con form ONA, „va permite for ţe -lor americane să pro fi te de infrastructurile puse la dis-poziţie în unele porturi şi aeroporturi ale sultanatuluipe durata vizitei na ve lor şi avioanelor americane, înspe cial în portul Duqm”. Portul Duqm este situat înMa rea Arabiei, la apro ximativ 500 km de strâmtoareastra tegică Ormuz, care controlează Golful şi pe undetran zitează circa 30% din petrolul mondial pe calema ritimă. Golful este o zonă maritimă aflată în cen-trul unor puternice ten siuni geopolitice, în specialîntre Iran şi SUA, care men ţin o puternică prezenţămi litară acolo. lWA SHING TON - SUA a testat cusuc ces un sistem de in terceptare a rachetelor inter-continentale. Testul a in clus interceptarea a două ra -che te ICBM lansate la in terval de câteva secunde şiin terceptorul la sol „a lo vit cu precizie, aşa cum a fostcon ceput să facă”. „ICBM ostilă” a fost lansată de laun centru de testări si tuat în Insulele Marshall, la6.500 de kilometri de coasta de vest a Statelor Unite,iar interceptorii au fost lan saţi de la baza aeriană Van-denberg, în California. „Acest test demonstrează căavem o capacitate de descurajare viabilă şi credibilăîn faţa unei ameninţări foarte reale”, a comentat direc-torul agenţiei, generalul Sa muel Greaves. Coreea deNord a realizat în 2006 pri mul său test nuclear. În2017, Phenianul a afirmat că poate monta o încărcătu -ră nucleară pe o rachetă in ter continentală capabilă săatin gă Statele Unite. l MADRID - Atac cu viruşiin formatici asupra re ţe lei de intranet a Ministeru-lui Apărării spaniol. Un virus informatic a afectat re -ţea ua de intranet a Ministerului Apărării spaniol lunaaceasta cu scopul de a sustrage secrete militare pri -vind înalta tehnologie. Un purtător de cuvânt al mi nis -te rului a declarat că nu va comenta această informaţie.Vi rusul a fost introdus aparent prin e-mail şi a fost de -tec tat pentru prima oară la începutul lunii martie. Cutoate acestea, există temeri că el ar fi putut trece nede-tectat în decurs de mai multe luni în această reţea dein ternet cu peste 50.000 de utilizatori. Deşi reţeaua nudi fuzează informaţii clasificate, surse a unei publicaţiiin formează despre preocuparea faţă de o infestare mailar gă a altor reţele cu scopul de a accede la informaţiire feritoare la tehnologia militară secretă. Ancheta nua stabilit încă cine se află la originea atacului ciberne -tic, dar interlocutorii unui cotidian susţin că acesta afost prea complex din punct de vedere tehnic pentru afi efectuat de hackeri individuali obişnuiţi. „În spatelelui se află un stat”, consideră sursele ziarului ma dri -len. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

În zilele de 12-15 martie 2019, militari din Batalionul313 Cercetare „Burebista” au executat şedinţele specificede tragere în poligonul Coada Izvorului. Ei continuă pro-

cesul de instruire specifică prin exersarea şi perfecţionareatehnicilor şi procedurilor de culegere de informaţii, testareaabilităţilor privind lucrul în echipă, coeziunea şi modul deacţiune în condiţii dificile.n

„NATO în secolul XXI”„Noi provocări în urma summitului NATO din 2018” a

fost tema prelegerii susţinute de generalul-locotenent JohnTho m son, comandantul LANDCOM în faţa studenţilorAca demiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.Se mi narul, desfăşurat pe data de 19 martie 2019, a avutdrept scop aprofundarea cunoaşterii, conştientizării, în ţe le -ge rii activităţii şi importanţei NATO. Această etapă faceparte dintr-un proiect mai amplu, „Anatomia unei Alianţe”,pro iect educaţional înaintat de Academia Forţelor Terestreca răspuns la selecţia de candidaturi pentru proiectul ani -ver sar NATO@70. Studenţii Academiei Forţelor Terestreau fost interesaţi să afle cât mai multe detalii despre NATOdar şi despre viitorul alianţei.

Personalitatea generalului-locotenent John Thompson afas cinat auditoriul, acesta fiind asaltat de întrebări referi-toare şi la aspecte legate de procesul de formare a liderilor

de la baza carierei militare din armata Statelor Unite. „Stu-denţii noştri au spus că se simt ca într-un mic West Point şi

asta ne-a bucurat foarte mult. Suntem pe un drum care nedă încredere şi forţă pentru viitor”, a subliniat generalul debri gadă Ghiţă Bârsan, comandantul Academiei Forţelor Te -res tre .

„NATO şi iniţiativele multinaţionale pe teritoriulRo mâniei”

Sesiunea de după-amiază a celui de-al şaselea seminardin cadrul etapei „Experţii se adresează tinerilor”, activita -te integrată proiectului „aNATOmia unei Alianţe”, l-a avutca invitat pe general-maior Daniel Petrescu, comandantulCo mandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (HQMNDSE).

În cadrul evenimentului au fost subliniate aspecte-cheieprivind NATO şi iniţiativele multinaţionale de pe teritoriulRo mâniei, prilej cu care studenţii militari au luat contact cuo analiză detaliată a evoluţiei, rolului şi contribuţiei Alian -ţei în promovarea cooperării, păcii, stabilităţii şi securităţiitrans atlantice.

Colonel Ion PAPALEŢFoto: Elena ANDREI

Pe data de 20mar tie, în Baza Mili-tară Kandahar, la tro -i ţa închinată memori -ei eroilor care şi-aupier dut viaţa în Afga-nistan, militarii Bata-lionului 300 ProtecţiaFor ţei „Sfântul An -drei” au des fă şurat osluj bă re ligioasăpentru co memorareaca maradului lor, sub -lo cotenentul (pm) Io -nuţ Cosmin Sandu,că zut la datorie pe 20martie 2008.

Acum 11 ani, sub -lo cotenentul (pm)

Ionuţ Cosmin Sandu şi-a pierdutvia ţa în timp ce executa o misiu-ne de patrulare în teatrul de ope-raţii Afganis tan, iar maşina delup tă în care se afla a trecutpeste un dispozitiv explozibilim provizat.

Pentru faptele sale de eroism,sub locotenentul (pm) Ionuţ Cos -min Sandu a fost decorat cu Or -di nul Naţional „Steaua Români -ei” în grad de cavaler pentru mi -li tari, cu însemn de război şi vară mâne mereu în sufletul şi ini -ma camarazilor de arme.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-major

Dan VEREŞ

Comandantul LANDCOM la Sibiu

Cercetaşii, în acţiune

Militarii gălăţeni îşi cinstesc eroul!

Pe data de 14 martie2019, comandantul Grupu-lui de Luptă Polonia, U.S.

Ar my, lt.-col. Donny He -bel a recompensat trei mi -li tari români cu „Task For -ce Raider Coin of Ex ce -llen ce” pentru suportul,pro fe sio na lismul şi devo-

tamentul de care au dat do -va dă pe par cursul des fă şu -ră rii mi si unii.

Felicitări locotenentGa briela Nohai, locotenentFla viu Agachi m.m. Adri -an Mănăilă!

Suntem mândri de voi!Irina CIMPOER

„Liliecii Negri”apreciaţi de parteneri

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 146/ 2019

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 6 (491) din 29 martie 2019

Pagina 3

Baza militară Kandahar. După o lună plină de ploi to -ren ţiale şi furtuni de nisip care îţi taie respiraţia, vremea adat semne de îmbunătăţire. Chiar dacă pământul este încăud, iar praful a împânzit atmosfera, militarii forţelor decoaliţie continuă să execute zilnic misiuni de tip C-IDF(counter IDF) în aria de responsabilitate, pentru a des -curaja amplasarea dispozitivelor explozive im pro vi za tesau posibilele atacuri ale insurgenţilor.

Militarii Plutonului 1 Panther din Batalionul 300 Pro-tecţia Forţei „Sfântul Andrei” împreună cu geniştii ame ri - cani din compania Legends a Batalionului 2-14 GoldenDra gons tocmai s-au întors dintr-o misiune desfăşurată înaria de responsabilitate. Aceştia au avut ca obiective cer -cetarea terenului şi eliminarea posibilelor dispozitive ex -plozive improvizate amplasate de către insurgenţi, în ve -derea oferirii libertăţii de mişcare a forţelor coaliţiei şi apopulaţiei locale.

Au plecat la drum nu înainte de a trece şi pe la cel maiapro piat sediu al Poliţiei Naţionale Afgane, unde li s-aală turat şi un echipaj al forţelor de securitate afgane. Înarie, prezenţa acestora alături de militarii forţelor coa li ţi -

ei este deosebit de importantă şi contribuie la în de pli ni reaobiec tivelor misiunii încredinţate. Forţele de securita te şiapărare dau dovadă de implicare pe timpul misiuni lor pecare le executăm împreună, colaborăm destul de bine, nespri jinim reciproc şi astfel reuşim să contribuim la men ţi -ne rea unui climat de securitate stabil în aria de res pon sa -bi litate, ne povesteşte pluto nie rul Viorel Radu, comandant

de grupă în ca drul echi pa -ju lui.

