REOACŢIUNEA, fipografiaşi Administra- 'ZZZZ ţiunea '" r

JRAŞOV, Piaţa-mare 80.Sc’ >»oW «cfruncate nu se prim esc.

M anuscrip te nu s» re tr im it —

1NSEKATE:= primesc la Administra-

,.une Braşov şi la birou­rile următoare:

Viena la H . D ukes Nachf., Heinrich Schalek, R u d o lf Moese. — In Buda-

| pesta la E ckste iu BernAt, Iulian Leo- p o ld , B lockner I.

PREŢUL INSERATELOR :Un şir petit 20 bani pen­tru 6 publicare. Publicări

mai dese după tarif?, ţ i învo ia la.# Reclame pe pag. a 3-a 1

şir 20 bani.

(N u m ă r d e D u m in e c ă 23.)TslSfOO: S r. 226.

„GAZETA“ apare ZILNIC.A b o n am en te pen tru A u s tro -U n g a r.

pe un an : "Z 4 c o r. pe 6 lu n i 12 oor. pe t re i lun i 6 c o r. — N -rlI de D u m in e o i :

patru cor. pe an.Pentru România si străinătate:

Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe tre i luni 10 franci.

N-rii de Dumineca 8 fr. an.Se p ^ a te prenum ără la to a te oficiile p oştale precum ţ i la d-nii colectori*

Abonamentul pentru Braşov:L a A dm lntst a ţ la „G A ZETEI“, pe 1 an 20 C. re 6 luni 10 C. pe trei luni 5 C. Cu dusulacasă : Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe tre i lun i 0 Cor. Un exem ­p la r 10 bani. — A tât abonaraantele cât ţ i inserţinnile se p lătesc nain te .

Nr. 132. Braşov, Vineri, 18 Innie (I Iulie] 1910.Din păcatele noastre.Au dispărut de mult acele vre­

muri, când duhul păcii, armoniei n buneiînţelegeri plutea asupra po­norului nostru. S’au rostogolit în rena veciniciei acele timpuri, când ărturarii români dela sate şi oraşe ei întindeau mâna ca fraţii la du- .i şi la năcazuri, purtând în ini­

mile lor dorul sfânt al înaintării şi propăşirii poporului, pe care îl pas-

‘ oreau Aşa era odată. Şi au fost >une acele vremuri.

Curentul de civiiisaţie a adus, >oate, cu sine destrămarea — în nare parte — a acţiunilor şi nisu-

mţelor noastre. Sufletul poporului nostru n’a rămas nici el neatins de aripa curentelor externe stricacioase. Sufletul neîntinat oarecând al popo­rului nostru, astăzi e căzut pradă

ispitelor de multe feluri.Este cert, dar adevărat, că de-

^âteori punem la cale resolvarea unei chestiuni de interes obştesc, în caşul când nu succede, suntem de­daţi a arunca vina în sarcina altora, fără a mai scruta după greşelele A"mise de noi. Câ atmosfera socială, A care trăeşte poporul noeiru, este A‘na de norişori pricinuitori de aune — este în primul loc rodul iţeledualilor noştri. Oarba neunire, avidia pismătăreaţă şi neînţelegerea unt tot atâtea viţii ce subsapă în uod simţit Ia temelia armoniei din- re conducători. De nenumărate ori

.ni-a fost dat prilejul, să văd că în tiare sau cutare sat preotul a voit

e înfiinţeze o „tovărăşie agricolă“ învăţătorul din simplul motiv, că

qu trăia în relaţii de pretinie cu ■preotul, făcea toate sforţările, în­jghebând un partid de oameni bu­clucaşi, ca să spulbere în vânt stră­duinţele preotului său. La rândul său învăţătorul voind a înfiinţa cor bi­sericesc, preotul încă de timpuriu îi umic^a toate intenţiunile bune ale -ivâţătorului. In atari caşuri poporul ace haz pe contul conducătorilor.

durere, aceste sunt caşuri ce seF O IL E T O N U L »G AZ. TR A N S .«

Sfântu-Petru dela IzvoroMordannlai.(P O V E S T E )

A fo s t oda tă ş i-o da tă ş i de a tu n c ia - i v rem e U rnită , s ă n ă ta te cu i m ’ascu ltă . A fost un b ie t dascăl de s tra n ă , b ă trâ n câ t ata Noe ş i babă to t aşa de b ă trâ n ă avea,

ja r fe c io r nu . Ş i le era m are ja le de asta, şă u ite ca m â n i p o im â n i în c h iz i o c h ii ş i vu-ţi ră m â n e pe u rm ă u n u l m ăcar, care să-ţi dee o b u c ă ţic ă de pâ ine şi să z ică :

D um nezeu să -l e r te pe ta ta » ! Şi cum pun, je le a ş i el, je le a ş i baba, d a r ce fo ­i i O r i c â t ai p lâ n g e lâ n g ă p u tre g a i de

imn ’i t o t în p u s tiu , că e l m u g u r ve rde u m ai dă: aşa şi cu b ă trâ n ii n o ş tr ii . Pu- n ţă să a ibă e i fe c io r i d in t ru p u l lo r , edea»; bi7?e că nu m a i este, d a r aşa le a -

năde jde d in cu g e t nu ş i-o poa te d o rm i.

