Cu ocazia Zilei Forţelor Terestre din data de 23 apri-lie, în toa te garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţiidin Af ganistan au avut loc manifestări, ce au cuprins ex -po ziţii, simpozioane, prezentări de tehnică, armament şiechi pamente militare, exerciţii de mânuire a armamen-tului, ceremonii mi -li tare de depuneri deco roane şi jerbe deflori la monumenteleeroi lor, concerte alemu zicilor militare şispec tacole artisticesus ţinute de cătrefor maţiile cercurilormi litare.

Ziua Veteranilor de Război

Dacă pe direcţiile de la nord trupele noastre nu au în - tâm pinat rezistenţe, pentru ocuparea oraşului Bender s-audus lupte grele generate,atât de posibilităţile deapro vizionare a trupelorru se de peste Nistru, câtşi de une le erori de apre -ci e re a situaţiei din par -tea unor co man danţi ro -mâ ni. În sudul Basarabi -ei, Divizia 13 Infan te riea acţionat ...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 8 (470) l 30 apri l ie 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

REPERE ÎN COTIDIAN

23 aprilie-Sfântul Gheorghe23 aprilie-Sfântul GheorgheZ i u a F o r ţ e l o r T e r e s t r eZ i u a F o r ţ e l o r T e r e s t r e

Pe 29 aprilie, se sărbătoreşte, în fiecare an, „Ziua Ve -te ranilor de Război”, instituită prin Hotărârea de Guvernnr. 1222/2007. În toate garnizoanele din ţară au loc cere-monii militare şi religioase de depuneri de coroane şijer be de flori lamo numentele de -di cate eroilor dincel de-Al DoileaRă z boi Mondial,adu nări solemneale asociaţiilor deve terani de răz-boi ...

Armata în Apărarea Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România Unirii Basarabiei cu România

KAKI 100%

Joi, 12 aprilie, la sediul Colegiului Naţional Militar„Di mitrie Cantemir” a avut loc ceremonia militară prile-juită de predarea-primirea comenzii şi Drapelului deLup tă al unităţii, un eveniment de o încărcătură emo ţi o -

na lă aparte. C o l o n e l

dr. ing. Aurel-C o n s t a n t i nNea gu, absol-vent cante mi -rist, promoţia1986, a prelu-at co mandain stituţiei ...

Ceremonia militară de predare-primire a comenzii

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

A fost testat dispozitivul ce produce apă din aer

C M Y K

Cercetătorii din cadrul Universităţii RMIT au dez-voltat un tip de enzime artificiale care utilizează luminapentru a distruge bacteriile. Aceste enzime artificia le arputea într-o zi să fie folosite împotriva infecţiilor, dar şipentru eliminarea bacteriilor din spaţiile publice mari,precum spitalele.

Enzimele arti-ficiale sunt rea li -za te din nanorozice sunt de 1.000de ori mai micide cât grosimea fi -ru lui de păr. Physno tează că „Na -noZimele” ...

M i l i t a r i iDe ta şa men tu -lui de ApărareA n t i a e r i a n ă,,Blue Scorpi-ons”, din Polo-nia, au partici-pat la o activi-tate de împă-durire, în datade 16 aprilie

2018, alături de parteneri americani,cro aţi şi polonezi. Plantarea a vut locîn localitatea Bemowo Piskie.

Militarii romni participă în cadrulGru pului de Luptă din Polonia pentruasi gurarea prezenţei înaintate consoli-date în flancul nord-estic al Alianţeială turi de partenerii americani, brita -nici, polonezi şi croaţi.

Locotenent Petruţ CAZACU

Pe 29 aprilie, se sărbătoreşte, în fiecare an,„Zi ua Veteranilor de Război”, instituită prin Ho -tă rârea de Guvern nr. 1222/2007. În toate garni-zoanele din ţară au loc ceremonii militare şi re -li gioase de depuneri de coroane şi jerbe de florila mo numentele dedicate eroilor din cel de-AlDoi lea Război Mondial, adunări solemne aleaso cia ţii lor de veterani de război, spectacole şiex pozi ţii cu tematică adecvată, activităţi de în -gri jire a mo numentelor şi cimitirelor eroilor.

În urma celui de-Al Doilea Război Mondial,Ro mânia a înregistrat peste 900.000 de morţi,ră niţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi(circa 92.000 de militari decedaţi). În prezent,mai sunt în viaţă aproximativ 8.300 de veteranide război, circa 250 de văduve de război şi în jurde 63.000 de văduve de veterani de război.

Ministerul Apărării Naţionale a organizat înaceste zile, în toate marile garnizoane din ţară, oserie de ma nifestări dedicate Zilei Veteranilor deRăzboi.

În Bucureşti, activităţile au avut loc după următorulpro gram: joi, 26 aprilie, de la ora 10:00, Adunare Solemnăa veteranilor de război la Palatul Cercului Militar Naţional;de la ora 14:00, spectacolul intitulat „Istoria ca un specta-col”, în Aula Ministerului Apărării Naţionale. Acesta estepri mul dintr-o trilogie realizată de Asociaţia Culturală „Lu -pii Albi”, care va fi lansată în perioada aprilie - decembrie2018, aducând în prim-plan personalităţi marcante din isto-ria naţională: Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Regina Maria.Pro iecţia, în premieră, a filmului „Dracula - Coroana”, cure evo carea mai multor momente din viaţa voievoduluiVlad Ţepeş, a reprezentat primul eveniment din serie. Dindis tribuţie au făcut parte: Maia Morgenstern, Ion Dichisea-nu, Carmen Tănase, Constantin Cotimanis, Elvira Deatcu,Vlad Miriţă şi Bogdan Jianu, care a semnat scenariul şi re -

gia; vineri, 27 aprilie, de la ora 9:00, ceremonie de depu-neri de coroane şi jerbe de flori, la Monumentul Eroilor Pa -tri ei (din faţa Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”.

Activităţi similare au avut loc şi la monumentele şi ope-rele comemorative din Republica Cehă, Republica Moldo-va, Federaţia Rusă, Slovacia şi Ungaria dedicate memorieimi litarilor români căzuţi în cel de-Al Doilea Război Mon-dial.

Tot cu prilejul Zilei Veteranilor de Război va avea locdu minică, 6 mai, începând cu ora 10:00, în Capitală, Cro-sul dedicat veteranilor de război „VeteRUN” - CENTE-NAR, pe traseul Piaţa Presei Libere, Şoseaua Kiseleff, Ar -cul de Triumf, Piaţa Victoriei, cu întoarcere prin Bulevar-dul Aviatorilor, Piaţa Charles de Gaulle, Bulevardul Ma re -şal Constantin Prezan, Arcul de Triumf, Şoseaua Kiseleff,Pia ţa Presei Libere. n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (470) din 30 aprilie 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 140/ 2018

lMOSCOVA - Exerciţii militare masive în vestul Rusiei, pefon dul tensiunilor cu NATO. Peste 1.000 de militari şi 100 deae ro nave participă la manevrele masive organizate în ves tulRusiei, în contextul în care în Marea Britanie au loc exerci ţiinavale şi aeriene organizate de state membre NATO. „Echipajetactice şi de transport ale districtului militar vestic vor efectuapeste 50 de misiuni, inclusiv simularea respingerii unui atac ae ri -an inamic, operaţiuni de luptă şi recunoaştere, bombardamenteae riene masive şi transportare de echipamente”, se arată într-unco municat al Comandamentului districtului militar vestic din Ru -sia citat de site-ul agenţiei Tass. La exerciţii participă şi 100 deae ronave, inclusiv avioane de vânătoare Suhoi Su-27, Su-30SM,Su-35 şi Su-34, precum şi elicoptere de atac Mi-24, Mi-28N, Mi-35 şi Kamov Ka-52. lMOSCOVA - Rusia susţine că a intratîn posesia unei rachete de croazieră Tomahawk neexplodată.Ru sia a intrat în posesia unei rachete de croazieră Tomahawkapar ţinând forţelor militare ale Statelor Unite şi o va studia pen-tru a-şi îmbunătăţi propriile sisteme de apărare, a declarat gene -ra lul Serghei Rudskoi, şeful Direcţiei principale de operaţiuni aSta tului Major al armatei ruse, relatează agenţia de presă Tass ci -tată de postul american de televiziune CNBC. DepartamentulApă rării din SUA a declarat pentru CNBC că afirmaţiile Mosco -vei sunt „absurde”. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Eric Pa -hon, a insistat, la CNBC, că declaraţiile Rusiei sunt minciunisfrun tate şi că Moscova încearcă să distragă atenţia de la alianţaei cu preşedintele sirian, Bashar al-Assad. Fragmente de rachetecu numere de serie, descoperite de forţele siriene, după atacul ae -ri an al SUA şi aliaţilor lor, Franţa şi Marea Britanie, vor permitesta bilirea cărei ţări aparţin acestea. Generalul Rudskoi a mai spuscă experţii ruşi care au efectuat cercetări pe teren au găsit urmede lovire a ţintei doar în cazul a 22 de rachete, din cele 105 cât ara portat coaliţia occidentală. La instalaţiile vizate de atacul aerianal SUA şi al aliaţilor lor nu existau arme chimice, susţine gene ra -lul rus, adăugând că testele efectuate acolo confirmă acest lucru.În acelaşi timp, generalul Rudskoi s-a arătat surprins în legăturăcu alegerea ţintelor, subliniind că, dacă la aceste facilităţi ar fiexis tat substanţe otrăvitoare ar fi murit zeci de mii de oameni, po -tri vit Tass. În cursul raidului aerian au fost vizate centrul de cer -ce tare Barze, la nord de Damasc, precum şi două depozite subte -ra ne din provincia Homs. Anterior, armata rusă raportase că unto tal de 103 rachete de croazieră au fost lansate de SUA, Franţaşi Marea Britanie, iar 71 au fost interceptate de apărarea antiaeri-ană siriană, echipată cu sisteme de concepţie sovietică. La polulopus, generalul american Kenneth F. McKenzie a declarat că„toa te armele şi-au atins ţintele (...) în Siria”, conform presei in -ter na ţionale. lTOKYO - Un avion de luptă american F-35 aefec tuat o aterizare de urgenţă în Japonia. Un avion de luptăin vizibil american F-35 a efectuat o aterizare de urgenţă în Ja po -ni a, la o bază a Forţelor aeriene de autoapărare (ASDF) din pre-fectura Fukuoka, sud-vestul arhipelagului, relatează agenţia depre să Xinhua. Surse de la baza ASDF Tsuiki au precizat că avi o -nul a efectuat o aterizare de urgenţă la ora locală 11:00. Perso na -lul de la baza ASDF a indicat că nimeni nu a fost rănit ca urmarea aterizării de urgenţă, fără a preciza dacă aparatul de zbor a avutde suferit în urma acestei manevre. La începutul acestui an, Ja po -nia anunţase că intenţionează să cumpere cel puţin 20 de avioanede luptă F-35A - capabile să evite radarele - în următorii şase ani,aceas tă achiziţie urmând să se adauge unei comenzi anterioare depeste 40 de avioane de luptă de acelaşi tip, conform media locale.lTEL AVIV - Israelul va distruge orice sistem antiaerian ru -sesc, desfăşurat în Siria, dacă acesta va fi folosit împotriva sa.Mi nistrul israelian al Apărării, Avigdor Lieberman, citat de Ynet,un portal local de ştiri, a atenţionat că ţara sa va distruge orice sis-tem antirachetă performant rusesc desfăşurat pe teritoriul Sirieidacă acesta va fi folosit împotriva avioanelor israeliene, dar a ţi -nut să sublinieze că Israelul nu este interesat de o escaladare aten siunilor cu Moscova, informează dpa şi EFE. „Există sistemeru seşti în Siria şi ele nu sunt folosite împotriva noastră. Avem oli nie de comunicare deschisă, un dialog real, uneori nu atât desim plu, dar un dialog sincer şi deschis cu ruşii”, a declarat totoda -tă Lieberman, adăugând că acest lucru a prevenit confruntările cuMos cova. Potrivit ministrului israelian, Israelul nu se amestecă înpro blemele interne ale Siriei, însă nu va permite ca Iranul - unsus ţinător important al preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, ală-turi de Rusia - să-şi consolideze poziţiile în ţara vecină. Acestede claraţii au fost făcute pe fondul informaţiilor conform căroraRu sia ia în considerare posibilitatea de a livra Siriei sisteme deapă rare antirachetă S-300. Rusia a desfăşurat deja sisteme maiper formante ale sale S-400 la bazele militare pe care le deţine înaceas tă ţară, însă acestea nu au fost activate în timpul recentelorrai duri conduse de SUA. Israelul este una dintre ţările care între-prind lovituri aeriene în Siria, alături de Rusia, SUA, Turcia şialte câteva. Sistemele de apărare antiaeriene siriene au doborâtanul acesta un aparat israelian, în timp ce acesta efectua un raid.Isra elul a ripostat lovind în sisteme de apărare antiaeriană siriene.Mi nistrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că ata -cu rile militare occidentale asupra Siriei din această lună au eli mi -nat orice obligaţie morală a Rusiei de a stopa sau amâna fur ni za -rea sistemelor de rachete S-300 preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Potrivit ziarului rus Kommersant, care cita surse militareano nime, Rusia ar putea începe să-i furnizeze Siriei sisteme de ra -che te antiaeriene în viitorul apropiat, însă Kremlinul a refuzat săco menteze cu privire la acest subiect.