Parcurgând traseul sta -bi lit, patrula mix tă a ocupatun dispozitiv de tip VAA(ve hicle assembly area) înapro piere de Ka lantai Ka -lay, un sat plin de localnicicare la prima vedere nu parprea prie te noşi. Înainte deaceasta, geniştii americaniau scanat terenul în vedereaiden tificării posibilelorame ninţări folosind ma şi ni -le de luptă care dispun desis te mul BloodHound. Întimp ce au curăţat ra pid zo -na, infanteriştii români auavut gri jă ca siguranţa aces-tor echipaje să nu fie peri -cli tată, iar geniştii să îşi

poată în de plini obiectivele.Ajunşi în apropierea populaţiei lo ca le

şi a copiilor, militarii români au re la ţio natşi au schimbat opinii, ca de fie care dată,cu cei prezenţi. Cola bo rarea dintre forţeleco aliţiei şi for ţele naţionale de securitate şiapă rare afgane este una foarte im portantă.La fel de importantă este şi relaţia cu pop-ulaţia lo ca lă. Discutând cu liderii localides pre problemele lor, oferindu-le în cre -de re şi sprijin îi poţi face să se simtă în si -gu ranţă, iar asta îi va convinge şi pe cei -lalţi mem brii ai comunităţii că au mai multde câştigat urmând calea dia logului decâtcea a luptei. De aceea, militarii româniacor dă o foarte mare importanţă moduluiîn care relaţionează cu membrii co mu ni tă -ţii afgane, le respectă cul tura şi tradiţiile,

şi mai mult decât atât, sunt alături de ei atunci când auoca zia.

„Misiunea pe care am executat-o în colaborare cu par -te nerii americani şi Poliţia Naţională Afgană s-a desfăşu-rat în cele mai bune condiţii. Se observă o bună co la bo ra -re între militarii români şi partenerii americani având înve dere faptul că desfăşurăm destul de des misiuni în co -

mun cu aceştia. Militarii din plutonul pe care îl co mands- au acomodat foarte repede cu aria de operaţii şi executămi siuni la cele mai înalte standarde. Sunt mul ţu mit de oa -me nii din subordine, am un pluton pe care mă pot baza şicu care pot să îmi duc la capăt cele şase luni de misiune”,ne precizează comandantul de pluton, sub lo cotenentSebastian Tudose. În arie, militarii forţelor coa liţiei şi-auîn deplinit obiectivele şi se întorc cu toţii, în bază.

În fiecare moment al zilei, că e dimineaţă sau seară, încam pul românesc din Baza militară Kandahar sosesc sauplea că fără oprire, numeroase patrule. Au sosit şi in fan te -riş tii Plutonului 1 Panther, comandaţi de către sub lo co te -nen tul Sebastian Tudose. Le urăm un Bine aţi venit!, lestrân gem mâna şi îi rugăm să facem o poză de grup pecare să o aibă ca amintire.

Militarii din Batalionul 300 Protecţia Forţei „SfântulAn drei” au executat până acum zeci de misiuni în aria deres ponsabilitate şi sunt doar la a doua lună de misiune. Defi ecare dată au pus mai presus decât ei, misiunea pe careo au de îndeplinit şi nu au uitat nici o clipă de ju ră mân tulpe care l-au făcut faţă de ţară. Mai au multe mi si uni deexecutat până vor pleca acasă, este rândul lor şi o vor faceaşa cum ştiu ei mai bine, cu dăruire şi profesio na lism.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-major Dan VEREŞ

Baza militară Kandahar. Locul unde militarii Bata lio -nu lui 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei” îşi îndeplinesccu profesionalism misiunile încredinţate şi au grijă ca, înper manenţă, relaţia lor cu populaţia locală să fie cât maistrân să.

Salvatorii, personalul cu atribuţii medicale din Bata -lio nul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”desfăşoară înpre zent o gamă largă de misiuni, în cadrul subunităţii pro-prii, împreună cu celelalte forţe ale coaliţiei. Fie că asi gu -ră securizarea principalului punct de acces în baza milita -ră, protecţia echipelor TAAC (echipe de instruire a For ţe -lor de Securitate şi Apărare Afgane) sau execută diferiteti puri de misiuni în aria de responsabilitate pentru inter zi - ce rea amplasării dispozitivelor explozive improvizate,aceştia sunt şi cei care veghează la sănătatea colegilor.

Pentru aceştia, îndatoririle nu au limite. Sanitarii şiCLS-iştii (Combat Life Saver) trebuie să acorde o atenţiespo rită şi să fie oricând în măsură să acorde îngrijirile me -di cale corespunzătoare pentru ca orice militar care seconfrun tă cu o problem medicală să ajungă în siguranţă lacea mai apropiată formaţiune medicală. Ei sunt militaridin ca drul plutoanelor care, pe lângă funcţia de pistolarmai în deplinesc şi unele sarcini pe linie medicală, lucrândîn echi pă cu sanitarii şi fiind responsabili împreună cuaceştia, de acordarea ajutorului medical, în caz de nevoie.

Ei sunt aceia pentru care, executarea misiunii nu nece -si tă doar profesionalism, responsabilitate sau curaj, ci şidă ruire. Pentru personalul medical, aceste valori reprezin-tă pârghii ce le ghidează acţiunile şi le valorifică munca.Nu mică este mulţumirea când poţi interveni şi salva viaţaco legului tău.

Caporalul clasa a III-a Viorel Iacomi este unul dintrecei care s-a mai confruntat până acum cu diferite inciden -te, în misiunile anterioare, unele de gravitate majoră, încare, din păcate, pentru colegii săi, nu a mai putut face ni -

mic. Este sanitarul care se îngrijeşte de sănătatea milita ri -lor Batalionul 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei” depeste 15 ani, executând în prezent, a patra misiune în tea -trul de operaţii Afganistan, împreună cu aceştia.

Pentru mine, ceea ce fac este mai mult decât un loc demun că, simt că sunt făcut pentru această meserie, iar fap-tul că îmi pot ajuta oamenii aici, în Afganistan, îmi oferăun sentiment de împlinire profesională şi linişte su fle teas -că de care am nevoie. Nu este uşor să fii sanitar, trebuiesă acţionezi foarte repede, întodeauna să fii cu un pas înfa ţa celorlalţi şi să ştii exact ce ai de făcut, ne mărtu ri seş -te acesta.

Aşadar, colaborarea şi sprijinul reciproc dintre sanitarişi ceilalţi militari ai plutonului sunt esenţiale şi deosebitde valoroase în situaţiile în care viaţa poate fi pusă în peri-col. Întâi de toate, într-o misiune desfăşurată în afara ba -zei unde pericolul de incidente este sporit, sanitarul şiCLS-iştii trebuie să lucreze în echipă. În funcţie de loculîn care se află poziţionaţi în cadrul echipajelor, aceştia îşivor împărţi responsabilităţile şi se vor deplasa strategicspre cea mai apropiată victimă, câştigând timp şi putândac ţiona cât mai repede pentru stabilizarea rănitului.

De modul de acţiune al sanitarului depinde viaţa co -le gilor într-o situaţie de pericol real, ne povesteşte capo-ralul clasa a III-a Cristea Florentin, sanitarul Plutonul 3din Compania 3. Acesta este la a doua misiune în Afga nis -tan şi ştie care sunt provocările funcţiei pe care o în de pli -neş te. Sanitarul îşi desfăşoară misiunea împreună cu echi -pe le Guardian Angel (echipe formate din doi militari cumi siunea de a însoţi şi asigura protecţia instructorilor For -ţe lor de Securitate şi Apărare Afgane) şi trebuie să fie ori -când pregătit pentru a interveni în caz de nevoie. Inciden -

te le de tip Green on Blue (Forţele de Securita -te şi Apărare Af gane execută foc împotrivafor ţelor de coaliţie) sunt prin cipala ame nin ţa ela adresa mea şi a colegilor pe timpul desfă -şu rării misiunilor de tip Guardian Angel înarie. Tre buie să fim întotdeauna antrenaţi şisă ne luăm toate mă surile de siguranţă pen-tru a face faţă unui potenţial pe ricol, ne po -ves teşte caporalul clasa a III-a CristeaFlorentin.

Pentru a fi permanent instruiţi, atât sanita -rii Bata lio nu lui 300 Protecţia Forţei „SfântulAn drei”, cât şi CLS-iştii, ur mează în comuncu partenerii americani, un program pe riodicde pregătire în facilităţile Spitalului ROL 3din ba za militară Kandahar.

Rolul stagiilor de pregătire efectuate înco mun cu par te nerii noştri este de a ne reîmprospăta cu -noş tiinţele pri vind tehnicile de prim-ajutor şi în acelaşitimp crearea de au tomatisme în efectuarea manevrelorme dicale, ne po ves teşte sanitarul şef, sergent AndreeaHarabagiu.

Medicul batalionului, căpitanul Coca Gelu ne ex pli că:„Des făşurarea corectă şi cu regularitate a operaţiunilorme dicale şi a tehnicilor de prim-ajutor reprezintă un lu -cru foarte important şi ajută sanitarii şi CLS-iştii să îşiper fecţioneze deprinderile şi, de ce nu, să îşi îm bu nă tă -ţeas că modul de acţiune în situaţii reale.