M a i t re c a n i m u l ţ i pe u rm ă ş i iacă ’ D u ftliie z e u b ă trâ n u l, î i tre c e p r in ih iâ te facă o m in u n e m are . îm b ra că s tra e

,chi, îş i pune căc iu lă m iţo a să pe c re ş te t g lu g ă de m ocan în sp ina re , în g lu g ă

al de fe l de b u ru e n i şi ha i pe păm ân t.

repetează prea des la noi. Invidia diotre conducători e pricinuitorul multor rele. „Invidia — zice Giusti — este patima cea mai urâtă, cea mai chinuitoare, cea mai ruşinoasă dintre câte pot să contamineze inima omenească.

Invidiosul simţindu-se jos şi meschin faţă cu alţii, şi în acelaşi timp incapabil de a se desbăra de josnicia şi meschinăria lui, trăeşte în războiu şi spaimă continuă cu sine şi cu alţii“.

... Acum, când puvoiul ispitelor tinde a se furişa tot mai mult în corpul naţiunei noastre, acum când interesele mari ale neamului româ­nesc, pretind o conlucrare armonică din partea intelectualilor — mult cântata solidaritate se impune cu a- tât mai mult. Nu o morală bolnăvi­cioasă ne trebue, ci robuste mo­ravuri.

La alegerile dietale de acum mulţi preoţi şi învăţători cu slăbi­ciunea vădită a caracterului lor, au votat contra conştiinţii. în astfel de împrejurări sufletul poporului nostru devine un ce coruptibil, un conţinut fără nici o suprafaţă, ştiut fiind, că „exempla trahunt“ (pildele atrag) şi că întreg sistemul de educaţiune se basează pe legea imitaţiunii.

Sunt adevărate cuvintele lui Ranke, care zice, că: „poporul nu se conduce de mişcări conştiente; ci intelectualii şi sentimentele mari îl hotărăsc“.

Iar un alt învăţat strein afirmă, că: „nouă zecimi din sbuciumările suferite de neamul omenesc, n’au altă pricină decât conlucrarea unei mari puteri intelectuale alături cu dorinţe josnice.“

... Ar fi deci timpul ca să înţe­legem rostul acţiunilor noastre, să aruncăm jugul viţiilor şi păcatelor, premenindu-ne sentimentele în sco­pul ajungerii unui viitor mai fericit.

Gkimbăşanul.

U m b lă ’n coace ş i’n co lo, a ju n g e ş i la casa d a scă lu lu i s tr ig â n d :

H a i la m e re boe reş ti,H a i la m e re d o m n e ş ti;O ri-c in e -a g u s ta In d a t ’-a pu rcede g rea

— E ie i, d a s c ă le !, se m iră baba; cez ic i ?

— Ce să zic, ia sa luăm ş i n o i u n m ă r să n u m u r im c ă iţ i.

Chem ă apo i pe cel cu m ere le , se’n vo i în tâ rg u e a lă şi cum pă ră u n u l.

U ncheaşu l plecă în d ru m u l lu i m a i depa rte , ia r baba dască lu lu i, in g rabă m a re ş i cu b u cu rie nespusă rnâncă d in t r e i m u ş c ă tu r i m ă ru l, acum î i m a i ră m â ­nea s’aştepte . A ş te a p tă o lună , două, nouă şi la soroc o apucă d u re r ile face re i, che ­m ă o moaşe, chem ă pe a lta , t o t d in cele m a i p ricepu te , d a r de geaba. C o p ilu l nu v re a să se nască, ş i b ia ta dă scă liţă se ] ch in u e a d in g reu ş i-ş i b lăs tem a d o ru l de fe c io r i.

— Dascăle, g ră i tâ rz iu o m oaşe, du - te de cheam ă pe cu ta re v ră ji to a re că ea s’o p rice p e m a i m u lt de câ t no i.

D a scă lu l po rneş te î n t r ’o goană şi se’n to a rc e cu m eşte ra . A s ta se u ită , is p i-

De preste săptămână.Săptămâna trecută Joi s-a ţinut cea din- tâiu şedinţă a dietei ungare. A fost mai mult o şedinţă formală, iar Sâmbătă deputaţii s-au dus în castelul din 6uda, unde Maiestatea Sa a cetit me- sagiul (vorbirea) de deschidere a die­tei. Toate partidele au fost reprezen­tate, afară de iusthişti, cari nu s’au dus la Bnda, demonstrând astfel îm­potriva guvernului. Dintre deputaţii noştri au fost de faţă dnii Dr. Teodor M ib a li şi Vasilie D ăm ian . Luni de­putaţii şi au dat mandatele, cari s-au predat comisiilor ca să le esamineze. Astăzi, Joi se verifică deputaţii, iar în şedinţa de Vineri se constituie dieta alegâodu-şi prezident, vicepre- zidenţi etc.