aCtualitatea

Pe SCuRt

Ziua Veteranilor de Război

PoloniaPolonia

Artileriştii antiaerieni participanţi la împădurire Artileriştii antiaerieni participanţi la împădurire

Batalionul 21 Vânători de Munte ,,General LeonardMo ciulschi” a fost vizitat în cadrul programului ,,ŞcoalaAlt fel”, de elevii din clasa a-VI-a A, de la Şcoala Gimna -zi ală ,,B.P. Hasdeu” din Câmpina şi de copiii de la Grădi -ni ţa din Predeal.

În cadrul vizitei, li s-a prezentat istoricul batalionului,sa la tradiţiilor şi monumentele comemorative din incintauni tăţii. Ulterior, au aflat de la vânătorii de munte detaliidespre tehnica şi armamentul din dotare.

Silvia VOINESCUFoto:Claudiu Dogaru

Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi”

„Şcoala Altfel"„Şcoala Altfel"

În cadrul acestui proiect, Primăria Târgovişte va pune ladis poziţie aşezământul, urmând ca Asociaţia MilitarilorVe terani şi Veteranilor cu Dizabilităţi „Sfântul Mare Muce-nic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” să asigure finanţarea con -s tru irii noului centru, investiţie care va genera, la momen-tul finalizării, aproximativ 1.000 de locuri de muncă. Nu secu noaşte, deocamdată, valoarea investiţiei.

Centrul de Recuperare, Refacere şi Reabili-tare al Veteranilor şi Veteranilor cu Dizabilităţidin Teatrele de Operaţii (CRRR- AMVVD)prinde viaţă cu ajutorul militarilor şi al volun-tarilor. Militarii au făcut apel către toţi cei caredo resc să dea o mână de ajutor pentru repara-rea gardului, toaletarea arborilor, plantareagar dului viu, curăţenie exterioară etc. Acţiunea

a avut loc la Târgovişte, sâmbătă şi duminică (21-22 apri-lie) şi la ea au luat parte peste 120 de oameni. Între partici-panţi s-au aflat şi militari veterani ai Teatrelor de Operaţii.

Centrul de recuperare a militarilor va funcţiona în fostulli ceu militar de la Mănăstirea Dealu, în care a studiat, prin-tre alţii, şi regele Mihai, fiind singurul de acest fel din Ro -mâ nia şi Europa de Est. n

Centrul de Recuperare, Refacere şi Reabilitare

al Veteranilor şi Veteranilor cu Dizabilităţi din Teatrele de Operaţii

Astăzi, 23 aprilie este sărbătorită Ziua Forţelor Te -res tre, ziua categoriei de forţe al cărei patron spiritualeste „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul deBiruinţă”.

Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmi ze -ge tusa” au organizat „Cupa Presei la Tir”, în Po li go -nul Măgurele din Braşov, cu ocazia Zilei Forţelor Te -res tre.

Dorim să mulţumim tuturor participanţilor pentrucă au fost astăzi alături de noi şi să îi felicităm pentrurezultatele obţinute.

Cu această ocazie, militarii din cadrul Batalionului33 Vânători de Munte „Posada” au organizat o seriede activităţi care fac parte din manifestările dedicateacestei zile cu semnificaţie importantă pentru militariidin Armata Română.

Astfel, militarii au participat la Cimitirul Eroilordin Curtea de Argeş la o ceremonie militară şi religi -oa să cu depuneri de coroane şi jerbe de flori la mo nu -men tul eroilor, iar activitatea s-a încheiat cu defilareagăr zii de onoare.

Dan STĂNESCU

Joi, 12 aprilie, la sediul Colegiului Na -ţi onal Militar „Dimitrie Cantemir” a avutloc ceremonia militară prilejuită de pre da -rea-primirea comenzii şi Drapelului deLuptă al unităţii, un eveniment de o încăr-cătură emoţională aparte.

Colonel dr. ing. Aurel-Constantin Nea -gu, absolvent cantemirist, promoţia 1986,a preluat comanda instituţiei de la primafe meie comandant din istoria instituţiilormi litare de învăţământ, colonel dr. DoinaMu reşan, care este împuternicită pentru aasi gura îndeplinirea atribuţiilor funcţiei deşef al Colegiului Naţional de Apărare dinUni versitatea Naţională de Apărare „CarolI”.

La eveniment a participat comandantulCom ponentei Operaţionale Terestre şi loc -ţii tor al şefului Statului Major al ForţelorTe restre, general de brigadă Dorin Blaiu,care a trecut în revistă formaţia, a dat citireor dinului de numire în funcţie şi a realizatpre darea comenzii şi a Drapelului de Lup -tă al unităţii.

La ceremonia desfăşurată astăzi, ală-

turi de reprezentanţi ai MApN au partici-pat: inspectorul şcolar general al Inspecto -ra tului Şcolar Judeţean Prahova, profesorOprea-Nicolae Angelescu; inspector şco-lar general adjunct, profesor Horia VictorTo ma; personalul colegiului; elevi şi invi-

taţi.Au fost rostite o se -

rie de alocuţiuni emo ţi -o nante din partea ofi-cialităţilor prezente,care au avut numai cu -vin te de apreciere laadre sa instituţiei şi acon ducerii acesteia,evi denţiind, totodată,mo dul deosebit în carea fost pregătită Olim pi -a da Naţională de Fi zi -că, desfăşurată în„Can temir”.

Ceremonia s-a în -che iat cu defilarea în -tre gului efectiv al co le -

giu lui, condus de actualul comandant, co -lo nel Aurel-Constantin Neagu. Acesta areo bogată experienţă militară, fiind veteranal teatrelor de operaţii şi îndeplinind func -ţii diferite, în special în instituţii militarede învăţământ. Rezultatele obţinute pepar cursul carierei militare au fost recom-pensate prin conferirea de ordine şi me -dalii naţionale şi internaţionale. Din15.08.2016 şi până în prezent, a fost locţii -tor al comandantului Colegiului NaţionalMi litar „Dimitrie Cantemir”.

Numele colonelului Doina Mureşan,mo del profesional pentru oricare adoles-cent în uniforma albastră cu vipuşca roşie,va rămâne inscripţionat pe placa de onoarea comandanţilor Colegiului Naţional Mili-tar „Dimitrie Cantemir”. A condus institu -ţia în perioada august 2016 - aprilie 2018.

În acest timp, s-a scris o pagină frumoasăde istorie sub comanda domniei sale, pen-tru care onoarea, datoria şi respectul faţăde semeni au fost puncte de reper în acti -vi tatea întreprinsă, una deosebită şi cu rea -li zări remarcabile.

Mult succes, doamnă colonel Doina

Mureşan, în îndeplinirea noilor misiuni!Mult succes, domnule comandant

Aurel-Constantin Neagu, la comanda Co -le giului Naţional Militar „Dimitrie Cante -mir”!

Graţiela MIHĂESCU

Cu prilejul sărbătoririi Zilei ForţelorTe restre, în municipiul Constanţa, Briga-da 9 Mecanizată „Mărăşeşti”, cea maima re unitate de forţe terestre din Dobro-gea, a organizat o serie de manifestări de -di cate sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre,ast fel:

- vineri, 20 aprilie, Simpozion dedicatZilei Forţelor Terestre organizat de co -man damentul Brigăzii 9 Mecanizate„Mă răşeşti” cu sprijinul filialelor cons -tăn ţene, ale Asociaţiei Naţionale CultulEro ilor „Regina Maria” şi Asociaţiei Ofi -ţe rilor în Rezervă din România, desfăşu-rat la sediul Mu zeului Militar „RegeleFer dinand I” fi liala Constanţa.

La activitate au ţinut prelegeri domnulgeneral-maior (r) dr. Dan - Florin Grecu,co lonel (rtg) dr. Remus Macovei şi lo co -te nent-colonel (r) dr. Marian Voicu.

Cu această ocazie, s-au făcut avansări la gradul următorşi au fost premiaţi câştigătorii concursurilor sportive şiapli cativ-militare „Cupa Forţelor Terestre”.

În încheierea simpozionului, au susţinut momenteartisti ce grupul Codanele, coordonat de către doamnaprofesoa ră Io ne lia Lefterică şi interpretul Elvis Constantin

Asan.- sâmbătă, 21 aprilie, la Vivo!

Mall Constanţa, ex po zi ţie detehnică de luptă, ateliere deprezentare a armamentului, exer-ciţii demons tra tive de cercetare,reprezentaţii ale grupului de recon-stituire istorică Asociaţia Cultu ra lă„Tomis”, standuri de promovare aprofesiei militare, pre cum şi exer-ciţii de mâ nu i re a armamentului.Totodată, au fost organizate specta-cole ar tistice şi un concert de mu -zi că de fanfară, corală şi in stru -mentală susţinut de Muzica Mili-tară a Forţelor Navale.