Pe timpul misiunilor în aria de responsabilitate, salva-torii de vieţi pe câmpul de luptă sunt cei care, prin acţiu -nea lor, pot face diferenţa între viaţă şi moarte, luptândpentru menţinerea stării de sănătate a camarazilor noştri.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-major Dan VEREŞ

Militarii români la datorieMilitarii români la datorie

Salvatorii de vieţi pe câmpul de luptă Salvatorii de vieţi pe câmpul de luptă

Curierul ARMATEINr. 6 (491) din 29 martie 2019Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

C M Y K

Duminică, 24 martie 2019, locţiitorul comandantuluiMi si u nii NATO Resolute Support, domnul general locote-nent Salvatore Camporeale a vizitat militarii Batalionului300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei” în campul românescdin Baza Militară Kandahar. Acesta şi-a propus să stea devor bă cu militarii români abordând subiecte referitoare lacon tribuţia Armatei României la îndeplinirea obiectivelorRSM în Afganistan.

Generalul-locotenent Salvatore Camporeale şi-a expri-mat apre cierea pentru munca depusă de militarii români,care îm preună cu partenerii de coaliţie desfăşoară o gamălar gă de misiuni în aria de responsabiliotate, asigurând,atât protecţia forţei în Baza Militară Kandahar cât şi sigu-ranţa echipelor de consiliere responsabile de instruirea

For ţelor de Securitate şiApă rare Afgane.

Totodată, generalul-lo co -te nent Salvatore Campore-ale a mai subliniat că for ţe - le de securitate afgane auîn continuare nevoie decon siliere şi faptul că mi si -u nile ţărilor membreNATO de-a lungul timpu-lui au reuşit să contribuie ladez voltarea şi asigurareacli matului de securitateaflat, în prezent, la un nivelîm bunătăţit în comparaţiecu momentul instituirii mi -si unii în Afganistan.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEAN

În perioada 18-27.03. 2019, militarii Ba -ta lionul 55 Apărare Antiaeriană ,,Someş” aupar ticipat la exerciţiul cu trageri de luptă,,Dej 19” ce a avut loc în Centrul Naţionalde Instruire pentru Apărare Antiaeriană,,Ge neral de brigadă Ion Bungescu”.

Ca în fiecare an, artileriştii antiaerienide jeni şi-au verificat cunoştinţele şi de prin -de rile, formate pe timpul orelor de instrucţiede specialitate la tunul antiaerian de calibru2x30 mm, prin executarea şi rezolvarea di -fe ritelor probleme de tragere cu muniţie rea -lă. Pornind de la tragerea terestră antitanc,con tinuând cu tragerile asupra ţintelor ae ri e -ne şi până la tragerea de nivel batalion exe-cutată pe timp de noapte, condusă de co -man dantul batalionului, locotenent-co lo ne -lul Florin Mircea Leş, toate problemele exe-cutate au primit calificativul „Foarte bine”.

În ceea ce priveşte activitatea în sine,loc ţiitorul comandantului batalionului, ma -io rul Bartiş a făcut câteva precizări: ,,În ca -drul exerciţiului Dej 19, Batalionul 55 Apă rare Anti ae -ria nă a participat, cu o subunitate de nivel ba terie de arti-lerie antiaeriană, dotată cu tunuri antiaeriene de calibru2x30 mm tractat şi cu o secţie de lansare CA-94 care aexe cutat trageri de simulare la simulatorul de tip MTS.Obiec tivul fundamental al acestui LFX a fost acela de ado vedi încă o dată capacitatea operaţională a unităţii prinob ţinerea de calificative maxime”.

Pregătită şi organizată în cele mai mici detalii, activi-tatea a început luni, 18 martie, când a avut loc dislocareateh nicii şi a efectivelor participante şi deplasarea acestoraîn poligon, combinat, atât pe ca le ferată, cât şi pe roţi.

După sosirea în poligon, au fost executate activităţide ocu pare şi amenajare a dispo zi tivului de luptă şi depre gă ti re a tehnicii pentru tragere. S-a trecut la executareare gla je lor şi verificărilor la tunuri. De asemenea, au fostapro fundate regulile şi măsurile de si gu ran ţă specifice dinpo ligon, în vedereaad miterii perso na lu -lui şi tehnicii pentruexe cu ta rea trage ri -lor de luptă.

Astfel, în zoriizi lei de joi, 21 mar-tie, forţele şi mij loa -ce le aflate acoloerau gata de ac ţi u -ne.

După instructa-jul pe care şe ful po -li gonului de trageril-a fă cut împreunăcu comandan ţii detu nuri şi cu ofiţeriires pon sabili cu si -gu ranţa tragerilor,au fost executate

tra geri de iniţiere prin care a fost verificată tehnica, toatetu nurile ba teriei tri mi ţând proiectile direct spre ţintă.

A urmat apoi tragerea propiu-zisă cu bateria, care a re -pre zentat încununarea eforturilor depuse până în acel mo -ment şi a pregătirii de specialitate. Aceasta este o pro ble -mă de tragere complexă, care ne cesită concentrare, focpre cis şi sincronizarea sal velor executate de către echipeletu nurilor. Şi de această dată, pregătirea so lidă a militarilor

şi-a spus cuvântul, iar pro iectilele au ur -mat traiectoria pre cisă spre ţintă, califi -ca tivul fiind maxim.

Coeziunea dintre militari a fost de -mon strată pe deplin în ca drul problemeide tragere asupra ţin tei aeriene în pi caj,pro blemă la careechi pele tu nu rilorau avut de exe cu -tat trageri ex tremde preci se, datfiind faptul că ţin -ta este de di men -si uni mici. Cutoate acestea, tu -na rii dejeni nu audez min ţit, toatelo viturile în ca -drând ţin ta.

Cu ochii aţin-tiţi pe cer, în cerci

cu mare greutate să descoperipunc tele semnalizatoare ce co boa răcu viteză spre pământ, ase me neaunor ,,stele căzătoare”. Ţintele mi -nus cule ale artileriştilor sunt foartegreu de observat. Doar ei le văd şi,pe multe dintre ele, reuşesc să le fa -că să dis pară de pe al bas trul zării.Îţi dai seama de acest lucru după

stri gătele de bu curie şi de satis-facţie ale mi li ta rilor care îşianunţă în acest fel reu şita. Defapt, tot ceea ce contează în ca -drul acestei probleme de tragereeste să prinzi ,,steaua că zătoare”,pentru că, în situaţii de conflict,ea ar putea fi ina mi cul.

Tragerile desfăşurate pe timpde zi au fost urmate de cele, petimp de noapte, în cadrul cărorasec ţiile de tragere au arătat căexe cută un foc la fel de precis caşi la cele pe timp de zi, ilumi -nând poligonul cu urmele lumi-noase care duceau drept spre pa -ra şuta ţintă. A fost unul dintrecele mai spectaculoase mo men tecare a generat un spectacol de lu -mini ce a reflectat înaltul nivel

de instruire al mi litarilor implicaţi. Ritmul alert al activităţilor a continuat vineri,

22 martie cu tragerile cu tunul, cu corectorul,asupra ţintelor terestre mobile. Calificativelefoarte bune obţinute au arătat că, deşi misiuneade bază o reprezintă lupta cu inamicul aerian, ar -ti leriştii antiaerieni sunt în măsură să execute focefi cace şi asupra blindatelor, în caz de nevoie.

Concomitent, servanţii rachetişti au continuatpre gătirea, în vederea executării tragerilor deapre ciere la modernul simulator MTS II ( MovingTar get Simulator), care asigură condiţii foarteapro piate de câmpul de luptă modern. În cadrulSi mulatorului de Ţinte Mobile, antrenarea şi eva -lua rea militarilor s-a făcut prin simularea di fe ri te -lor scenarii tactice, pornind de la zile însorite înzo na deşertică, până la lupta urbană în condiţiime teo nefavorabile. Scopul principal al acestoran trenamente este dezvoltarea deprinderilor prac-tice în vederea lansării rachetelor reale. La finaluleva luării, rachetiştii au fost apreciaţi cu calificati -vul „Foarte bine”.

Trebuie menţionat faptul că alături de cei care au ochitsau au lansat proiectilele, şi subunităţile de sprijin au avutun rol foarte important pe timpul desfăşurării exerciţiului.Un sistem de comunicaţii fiabil şi o logistică reală orienta -tă spre individ şi echipament au făcut ca aprecierea ge ne -ra lă a activităţii batalionului să fie de cel mai înalt nivel.

Indiferent de problemele de tragere executate, artile -riş tii dejeni s-au descurcat cu brio. Satisfacţia succesuluira dia pe feţele lor.

Acelaşi sentiment se citea şi pe chipul comandantuluiba talionului, locotenent-colonel Florin Mircea Leş care ade clarat la final: ,,Sunt mulţumit de modul în care milita -rii pe care îi comand s-au pregătit şi şi-au arătat valoareado bândită prin multe ore de studiu şi instrucţie la mate rial,

în cazarmă. Rezultatele obţinute au fost pe măsura aş tep - tă rilor şi ne obligă ca şi pe viitor să ne pregătim cu asi dui - ta te pentru a ne menţine la acelaşi nivel.”

Întrebat fiind ce anume conduce către o astfel de reu -şi tă, colonelul Leş a spus: ,,Aşa cum în arma noastrăexistă foarte mulţi parametri care pot influenţa traiectoriapro iectilului în aer, tot aşa în orice activitate există factoriim portanţi care influenţează în mod decisiv îndeplinireaobiec tivelor propuse şi asigură o reuşită sigură. Este vorbadespre o pregătirea solidă, seriozitatea, implicare, respon-sabilitate asumată, gestionarea corectă a timpului şi a re -sur selor avute la dispoziţie”.