*

Vineri şi Sâmbătă s-a întrunit în Budapasta comitetul naţional electoral al nostru. S a discutat temeinic sta­rea politică şi s-a hotărât continua­rea luptei politice, ca şi pănă acum. Comitetul a aprobat demersurile fă­cute de comisia electorală în scopul conducerii campaniei electorale, a constatat lipsa de a se susţinea so­lidaritatea şi a invitat pe deputaţii noştrii a susţinea clubul naţionalist şi să lupte, se lucreze în parlament îndeosebi pentru votul universal. Pentru inaugurarea şi conducerea unei acţiuni sau lucrări sistematice politice s-a ales o comisie, cu sediul în Bu­dapesta.

*

Sâmbătă s’a ţinut în Braşov adu­narea „Solidarităţii“, care este, cum ştim, însoţirea băncilor noastre. Au trimis reprezentanţi 45 de bănci. S-au ţinut două şedinţe. Dintre hotaiiri mai însemnate sunt: Să se întenrek2e o bancă de asigurare românească ci capital de un milion cor. S-abdăiât a se sprijini din partea băncilci ic- temeiarea de însoţiri săteşti şi s-a hotărât întemeiarea unei cane* la, ii de informaţie.____________________

te ş te ce-a fo s t e r i, ce-a fo s t a la ltă e r i ş i la u rm ă ia o fu rc ă de to rs ş i-u n cosor şi p u n â n d u - ie p e p ie p tu l b o ln a v e i s t r ig ă :

- - Dacă eş ti fa tă , n a ş te -te şi ia - ţ i fu rc a în b râ u ; de eş ti fe c io r , eşi la cosor.

Şi s-a a u z it a tu n c i:— Ba n u m ’o iu naşte m ătuşă, pen ­

t r u neşte f le a c u r i m ă ru n te .A cu m a de-ab ia s’a d u lm ă c a t v r ă j i ­

to a re a că p ru n c u l d in pân tece le d ă scă liţe i nu era ca o r i şi care, m a i auzise ea şi despre a l ţ i fe c io r i de c ra i, c a r i n u s’au născu t până nu l i s’au fă g ă d u it m a re le de pe lum e.

— Dascăle, z ise ea, a lt c h ip n u - i, de câ t să-l am ăgeş ti că i-e i da c u ta re lu c ru . Ş i începu dască lu l:

— E şi f iu le :— Ba nu , răspunse p ru n c u l, că de

geaba nu vreau .— Eşi, că te -o iu c reş te m are şi ţ i-o iu

da nevastă pe fa ta is p ra v n ic u lu i.— P e n tru a tâ ta nu m ă m a i tru d e s c

eu, tă tu că .— Eşi, f iu le , că ţ i - o i face m ireasă pe

fa ta p o s te ln ic u lu i.— N ic i p e n tru a tâ ta nu m ă ostenesc.— Că ţ i - o i da pe cu ta re , că ţ i- o i

A p e lcătră întreagă obştea creşti­

nească şi românească!O furtună năpraznică s’a deslân-

ţuit de curând şi în repeţite rânduri asupra părţilor bănăţene ale ţării noastre, prefăcând multe din fru­moasele ei vai şi câmpii în nişte mo­cirle, cari îţi umplu sufletul de jale şi durere.

Ne mângâiam mai ales la înce­putul nefericitei cercări, că veştile alarmante vor fi în mare măsură exagerate, dar — cu durere — tre­bue să constatăm, că ele se susţin, ba martori oculari le adeveresc pe deplin şi pentru unele locuri în mă­sură şi mai mare.

Ţinuturi întregi au fost nimi­cite; surizătoarele roade ale hotare­lor mănoase, cari promiteau o re­coltă îmbelşugată, au fost zdrobite; nădejdea multor ţărani muncitori, de a-şi acoperi din roada câmpului toate lipsele anului, s’a prefăcut în realitatea tristă de-a fi pierdută şi pânea pentru ziua de mâne.

Potopul — ca şi care amintirea poporului nu înseamnă altul atât de groaznic — a produs în multe sate pagube enorme, ştergând oliţe în­tregi de pe suprafaţa pământului fără urme. Bisericile şi şeoalele noastre încă n’au putut rămânea fără stricăciuni simţite, cari reclamă im- mediata reparare.

In faţa valurilor sălbatice au căzut jertfă nu numai vite singura­tice ci cirezi întregi, precum şi câ­teva sute de oameni, încât prea nu­meroase familii — pe lângă mizeria în care au ajuns — mai jălesc pă­rinţi, fraţi, surori, prunci şi tot soiul de rudenii, înghiţite de valuri; iar orfanii aşteaptă pe milostivii creştini, cari să se îndure a-i lua sub scutul lor părintesc.

In faţa acestei elementare lovi­turi am emis numai decât o pasto- rală, îndemnând pe cei cu stare, pe

face aşa şi pe d in co lo , că u ite ţ i- a t r im e s răvaş fa ta lu i V o dă ! — aşi.

B ă ia tu l luase pe nu în b ra ţe ş i nu se’n v o ia de loc.

— Eşi, fiu le că m oare b ia ta m a ică -ta .— Las ’să m oa ră că a s ta - i osânda lu i

D um nezeu .— E i, aci a s fe c lit-o dască lu l. P ică

pe g â n d u r i ş i se g â n d i m u lt . Şi m a i auz i ş i pe v ră jito a re .