- luni, 23 aprilie, de la ora10:00, ceremonie militară de de -puneri de coroane de flori la Mon-umentul Eroilor Regimentului 34Infanterie căzuţi în Primul RăzboiMondial, amplasat pe Strada Tra-ian. La ce remonie garda de onoare

a fost compusă din militari ai tu turor categoriilor de forţe:terestre, aeriene şi navale.

Locotenent Mirela GHEORGHEFoto: plt adj pr Nicolae ANGHEL

şi Gheorghe GABARĂ

Anual, la 23 aprilie, odată cu prăznui-rea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe,Pur tătorul de Biruinţă, aniversăm ZiuaFor ţelor Terestre Române care au contri-buit decisiv, cu eroism şi mari jertfe desân ge, la toate momentele şi etapele de re -fe rinţă din istoria poporului român, pentruapă rarea fiinţei naţionale, pentru libertate,păs trarea identităţii şi independenţei Ro -mâ niei.

În prezent, Forţele Terestre se bucurăde recunoaşteri şi aprecieri deosebite, înpla n naţional şi internaţional, prin ni ve lulde excepţie al pregătirii profesionale, dă -ru i rea, loialitatea faţă de poporul ro mân,dâr zenia şi curajul personalului, în ca drulmi siunilor în teatrele de operaţii şi în ca -drul exerciţiilor multinaţionale, şi se aflăîntr-un proces accelerat de realizare a ca -pa bilităţilor operaţionale, de modernizareşi înzestrare.

La ceas aniversar, ne exprimăm cupio şenie, recunoştinţa veşnică pentru ero -is mul înaintaşilor din Forţele Terestre, do -ve dit de-a lungul veacurilor pe câmpurilede luptă şi asigurăm personalul ForţelorTe restre de azi, de respectul profund şicon sideraţia noastră, de sprijinul perma-nent, precum şi de încrederea necondiţio-nată în competenţa, loialitatea şi curajulaces tuia.

În acest an, cooperarea bilaterală s-adez voltat semnificativ, astfel încât, cuspri jinul comenzilor Statului Major alFor ţelor Terestre, ale Diviziilor şi ale

struc turilor din subordinea dumneavoas -tră, personalul Fundaţiei a vizitat 47 destruc turi militare şi a interacţionat cupeste 3.000 de militari şi civili, în misiu-nea de prezentare a ofertei platformeinoastre.

Vă adresăm mulţumiri sincere pentrusu portul substanţial acordat Fundaţiei, înve derea îndeplinirii menirii acesteia, de -di cată exclusiv sprijinirii personalului mi -li tar şi civil din cadrul Forţelor Terestre,de asigurare a ajutorului financiar şi ma te -rial în soluţionarea cazurilor socio-medi-cale şi de dezvoltare a solidarităţii cama-radereşti.

Cu ocazia aniversării Zilei ForţelorTe restre Române, în numele ConsiliuluiDi rector al Fundaţiei „Sfântul Mare Mu -ce nic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă” -par tener principal, devotat şi de nădejdeal Statului Major al Forţelor Terestre îndo meniul calităţii vieţii, adresez persona-lului Forţelor Terestre Române felicitări,suc ces, urări de sănătate, bucurii, fericireşi de realizare a tuturor dezideratelor pro-fesionale şi familiale.

Purtaţi în suflet lumina credinţei şicon vingerea că Sfântul Mare MucenicGhe orghe, Purtătorul de Biruinţă, ne vacă lăuzi paşii spre izbândă! Împreună sun-tem mai puternici!

La mulţi ani Forţelor Terestre Româ-ne!

Preşedintele Consiliului Director Gl.lt. (r) dr. Ion UNGUREANU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 8 (470) din 30 aprilie 2018

Pagina 3

Fundaţia „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul deBiruinţă”

Mesaj pentru Ziua Forţelor Terestre

Constanţa

Sărbător i rea Z i le i For ţe lor Teres t re

Colegiul Naţional Militar „Dimitrie Cantemir”

Ceremonia militară de predare-primire a comenzii

Braşov

Ziua Forţelor Terestre

Curierul ARMATEINr. 8 (470) din 30 aprilie 2018Pagina 4 REPERE  ÎN   COTIDIAN

C M Y K

În data de 18 aprilie, în poligonul Căţe-lu, s-a desfăşurat Cupa Presei la Tir, eveni-ment înscris în seria activităţilor organiza-te cu ocazia Zilei Forţelor Terestre, prinBi roul Informare şi Relaţii Publice şi Ser-viciul Instrucţie şi Doctrină a Statului Ma -jor al Forţelor Terestre. Colegii din mass-me dia s-au desprins pentru câteva ore dinare alul cotidian, au uitat de preocupărilezil nice, de senzaţionalul lumii mon denesau politice, şi şi-au încrucişat „liniile deochi re” într-un duel de foc amical. Înaintede începerea şedinţelor de tra ge re efective,per sonalul ce asigura serviciile în po l igona efec tuat un mic instructaj jurnaliştilor, bachiar a re uşit succinct să expună şi câte vadin caracteristicile armamentului cu careur mau a se familiariza trăgătorii.

După terminarea instructajului ce a fostur mărit cu maxim interes de către partici-panţi, mai ales de cei care se aflau la primaex perienţă de acest gen, competiţia a debu-tat în forţă.

Camarazii din mass-media au avut ast-fel ocazia să arate că folosesc pistolul-mi -

tra lieră cel puţin la fel de bine precum pi -xu rile, reportofoanele sau camerele vi deo.Mâ nuitorii armei cuvântului au exe cu tat oşe dinţă de tragere cu pistolul mitralieră ca -li bru 7,62 mm, în ţinta alergând nr. 8 dis -pu să la 150 de m şi o şedinţă de tragere cupis tolul TT, calibru 9 mm, în ţinta piept nr.4 dispusă la 15 m. Fiecare trăgător a avutla dispoziţie un număr de 15 cartuşe pen-tru fiecare probă, din care, 5 cartuşe pentru

tra gerea de reglaj şi acomodare şi 10 cartu -şe ce trebuiau să puncteze în mod ostăşescpe ta belele de scor.

Încă de la re par tizarea pe serii, se puteaci ti nerăbdarea înpri virile tuturor ce -lor ce aveau să fixe-ze în umăr pistoale-le mitralieră des ti -na te execu tării tra-gerilor. Deşi toţi în -cer cau să disimule-ze emoţiile, frea mă -tul dege te lor ce bă -teau da rabana pecu să tura pantaloni-lor trăda adrenalinacres cută, pe măsurăce se apropia mo -men tul co menzii„Foc!”. Fiecare tră -gă tor a fost în so ţit

în locaşul de tragere de către un in structormi litar, desemnat de organizatori. Mi-aplă cut îndeosebi felul în care tră gă torii as -cul tau indicaţiile însoţitorului, ca şi cândto tul ar fi depins de sfaturile acestuia. Chi -pu rile încordate se destindeau pe măsurăce instructorul din poziţia de tragere le ex -pli ca modul de mânuire a arma men tului.„Cum adică se mânuieşte lin tră ga ciul?...Nu e indicată smucirea acestuia, pentru a

nu schimba traiectoria glonţului… Şi de cesă îmi ţin respiraţia?... Miş ca rea toraceluinu e de dorit atunci când in tenţionăm catra iectoria să fie cea co rectă…”. Astfel dein formaţii se aşezau cuminte în imagineade ansamblu, pe care fie care concurent în -cer ca să şi-o creioneze în minte. După exe-cutarea fiecărei trageri, con curenţii s-aude plasat la ţinte, însoţiţi de către arbitrii,pentru calcu la rea punctajului. Bucuria

celor care parti ci pau pentru prima oară erauşor de iden tifi cat atunci când îşi anunţaucolegii despre rezultatul ob ţinut. Găurile

de pe ţinte erau dovada fap tului că nu aupră pădit cartuşele de po ma nă. „Am douăîn 9, unul în 8, trei în 7 şi unul în 5”, auzeaila tot pasul.

În urma executării tragerilor, punctajulob ţi nut de trăgători a stabilit următorulcla sament:Feminin:

Locul I -Alina Dobre, Resboiu. LoculII - Georgiana Ghizdeanu, Radio Ro mânia3Net. Locul III - Raluca Grigoriţă, RadioRo mâ nia 3Net.

Masculin:Locul I - Bogdan Păcurar, România TV

Net. Locul II - Mihnea Lazăr, Radio Ro -mâ nia. Locul III - Andrei Tătaru, Resboiu.

Prezent la festivitatea de premiere, co -man dantul Componentei Operaţionale Te -res tre şi locţiitor al şefului Statului Majoral Forţelor Terestre, general de brigadăDo rin Blaiu, a mulţumit participanţilorpentru că au răspuns prezent şi de aceastăda tă, la cupa presei la tir organizată cuoca zia Zilei Forţelor Terestre Române şile-a oferit diplome, cupe şi medalii tuturorcon curenţilor. Premiile au fost acordateprin bunăvoinţa şi sprijinul Fundaţiei„Sfân tul Mare Mucenic Gheorghe, Purtă-torul de Bi ruinţă”, dar şi a Fun daţiei „In -vic tus”, care a contribuit cu un premiu sur-priză pentru câştigători. După festivitateade premiere, atât organizatorii, cât şi parti-cipanţii, militari şi civili, au făcut schimbde impresii într-un cadru re laxat-voios, şi

nu oricum, ci acom paniaţi de câte o porţiedin bine cu nos cu ta fasole sol dăţească, ce afă cut deliciul tu turor celor pre zenţi. n

2 3 a p r i l i e - S f â n t u l G h e o r g h e2 3 a p r i l i e - S f â n t u l G h e o r g h e

Cu ocazia Zilei Forţelor Terestre din 23 aprilie, în toa -te garnizoanele din ţară şi în teatrul de operaţii din Afga-nistan au avut loc manifestări, ce au cuprins expoziţii,sim pozioane, prezentări de tehnică, armament şi echipa-mente militare, exerciţii de mânuire a armamentului, cere-monii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori lamo numentele eroilor, concerte ale muzicilor militare şispec tacole artistice susţinute de către formaţiile cercurilormi litare.

Activităţile dedicate acestei zile au avut loc şi în Par-cul Carol, unde a fost organizată o expoziţie de echipa-mente, armament şi tehnică militară, folosite, atât în acti-vităţile curente din ţară, cât şi în misiunile din teatrele deope raţii. De asemenea, fanfara Brigăzii 1 Mecanizate„Argedava” a susţinut un concert de muzică de promena -dă, care a întreţinut atmosfera de sărbătoare. Acordurile

in strumentelor au armonizat perfect cu soarele de primă-vară ce a fost prezent pe toată durata zilei, învăluind totulîntr-o aură de sărbătoare. La standurile de prezentare, vi -zi tatorii au putut vedea şi mânui armament şi tehnică afla-te în dotarea forţelor pentru operaţii speciale, complete depa raşutare, echipamente specifice specialităţilor EOD.Stea gurile de identificare ale marilor unităţi şi unităţi careau participat la misiuni în teatrele de operaţii au fost expu-se şi ele alături de echipamentele de protecţie balistică.