Prezent la activitate, comandantul Brigăzii 1 Meca ni -za te ,,Argedava”, colonelul Valentin Brânzei i-a felicitatla rândul său pe militarii batalionului pentru rezultatele deex c epţie obţinute. Totodată, s-a declarat a fi plăcut impre-sionat de aptitudinile, deprinderile şi performanţele lor.

Daniela DUMITRAŞCUFoto: Plutonier Cristian ALDESCU

D e j 1 9D e j 1 9 ş i - a a t i n s o b i e c t i v e l eş i - a a t i n s o b i e c t i v e l e

Viz i tă în baza V iz i tă în baza d in Kandahardin Kandahar

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 6 (491) din 29 martie 2019 Pagina 5

În perioada 12 - 21 martie, la Centrul Secundar de In -stru ire pentru Luptă Babadag, judeţul Tulcea, s-a desfăşu-rat modulul de pregătire „Platinum Eagle-19.1”, o sec ven -ţă în cadrul exerciţiului multinaţional Black Sea Rotatio -nal Force -19 (BSRF-19). BSRF este un exerciţiu anual,con dus de Comandamentul Forţelor Infanteriei MarineAme ricane dislocat în Europa şi Africa, care se desfăşoarăîn zona Mării Negre, în Balcani şi în regiunea Caucazului.Ac tivitatea are drept scop creşterea nivelului de intero pe -ra bilitate, prin antrenarea în comun a milita rilor, în ve de -rea participării la operaţii de menţinere a păcii şi de con-tra-insurgenţă.

La exerciţiul din Babadag au participat aproximativ100 de militari români, din cadrul Batalionului 341 Infan-terie „Constanţa” denumit simbolic şi „Rechinii Albi” aiBri găzii 9 Mecanizate Mărăşeşti, din Regimentul 307 In -fan terie Marină, regiment subordonat Statului Major alFor ţelor Navale şi militari ai Bazei 95 Aeriene aparţinândFor ţelor Aeriene Române. Alături de cei 100 de militariro mâni, s-au instruit aproximativ 200 de militari din Bul-garia, Georgia, Republica Moldova, Statele Unite aleAme ricii şi Ucraina. Antrenamentele comune au fostcom plexe. S-a reuşit o cooperare foarte bună între celeşase naţiuni, astfel, în cadrul exerciţiilor tactice, s-au exer-sat cu succes proceduri de comandă şi control la nivel desu bunitate. Experienţa militarilor dobrogeni, dobândită petimpul participării la exerciţii naţionale şi internaţionale,

cât şi în teatrele de operaţii, s-a putut observa pe timpulan trenamentelor care au inclus trageri cu muniţie reală cuar mamentul din dotare, cât şi acordarea primului ajutor înzo nele de operaţii. De asemenea, trupele de la sol au be -ne ficiat de suportul aerian al unor formaţiuni de avioanede vânătoare MIG-21 LANCER şi elicoptere IAR-330PUMA SOCAT.

Obiectivul principal al exerciţiului a fost antrenarea înco mun a subunităţilor participante, într-o concepţie unita -ră, pentru menţinerea capacităţii operaţionale şi creş te reain tero perabilităţii, prin exersa reapro cedurilor de comandă şi con -trol şi executarea de trageri cu ar -ma mentul din dotare.

O bună parte dintre militariiBa talionului 341 Infanterie „Con-stanţa” angrenaţi în acest exerciţiuau participat la numeroase misi -uni în teatrele de operaţii din Af -ga nis tan, Irak şi Kosovo.

„Platinum Eagle - 19.1” are caobiec tive creşterea interoperabi li -tă ţii între forţele participante laexer ciţiu, menţinerea capabilităţiide dislocare şi instruire în comun,dez voltarea unui mediu regionalfa vorabil cooperării mi litare mul -ti naţionale.

Nivelul de pregătire atins pepar cursul celor 9 zile de instruireîn comun, a fost eviden ţi at printr-un exerciţiu întrunit detip LFX, ce a avut loc mier curi, 20 martie. Mi litarii celor

6 naţiuni au fost distri bu iţiîn două subunităţi de in fan -te rie multinaţionale, una al -că tuită din militari ro mâni,geor gieni, americani şiucrai nieni şi condusă de unofi ţer român, iar cea de-ado ua constituită din militariai subunităţilor aparţinândar matelor Bulgariei, Mol do -vei, României şi StatelorUnite, sub comanda unuiofi ţer american. Structurilelup tătoare au fost sprijinitede subunităţi de mitraliere şiarun cătoare cal. 82 mm ro -mâ neşti şi 60 mm america -ne. De asemenea, trupele dela sol au beneficiat de supor-tul aerian al unor formaţiunide avioane de vânătoareMIG-21 LANCER şi elico p -te re IAR-330 PUMASOCAT. În scenariul exer -ci ţiului, inamicul a fost ma -te rializat în teren prin insta -la rea unui grup de ţinte re -

pre zentând un pluton de in -fan terie întărit. Conform nor -me lor tactice, operaţia a în ce -put prin pregătirea de foc aofen sivei, executată de cătremij loacele de foc indirect,res pectiv subunităţile dearun cătoare, dar şi o interven -ţie de spri jin aerian apro pi at,exe cutată de o ce - lu lă constituită din2 aerona ve tipMIG 21 LAN CER.În urma re trageriice lor două aero na -ve, com pania lacon tact a executatma ne vra ofensivă,fi ind încetinită laun mo ment dat desis te mul de ob sta -co le instalat decătre ina mic, dis-trus ul te rior cu aju -

to rul unor încărcături de ex plozivi de către ge -niş tii americani. Ast fel, militarii din companiade manevră au cucerit obiectivul, şi sprijiniţi dedouă elicop te re tip IAR-330 PUMA SOCAT,au respins con tra a tacul inamic.

După încheierea ostilităţilor din teren, co -man dantul Batalionului 341 Infanterie „Con -s tan ţa” şi, totodată, comandantul exerciţiului,lo cotenent-colonelul Ciprian Balica a precizat:„2019 re pre zintă, pentru noi, al 9-lea an în carepar ticipăm alături de partenerii noştri la exerciţiul „Pla ti -num Eagle”. Cel mai mare câştig este angajarea constan-tă în activităţi in ter naţionale, astfel ţinându-ne actualizateteh nicile, tac ti ci le şi procedurile pe care le punem în prac-tică în cadrul m isiunilor executate în Afganistan,Ko s ovo şi Irak. În acelaşi timp, facem schimb deex perienţă, nu nu mai cu partenerii NATO, dar şicu militarii din par te ne riatul bazinului Mării Ne -gre. Deşi nu au avut la dis poziţie prea mult timp,aşa cum un dirijor repetă cu o orchestră o piesătimp de luni de zile înaintea sus ţinerii unui re -pre zentaţii, comandanţii subuni tă ţi lor celor 6 na -ţi u ni au trebuit să ajungă la o coeziune ac ţională,astfel încât misiunea să fie îndeplinită cu suc cesşi, totodată, să nu existe incidente sau acci den -tări. Următorul exerciţiu major al nostru este„Mă răşeşti 19”, etapă executată tot în poligonul

din Ba badag dinca drul exerciţiu-lui integrator na -ţio nal „SABERGUAR DI AN 19”con dus de NATO,exer ciţiu ce re pre - zin tă punctul cul -mi nant al in struc -ţi ei pe anul2019”. În com ple -ta re, coman dan tulBri găzii 9 Me ca -ni zate, colonelFlo rin Barbu apunc tat câ tevacon cluzii în ur maac tivităţilor des fă şu ra te înpo ligon: „Exerciţiul de as -tăzi se înscrie în programul

nostru de instruire. Am avut peste 300 de militari în terenapar ţinând mai mul tor naţiuni, care au ac ţi o nat timp de

apro ximativ două săptămâni pentru a-şi per fec ţiona de -prin derile tactice în câmpul de instrucţie. Aş pu tea săspun, ca o caracteristică generală, că exerciţiul a vi zatfoarte mult individul. Chiar dacă au participat militari aimul tor structuri, accentul sau succesul a fost dat de pre gă -ti rea individuală a militarilor. Faptul că militarii din 6 na -ţi uni au putut să acţioneze unitar şi coerent este un semnde încredere şi demonstrează succesul unei astfel de ope -ra ţii.”

Joi, 21 martie, a avut loc ceremonialul de încheiere aexer ciţiului. Ca un semn al reuşitei unei acti vităţi de co e -zi u ne, militarii naţiunilor prezente au inte racţionat în ca -drul acestei ceremonii asemenea unora ce se cunosc de

foarte mult timp.Au dispărut parcăace le diferenţeda te de culorileem blemelor afi -şa te cu mândriepe braţ. Condiţi-ile de trai maipuţin ofertantedin cadrul po li -go nului, e for tu ri -le fizi ce din ca -drul şe dinţelor dein struire în co -mun, „adi e rea”co n tinuă a vântu-lui de primăvarăce a suflat ne în -ce tat pe parcursulce lor două săp tă - mâni, toate acesteele men te au re u -şit să re du că dis-tanţa din tre mi li -ta rii celor 6 sta tean gre na te. Co -man dantul exer -ci ţiului, lo co te - ne nt-co lonel Ba -li ca, a împărţit

pla che te şi diplome de participare comandanţilor subuni -tă ţilor implicate. Toţi cei prezenţi au încheiat festivitateacu zâmbetul pe buze şi satisfacţia lucrului bine făcut.