— Să ş t i, dascăle, că o s â -ti m oară ş i dăscă liţa şi p ru n c u l ş i păca tu l cel m are, a l tă u va fi. Să te ’n v ă ţ eu, ceva, dacă m ’e i ascu lta : Dacă p u i u rechea în p rag , auz i g ra iu l u rs ito a re lo r. D in c u v â n tu l lo r , tu , lesne ve i a fla ch .ea, d a r să ş t i i a tâ ta că: c ine în d ră sn e ş te să le -a s c u lte u rs ire a , m oare.

— C’apo i, ia să vezi, p e n tru m in e to t u n a -i, o ră g o jin ă veche pe care n ic i c â n ii n ’o m ănâncă. Ce să m a i trăesc? Sapa ş i lo p a ta ş i-o m ână de ţă rn ă în och i. F e ­c io ru l să’m i trăească şi să m ă u rm e ze în lu m e , că despre m in e to t u n a - i: m i-a m t r ă i t t r a iu l, m i-a m m â n c a t m ă la iu l şi a le lu ia .

Ş i m a i m u lt pe g â n d u r i n u s tă tu . A pus u rechea pe p ra g ş i-a a s c u lta t: Ş i g ră

!

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 132-1910

cei neloviti de soarte, a sari grabnic in ajutorai celor lipsiţi, goli şi flă­mânzi.

Maje9tatea Sa prea bunul nostru Domnitor, împărat şi Rege Francisc Iosif informat pe cale ofiicială de cele întâmplate, a trimes un ajutor grabnic de 100.000 C. Asemenea şi înaltul guvern al ţării, iniţiind, şi o colectă regnicolară în scopul ajutoră­rii; iar descriind şi noi Excelenţei Sale ministrului prezident al ţării şi altor înalte organe ale Sale mărimea dezastrului şi a pagubelor cauzate, — Ni-s’a descoperit pretutindenea binevoitoarea intenţiune de a ajuta după putinţă în măsură cât mai ma­re desdaunarea celor ajunşHn strâm­toare . De altă parte — după pro­misiunile primite — va oferi şi „Co- munitatea de avere a grănicerilor“ ajuto­rul ei.

Considerând că aprop8 toate,ţi­nuturile devastate aparţin eparhiei noastre şi că cei înecaţi precum şi cei ce strigă după ajutor sunt mai toţi fiii noştri sufleteşti,: — cu ini­mă părintească cuprinsă de durere Ne simţim îndemnaţi acere şi Noi mi­la tuturor, rugându-i să dea ascul­tare apelului nostru, trimiţând obo­lul lor de ajutorare Ia adresa Naos- tră din Caransebeş, preste tot spriji­nind din toate puterile marea acţi­une de ajutorare, ca astfel să putem ajutora pe cei lipsiţi. In deosebi a- pelez şi la sprijinul băncilor noastre, la venitele cărora şi părţile bănăţene au contribuit în ani de belşug cu în­semnate sume.

Cerând binecuvântarea Părinte­lui ceresc asupra tuturor celor ce vor da ascultare glasului Nostru ru­gător şi răsplătirea înzecită a obolului dăruit de ei, am rămas

Caransebeş, la 10 Iunie 1910.al tuturor de binevoitor: Dr. E. MIRON CRISTEA,

episcopul Caransebeşului.*

Toate ziarele noastre au deschis colecte pentru ajutorarea fraţilor noş­tri Bănăţeni. Până eri a incurs la administraţia ziarului nostru sumade 185 COr-, Pe care am Şi trimis-o la locul destinaţiunei.

Astăzi am primit dela d-1 co­merciant loan Bidu din Braşov su­ma de 20 coroane

Cursuri practice pentruînvăţători.

T u rd a , C lu j etc.A n u l acesta ca şi în a n ii p re ce d e n ţi

s’au ţ in u t p e n tru în v ă ţă to r i c u rs u r i de v i- e r i t şi p o m ă r it în d ife r ite c e n tre ale ţă r i i , cu su b ve n ţie de s ta t.

La c u rs u l de p o m S rit d in T u rd a u n ­de am fo s t ş i su b se m n a tu l au p a r t ic ip a t douăzeci şi t r e i de în v ă ţă to r i, d in 23 de

c o m ita te ale ţă r i i ş i anum e: 15 m aghiar» , 1 Sas şi R o m ân i am zice 8, d a r dupăce u n u l — M ilo i D öm e — e In t r a t cu to tu l în apele s tră in e , la acest cu rs ne-am so­c o t it p re z e n ţi num a i 7 în v ă ţă to r i ro m â n i ş i adecă: Ie ro n im M ărian , c o tt. A lb e i in f ­e rioa re . E ro fte iu Bârsan, c o t i. T â rn a v e i m a r i; lo a n H ancu , c o tt. S ă la ju lu i; R o m u l Io a n o v ic iu , c o tt. C a ra şu lu i; A th a n a s ie Rus, c o tt. B is t r i ţe i ; N ico lae B la j, c o tt. S e ve ri- n u lu i ş i Iz id o r Dopp, c o tt. S ib iiu .