Au fost organizate şi ateliere de lucru. Este vorbadespre atelierul de instrucţie „Military Boot Camp” şi ate-lierul de instrucţie „Sol-P”. Atelierul de tiroliană şi căţăra -re prezentat de militarii din Baza de Instrucţie pentru Vâ -nă tori de Munte „Bucegi”, precum şi atelierul de ducere atra iului în condiţii de izolare ce a aparţinut militarilor cer-cetaşi s-au bucurat de un mare interes în rândul copiilor şi

nu numai. Vizitatorii au avutoca zia să încerce pe propriapie le echipamentul de luptăal militarilor din teatrele deope raţii. Amatorii de senzaţiinoi s-au echipat şi au fost

con duşi într-o misiune imaginară de către instructorii mi -li tari prezenţi în parc. Au intrat în rolul soldaţilor şi audes coperit, rând pe rând, deplasarea în câmpul tactic şi câ -

te va situaţii limităcum ar fi ieşireadin ambuscadă sauata carea unuipunct de comandăad vers.

Elevii şi stu-denţii din institu -ţii le de învăţământs u b o r d o n a t eSMFT-ului au ofe-rit tinerilor detaliidespre procesul dere crutare, selecţieşi admitere în în -vă ţământul militar.

Sărbător i rea Z i le i Forţe lor Terestre Sărbător i rea Z i le i Forţe lor Terestre în Parcul Caro l ş i la AFI Cotroceniîn Parcul Caro l ş i la AFI Cotroceni

Cupa presei la Tir

Toţi cei prezenţi au asistat la exerciţii demonstrativeexe cutate de militarii Batalionului 265 Poliţie Militară, şide cei ai Grupului EOD, însoţiţi de câinele specializat îndes coperirea materialelor explozive. Echipele de militariprac ticanţi ai sporturilor judo şi taekwondo din cadrul Ba -ta lionului 265 Poliţie Militară au oferit câteva demons tra -ţii de forţă, bazate pe tehnici de autoapărare ce au captataten ţia.

Un impact major asupra publicului l-au avut exerciţii-le de mânuire a armamentului, susţinute de către militarii

Re gimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”care au impre-sionat prin rigurozitatea şi precizia mişcărilor. Aceştia auin stituit deja o tradiţie în executarea exerciţiilor demon-strative, devenind un model de urmat pentru camarazii dinalte structuri, dornici să îşi dovedească abilităţile şi ca li tă -ţi le deosebite, dobândite în procesul de instrucţie.

De o înaltă ţinută artistică, spectacolele susţinute decătre Cercurile Militare de la Curtea de Argeş, Bistriţa şiIaşi au întreţinut atmosfera de sărbătoare.

Un alt moment important ce face parte din seria mani-festărilor dedicate sărbătoririi celei mai numeroase cate-gorii de forţe ale Armatei României a fost retragerea cutor ţe.

Pe acordurile muzicii militare şi cu torţe aprinse înmâini, militarii Batalionului 495 Infanterie „Căpitan Şte-

fan Soverth”, aiBa talionului 96Ge niu, precumşi cei ai Batalio-nului 1 CIMICau mărşăluit înme moria eroilorcare s-au jertfitpentru patrie şiau scris cu pro-

priul sânge capi-tole întregi înCar tea Neamu-lui. Traseul par-curs a avut capunct de pornire

Pa latul Cercului Militar Naţional, con-tinuând apoi cu Opera Naţională ro mâ -nă, ŞoseauaCo troceni şi s-a încheiat lase diul StatuluiMajor al For -ţelor Teres tre.Cân tecele os -tă şeşti au ră su -nat pe bule -var dele capita-lei, oferind unspec tacol ine-dit locuitorilor

acesteia, defilarea urmându-şicursul într-o perfectă dis ciplinăşi coor donare, sub privirile aten-te şi pline de res pect ale trecă -tori lor.

Activităţile desfăşurate laMall AFI Cotroceni s-au înscrisşi ele în seria manifestărilor dedi-cate Zilei Forţelor Terestre. Acolo au avut loc prezentări

de teh nică, armament şiechipamente militare.Militari ai Re gi mentului

30 Gardă au încântataudienţa cu exerciţii demâ nuire a armamentu-lui, stâr nind ropote deaplauze la încheiereaacestora. Au fost orga-nizate standuri de pro-movare a pro fesiei mili-tare şi un con cert defanfară susţinut deMuzica militară a Bri -găzii 1 Mecanizate „Ar -gedava”.

În Bucureşti, la Mo -nu mentul Eroilor Mili-tari Căzuţi în Teatrelede Operaţii şi pe terito-riul României s-a des fă -şu rat o ceremonie mili-tară şi religioasă impre-

sionantă, închinată eroilorce fac parte din ma reafamilie a Forţelor Te -restre, la care au partici-pat: ministrul ApărăriiNaţionale, Mihai Fi for,şeful Sta tului Ma jor alApă rării, ge neral NicolaeCiu că, şe ful SMFT, ge -neral-maior Ovidiu-LiviuUifăleanu, loc ţiitorul şe -fului SMFT, ge ne ral debri gadă Do rin Bla iu, re -pre zentanţi ai structurilorcen trale ale MinisteruluiApă rării Naţionale, ataşaţimi li tari, veterani de răz-boi, reprezentanţi ai au to -ri tăţilor publice cen trale şilocale, mi litari activi şi înre zervă.

Pentru a cinsti faptele de arme ale militarilor ce au că -zut la datorie sub drapelul tricolor, au fost depuse coroa-

ne de flori din partea: Ministerului Apărării Naţionale,Aso ciaţiei ataşaţilor militari acreditaţi în România şi aiFun daţiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorulde Biruinţă”. n

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr. 8 (470) din 30 aprilie 2018 Pagina 5

Z i u a F o r ţ e l o r T e r e s t r eZ i u a F o r ţ e l o r T e r e s t r e

Activităţile dedicate zilei Forţelor Te -res tre s-au încheiat cu Adunarea solemnăce a avut loc pe 23 aprilie în sala de festivi -tăţi a Statului Major al Forţelor Terestre.Au participat: ministrul Apărării NaţionaleMi hai Fifor, şeful SMAP generalul Nico-lae Ciucă, locţiitorii şefului SMAP, şefiica tegoriilor de forţe din Armata României,cor pul ataşaţilor militari, şefi de direcţii şistruc turi din SMAP, precum şi personalulSta tului Major al Forţelor Terestre.

În deschiderea activităţii, profesor uni-

versitar doctor Ionel Cândea, membru alAca demiei Române, a făcut o scurtă pre-zentare istorică a Forţelor Terestre, în ce -pând cu trecerea pe sub Arcul de Triumf dela Brăila a Regimentului 5 Călăraşi şi con-

tinuând cu faptele de vitejie din Războiulde Independenţă, din Primul şi Al DoileaRăz boi Mondial. Apoi, profesorul Cândeaa explicat semnificaţia celor trei culori care prezentând cele trei ţări româneşti: Roşu- Moldova - steagul de la Muntele Athosdă ruit de Ştefan cel Mare aşezământuluimo nahal pe care domnitorul l-a sprijinitma terial şi financiar; Galben - Ţara Româ-nească - Culoarea drapelului cu care s-aîn făşurat Mihai Viteazul la trecerea Oltuluidupă bătălia de la Şelimbăr; Albastru -Tran silvania - culoarea scuturilor celor300 de luptători transilvăneni veniţi înspri jinul domnitorilor din Ţara Româneas -că.

Profesor universitar doctor Cândea aofe rit Medalia Centenarului Marii Uniri şiMe dalia 650 de ani de la prima atestare aora şului Brăila, generalului-maior Ovidiu-Li viu Uifăleanu, şeful Statului Major alFor ţelor Terestre.

În semn de apreciere, şeful SMFT aofe rit Emblema de Onoare a Statului Ma -jor al Forţelor Terestre ministrului ApărăriiNa ţionale, Mihai Fifor, secretarului de statşi şef al Departamentului pentru relaţia cuPar lamentul şi calitatea vieţii personaluluiNi colae Nasta, şefului Statului Major alFor ţelor Aeriene, general de flotilă aeriană

Vio rel Pană, şefului Informaţiilor Militare,ge neral-maior Marian Sima, profesoruluiuni versitar doctor Ionel Cândea, precum şiechi pei Invictus reprezentată prin colonelAu gustin Pegulescu.

A urmat un moment de reculegere ţinutîn memoria militarilor eroi din Forţele Te -res tre căzuţi la datorie în teatrele de opera -ţii, iar Gornistul a interpretat melodia „Li -niş te” de Nini Rosso („Stingerea”). Apoi aluat cuvântul Episcopul Vicar al Bucureş-tiului, Timotei Aioanei care, printre alte-le, a transmis urările şi felicitările Părinte-

lui Patriarh. Emblema de onoare a ForţelorTe restre a fost oferită Post Mortem genera-lului Adrian Soci, fostul locţiitor al co -man dantului Diviziei 2 Infanterie „Geti-ca”, trecut la cele veşnice cu un an înainte.În cuvintele dom niilor lor, şeful SMAP şimi nistrul Apă rării Naţionale, printre multealtele, au pre cizat faptul că sărbătoarea deazi nu ar fi fost ceea ce este fără sacrificiulcelor ce au purtat uniforma militară şi fărădăruirea su fletească a celor care au apăratcredinţa stră moşească, chiar şi în cele maivitrege cli pe ale istoriei. n

Adunarea solemnăAdunarea solemnă

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (470) din 30 aprilie 2018Pagina 6

(urmare din nr. trecut)Dacă pe direcţiile de la nord trupele noastre nu au

în tâmpinat rezistenţe, pentru ocuparea oraşului Benders-au dus lupte grele generate, atât de posibilităţile deapro vizionare a trupelor ruse de peste Nistru, cât şi deune le erori de apreciere a situaţiei din partea unor co -man danţi români. În sudul Basarabiei, Divizia 13 Infan -te rie a acţionat într-o zonă cu o populaţie eterogenă dinpun ct de vedere al naţionalităţilor, în general fidelă tru -pe lor ruse bolşevice. Adâncimea mare a spaţiului în cares-au desfăşurat acţiunile, comunicaţiile slab dezvoltate,re zistenţa opusă de trupele ruse şi o parte a populaţiei auim pus o durată mai mare pentru restabilirea ordinii.

După ocuparea succesivă a localităţilor Reni, Bol-grad, Vulcăneşti, Ismail, acţionând în lungul braţuluiChi lia, pentru luarea sub control a Chiliei, Vâlcovului şiCe tăţii Albe, trupele terestre au cooperat cu navele şiDe taşamentul Marinei militare române. Campania ar -ma tei române în Basarabia a durat aproximativ douăluni de zile, cea mai mare perioadă de timp fiind desti -na tă deplasării trupelor, asigurării ordinii şi liniştii pu -bli ce în toate oraşele, comunele şi satele Basarabiei. Încon fruntările cu forţele ostile, trupele române au înre -gis trat pierderi: 3 morţi şi 12 răniţi la ofiţeri; 122 morţişi 309 răniţi în rândul trupei.

Armata Română a fost primită cu entuziasm de po -pu laţia românească din Basarabia, care era într-o ma jo -ri tate covârşitoare, cu oarecare neîncredere de o parte apo pulaţiei rusofone şi ucrainene, neîncredere amplifica -tă de propaganda antiromânească desfăşurată de sovie -te, inclusiv de guvernul instalat de V.I. Lenin, care a re -cu noscut dreptul la autodeterminare, dar armata ro mâ -nă, prin atitudinea sa, a infirmat temerile existente an te -ri or, ea a devenit în perioada interbelică un factor de sta -bi litate şi armonie pe acest pământ curat românesc,moş tenit de la geto-daci, locuit de carpi, costoboci şi ti -ra geţi.