Drum bun tuturor către case!Plutonier Cristian ALDESCU

P l a t i n u m E a g l e 1 9 . 1P l a t i n u m E a g l e 1 9 . 1

Pe de altă parte, junimişti nu ajunseseră încă laformularea unui program politic coerent, care să ducăla câştigarea unei mari popularităţi. Pentru conser-vatori, cea mai importantă condiţie pentru partici-parea la un guvern de coaliţie era aceea conformcăreia ei urmau să ocupe o serie de funcţii-cheie,Lascăr dorindu-şi preşedinţia Senatului. Pe de altăparte, însă, conservatorii nu erau mai puţin conştienţide faptul că o colaborare cu liberalii aflaţi la conduc-ere pentru înfăptuirea proclamării Regatului le-ar fisporit acestora din urmă creditul politic.

Putem considera, aşadar, că perspectiva unuiguvern de coaliţie apărea ca o problemă relativ con-troversată pentru Partidul Conservator. Demersul luiI.C. Brătianu s-a soldat, finalmente, cu un eşec, înşedinţa clubului conservator din 27/9martie 1881hotărându-se ca propunerea prim-ministrului să fieaprobată doar dacă va fi adresată întregului partid,ceea ce, bineînţeles, nu s-a întâmplat. Momentul pro-priu-zis al proclamării regatului (şi, poate, acesta estemotivul esenţial care explică lipsa unui studiu largreferitor la el) nu a fost generat şi consumat într-oatmosferă festivă sau de totală armonie întregrupările politice. Însă Carol I s-a arătat ezitant cuprivire la oportunitatea înfăptuirii actului respectiv,considerând că viitorul României nu prezenta, încă,destulă siguranţă. Presupunerea suveranului era, înopinia noastră, explicabilă, fie şi numai dacă luăm înconsiderare disensiunile existente, în acea perioadă,între Austro-Ungaria şi România cu privire la proble-ma Dunării, aspect la care ne vom referi în textul nos-tru. În acest sens, suveranul îi scria Mariei de Flandracă „problema regatului trece tot mai mult în prim-plan şi în pofida efortului meu să nu se grăbească înaceastă problemă, nu s-a putut fixa un moment maitârziu de 10/22 mai. Sunt de părere să se aştepte pânăla toamnă ca până atunci să ne orientăm mai bine”.

Deşi la 28 februarie/12 martie 1881, VasileBoerescu îl informa pe Carol că guvernul doreaproclamarea regatului în data de 8/20 aprilie, ziua denaştere a domnitorului, o serie de incidente, legate depolitica internă, cât şi de cea externă a României, audus la înfăptuirea acestui act în ziua de 14/26 martie1881.

Potrivit propriei mărturii, Carol I observa că„proclamarea a venit atât de repede, încât eu însumiam fost surprins. Ţi-am scris de curând […] că euinsistam pentru 10/22 mai, după aceea m-am lăsatconvins pentru ca proclamarea regatului să aibă loczilele acestea (14/26 martie)”.

Raţiunea imediată a înfăptuirii acestui act încadrul Şedinţei Adunării Legiuitoare a constituit-ointerpelarea lui Titu Maiorescu, care, cu o zi înainte(13/25 martie), insinua că liberalii că liberalii aflaţi laputere îşi menţineau convingerile republicane, astfelcă monarhia din România se afla, în continuare, peun teren nesigur. Fruntaşul junimist făcea, de aseme-nea, referire la tentativa eşuată a asasinării prim-min-istrului, din decembrie 1880, cerând, în acest sens, caguvernul să-şi facă datoria faţă de instituţiile careasigurau „ordinea monarhică” prin măsuri represivela adresa grupărilor politice de orientare socialistă, ,pe care nu le considera străine de organizarea aten-

tatului. Asasinarea ţarului Alexandru al II-lea, la 1/13martie 1881, generase îngrijorare în rândul liber-alilor; prin urmare, considerăm că Titu Maiorescu adat dovadă de abilitate politică atunci când a adus îndiscuţie necesitatea reprimării ideilor şi acţiunilorsocialiste folosindu-se tocmai de această stare gener-ală în care se afla Partidul Liberal. În acelaşi timp,Maiorescu se pronunţa şi împotriva tolerării, de cătreguvernul liberal, chiar şi după încercarea de asasinarea prim-ministrului I.C. Brătianu, a exceselor presei,pledând în sensul unei restricţionări a libertăţii aces-teia.

Din această perspectivă „Maiorescu îşi exprimamirarea şi indignarea la adresa existenţei „în maimulte jurnale”, „cu multe zile înainte de a se încercaîn acel atentat”, a unor declaraţii directe relative laasasinarea lui I .C. Brătianu, decizie luată „de uncomitet de 50”. Mai mult, fruntaşul junimist se arătacontrariat de atitudinea ministrului de justiţie Dim-itrie Giani, care declara că guvernul nu dorea săacţioneze în judecată ziarele respective: „când seatacă preţioasa persoană a ministrului de justiţie înprivinţa delicateţei prestigiului său, faceţi proces depresă; când se atacă ministrul de interne printr-obroşură, faceţi proces de presă, şi când se atacă soci-etatea întreagă prin ameninţare de asasinat, declaraţică nu faceţi proces de presă?!”

Referindu-se la liberali, Maiorescu nota: „simţeauînfrângerea şi hotărâră, spre a para lovitura, săproclame a doua zi regatul. Aceasta se şi făcu, dininiţiativa Camerei (General Lecca !!propunător),Sâmbătă, 14/26 martie 1881 şi Lecca amotivat cu cuvântarea mea de ieri. Votat în unanimi-tate şi eu împreună; apel nominal. La ora 6 am fostcu toţii la Palat (Lascăr Catargiu şi Gen. Florescuînsă n-au venit). Noul rege a subscris legea înprezenţa noastră […] Eu salutat peste tot, cu veselie,ca făcător de rege de rege”.

După părerea noastră, este discutabilă măsura încare junimiştii au dorit o impulsionare puternică aguvernului liberal în direcţia unei imediateproclamări a regatului; considerăm, mai curând căaceştia doreau, prin cuvintele lui Maiorescu,adoptarea unor măsuri concrete la adresa activităţiisocialiştilor şi a libertăţii presei. În sprijinul supoz-iţiei noastre aducem inclusiv lipsa de convingere înnecesitatea actului proclamării, exprimată de acelaşiTitu Maiorescu, care se întreba de ce totul s-a con-sumat în acel moment, când I.C . Brătianu eşuase întentativa formării unui guvern de coaliţie, iarchestiunea Dunării se afla în plină desfăşurare.

Totuşi, la 14/26 martie 1881, la o zi după inter-pelaţia deputatului junimist, preşedintele Camerei adeschis şedinţa cu o moţiune prin care era proclamatRegatul României. În discursul său, generalul Leccaobserva că „s-a lăsat asemenea să planeze îndoiala căunii membrii ai Camerei n-ar avea simţămintemonarhice. Să ne grăbim dar a săvârşi marele act alproclamării regalităţii României pentru a dovedi căîntru aceasta nu este deosebire de simţăminte întreRomâni”.

Sursa: Constelaţii ieşene, nr.4, 2009(continuare în nr. următor)

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (458) din 16 octombrie 2017Pagina 6

Proclamarea Regatului României Proclamarea Regatului României

CarteCarteMisterul Henri Pick, David Foenki-

nosUn bibliotecar francez se hotăreşte

să strângă cât mai multe manuscrisenepublicate. Printre ele, o tânără edi-toare descoperă o capodoperă scrisă deun anume Henri Pick. Acesta, din câtese află odată demarată investigaţia, nicin-ar fi citit, nici n-ar fi scris niciodatăaltceva decât meniuri. Să fi avut el oexistenţă secretă ?

În căutarea autorului necunoscut,stins din viaţă, o anchetă literară plină desuspans se transforma pe negândite într-o comedie. Morala ? Un roman poate sădea peste cap viaţa cititorilor lui !

Încurcate sunt căile cărţilor, scrie şi David Foenkins, uneorichiar imposibil de înţeles. Lăsaţi-vă fascinaţi de ele! Pe urmelelui Henri Pick, o să intraţi în spaţii nemărginite. O să pătrundeţiîn alte vieţi şi o să fiţi cuceriţi.

www.nemira.roConcertConcertGoran Bregovic, 2 aprilie ora 20:00, Sala Palatului,

Bucureşti Este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti balcanici, legătura sa

cu România fiind foarte strânsă. Cu o carieră de peste 55 de ani, a cucerit cu muzica sa toţi ascultătorii de pe întreg mapamondul,

colaborând cu artişti ca Iggy Pop,Eugene Hutz (Gogol Bordello) saufilme celebre precum Time of Gip-sies, Arizona Dream şi Under-ground, toate sub regia lui EmilKusturica. Goran revine laBucureşti pentru un show în pre-mieră: va cânta alături de oorchestră simfonică formată din 42de artişti, 3 violonişti şi un cor de 6persoane. Cel mai recent album alartistului, Three Letters From Sara-jevo s-a bucurat de succes inter-naţional şi a fost prezentat în pre-

mieră şi la Bucureşti în cadrul a două concerte în 2018, la SalaPalatului şi Arenele Romane.