P re le g e r ile cu escep ţiunea e s m iş ilo r m in is te r ia li s’au ţ in u t de co n d u că to ru l c u rs u lu i L á zá r József n u m a i în 1. u n g u ­rească. A ce s t b ă rb a t deşi în d e s tă in u ir i s’a d o v e d it de m a g h ia r cu pa ten tă , în enun- t ia ţ iu n ile sale despre ne a m u l rom ânesc s’a re m a rc a t de un bun cunoscă to r, a ră tâ n d u - ne to td e a u n a în c o lo r i frum oase în s u ş ir ile care re z id ă în a i i u n u l d in cele m a i h a rn ice popoare d in acest s ta t p o lig lo t.

T o ţ i în v ă ţă to r i i a dus ’o în cea m a i s trâ n să p r ie t in ie , ş i dacă ic i, co lo pe tem ă n a ţio n a lă se ap rin dea câ te -oda tă d ’scuţie , aceasta ne în tă re a co n v in g e re a că s t ră in i i încâ nu ne cunosc d e s tu l de b ine, n ic i pe n o i ş i n ic i t re c u tu l n o s tru . Peste t o t — R o m â n ii b ine s’au p u r ta t — ear la e xa m i­na re au re p u r ta t r e z u lta tu l m u lţă m ito r .

A ltc u m T u rd a cea înse m n a tă d in p u n c t de vedere is to r ic de pe t im p u l când se zicea:

Iancu le , m ă ria taLasă T u rd a n ’o p ră d a .. . . as tăz i pen­

t r u no i e aproape m oa rtă . V ia ţa ro m â ­nească ab ia se m an ifes tă . S in g u ra bancă «A rieşana» s itu a tă în m ijlo c u l o ra ş u lu i m a i a ra tă un sem n de v ia ţă rom ânească. In c â tu - i p e n tru v i i to r u l ş coa ie lo r rom âne , căci s u n t două con fes iun i, slabă m ângăere . în v ă ţă to r i i — deşi m o d e rn i — s u n t sa la- rz a ţ i to t pe baza c a la p o d u lu i s tră v e c h iu .

P r im a im p re s ie la in tra re a în acest oraş c ine o a r pu tea descrie?! Ia tă un oraş, a că re i p ia ţă e s frâ tă a tă în fo rm a ei ob longă de c ă ru ţe şi măgari — cari însă s u n t iu ţ i — ş i f irm e de acestea: «M agya r g y e re k e k n e k » . T u rd a m ai este însă m n a tă încă ş i d in p u n c tu l de vedere a l c o m e rc iu lu i ce-1 face cu p o rc ii. T u rd a e un oraş com erc ia l.

în v ă ţă to r i i a s is te n ţi la acestea c u r ­s u r i s’au în to rs acasă — d in s fe ra pom ă- r ie i — cu u n fru m o s m agaz in de cunoş­t in ţe , ca ri a p lica te în v ia ţă , v o r fo rm a un bun is v o r de podoabă şi îm b o g ă ţire .

*

In le g ă tu ră cu cele a m in tite , p r in aceasta cale se L e e cu n o scu t f r a ţ i lo r în ­v ă ţă to r i cu d o r de p ro p ă ş ire că pănă acum s ta tu l — m in is tru l de a g r ic u ltu ră — a m a i in s t i tu i t două c u rs u r i, u n u l p e n tru adunarea şi v a lo riz a re a p la n te lo r m e d ic i­na le d in p a tr ie , care se va ţin e a în C lu j dela 31 Iu lie până în 6 A u g u s t st. n. P a r­t ic ip a n ţ i i la acest cu rs v o r p r im i lo c u in ţă g ra tu ită în e d if ic iu l academ ie i econom ice d in acest oraş şi v o r p r im i r e iu t de că­lă to r ie şi de s u s ţin e re 64 coroane.

A l do ilea curs, care se va ţ in e a în 18 oraşe ale ţ ă r i i — A da , A lg y ó g y , Békés­

csaba, B reznóbánya , Csíkszereda, H ó d m e ­zővásá rhe ly , Jászberény, K a rczag , K o m á­ro m , Lúgos, Pápa, R im a szom ba t, S om ogy- sze n tim re , S z ilá g yso m lyó , N a g ysze n tm ik íó ^ , Szabadka, C za ková r şi K ecskem é t — şi in c a ri se v o r face tra c ta te d in s fe ra econom ie i de câm p se v o r p r im i de to t 360 în v ă ţă to r i, 20 de o lo c a lita te .

In decu rsu l acestu i cu rs s’au făcu şi doauă escu rs iun i m a i în s ă m n a te : una la C h e a -T u rz ii — o podoabă a n a tu r i i şi a lta la ocne le de sare, sa line le d in T u rd a ,c a re s u n t v e s tite încă de pe t im p u l îm p ă ra tu lu i T ra ia n .

Cea d in tâ iu , ne-a d e le c ta t p r in fo r- m e le -i stâncoase ce-am vă zu t, p r in p â râ ia ­şu l ş e rp u ito r ş i lim p e d e în fu n d u l că ru ia se jo acă p e ş ti de to a tă fru m u se ţe , apo i p r in p e .te r i le ce s u n t aşezate fa ţă în fa ţă de a irb e la tu r i le s tâ n c ilo r , a c ă ro r în - să rană ta te şi t re c u t s u n t b ine t ic lu ite de s c r i i to ru l S ilv e s tru M o ldo van în c ă rtic ic a sa: « N ic h ita Ba lica».