Astfel, eliberarea Basarabiei de sub dominaţia stră i -nă era îndeplinită. „Odată cu ea, visul rău al nebunieitre cuse; ordinea şi liniştea revenise între Prut şi Nistru”.La 8 aprilie, Alexandru Marghiloman, primul ministrual României, a sosit la Chişinău, unde a doua zi a avutloc adunarea Sfatului Ţării, care „trebuia să ia hotărâreacea mare”. Adică, Unirea cu Ţara Mamă, România.

„Ziua de 9 aprilie a fost pentru Basarabia ziua dre p -tă ţii celei mari”. Marea nelegiuire săvârşită la 25 mai1812 s-a reparat. „Moldova, frântă în două, s-a reîntre-git. Pământul moldovenesc dintre Prut şi Nistru, rupt dela sânul ţării mume şi robit străinului, s-a reîntors la ve -chiul trup” - afirmă istoricul Constantin Kiriţescu, unmar tor şi bun cunoscător al celor întâmplate atunci. Laadu narea Sfatului Ţării s-a dat citire Declaraţiei de Uni -re a „Sfatului Ţării Republicii Democratice Mol do ve -neş ti”, care suna astfel: „În numele poporului Basarabi -ei, Sfatul Ţării declară: Republica Democrată Moldove -neas că (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,Du năre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria,rup tă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupulve chii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptuluide neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şiho tărească soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeaunase uneşte cu mama sa România”.

Unirea a fost votată cu 86 de voturi, fiind 3 contra şi36 de abţineri. Un Decret regal promulga la 23 aprilie1918 votul Sfatului Ţării prin care Basarabia se unea cuRo mânia, iar Ion Inculeţ şi D. Ciugureanu intrau în Gu -ver nul român de la Bucureşti ca miniştri fără portofoliu,

iar pentru administrarea provincială provizorie a Ba sa -ra biei se instituia un Consiliu de nouă directori.

Printr-o comportare corectă, demnă, dar maiales ca urmare a restabilirii liniştii şi ordinii în acest spa -ţiu, autorităţile militare române s-au bucurat în timpscurt de o atitudine favorabilă. Aceasta chiar la nivelulau torităţilor centrale ale Republicii, unde existau iniţialte meri la unii reprezentanţi care nu înţelegeau misiuneaar matei române. Temerile au fost spulberate de însuşige neralul Broşteanu, comandantul Diviziei 11 Infante -rie, care, într-un discurs rostit la 15/28 ianuarie, ex pri -mând ideea libertăţii totale a populaţiei dintre Prut şiNis tru, arăta: „Creaţi-vă viaţa dumneavoastră cum cre-deţi şi nimeni nu se va amesteca în ea. În organizarea einoi nu vă vom împiedica”.

Restabilirea ordinii, reluarea activităţilor econo mi -ce, comerciale, relansarea vieţii politice, culturale şi aspi ritului naţional în rândul populaţiei au fost factoriifa vorizanţi pentru realizarea actului Unirii din 27 mar-tie/9 aprilie 1918.

Neimplicate direct în aceste acţiuni, trupele româneau asigurat însă libertatea de manifestare a tuturor celorche maţi şi hotărâţi să lupte pentru realizarea idealurilorna ţionale ale românilor dintre Prut şi Nistru. Au apăratli nia Nistrului ameninţată în permanenţă, iar după Unirecu noi forţe, armata română a contribuit la relansarea tu -tu ror sectoarelor de activitate, dar, în mod deosebit, aapă rat frontiera de est, ameninţată de către cei care dinrea voinţă, gândire şi mentalitate im pe rială nu au re cu -nos cut niciodată acest măreţ act.

Privind rolul diferitelor forţe în realizarea unirii cuBa sarabia, care trebuia studiat cu toată atenţia, trebuiesă arătăm că aici şi-au înscris faptele şi activitatea o se -rie de personalităţi ale culturii române, inclusiv presa.Su gestiv în acest sens, Onisifor Ghibu, în memoriilesale, mai puţin cunoscute publicului larg, sublinia:„Cine va cerceta cu atenţie documentele revoluţiei mol -do veneşti din anii 1917/18, va putea constata fără preamul tă greutate, că apostolii acesteia n-au fost nici prin -ţul Lvov, nici Miliokov, nici Kerenski, ci doar PetruMa ior, Gheorghe Şincai, Gheorghe Lazăr, Andrei Mu re -şa nu, Vasile Alecsandri, Andrei Bârseanu, Nicolae Băl-cescu, V. Stroescu, B.P. Haşdeu, Mihai Eminescu, IonCrean gă, George Coşbuc, Şt.O. Iosif, Octavian Goga şialţii la fel cu aceştia, iar cartea ei de temelie a fost „Cro -ni cele Ţării Moldovei” şi ale Ţării Româneşti, precumşi întreaga istorie, literatură şi artă românească până laMi hail Sadoveanu şi George Enescu”. La „dezvoltareasen timentului naţional în direcţia unirii tuturor ro mâ ni -lor a adus după sine, una după alta, apariţia unui numărde ziare - cu toate condiţiile deosebit de grele ale acelortim puri”. La loc de cinste, în ordine, Onisifor Ghibu, si -tu ează: „România”, „România Mare”, „Ardealul”, „Cu -vânt Moldovenesc”, „Nistrul”, „Glasul Bucovinei”,„Sol datul moldovean”, „Gazeta Transilvaniei”, unelescri se pe teritoriul Rusiei.(continuare în nr. viitor)

Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România Armata în Apărarea Unirii Basarabiei cu România

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteDetonarea, Dan StancaRomanul Detonarea începe chiar din

1918, anul Marii Uniri, şi se sfârşeşte în zi -le le noastre, urmărind povestea a patru ge -ne raţii ale unei familii, de-a lungul unui se -col de transformări radicale pentru destinulRo mâniei. Reprezentantul fiecărei generaţiiare câte un mentor, o călăuză care intervinede cisiv în viaţa lui, dar întâlnirile ce par laîn ceput providenţiale se dovedesc de celemai multe ori fatale. Apar astfel nume im -por tante ale istoriei, scriitori, gazetari saupo liticieni, iar tabloul general este acela al unei împletiri între bu -ne intenţii şi perfidie, între naivitate şi ticăloşie, între idealism şici nism. Străbunicul, bunicul, tatăl şi fiica, deşi foarte diferiţi întreei, construiesc, pe rând, câte o bucăţică din destinul tragic al în -tre gii familii, care îşi urmează cursul decadă după decadă.

www.polirom.ro

ConcertAvishai Cohen, 8 mai, ora 20:00, CinemaPro, Bucureşti

Alături de Avishai Cohen pe sce -nă vor mai urca Yonathan Avi shai-pian, Barak Mori-bass şi Na sheetWaits-baterie.

Cohen a devenit recunoscut la ni -vel mondial ca un muzician cu un su -net individual şi un spirit iscoditor,un tot mai creativ interpret-compo zi -tor des chis la mai multe genuri ja -zzis tice, pre cum şi un activ şef defor maţie sau si deman. Prestigioasapu blicaţie The New York Times l-ades cris ca fiind „un trompetist ex tra -va gant de înzestrat, relaxat şi senti-mental... combi nând cu dexteritate

sen sibilitatea şi fle rul”, în timp ce Chicago Reader l-a con sideratca fiind „probabil cel mai interesant muzician de jazz is raeliandin lume”.

www.infomusic.ro

FilmSă înceapă jocul!Reputatul Steven Spielberg

sem nează regia aventurii SF„Să în cea pă jocul!”, bazat pero manul bestseller al lui ErnestCline care a de ve nit un adevăratfe nomen în ultimii ani.

În 2045, omenirea se află înha os şi la un pas de colaps. Însălu mea şi-a găsit refugiul înOASIS, un uni vers online bazatpe realitatea virtua lă creat dege nialul, dar excentricul Ja mesHa lliday. După moartea sa, Ha -lli day lasă prin testament întrea-ga lui avere primei persoane,ori care ar fi aceasta, care vagăsi „Oul de Paş te” ascuns undeva în OASIS. De aici, o compe -ti ţie acerbă porneşte în toa tă lumea. Wade Watts intră în ame ţi toa -rea cursă fantastică şi devine unul dintre cei mai vânaţi uti li za -tori, după ce reuşeşte să treacă primul de indiciul iniţial.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

În istoria Bisericii găsim consemnate nu doar minunine numărate făcute de Dumnezeu şi sfinţii Săi prin cinsti -te le icoane, ci icoane nefăcute de mână omenească. Unadintre aceste icoane este prăznuită în data de 16 august afie cărui an, sărbătorea fiind închinată „Aducerii SfinteiMah rame a Domnului din Edesa la Constantinopol”.

Istoria Sfintei Mahrame a domnului începe cu un re -ge care era foarte bolnav. Pe nume Avgar, acesta era, lavre mea respectivă, conducătorul cetăţii Edesa şi suferea,atât de lepră, cât şi de o boală a oaselor, care îl chinuiafoarte mult. Auzind despre minunile făcute de Mântu i to -rul, a trimis unul dintre oamenii săi de încredere, pe nu -me Anania, împreună cu o scrisoare, al cărei conţinut su -na astfel: „Abgar, toparhul, fiul lui Uchama, lui Iisus, bu -nu lui Mântuitor, Care S-a arătat în Ierusalim, salutare.Au zit-am de tine că fără leacuri şi fără plante tămădu -ieşti. Drept aceea, Îţi scriu acum şi Te rog să osteneşti aveni la mine, ca să mă izbăveşti de o boală pe care o am.”

Acest text consemnat de Eusebiu de Cezareea în lu -cra rea sa intitulată „Istoria bisericească” este unul deo se -bit de important şi a fost recunoscut ca autentic de ma jo -ri tatea cercetătorilor. De asemenea, Avgar i-ar fi cerut luiAna nia să-L înfăţişeze într-o imagine pe Hristos, daracesta nu a putut să îndeplinească porunca primită. Şti-ind despre gândul cel bun al regelui Avgar, Hristos ar filuat o mahramă cu care s-a şters pe faţă, figura sa ră mâ -nând imprimată pe aceasta şi, apoi, a încredinţat-o luiAna nia. De asemenea, i-ar fi făgăduit lui Avgar prin in -

ter mediul unei scurte epistole, consemnată tot de Euse-biu de Cezareea, că acesta va fi vindecat peste ceva timpatunci când va primi taina Botezului, fapt care s-a îm pli -nit prin propovăduirea şi lucrarea Sfântului Apostol Ta -deu.

Timp de secole întregi, Sfânta Mahramă a apărat ora -şul creştin al Edesei, în special în faţa atacurilor furibun -de ale perşilor. Timp de câteva veacuri va dispărea dinsur sele istorice contemporane.

Adusă în procesiune so lem nă la Constantinopol,Sfânta Mahramă se pierde de fi nitiv în cursul celei de-apatra cruciade îndreptate tocmai împotriva capitaleiimperiale în anul 1204.