www.infomusic.roFilmFilmThe Hustle, (Ticăloasele) comedie, regia:Chris Addison. Pre-

miera:10 mai 2019The Hustle le are în prim plan pe

Anne Hathway şi Rebel Wilson, douăartiste în escrocherii şi tot felul destratageme menite să îi lase cu buzeleumflate şi cu corturile goale pe băr-baţii care, într-un fel sau altul, le-augreşit sau nu, vreodată.În timp ce unae versată,stilată, sofisticată şiirezistibilă, cealaltă pare a fi mai dintopor, dar prin abilităţile cu care aînzestrat-o natura, printre care la locde cinste stă inteligenţa sclipitoare, ela fel de periculoasă şi eficientă ca prima.O comedie ce te va facesă râzi în hohote în timp ce îţi controlezi buzunarele ca să vezidacă n-ai rămas cumva fără portofel, aşa, prin simpatie.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALELec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Urcuşul duhovnicescUrcuşul duhovnicescTextul evanghelic din Duminica a 4-a a Postului Mare

(de la Marcu 9. 17-32) ne prezintă în cuvinte simple cumMântuitorul este întâmpinat de un om care avea un fiustăpânit în mod cumplit de un un om care avea un fiustăpânit în mod cumplit de un duh mut. Acest omdeznădăjduit îşi îndreaptă rugămintea către Mântuitorul,care îi dă o speranţă prin rostirea unor cuvinte pe care legăsim şi în alte cazuri similare: „Dacă poţi crede, toatesunt cu putinţă celui ce crede”. La răspunsul afirmativ altatălui: „Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!”, Mântu-itorul ceartă duhul necurat, care iese din copil, iar acestadin urmă se vindecă numaidecât.

În aceste condiţii suntem tentaţi să ne întrebăm pe cese bazează credinţa. Şi răspunsul îl aflăm imediat, tot dincuvintele Mântuitorului: „Acest neam de diavoli nu poateieşi decât numai cu rugăciune şi cu post”. Deci, postul şirugăciunea sunt cei doi stâlpi ai credinţei, sunt douăflăcări vii care îi ard pe diavoli. Ele sunt esenţiale pentruîmplinirea unei autentice vieţuiri creştineşti. Prin post,vasul sufletului şi al trupului se spală de conţinutul necu-rat al poftelor şi viciilor lumeşti, iar prin rugăciune harulDuhului Sfânt coboară în sufletul golit şi limpezit prinpost, ajungându-se astfel la plinătatea credinţei care nu-ialtceva decât sălăşluirea Duhului lui Dumnezeu în om.Rugăciunea unită cu postul îl întăresc pe om în urcuşulduhovnicesc şi îi conturează perspectiva apropierii deDumnezeu.

Rugăciunea este însăşi esenţa trăirii religioase, formaîn care exprimă orice legătură normală a credinciosului cuDumnezeu. Prin rugăciune ne deschidem sufletul către

Dumnezeu. Rugăciunea este manifestarea firească adependenţei noastre totale de Dumnezeu, care ne-a creatsă tindem mereu spre o comunicare din ce în ce maideplină cu El. Ea exprimă nostalgia fiinţei umane dupăCreatorul ei, aşa cum spunea Fericitul Augustin: „Ne-aifăcut, Doamne, să tindem spre Tine şi neliniştit este sufle-tul nostru până se vaodihni în Tine”.

Rugăciune este unrăspuns firesc derecunoştinţă, este dia-logul iubirii dintre noişi Dumnezeu, absenţaei însemnând absenţasau răcirea acesteiiubiri. Prin rugăciunene deschidem fiinţapentru a primi daruriledumnezeieşti, căci, aşadupă cum afirmă Sfân-tul Ioan Gură de Aur,„rugăciunea lucrează caapa asupra focului; eaeste ca o ancoră demântuire pentru sufletul în primejdie de înec”. Dar rugă-ciunea este necesară nu numai celor păcătoşi, ci şi celordrepţi, şi nu ar cam trebui să înceteze vreodată. ChiarMântuitorul ne îndeamnă să stăruim în rugăciune, cândspune: „Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită.Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”.

Postul, în sens restrâns, ca înfrânare de bunăvoie,totală sau parţial, de la unele alimente şi plăceri, pentru unanumit timp şi cu un scop religios-moral, ajută foarte multla sporirea vieţii creştineşti. Prin post : izbutim să potolimpoftele trupeşti; deprindem voinţa de înfrânare şi discipli-nare a instinctului legat de hrană; ne arătăm pocăinţa pen-tru păcate şi aducem o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu;gândim mai limpede, lucrăm mai liniştiţi şi cu spor,economisim bunuri cu care putem ajuta pe semenii noştriîn nevoie.

Postul însă nu este desăvârşirea însăşi, ci doar unmijloc de a ajunge la ea. Sfântul Ioan Gură de aur neînvaţă să dovedim că postim ajutând pe săraci, împăcân-du-ne cu duşmanii noştri şi fugind de ispite. Postul, ca şicelelalte nevoinţe, devine zadarnic, aşa cum afirmă Sfân-tul Simeon Noul Teolog, „dacă nu luptăm să ne facem oinimă fără răutate, simplă, dreaptă, smerită, blândă”, dacănu dobândim dragostea de Dumnezeu şi aproapele.

Din pericopa evanghelică din această duminică, amreţinut cuvintele Mântuitorului că demonul care îl chinuiape copilul bolnav nu putea fi scos decât prin rugăciune şiprin post. În condiţiile contemporane, demonulneînţelegerii, care încearcă să ne tulbure uneori liniştea şipacea noastră lăuntrică ori a familiilor noastre, nu poate fiînlăturat decât prin aceeaşi metodă duhovnicească: rugă-ciunea şi postul. Şi vremea cea mai potrivită nu este altadecât cea de acum, a postului premergător Pătimirilor şiÎnvierii Domnului.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (491) din 29 martie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

URSUZI

REZONANÞÃ

FIRESC

SUFOCANT

CÃZUT

NEÎNGRIJIÞI

PACT MILITAR

DICHISIT

REVIZUIRE

MOLEªITOR

HOINAR

CAREMODULEAZÃ

SPÃLAÞI

A VORBIPELTIC

INTRARE ÎNOFSAID!

ÎN FAÞÃ!

A FURA

ÎN OMÃT

FLUVIUAFRICAN

MEMBRU DINPOTERÃ

FABULOS

AFRICACENTRALÃ

POSTFAÞÃ!

LIMBAJ DECURTE

UNIÞI PRINCÃSÃTORIE

NATURÃ

POSTURÃ

PRENUMEMASCULIN

RUSESC

Cine ne determină alegerile ?Un nou studiu arată că avem mai puţin control

asupra alegerilor personale decât se credea anterior, iaractivitatea inconştientă a creierului determină alegerilenoastre înainte să fim conştienţi de ele. Publicat în Sci-entific Reports, noul experiment a fost realizat în lab-oratorul Future Minds de la UNSW School of Psychol-ogy şi a arătat că alegerile pot fi prezise prin inter-mediul tiparelor activităţii cerebrale cu 11 secunde

înainte ca oamenii să ia o decizie conştientă, scrieMedical Xpress. Experimentul a avut în vederealegerea de către participanţi a două tipare vizuale dedungi roşii şi verzi, una orizontală, iar cealaltă verti-cală, înainte de a le vizualiza. În acest timp, subiecţiiau fost analizaţi cu RMN. Cercetătorii nu doar auprezis ce tipar vor alege, ci şi cât de puternic partici-panţii au putut să-şi imagineze. Cu ajutorul tehnologieide machine learning, cercetătorii au ajuns la concluziacă predicţiile alegerilor paricipanţilor au avut loc cu 11secunde înainte de decizia conştientă. Regiunilecreierului care au scos la iveală informaţii despreviitoarele alegeri au fost localizate în zonele executive– unde se iau deciziile conştiente – dar şi în structurilevizuale şi subcorticale, ceea ce sugerează existenţaunei reţele ample responsabile pentru naşterea gân-durilor. Directorul laboratorului, profesorul Joel Peaar-son, crede că unele gânduri se pot afla în „aşteptare”,care apoi influenţează decizia finală fără să fim conş-tienţi. Aceste rezultate ridică o problemă cu privire lasimţul nostru al voinţei pentru imaginile vizuale per-sonale. Acest studiu este primul care arată originile şiconţinutul gândurilor vizuale involuntare şi modul încare acestea pot afecta imaginile voluntare ulterioare.

Descoperirea care revoluţionează ştiinţa materialelor

Fizicienii de la University of Sheffield au descoper-it că atunci când materialele anatomice subţiri suntpuse unul peste celălalt, caracteristicile lor se schimbă,apărând un material cu proprietăţi noi. Descoperireadeschide calea pentru realizarea unor noi materiale şinanodispozitive. Acest lucru se întâmplă fără să seamestece fizic cele două straturi atomice şi fără săexiste o reacţie chimică între ele, dar prin ataşarea stra-turilor prin intermediul interacţiunii van der Waals,scrie Phys.