A doaua escurs iune — cea dela oc­nele de sare — în care tră b u e să os teneş ti m u lt p r in t r e m u n ţ i i de sare până a i a juns la tine , p r in căderea s te le lo r — im ita ţ ie to a r te re u ş ită — ş i p r in fa p tu l, că la s t r i ­g ă tu l c u v in te lo r de doauă s ilabe, echoul să re p e tă de 16 o r i — păreau g la s u r i d in a ltă lu m e — au săpat în c o n ş t iin ţa în v ă ­ţă to r i lo r a s tfe l de u rm e , ca ri n ic i oda tă nu l i se v o r ş te rge . In sp e ţia l p e n tru m i­ne acestea p e tre c e r i au fo rm a t m om e n te de re v e la ţie sutle tească.

In fiecare loc în v ă ţă to r i i v o r benefic ia de câte 100 cor. ca r e iu t de c ă lă to r ie şi de sus ţin e re . C u rsu l acesta va d u ra d in 18 Iu lie până in 18 A u g u s t st. n. D o rn ic ii de a p a r t ic ip a la acestea c u rs u r i, în ru g a - rea adresa tă m in is t r u lu i m e n ţio n a t p r in is n p e c to ru l de şcoale, v o r avea să ră s p u n ­dă u rm ă to a re lo r în tre b ă r i:

1. In care loc voeşte să fie p r im it?2. De c â ţi a n i e ?3. C â ţi e lev i iau ce rce ta t a n u l acesta

Ja şcoale le econom ice re p e tiţ io n a le ?4. M ai p a r t ic ip a t ’a la c u rs u r i de a-

cestea şi Ia ce fe l anum e ?5. De c â te o r i a c o m p e ta t să f ie p r i ­

m it la acest c u rs .?6. Câtă re m u n e ra ţie şi de la c ine

are p e n tru conducerea şcoa ie i econom ice de re p e t iţ ie ?

In năde jdea că la acestea c u rs u r i vom p a rt ic ip a c â ţi m a i m u lţ i în v ă ţă to r i, în suş indu -ne noauă şi frum oase în v ă ţă tu r i, re v e n in d ca to t a tâ ţia lu m in ă to r i a - i nea­m u lu i şi a - i p a tr ie i ş i în aceasta d ire c ţie rea lă şi p rac tică , doresc c o le g ilo r d es to in ic i, după o că ldu roasă s trâ n g e re de m ână, succese s tră lu c ite .

C r is t ia n 1910.Izidor Pop.

înv.

încheierea anului la şcoala primară centrală şi cea froe-

beliană din Braşov.E xam ene le pub lice de la şcoala p r i­

m ară c e n tra lă d in B raşov s’au ţ in u t anu l

una d in tre u r s i to a r e : »P etrea, fe c io ru l dască lu lu i nu se va naşte, până când ta tă -s ă u nu i-a fă g ă d u i de nevastă pe Z in a fă r ’ de ta tă . La u rm a u rm e i p ru n c u l se va face s fân t» . G ră i a doua u rs ito a re : «C artea v ie ţ i i lu i s tă deschisă pe-o m asă d in c h ilia de p e a tră de la iz v o ru l Io rd a ­n u lu i. Ia r a tre ia , care spunea în to td e a ­una aceleaşi vo rbe , s fâ rş i: «C ine ne-a as­c u lta t în t r u fu r iş , de m âna p ru n c u lu i să m oară» .

D ască lu l, g a ta să m oară de b u cu rie ş i de năcaz, d a r to t m a i m a re î i fu bucu ­r ia ş i de asta s tr ig ă :

— Ieş i p ru n cu le , că ţ ’o iu da de ne­vas tă pe zîna fă r ’ de ta tă .

P e tru se născu, dăscă liţa se sculă, şi începu să-l în g rije ască .

Z ile le trece au spre b u c u ria b ă trâ n ilo r , d a r î n t r ’una, dască lu l îş i aduse a m in te de osânda u rs ito a re lo r ş i făcând s fa t cu baba, se h o tă r î să’ l aşeze în s ic r iu a ş fru m o s , să’ i dee d ru m u l la va le pe apa Io rd a ­n u lu i.

— Că zicea el, dacă D um nezeu ne a re în g r ijă , n u l ’a lăsa să se p ia rdă .

S ic r iu l cu p ru n c u l p o rn i în jo s , pă ­

r in ţ i i î l p e tre c u ră cu o c h ii câ t p u tu ră ş i apo i in t r a ră în casă p lângând . P lu t i i el m u lt până când î n t r ’un tâ rz iu a junse la ca s te lu l ce l m are şi lu m in a t cu s te le a l ce lo r 3 v ră j i to r i . V r ă j i t o r i i aceştia ce s ? T re i m ocan i. Cei t r e i m ocan i s’au scu la t cum au z ă r it s ic r ie şu l, l-a u p r in s cu cău- g ile şi ce rce tâ n d u l gă s iră o d o ru l ş i- l scoa­seră a fa ră .