Importanţa ei istorică, însă având în vedere că vorbimdespre una dintre icoanele nefăcute de mână omenească,precum şi semnificaţia ei teologică deosebită au făcut ca,da ta aducerii la Constantinopol, să fie trecută în calenda -rul creştin ortodox.

Spre deosebire de icoanele pictate de-a lungul vea cu -ri lor de sfinţi şi creştini cu viaţă curată, Sfânta Mahramăre prezintă o excepţie cu totul specială, de vreme ce a fostcre a tă de Însuşi Hristos. De aceea, nu este deloc surprin -ză toare referirea la aceasta în cadrul „Rânduielii sfinţiriiicoa nelor Domnului Iisus Hristos şi ale Praznicelor Îm -pă răteşti”, unde, în rugăciunea de la final, se spune ast-fel.

„La plinirea vremii ai trimis pe Unul-Născut FiulTău, Domnul nostru Iisus Hristos, cel născut din femeie,

din pururea Fecioara Maria, Care, luând chip de rob şiase menea oamenilor făcându-Se, a zugrăvit icoana ceane făcută de mână a preacuratului Său chip, punând mah -ra ma pe Sfânta Sa faţă şi a trimis-o lui Avgar, domnulEdesei.

De vreme ce Hristos Însuşi a zugrăvit-o, aceasta Îltrans formă şi în modelul desăvârşit al iconarilor şi picto-rilor bisericeşti, care au primit, astfel, o sarcină cereascăde Dumnezeu dată.

Mântuitorul Iisus Hristos a dorit să ne fie model întrutoate, chiar şi în ceea ce priveşte misiunea noastră icono-grafică. În ceea ce priveşte icoanele nefăcute de mânăome nească, nu avem nevoie de exemple de acest gen.Este suficient să ne gândim la faptul că sufletul nostrueste o astfel de icoană vie, nefăcută de om şi câte astfelde icoane vii nu se regăsesc în univers şi nu vor mai ficreate până la sfârşitul veacurilor?

Ni se pare minunat ca Dumnezeu să Îşi imprime faţape o mahramă, dar la fel de minunat, poate chiar mai mi -nu nat este să vezi cu adevărat oameni în care Şi-a pututim prima cu desăvârşire pecetea nu doar a chipului, ci şia asemănării Sale.

Abia atunci începi să realizezi cât de multe sunt lu -cru rile desăvârşite ale lui Dumnezeu pe tot cuprinsul pă -mân tului şi începi să rosteşti cu mirare: „Mare eşti,Doam ne, şi minunate sunt lucrurile Tale şi nici un cuvântnu este de ajuns spre lauda minunilor Tale!”.

Colonel Ştefan MITINCU

Icoana nefăcută de mână Icoana nefăcută de mână

Vasile Şt. TUTULA

Note:Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. 2, Edit.

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.Dr. Marin C. Stănescu, Basarabia şi Rada Ucraineană, în „Revista de istorie mil-

itară” nr. 5(16)/1992.Nicolae Ciachir, Basarabia sub stăpânirea ţaristă (1812-1917), Edit. Didactică şi

Pedagogică, R.A. Bucureşti, 1992.Onisifor Ghibu, Memorii – Studiu inedit, în Revista de Istorie Militară nr. 6

(7)/1992.*** Armata a 4-a Transilvania la 80 de ani, vol.I, Edit. Dacia, Cluj-Napoca,1996.Cf. Istoria României în date, coord. Acad. Dinu C. Giurescu, Edit. Enciclopedică,

Bucureşti, 2003.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (470) din 30 aprilie 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

SCLIPIRE

LIMPEZITEE

REPRIMARE

REAMINTIT

LÃCOMIE

DIETE

PÃTRATE

TRECERE!

POSESORI

MARE ÎN RUSIA(od.)

RECªTIGAT

DEBARALE

SAU

DÂNSA

CEARªAF(reg.)

TOTAL

POVESTIT

ANOTIMPALB

PETE!

LOC PENTRUPÃSÃRI

E GIRAT

ÎN VIAÞÃ!

EDEN

EUROPACENTRALÃ!

SCOS LABÃTAIE

SPORADIC

TARI CARETEVEIUL

JUNE

Au fost descoperite enzimele artificialeCercetătorii din cadrul Universităţii RMIT au dez -

vol tat un tip de enzime artificiale care utilizează lumi-na pentru a distruge bacteriile. Aceste enzime artificia -le ar putea într-o zi să fie utilizate împotriva infecţiilor,dar şi pentru eliminarea bacteriilor din spaţiile publicemari, precum spitalele.

Enzimele artificiale sunt realizate din nanorozi cesunt de 1.000 de ori mai mici decât grosimea firului depăr. Phys notează că „NanoZimele” utilizează lumina

pentru a crea specii reac ti -ve la oxigen ce dis trug şiucid bacte rii le.

Principalul cer ce tă tor,pro fesor Vipul Ban sai, aafir mat că NanoZi me leofe ră o alte r nativă ui mi toa -re pro ceselor na tu rale de

dis trugere a bac teriilor. „Am încercat să dezvoltăm en -zi me artificiale care pot lupta cu bacte rii le, în timp ceofe ră posibilitatea controlării infecţiei prin interme diulunor „declanşatori” şi „stimuli ex terni”, a declaratBan sai.

„Nanozimele sunt enzimele artificiale ce combinălu mina cu umiditatea pentru a provoca reacţiile bio chi -mi ce ce produc radicalii OH ce duc la dezintegrareabac teriei. Activitatea antibacteriană naturală nu răs -pun de la de clanşatorii externi precum lumina”, adaugăel. Na no zimele se activează într-o soluţie ce imită flui -dul dintr-o rană. Această soluţie poate fi pulverizată peori ce suprafaţă. Deşi în prezent enzimele utilizează lu -mi na artificială, în viitor acestea ar putea fi alimentateşi de lumina solară.

A fost testat dispozitivul ce produce apă din aer

Chiar şi în cele mai aride regiuni de pe Pământexis tă umiditate în aer, iar o modalitate practică de aex trage această umiditate ar putea reprezenta cheia su -pra vieţuirii în zonele deşertice. Recent, o echipă despe cialişti a dovedit că acest lucru poate funcţiona.

Noul dispozitiv, bazat pe un concept propus în2017, a fost testat în mediile cu aer uscat din Tempe,Ari zona. Astfel a fost confirmat potenţialul noii me to -de, deşi este necesară efectuarea unor teste la o scalămult mai mare, afirmă cercetătorii.

Conform Phys, sistemul are la bază un material de -nu mit structură me ta li că-organică (MOF) ce poate ex -tra ge apă po tabilă din unul dintre cele mai aride zo nedin deşert, a cărui umi -di tate a ajuns la maipuţin de 10%. Me todaan terioară de ex tragerea apei din aer ne ce sităca umiditatea să fie de100%. Aşadar, noul sis-tem ar putea ajuta laob ţinerea apei chiar şi în cele mai ari de regiuni. „Prinin termediul testului, într-o astfel de regiune am de -mons trat că putem obţine apă şi din cele mai uscate zo -ne”, a declarat Evelyn Wang din ca drul Universităţiidin Arizona. În timpul testelor, dispozitivul a fost ali-mentat doar de lumina so la ră. Deşi testul a fost rea lizatla o scală re du să în decursul unei zi le, a produs un sfertde li tru de apă. Următorul pas, spun cercetătorii, estede producere a sistemului la o scală mult mai mare.

Va fi creat cel mai avansataparat de fotografiat din lume

Pentru a distinge lumina unei stele şi cea reflectatăde aceasta pe o planetă este nevoie de performanţă teh -no logică. În această idee, o echipă internaţională con-dusă de Benjamin Mazin, de la UC Santa Barbara, adez voltat cea mai avansată cameră de fotografiat dinlu me. Dispozitivul a fost numit DARKNESS (tradus„în tuneric” sau pe iniţialele sale DARK-speckle Near-in frared Energy-resolved Superconducting Spectro -pho tometer) şi este pri -mul spectrograf cu uncâmp in te gral de10.000 de pixeli, scriePhys.

„Fotografierea uneiexo planete este o sar ci -nă ex trem de dificilăpentru că steaua este mult mai luminoasă decât plane-ta, iar planeta este foarte apropiată de stea”, a precizatMa zin. Cu ajutorul dispozitivului DARK NESS, as tro -no mii doresc să depăşească această ba rieră tehnică.Astfel, camera va putea oferi imagini mult mai clare,ceea ce poate duce la detectarea unor pla nete sau aunor trăsăsturi ale planetelor care sunt re le vante pentrusus ţinerea vieţii. „Speranţa noastră este aceea că vomfi capabili să construim un instrument cu care să ob ţi -nem imagini ale planetelor din zone lo cu i bi le din apro -pie rea stelelor cu masă scăzută şi care pot avea semnede viaţă în atmosferă. Acesta este scopul şi dis pozitivuleste un pas important înainte”.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Şarpele a regre-tat enorm după cei-a ispitit pe Adam şiEva.

- De ce? - Păi după ce Eva a muşcat

mă rul, ea a văzut în şarpe nunumai un animal, ci şi curea, pan -tofi, portofel şi poşetă!...

JDe Paşti, Moş Nicolae co boa -

ră scările unui bloc şi se întâlneş -te cu Iepuraşul care urcă:

- Să nu cumva să faci tâmpe-nia să intri în vorbă cu baba de laeta jul doi!

JFata: M-am îndrăgostit de ve -

ci nul nostru şi voi fugi cu el.Tatăl: Foarte bine, n-ai să vezi

ni mic de la mine, nu voi mai in -ves ti timp şi bani în tine.

Fata: Tată, eu citesc scri soareală sată de mama!

JO femeie la vreo 40 de ani

ajun ge la doctor, după o viaţă

des frânată, cautând salvare.- Doamnă… cel mai bun lucru

pentru dvs. este să vă lăsaţi ime-diat de ţigări, cafea şi băutură…

- Doctore…nu merit ce-i maibun, spuneţi-mi ce e pe loculdoi…

J- I-am dăruit soţiei cartea ,,Cum

să economiseşti bani”.- Şi care este rezultatul?- M-am lăsat de fumat şi am slă -

bit zece kilograme.J

Trei nebuni făceau gălăgie într-un avion. Pilotul îi spune copilotu-lui:

- Du-te să vezi ce e cu ei. Copi-lotul vorbeşte cu nebunii şi se în -toar ce în carlingă. Pilotul îl întrea -bă:

- Ce ai făcut de i-ai liniştit?- Ne-am jucat de-a şcoala şi

i-am trimis să-şi facă temele. Dupăcin ci minute, nebunii încep din nousă facă gălăgie şi pilotul îi spuneco pilotului:

- Du-te să vezi ce mai vor de da -ta asta. Copilotul se duce la ei şicând se întoarce pilotul îl întreabă:

- Ce ai făcut?-Le-am corectat temele şi

deoa rece le făcuseră bine, le-amdes chis uşa şi au ieşit toţi în pau -ză!