În studiul publicat recent în Nature, savanţii au maigăsit că proprietăţile materialului hibrid pot fi contro-late în mod precis prin răsucirea celor două straturiatomice. Astfel, structura şi funcţia materialelor pot ficontrolate la scară nanometrică, ceea ce se traduce

printr-o nouă abordare în tehnologiile de viitor. Deşirealizarea este nouă, ideea de la baza ei este veche, maiexact din anii 60. Conceptul de heterostructuri a fostaplicat arsenidului de galiu, semiconductor utilizatpentru a crea lasere în miniatură, care acum suntfolosite la scară largă. Mai recent, în era cristalelorsubţiri 2D, precum grafenul, au apărut noi tipuri deheterostructuri, unde straturile atomice sunt ţinute deforţele van der Waals. „Materialele se influenţeazăreciproc şi îşi schimbă proprietăţile, astfel că trebuieluate în considerare ca noi metamateriale cu proprietăţiunice – deci 1+1 nu este egal cu 2”, a precizat Alexan-der Tartakovski, autorul principal al studiului. „Deasemenea, am găsit că gradul de hibridizare estedependent de răsucirea dintre straturile atomice indi-viduale ale fiecărui strat. Am văzut că prin răsucireastraturilor, apare o nouă periodicitate supra-atomică înheterostructură”, a adăugat acesta.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Nevastă, pre gă teş -te-mi costumul cel ne -gru, că mi-a murit unco leg şi mă duc la în -mor mântare, zice Bulă.

La întoarcere îi spune soţiei:- Vai, dragă, ce lume prost crescută

a luat parte la înmormântare. Să vezi,când a început să cânte fanfara, eu amfost singurul care m-am dus s-o invitpe văduvă la dans.

J

Ion şi Gheorghe:- Mă Gheo, m-am hotărât să mă fac

ve getarian!- Nu te mai chinui Ioane, că tu şi

înainte erai bou!J

- Ca să-i fac soţiei o surpriză, i-am dat cardul să-şi cumpere ce vrea.

- Păi şi care mai e surpriza ?- I-am dat un card gol…

J

- Fată, am auzit că te-ai împăcat cusoţul.

- Da, fată, nu mai suportam să-l

văd fericit.J

Un cavaler urma să plece în cru -cia dă. Îşi făcu bagajele, puse centurade castitate la nevastă şi dădu cheiacen turii celui mai bun prieten:

- Dacă nu mă întorc în 3 ani, o poţiavea pe nevasta mea.

Şi îşi văzu de drum. După o oră demers, prietenul îl ajunse din urmă:

- Mi-ai dat altă cheie !!J

Soţul:- Am fost un prost când te-am luat!Soţia:- Iar eu, fiind foarte îndrăgostită,

nu am observat asta!J

- Care este avantajul unei relaţ dis-tanţă ?

- Toţi patru sunt fericiţi !J

- Ioane, vaca ta fumează?- No, da’ cum să fumeze vaca ?- Atunci, mă, ţi-o luat foc grajdu’!

J

- Gicu zice:- Mă simt cam prost!Ion:-Eu îs prost, dar nu mă simt!

J

Soţia îşi întreabă soţul:- Cu câte femei te-ai culcat?Soţul răspunde:- Numai cu tine, draga mea. Cu ce -

le lalte am stat treaz…J

Doi oameni se rugau în biserică.Primul:

- Dă-mi, Doamne, 1 milion de eurosă-mi dezvolt afacerea şi să-mi mul ţu -mesc familia.

Al doilea:- Dă-mi Doamne, 100 lei să-mi

hră nesc familia. După un timp, primulîi spune celui de-al doilea:

- Auzi, ia de aici 100 de euro şi du-te şi lasă-l pe Dumnezeu să se concen-treze.

J

- Ea: Cum trăieşti fără mine?- El: Mai ieftin!

www.bancuri.ro

Primul telefon cu senzorde amprentă sub ecran

Potrivit descoperirilor făcute demembri ai forumului XDA-Devel-opers, căutând în măruntaiele versi-unii de Android livrată pe tele-foanele Xiaomi, compania va lansacel puţin trei modele smartphoneechipate cu tehnologia FOD (finger-print-on-display). Dispozitiveleexistente deja la stadiul de prototipar urma să fie din seria Android One,beneficiind de versiuni „curate” deAndroid. Principalii candidaţi suntmodelele Xiaomi Mi A3 şi XiaomiMi A3 Lite, la care s-ar adăuga şi oversiune destinată exclusiv pieţelordin China. Cele trei telefoane poartănumele de cod pyxis,bamboo_sprout şi cosmos_sprout,]ns[ detaliile concrete despre acesteasunt puţine. În afară de includerea înprogramul Android One, ştim cădoar unul dintre dispozitive ar putea

fi succesor pentru Xiaomi Mi 6x sauXiaomi Mi 7x. Cert este că lansareade produse smartphone echipate cusenzor de amprentă sub pe ecran numai este atât de scumpă, fiind de

aşteptat ca şi alţi producători să preiaaceastă dotare pentru modelele dingama low cost. Deja, Samsung şiOppo au inclus senzor de amprentăcu scanare optică pentru ultimelemodele smartphone din gama midrange.

Sticlă flexibilă pentru telefoane pliabile

Primele telefoane pliabile au fostprezentate în mod oficial, însă odatăcu acestea au apărut şi primelemotive de îngrijorare referitoare laaceastă tehnologie: acestea folosescecrane acoperite cu plastic, carepoate fi uşor zgâriat şi care poatedezvolta urme în zona punctului deinflexiune. Conform Wired, compa-nia Corning, responsabilă pentrumajoritatea panourilor din sticlăfolosite în dezvoltarea de smart-phone-uri din prezent, lucrează dejala sticlă „flexibilă”.

Corning nu este singura com-panie care lucrează la o soluţie deprotecţie din sticlă pentru ecranelesmartphone-urilor flexibile. Anultrecut o companie japoneză numităAGC (Asahi Glass Company) aanunţat că are deja o soluţie foartesubţire şi foarte durabilă, care poatepermite îndoirea în jurul unei raze de2,5mm. Acela era doar un prototip.Astfel, toate privirile sunt acumîndreptate spre Corning, care ar fiaproape de a finaliza un prototip alsticlei flexibile Gorilla. ModelulCorning ar putea avea o grosime denumai 0,1 mm şi o curbură cu razăde 5mm, care ar fi rezistentă lazgârieturi şi la şocuri, într-o manieră

similară cu sticla Gorilla de pe tele-foanele obişnuite. Evident, acestlucru înseamnă că ecranele ar puteafi cu uşurinţă sparte în cazul unuiimpact mai dur, însă ar putea rezistala mici şocuri.

Desigur, aici intră în discuţie lim-itările fizicii. Pentru o curbură câtmai mică, care să nu lase un spaţiufoarte pronunţat la punctul de inflex-iune, materialul ar trebui să fie câtmai subţire. Însă cu cât acesta estemai subţire, cu atât este mai puţinrezistent. John Bayne, reprezentantal companiei Corning, spune că pri-oritatea pentru producătorul de sticlăeste acum să realizeze sticlă carepoate fi îndoită la o curbură cu razăîntre 3 şi 5 mm, care să fie şi rezis-tentă în timp şi în utilizare. Momen-tan, mostrele trimise către parteneriîmplinesc doar unul dintre cele douăcriterii: fie se îndoaie la o razăacceptabilă, însă nu sunt rezistentela jocuri, fie sunt rezistente, însă cur-bura este prea mare.

Corning se aşteaptă ca sticla saflexibilă să fie gata în următorii doiani, când telefoanele flexibile vor fimai populare.

www.go4it

Niciodată să nu regreţi ceea ce ai făcut.Dacă în acel moment ai fost fericit.

Sufletul este unicul care posedă abilitatea dea iubi, corpul nu caută iubire.

Cea mai mare confuzie este să credem căîncă avem mult timp la dispoziţie.

Fericirea este atunci când părinţii îţi suntsănătoşi.

Un lucru inexplicabil este sufletul. Nimeninu ştie unde se află, însă toţi ştiu când te doare.

Cel mai bun medicament pentru om esteiubirea şi grija. Dacă nu ajută, măreşte doza.

Liniştea este mai puternică decât emoţiile.Tăcerea este mai puternică decât strigătul.Indiferenţa este mai groaznică decât războiul.

Nu m-am îndrăgostit de tine pentru fru-museţe. Şi nu voi înceta să te iubesc din cauzabătrâneţii.

Învaţă să te eliberezi. Fericirea întotdeaunagăseşte drumul înapoi.

Col.(rtr) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 6 (491) din 29 martie 2019Pagina 8

Denumit de-a lungul timpului „Iaşii” sau „Târgul Ie şi -lor”, Iaşiul, sau „Iaşul”, după alte păreri, este municipiulde reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, situat în re gi u -nea istorică Moldova. Iaşiul a fost menţionat pentru primaoa ră într-un document scris în 1408 şi a fost capitala Mol -do vei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capita -le ale Principatelor Unite între 1859-1862 şi capitala Re -ga tului României între 1916 şi 1918, când Bucureştiul s-aaflat sub ocupaţie germană.

Cu o populaţie de aproximativ 350.000 de lo cu i tori,municipiul Iaşi se situează pe locul doi ca număr de per -soane, după capitala ţării.

Iaşiul este localizat în partea de Est a Mol -do vei, în Câmpia Moldovei, iar, prin extinderealui, este o „urbe a celor şapte coline”, la fel caşi Roma, Colinele sunt Cetăţuia, Galata, Bu -cium-Păun, Şorogari, Copou, Breazu şi Re pe -dea, acestea fiind situate la altitudini cuprinseîntre 50 şi 400 de metri. Vara este predominantse cetoasă, călduroasă, iar iarna, viscolele îşispun deseori cuvântul.