S’au b u c u ra t m u lt , s’au b u c u ra t că p o t ş i e i să crească u n s u fle t v e n it peste ape. L ’au z b u ră tă c it, l ’au fă c u t fru m o s că se u ita lu m ea la el, ca la o fă p tu ră zu ­g ră v ită de D um nezeu.

Ia r Ia nouă an i, când se făcuse flă - căeş fru m o s î l chem ară cei t re i u rs ito r i ş i cu g las ră s p ic a t i-a u zis pe râ n d :

»Să te duci, P e tre , şi găs ind pe zâna fă r ’ de ta tă să ţ i-o fa c i d ra g ă şi să ţ i-o ie i de nevastă». Ia r a l d o ilea : »Să ce ri de la ta tă l tă u ca rtea v ie ţ i i ta le» . Ia r cel d in u rm ă : » A scu ltă b ă e te : să nu cu m -va să u i ţ i po runca u rs ito a re i de a t re ia , ş i să nu-1 o m o r i pe dascăl».

B ă ia tu l le s ă ru tă Ia tu s t re i m ân ile , se ’nch ină pân’, la p ă m â n t şi pleacă în sus pe m a lu l Io rd a n u lu i. M ers ’a m u lt , o lună , două, câ t o f i m e rs el, eu nu ş tiu , d a r

ş tiu c’a a ju n s la casa lo r cea b ă trâ n ă un* de ş-a g ă s it p ă r in ţ i i sănă toş i. S’au b u c u ra t cu t o ţ i i ospă tând la o la ltă , d a r v rem ea trece a şi după socotea lă v rem e a era scum pă.— T a tă să’m i spui u n d e -i ca rte a v ie ţe i m e le ? D ască lu l s tă tu o c l i f ă pe g â n d u r i şi aducându ’şi a m in te de vo rb e le u rs ito a ­re lo r , g ră i:

— Car tea v ie ţ i i ta le stă deschisă în c h i­lia de p ia tră de la iz v o ru l apei Io rd a n u lu i. D u -te ş i ţ i- o ia .

— M -o i duce, ta tă , d a r în a in te de p o rn ire tre b u e să te om or. C ine se m ă­soară cu D um nezeu, v re d n ic de osândă este ; c ine ascu ltă s fa tu r ile ta in ic e ale u r ­s ito r i lo r , după h o tă râ re a lo r se cuv ine să m oară.

Luă apo i o secure ş i r id ic â n d -o în sus, î i despică în două oasele capu lu i. Pe u rm ă să ru tă pe m aică-sa, î i ce ru e r ta re şi p lecă pe d ru m ,

şi la s fâ rş itu l a n u lu i a junse la iz v o ru l Io rd a n u lu i,

la c h ilia de p ia tră(V a u rm a .)

acesta în z ile le de J o i şi V in e r i, .> > 4 Iu n ie v. în sa la fe s tiv ă a g in n a z iu lu i! rom â n , sub conducerea d - lu i a d m ir its ttu >r p ro topopesc al B ra şo vu lu i, lo a n H Exam ene le au decu rs în cea m a i frum i.. o rd in e , f iin d de fa ţă m u lt pub lic . n* îo 4 Iu n ie v. ţin â n d u -s e exam en le o e . i j şcoala de fe tiţe , sa la cea m a re a g im ­n a z iu lu i a fo s t fru m o s îm po dob ită j c ru r i le do m ână ale e leve lo r, lu c ra ta conducerea ab ilă a d -şoare i N in o Hus.e-i viei. A tâ t la şcoala de b ă ie ţi, câ t si I i - ' cea de fe t iţe , exam ene le c lase lo i Iii. IV şi V s’au în c h e ia t cu câ te -va c â n tă r i exe­cu ta te ce c o ru l în 3 voci al e le v ilo r , s -b d ir ig e n ţa d - lu i în v ă ţă to r N ic. S to ii v.C

*G la su rile a r g in t i i ale c o p ila ş ilo r

le ifro e b o tia u o au a d u n a t ş i în an i), a ? a cu ocazia e xa m e n u lu i ţ in u t îa sal ve i o a g im n a z iu lu i ro m â n d in lo r , u pui., num eros.

Şi oare c ine nu a lea rgă cu ag să a d m ire ce-i m a i n a tu ra l şi m a i nev in ova t > pe lu m e : cân tec ile ş i jo c u r i le acestor

Deşi tre b u e să -m i m ă rtu r is e s c t rea de rău , că’n g ra iu l acesta dulce, - g ra iu l c o p iilo r — s’a sc ris aşa d puţGi j la no i. L ite ra tu ra p e n tru cop ii, car i, r .’ • * \ p /p o a re , cu deosebir e la col ge r a i. e a tâ t de bogată , ia n o i se m ă rg in e s c ia on f n u m ă r re s trâ n s de pove ş ti şi vers. . o: cu seama v e rs u r i, c a ri pe lângă că su n t a ţin e , m a i au şi n e a junsu l de a-şi fi or i | de m u lt fa rm e c u l n o u tă ţ ii . A r fi dc a > i ca s c r i i to r i i n o ş tr i i să dea m ai m u l â • <<n-j ţ iu n e acesto r fe l de conce p ţiun i.