JVine Ion acasă de la oraş şi zice

către Măria, hotărât:- Mărie, stinge lumina, trage

per delele şi în pat iute.- Mă Ioane, da’ mai am de lu -

cru.- Dac-am zis, am zis!Vede Măria că n-are încotro, se

con formează. Se pune şi Ion în pat,tra ge plapuma peste ei şi zice:

- No, acum Mărie, să-ţi arăt ceceas cu fosfor mi-am cumpărat.

J- Dragule, ce ai făcut tu ca să

me riţi o soţie ca mine?- Nu ştiu, dar promit să nu mai

fac!www. bancuri.ro

Google a creato nouă tehnologie

Ascultarea unei singure voci dintr-un grup de oameni care vorbesc si -mul tan este o provocare pe care cei

mai mulţi dintre noi o putem depăşi cumi nimum de efort, fiind de ajuns doarsă privim persoana respectivă pentru adis cerne cuvintele rostite de zgomotulam biant. Nu acelaşi lucru poate fi spusşi despre echipamentele care folosescco mandă vocală, algoritmii acestorane putând diferenţia instrucţiunile ros-tite de utilizator de cuvintele rostite dealte persoane din încăpere.

Încercând să găsească o soluţie laaceas tă problemă surprinzător decom plicată pentru un sistem compu te -ri zat, Google a recurs la tehnologii dein teligenţă artificială pentru a imitaceea ce oamenii reuşesc practic fărăefort, respectiv să identifice şi izolezevoci din mulţime privind doar la per-soana respectivă în timp ce vorbeşte.

Pentru a demonstra eficienţa nou -lui filtru AI, echipa de dezvoltatorii afo losit scenariul unei spectacol de co -me die în care doi participanţi vorbescsi multan în timp ce publicul aclamă înfun dal. Redus la un simplu reglaj stân-ga-dreapta, filtrul poate împărţi sune-tul în coloane sonore distincte, câteuna pentru fiecare voce identificatădin imagine. Remarcabil este cum

zgo motul ambiant este anulat în în tre -gi me, iar vocea selectată este păstratăchiar şi în momentele când persoanaas cultată îşi acoperă parţial faţa gesti -cu lând din mâini.

Cu siguranţă, aplicaţiile acesteiteh nologii sunt multiple, augmentareaca merelor de supraveghere cu funcţieavan sată de ascultare a persoanelorfil mate fiind doar una dintre posibi li -tăţi. Însă cel mai probabil, planurileGoo gle sunt mai degrabă inofensive,vi zând doar îmbunătăţirea serviciilorexis tente de mesagerie, cum ar fiGoogle Hangouts şi Duo.

Implementarea unui algoritm soft-ware pentru separarea vocilor poateîm bunătăţii şi folosirea serviciilor deasis tenţă prin comandă vocală, deose-bind mai bine cuvintele rostite de zgo-motul ambiant. Însă tehnologia ar pu -tea pune în gardă organizaţiile care ve -ghea ză asupra protejării dreptului lain timitate şi purtarea de conversaţiipri vate în spaţii publice, folosirea abu -zi vă devenind greu de împiedicat dacăori ce smartphone sau cameră video vaavea funcţia de separare vocală imple-mentată ca dotare standard.

Xperia XZ2 PremiumLa scurt timp după ce modelele

Xperia XZ2 şi Xperia XZ2 Compactau ajuns în magazine, pe 6 aprilie,Sony a prezentat un nou smartphonedin această serie. Xperia XZ2 Premi-um este o versiune îmbunătăţită aXZ2. Terminalul dispune de display4K, baterie mai mare şi cameră dualăpe spate (pentru prima dată pe unsmart phone Sony).

Display-ul are, la fel ca XZ2, dia -go nală de 5,8 inci (format al imaginii18:9), dar este capabil să afişeze con -

ţi nut la calitate 4K HDR.Cea mai importantă actualizare

pentru Xperia XZ2 Premium este ca -me ra. Atrage atenţia faptul că sistemuldual-camera este capabil să atingă unni vel ISO maxim de 51.200 pentru fo -to grafii şi de 12.900 pentru video.Pentru ca imaginile să nu fie granula -te, compania susţine că foloseşte un

sen zor care combină datele primite dela cei doi senzori (color şi monocrom),op timizează lumina şi reduce zgomo-tul. Sony susţine că XZ2 Premiumofe ră performanţe superioare la lu mi -nă scăzută.

La fel ca Xperia XZ2, noul modelpoate filma în regim super slow-mo laca litate 960 fps, Full HD. Şi camerafron tală a primit o actualizare, avândsen zor de 13 MP, faţă de 5 MP peXZ2.

Este ciudat faptul că Xperia XZ2Pre mium nu va putea utiliza din startmo durile Bokeh şi alb-negru ale ca -me rei. Acestea vor fi adăugate printr-oac tualizare software viitoare.

Terminalul include o baterie cu ca -pa citate mai mare, de 3.540 mAh (faţăde 3.180 pe XZ 2), şi memorie RAMstan dard de 6 GB.

În rest, Xperia XZ2 Premium areca racteristici tehnice identice cu Xpe-ria XZ2.

wwwgo4it

Când o femeie nu vorbeşte, să n-o între-rupi pentru nimic în lume.

Feminismul există doar pentru a integrafemeile urâte în societate.

Prin a renunţa, femeile înţeleg o scurtăpauză între două dorinţe.

Nimic nu este mai greu de suportat decâtun prost norocos.

Nu-ţi construi o reputaţie pe ceea ceintenţionezi să faci.

Proştii au o sculă care le ţine loc deinteligenţă:şiretenia.

Tinereţea este fericită tocmai pentru căare în faţa ei viitorul.

Ideea valorii este foarte relativă, căcifiecare o măsoară după interesul său.

Compromisul este o umbrelă bună, darun acoperiş prost.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Zilele se pierd una câte una într-un vârtej ce ne duce dince în ce mai aproape de mai. Am văzut odată un reportaj încare se spunea că aici, în Afganistan, nu există flori. Băieţiimei au găsit! Şi au adus una în campul românesc. Într-o zi,tra pa unei maşini de luptă s-a deschis şi a coborât un militarcu arma într-o mână şi cu glastra în cealaltă.

De dimineaţă, Alex Găitan, comandantul plutonului 2,mi-a spus: „A apucat-o melancolia pe mama. Au înflorit po -mii acasă şi mi-a spus că florile îi amintesc de vremea cânderam mic şi eram cu ei! Şi e tristă!”

În ultima vreme, am început să îmi fac multe promisiuni,iar ultima este aceea de a vizita Bucovina, minunatul colţ deRo mânie, „plaiul cu flori” ce ne-a împrumutat câţiva dintre„ai săi feciori” aici, în „altă ţară”. Bucovina ni l-a trimis peGăi tan, minionul cu inima cât toată Moldova şi pe Siminiuc,me reu cu o umbră de zâmbet pe faţă, a cărui privire te facesă vorbeşti ca într-o biserică.

Comandanţii de plutoane, cei mai tineri şi mai pasionalidintre ofiţerii de aici, sunt inima batalionului. Iar hotărâreadin ochii lui Andrei, care vrea şi ştie sigur că va ajunge gene-ral, încruntarea involuntară a sublocotenentului Trif, venitdin frumosul Zărneşti, siguranţa lui Dinu, cel mai tânăr tatădin batalion, îndemnurile ardeleneşti, baritonale ale bis tri -ţea nului Koss sau impozanţa mureşeanului Botoşer îmi aratăcă misiunea merge bine, că inima batalionului funcţioneazăper fect. Ei simt cel mai bine Afganistanul, iar oamenii dinplu toane gravitează cu încredere în jurul lor de mai bine dedouă luni! Uneori, pe timpul misiunilor, îi aud în staţie vor-bind între ei, pe Andrei spunându-i lui Dinu că e totul în re -gu lă în locul unde urmează să ajungă sau pe Siminiuc anun -ţân du-l pe Koss că urmează să plece în urma lui. Şi zâm bescatunci, gândindu-mă iar că nu vor uita uşor experienţa aceas -ta, că niciodată confortul unui birou sau liniştea unei funcţiide execuţie nu vor aşterne uitarea peste zilele acestea când,cu o tresă sau două pe epoleţi, sunt Comandanţi aşa cumpoate nu vor mai fi niciodată!

După 12 ani de la absolvirea academiei, 3 misiuni şi zecide exerciţii şi aplicaţii în care am avut permanent oameni înspa tele sau în stânga mea, am o strângere de inimă la gândulunui viitor apropiat în care aş putea lucra mai mult cu semnecon venţionale decât cu oameni! Simt o nevinovată invidiepentru comandanţii noştri de plutoane, pentru prezentul fru-mos pe care îl trăiesc ei acum, pentru anii şi mai frumoşi careli se aştern înainte. De 11 ani, port pe mâneca vestonului em -ble ma cu vulturul, floarea de colţ şi cifra 30. Purtând acesteîn semne, am devenit eu bărbat. Avându-i în spatele meu pevâ nătorii de munte de la Câmpulung am putut privi numai cuîn cre dere înainte.

Ultimele luni în acest batalion mă prind alături de oame-nii care mă cunosc cel mai bine, de camarazi adevăraţi, înace laşi loc în care în urmă cu 10 ani am început să devin ofi -ţer! În fruntea lor sunt acum aceşti tineri comandanţi de plu-toane, la a căror maturizare forţată asistăm cu toţii de câtevaluni! Voi fi liniştit atâta timp cât voi vedea liderii leilor şi

pan terelor ple -când în misiunicu încredere şiîn torcându-sezâm bind, glu-mind cu oameniidin pluton, pre -gă tind alte mi si -uni, încheindfru mos ziua încam pul nostru!

Am fost cu eişi mi-a plăcut momentul straniu în care ies cu maşinile pepunc tul de control, după ce îşi încarcă armele. Este ca o per-dea magică, ce le ascute privirile şi le întăreşte spiritul, suntcâ teva secunde în care toţi par că se resetează, uitând doru-rile şi gândurile ce îi macină în bază! Sunt încă mulţi băieţidin plutonul meu din 2008. Îi privesc uneori, înainte să plecesau când se întorc şi argintul de la tâmplele lor îmi spune cepier dute în trecut sunt cele mai frumoase luni din carieramea de ofiţer.

Aseară, David mi-a cântat, „Mic vals” la orga veche de20 de ani a mamei lui. Este un cântec pe care l-a învăţat dupăce am plecat eu, un cântec pe care îl exersează mereu. Profe -soa ra lui de pian i-a spus că atunci când mă voi întoarce, elva cânta valsul, iar eu voi dansa cu mama lui. Nu ştiu să dan-sez, dar aşa cum am scris deja, în ultima vreme îmi promitdes că, după întoarcerea în ţară, voi face sau voi învăţa multelu cruri. Călinuţ a început să îmi spună foarte clar „tata”, iarcu vântul acesta, râsul lui şi valsul fratelui său sunt cea maifru moasă muzică pe care am auzit-o vreodată.

Este primăvară în România, este soare şi au înflorit po -mii! Avem şi noi aici o floare, într-o cameră de la plutonul 1!Noap tea trecută am adormit mai greu! Câteodată, zilele ceau rămas se transformă într-o sinistră menghină ce pare căîmi strânge inima! Într-un târziu, am închis ochii şi am înce-put să număr: „Un-doi-trei! Un-doi-trei!”, paşii „miculuivals” ce va umple un apartament din frumosul cartier Grui alCâm pulungului, la sfârşitul celui mai îndepărtat august dintoate timpurile!