Oraş universitar, cosmopolit, oraş al poe ţi -lor şi prozatorilor, al dramaturgilor, oraşul „Ju -ni mii”, Iaşiul este un oraş în care viaţa este pli -nă de frumos, un oraş care respiră şi expiră cul-tură, simţ, trăire, pe lângă locurile liniştite şipar curile în care bunicii îşi plimbă nepoţii, au -zin du-se râsetele vesele ale studenţilor ce ies dela cur suri, la plimbare sau la o cafea băută înaer li ber, la terasele ce împânzesc frumosulcen tru al oraşului, dar şi drumul dinspre Uni-

versitate către Parcul Copou.Pe dealul Copoului se află Universitatea „Alexandru

Ioan Cuza”, cea mai veche din România, întemeiată înanul 1860 de către domnitorul antemenţionat. Universita -tea are 15 facultăţi, unde se pregătesc mai mult de 40.000de studenţi.

Cea mai veche biserică din oraş, „Sfântul NicolaeDom nesc”, este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, aceastafiind restaurată la sfârşitul secolului XIX. Tot aici putemvi zita şi Biserica „Trei Ierarhi”, Catedrala Mitropolitană,Mă năstirea Golia, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, pe care

îl puteţi admira în poza ataşată, Mănăstirea Galata, Bise -ri ca Sfântul Sava, precum şi Mănăstirile Cetăţuia sau Fru-moasa.

Amatorii de plimbare pot petrece clipe minunate subteii Parcului Copou, unde se află şi celebrul tei al lui Emi-nescu, împovărat de ani, dar plin de atâtea amintiri, noro-coşii având ocazia de a surprinde, fie şi pentru o clipă, cucoa da ochiului, printre flori, o Coana Chiriţa imaginară,ve nită în târg, cu treburi, iar iubitorii de cultură pot vizitaCa sele memoriale „George Topârceanu”, „Otilia Ca zi -mir”, „Mihail Sadoveanu” şi Biblioteca Universitară

„Mihai Eminescu”.Conform Wikipedia, bojdeuca lui Creangă

este o casă din cartierul Ţicău, în care a locuitma rele scriitor între anii1872 şi 1889, când a în -ce tat din viaţă. Căsuţa, care dispune de două ca -me re şi un antreu a devenit muzeu memorial înanul 1918, fiind restaurată de două ori pânăacum, putând fi vizitată tot timpul anului.Aceas ta este prima casă memorială din Româ-nia.

Tot în Iaşi, găsim şi celebrul restaurant „Bol -ta Rece”, vegheat de bustul lui Păstorel Teo do -rea nu, locul unde cei doi corifei ai li te re lor ro -mâ neşti, Ion Creangă şi Mihai Eminescu au pe -tre cut clipe minunate şi prolifice în jurul ca ra fe -lor cu vin roş.

Concedii plăcute şi amintiri de neuitat vă do -resc!

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANA

Ide i de vacanţăIdei de vacanţăIs tor ie ş i prezent în armonieIs tor ie ş i prezent în armonie

Pe data de 25 martie, deBuna Vestire, în capela militarădin Baza Militară Kandahar,după slujba Sfintei Liturghii,pre otul militar Paul Zaharia aofi ciat o slujbă de pomenire înme moria generalului de brigadă

Adrian Soci, fostul comandant alBa talionului 300 Infanterie Me -ca nizată „Sfântul Andrei”. In -fan teriştii gălăţeni, aflaţi la dato-rie în Afganistan, îşi exprimăpro fundul regret pentru trecereaneaş teptată în lumea veşnică aco mandantului şi camaraduluilor.

Generalul de brigadă dr.Adri an Soci s-a născut la data de25 martie 1965, în localitateaSă boani, judeţul Neamţ, dintr-ofa milie de oameni simpli, cu cre-dinţă în Dumnezeu. La 14 ani, a

pă răsit oraşul natal, alegând să iadru mul carierei militare. A înce-put cu Liceul Militar „Ştefan celMa re” din Câmpulung Moldo-venesc, mai târziu a absolvitŞcoa la Militară de Ofiţeri Activi„Ni colae Bălcescu” din Sibiu,

Uni versitatea Naţio-nală de Apărare dinBu cureşti, Colegiulde Apărare NATOdin Italia şi multe altecur suri la care s-a re -mar cat prin rezultateşi perseverenţă. Din2010, generalul eradoc tor în ştiinţe mili-tare.

Nu întâmplătoravea să devină un ofiţer de elităal Armatei României, un adevă-rat lider, care a strălucit prin re -zul tate şi performanţe de-a lun-gul întregii sale cariere, fiind de -co rat cu numeroase distincţii,amin tind aici: Medalia de bronza Statelor Unite ale Americii,Me dalia NATO-Non Article Fi -ve, Virtutea militară în grad deca valer, Emblema de Onoare aSta tului Major General, Emble-ma de Onoare a Forţelor Teres -tre, Credinţa andreiană-Episco-pia „Dunării de Jos”.

Generalul de brigadă dr.Adri an Soci a îndeplinit nume-roase funcţii în mai multe garni-zoane din ţară, cât şi peste hota-re, în misiuni în teatrul de opera -ţii din Afganistan, unde a servitsub drapelul tricolor, păstrândvie tradiţia militară, devotat uni -for mei militare şi având un res -pect total pentru credinţa şi valo-rile neamului românesc.

Generalul de brigadă s-a

stins din viaţă acum doi ani, înnoap tea de Înviere.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-major

Dan VEREŞ

Echipa de robotică, #DIMCANRO, a Colegiului Naţional Militar„Di mitrie Cantemir”, a dovedit importanţa muncii în echipă şi a inova -ţi ei, într-un mediu competitiv, în cadrul competiţiei „First Tech Chal-lenge”, unde au luat startul peste 2.000 de elevi din 132 de licee.Li ceenii militari au îmbinat abilităţile tehnice şi inginereşti, creativita-tea, priceperea şi perspicacitatea, pasiunea lor pentru robotică, reuşindsă acţioneze ca un întreg şi să parcurgă toate etapele până în finală,acolo unde ajung cei mai buni. După şase meciuri de calificare au ajunsîn semifinala diviziei. După alte trei meciuri grele au acces în finală,reu şind un rezultat notabil: FINALIŞTI DE DIVIZIE.

„Finala a fost grea. Toate echipele au fost bune, dar alianţa DIM-CANRO & Autovortex a reuşit cel mai bun scor naţional. Vrem să vămul ţumim tuturor echipelor pentru atmosfera uimitoare, care ne-a datener gia de a concura şi de a atinge finala”, a spus elev caporal JustinaTan cău, singura fată din echipă.

Experienţa a fost una deosebită pentru talentaţii cantemirişti care auavut numai de învăţat. De la importanţa comunicării şi a cooperăriiîntre echipe, abilităţile dobândite le vor fi folositoare şi pe viitor, ei do -rind să devină ofiţeri ingineri. „Suntem mândri că munca noastră s-ado vedit a fi eficientă, că am arătat, din nou, că lucrul în echipă împli-neşte vise, că „familie” este cuvântul care descrie perfect conexiuneadintre noi”, a completat Justina. Din echipă au făcut parte elevii: ser-gent-major Marius Radu, sergent-major Andrei Grigore, sergent-majorAn drei Novac, sergent-major Dulce Mario, caporal Justina Tancău, ca -po ral Andrei Mihai, caporal Andrei Rotaru, fruntaş Andrei Dodoţ.

Îndrumarea liceenilor a fost asigurată de profesorul de informaticăSo rin Mischie.

În acest an, participanţii au avut misiunea de a crea roboţi pentruex plorarea altor planete, pentru a respecta tema competiţiei internaţio-nale care a fost FTC ROVER RUCKUS.

Felicitări şi mult succes în activităţile viitoare!Graţiela MIHĂESCU

Rezultat notabil Rezultat notabil

pentru echipa de robotică pentru echipa de robotică Leader Professional DevelopmentLeader Professional Development

În Baza militară Kandahar, militarii româniapar ţinând Batalionului 300 Protecţia Forţei„Sfân tul Andrei” au organizat şi găzduit, cu spriji-nul Elementului Naţional de Sprijin, a doua întâl-nire interactivă despre leadership, activitate la careau participat lideri români, americani şi bulgari dela nivelul subunităţilor. „Scopul acestor întâlniridin cadrul Programului de dezvoltare a lideriloreste de a oferi ocazia liderilor români, americani şibul gari să se cunoască mai bine unii pe alţii, să sefa miliarizeze cu valorile fiecărei armate în spiritulcon solidării unei relaţii puternice în cadrul CTFDra gon Saints (Combined Task Force Dragon

Saints)” ne-a relatatm m . p r .C r i s t e aE d u a r d ,m a i s t r u lmi litar dec o m a n d ădin Batalio-nul 300P r o t e c ţ i aF o r ţ e i„ S f â n t u lAn drei”. Înar gu men ta -rea sa, CSMJuan Pena ade monstratcă „valorile semnificativ similare ale armatelor dincare facem parte stau nemijlocit la baza partene-riatului şi a încrederii reciproce, pentru obţinereasuc cesului misiunii comune”. Activitatea s-a în -che iat într-o atmosferă destinsă, militarii profitândde cina în aer liber pentru a socializa.

Locotenent Mirela CĂPÎLNEANFoto: Plutonier-major Dan VEREŞ

Slujbă de comemorareSlujbă de comemorarea generalului de brigadă Adrian Socia generalului de brigadă Adrian Soci