Căpitan Florin JIANU (argesexpres.ro)

Delta Dunării a reprezentat dintotdeauna un miraj alîm pătimiţilor în ale pescuitului, dar şi al iubitorilor dena tură şi sălbăticie. Delta se înfăţişează pentru majorita -tea dintre noi ca un labirint al hăţişurilor, al canalelor îm -bui bate de peşti, al plantelor de apă sau al pelicanilor. Lamar ginea acestui ecosistem se înalţă semeţ cel mai esticoraş al României şi, totodată, cel mai estic punct al Uni-unii Europene, localitatea Sulina.

Pe la jumătatea secolului 19, Sulina era cel mai im -po r tant port de pe coasta de vest a Mării Negre, iar, din1870, a fost primul Porto Franco al României. Pe aici in -trau şi ieşeau cele mai multe mărfuri în ţară. La sfârşitulse colului, oraşul era deja cosmopolit, cu populaţie for-mată din greci, influenţă ce încă se mai observă în ru i ne -le clădirilor din Sulina. Pentru cei care iubesc zonele li -niş tite şi pline de farmec, Sulina este locul ideal de pe -tre cere a vacanţei de vară. De la planificarea concediu-lui, alegerea traseului, a locului de cazare sau de servirea meselor, totul diferă faţă de o vacanţă oriunde în altăpar te. Distanţa dintre Bucureşti şi Tulcea se parcurge în

apro ximativ 3-4 ore, iar din Tulcea la Sulina se poateajun ge doar pe calea apei, cu o ambarcaţiune ce parcurgeapro ximativ 70 de kilometri, deci ar trebui să vă rezer-vaţi câte o zi pentru dus şi una pentru întors. Din Tulcea,pu teţi lua nava clasică, ce pleacă în fiecare luni, miercurişi vineri la ora 13:30. Biletul costă 46 de lei de persoană,iar călătoria durează puţin peste trei ore. Alte opţiuni detran s port ar fi catamaranul, marţi, joi şi sâmbătă tot de laora 13:30, 56 de lei biletul sau nava rapidă, zilnic de la12:30, biletul este 60 de lei, cu menţiunea că pentruacest mi jloc de transport este nevoie de o rezervare înprea labil. Opţiunile de cazare nu sunt foarte numeroase,dar, la pre ţuri destul de mici, puteţi găsi pensiuni curate,bi ne în tre ţinute, ce în afară de serviciile obişnuite de ca -zare şi ma să, pun la dispoziţia turiştilor diverse moda li -tăţi de pe trecere a timpului liber. Puteţi beneficia, contracost sau incluse în pachetul de cazare, de ambarcaţiunide mici di mensiuni pentru a vă plimba prin canalele del-tei, us ten sile de pescuit, biciclete pentru a pedala pe stră -zi le ora şului sau pe faleza Dunării, etc. Plaja din Sulinaeste una cu un farmec aparte. Deşi sunt construite câte-va te ra se, aici nu „bubuie” muzica, nu sunt vânzătoriam bulanţi, sunt instalate câteva şezlonguri, dar este locsu ficient şi pentru rogojina de plajă. Există coşuri de gu -noi, un ponton, dar şi o plajă sălbatică mare cât vezi cuochii. Obiectivele de vizitat, după sesiunea de soare dedi mineaţă, sunt Farul Vechi din Sulina, Palatul ComisieiEu ropene a Dunării, Biserica Sf. Alexandru şi Sf. Nico-lae, ba chiar şi cimitirul din Sulina, unde încă există sin -gu rul mormânt al unui pirat din România. În fiecareseară, cum se la să întunericul, pe faleza din Sulina seaprind felinarele cu lumină roşie, iar locuitorii se adunăpe la case ori pe la terase şi organizează câte un zaiafet

cu masă întinsă, unde se găteşte ce s-a pescuit peste zi,u dat din plin cu băuturi mai mult sau mai puţin alcooli -ce, şi unde poţi afla vrute şi nevrute, de la ultimele căsă-torii din oraş până la cine a pescuit cel mai mare peşte şimai ales unde. Oricât de liniştită ar părea Delta Dunării,în Sulina, nu ai cum să te plictiseşti.

În speranţa că v-am fost de ajutor în alegerea loculuipen tru petrecerea următorului concediu, vă urăm drumbun şi o vacanţă frumoasă!

Plutonier Cristian ALDESCU

Pentru perioada de programare 2014-2020, am identifi-cat o serie de dificultăţi cu care se vor confrunta autorităţilero mâneşti în perioada următoare. Aceste dificultăţi nu aufost depăşite, dat fiind şi timpul scurs din perioada actuală depro gramare, de aproape 3 ani, perioadă în care nu au fost de -pu se cereri pentru finanţare.

Dificultaţile în implementarea proiectelor se datorează încon tinuare lipsei de viziune în conceperea unor proiecte ma -tu re/viabile care să fie în măsură să atragă un volum mare defi nanţare. Studiile de fezabiliate sunt întocmite de calitatesla bă sau nu sunt actualizate la modificările efectuate. Încon tinuare se constată o lipsă a supervizării contractelor delu crări. Întârzierile produse în implementarea proiectelorsunt datorate exproprierilor, dar şi relocărilor celor expropi -aţi. Din cauza unui nivel ridicat al birocraţiei se constată unflux greoi în procesul de aprobare a listei de investiţii prima -re şi a documentelor de eligibilitate. Nu există o proiecţie peter men mediu şi lung privind zonele care trebuiesc fi nan ţa te,nu sunt identificate zonele de investiţii necesare pentru ocreş tere sănătoasă a economiei. Ca soluţie identificată şi pro -pu să de noi la aceste dificultăţi o constituie pregătirea dintimp a proiectelor, prin participarea personalului specializatîn domeniul economic şi care are pregătirea şi experienţa ne -ce sare ac ce sării acestor instrumente financiare.

În perioada de programare 2007-2013, au fost identifica-te dificultăţi financiare de asigurare a cash-flow-ului la nive-lul beneficiarilor. La această problemă am identificat ca şicur suri de acţiune posibile, acordarea de avansuri bene fi ci a -ri lor, inclusiv beneficiari privaţi pe baza unei scrisori de ga -ran ţie bancară, acoperirea plătilor de la bugetul de stat în ca -zul indisponibilităţii fondurilor de la Comisia Europeană,cre a rea unui mecanism de decontare a cererilor de plată carese implementează în paralel cu sistemul clasic de rambursa-re, pe baza documentelor care urmează să fie plătite de cătreau torităţile de management.

O altă problemă întâlnită a fost capacitatea administrati -vă redusă la nivelul beneficiarilor, datorată, pe de-o parte,lip sei pregătirii personalului de management al proiectului şipe de altă parte, aprobării de documente tehnice de calitatesla bă şi incapacităţii de prioritizare a proiectelor de investiţie(su prapuneri). Ca şi soluţii de rezolvare am propus externali -za rea echipei de management de proiect, instrucţiuni punctu -a le emise de Autorităţile de Management pentru clarificareapro blemelor tehnice, dar şi organizarea unor sesiuni de pre -gă tire pentru beneficiari, organizate prin bugetul programu-lui de asistenţă tehnică.

Dacă nu mai dorim să păşim pe acelaşi drum anevoios alpro iectelor derulate în perioada 2007-2013, care au avut care zultat o slabă capacitate de absorbţie, dar şi numeroase co - rec ţii financiare datorate neasigurării unui cadru legislativco e rent şi solid pe de-o parte şi pe de altă parte a multitudi-nii modificărilor aduse la legislaţia naţională incidentă. Toa -

te aceste probleme şi neajunsuri ar trebui să se constituie caun punct de beack-up şi valorificate într-un proces de lecţiiîn văţate.

România trebuie să asigure în cel mai scut timp un cadruin sti tuţional pentru a oferi capacitatea administrativă ne ce sa -ră pentru managementul fondurilor alocate. Acestea se vorim plementa prin crearea unui cadru legal specific şi co res -pun zător pentru implementarea fondurilor structurale, ac tu a -li zarea procedurilor specifice în conformitate cu cerinţelepro gramului, personal specializat motivat, asigurarea exper -ti zei necesare pentru pregătirea personalului, logistică, asi -gu rarea unei comunicări permanente cu beneficiarii.

Am identificat nevoia asigurării unei strategii de asis ten -ţă tehnică flexibilă în cadrul programelor. De asemenea, amiden tificat probleme legate de situaţia juridică a zonelor dein vestiţie; nevoia de corelare a proiectelor propuse cu strate -gi i le de dezvoltare locale sau planuri de investiţii. Este utilăsim plificarea documentaţiei necesare pentru accesarea fon - du rilor (ghiduri, procedura de evaluare/selectare pentru asi -gu rarea unei evaluări corecte).

O altă propunere identificată o reprezintă crearea unuisin gur sistem de verificare a procedurilor de achiziţii publi-ce la nivelul întregului sistem de management şi control. Unalt aspect deosebit de important îl reprezintă elaborarea Ghi -du lui de bune practici la nivelul Ministerului Fondurilor Eu -ro pene, cu scopul de a se evita erorile uzuale în cadrul proce -du rilor de achiziţie publică. Suspendarea programelor opera -ţi onale şi aplicarea de corecţii financiare s-au datorat în prin -ci pal erorilor/neregulilor din procesul de achiziţie publi că.De aceea, este necesară utilizarea de documentaţii stan dar di -za te, nevoia de a simplifica procedura de sistem, lipsa uneiabor dări unitare în soluţionarea contestaţiilor în cadrul unorin stituţii diferite.

O altă cauză în atribuirea contractelor publice a constiuiesu pra-contractarea, prin utilizarea economiilor rezultate dinli citaţii şi implementarea contractelor (exemplu: atribuireade contracte la preţuri mai mici decât cele stabilite în buge-te), precum şi economiile rezultate din corecţii. Capacitatească zută de monitorizare a proiectelor pentru asigurarea unorpre viziuni realiste de plată şi inexistenţa unui sistem de adre-sare promptă a problemelor apărute. Coordonarea scăzută lani vel inter-instituţional pentru concentrarea resurselor şi ma -xi mizarea rezultatului.

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 8 (470) din 30 aprilie 2018Pagina 8

Dificultăţi identificate pentru perioada 2014-2020 Dificultăţi identificate pentru perioada 2014-2020 şi propuneri de soluţii pentru depăşirea acestoraşi propuneri de soluţii pentru depăşirea acestora

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel drd. Felix FILIMON

Note:Regulamentul UE nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 17 decembrie 2013.Botez, D. (2012), Experience if suggestion proving documentarea

auditable fondurilor structurale (I), Revista „Practici de Audit” nr. 3. Bunget, O.C., Dumitrescu, A.C. (2012), Studiu asupra relaţiei dintre

opinia de audit şi respectarea principiilor contabile, Revista „AuditFinanciar” nr. 1, pp.6-11.

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe Batalionul 30 Protecţia Forţei Batalionul 30 Protecţia Forţei „Vulturii Carpaţilor”

Jurnal de misiuneJurnal de misiune