D -ria M. Pepescu, conducă toa re i: o,oa­le i froe be liane , în ţe le g â n d , că’ a o r i c: c ru să im p u n e v a r ia ţ ie , ne-a p re g ă t it o va su rp rize , în lo c u in d jo c u r i le vech i, deo.v tea o r i văzu te , cu a lte le nouă, a lcă t ui«* d d-sa. A m in te s c pe cel d in u rm ă şi ro l n . i fru m o s to to d a tă , la care a tâ t te x tu cu ruj jo c u l e rau c o n c e p ţiu n i p ro p r ii a o-o Popescu, a ra n ja te pe o m e lod ie pop S ig u ra n ţa , d a r în deosebi m odu l în care aceşti co p ii în dep lin eau ro iu l v fe r i te lo r păsă ri de c u rte a a v u t m « cum nu se aş tep ta şi m e r itu l de-i c re ţ i t pe câ te -va c lipe m u lte f r u n ţ i îngfu; du ra te . A r f i fo s t şi m ira re ca tu imoasa r operă a lu i R ostand, în ju r u l că re ii s’a ; c u t a tâ ta sgom ot, să nu afle ir« .ta r la no i.

E xa m e n u l s’a îu c h e ia t cu cu vir- de laudă şi m u lţă m ită ale d lu i p ro t s Ham sea la adresa d -n e i Popescu şi a t*-- p i ia ş ilo r după ca ri în tre cop ii s-au ;k. i in e v ita b ili le to c u r i cu bom boane.

*

L u n i, a doua z i de R osa lii, după b. I che ierea S e rv ic iu lu i d iv in , a avu t oc î î | sala g im n a z iu lu i înche ie rea ar u lu i $eu. • ia care a lu a t p a rte în tre g co rp u l ‘nvfo to re sc de la şcoalele noas tre , îm p re u n ă e le v ii şi p u b lic num eros .

S e rba rea ace rs ta şco la ră s’a încep: cu execu ta rea u n u i cântec de şcoala : c ă tră c o ru l m ix t , com pus d in e lev i şi , după care m e ritu o s u l d ire c to r de la < Oii< de fe tiţe , loan B a riu , îşi ro s te ş te i i s tn t iv a d is e rta ţ ie despre »E duca ţiun ea r« r . j na lă în fa m ilie « , cel m a i fru m o s test uo. i i i ce-1 poa te lăsa d-1 D a riu c o le g ilo r săi, ..e f c a r i nu peste m u lt se va d e sp ă rţi, trecân la pensiune.

C o ru l m ix t m ai execu tă o cântar**, f după care d-1 a d m in is tra to r p ro t . I. H a i zea, în c u v in te calde şi frum oase , a r ' ând m unca şi m e rite le d - lu i D a riu , anua l j | înche ie rea a n u lu i şco la r 1909/1910.

C o ru l e le v ilo r m a i esecută o ca ­se cetesc apoi d a s if ic a ţ iu n ile şi sc i p re m iile .

Dela adunared o s p i ?l e s p a r ţ i u i 1?- m h ai

- U T i f

.?. r< u u— R »pori.u î c o m ite tu lu i. (U rm a re ) -

ISoî cert am să a tra g e m în o rg a ' -I m u l »A nuc.« pe râ n d to a te sate le d in .J A s t fe lîn anu l acesta s’a o rg a n ia z t o a gen] tu ră nouă în S a tu lu n g (c ise rica ii ouăI

Pag. 3.MO 132 Q A % S T A T R A N 8 1 L V A N I E L

jdesp. având acum cu to tu l 24 de a g e n tu r i (v. lis ta !)

B ib lio te c ile .oape fiecare a g e n tu ră îş i are b ib lio teca ...ru c o m p le c ta re a n u m ă ru lu i tre b u in c io s

1- 4), c o m ite tu l a h o tă râ t să în fiin ţe z e în janul acesta încă una. C o m ite tu l se ocupă cu idea să schim be b ib lio te c ile acestea am bu lan te în b ib lio te c i s tab ile , lu â n d în bud ge tu l d e s p ă rţă m â n tu lu i în fleca re an o sum ă, d in care să se cum pere c ă r ţ i nouă.

D o n a ţiu n i.

înse m n ă ta te a b ib lio te c ilo r p e n tru ră s ­pând irea c u ltu r i i la sate a în d e m n a t pe u n ii să dă ru iască desp. b an i cu m e n ire a specială de-a f i în t r e b u in ţa ţ i p e n tru cu m ­părarea de c ă r ţ i. A s t fe l a d ă ru it : D l Ioan I. M a x im ilia n , p re o t 2 c o r , Basil P e rţia , (F e ld io a ră ) 3 cor,, şi a g e n tu ra d in F e ld i- oară 16 78 cor. D - l D r . Io s if B laga ne-a da t v re -o 20 de c ă r ţ i, pe c a r i să le îm p ă r- ţ im la sate. Desp. a p r im it şi a n u l acesta a ju to ru l de 100 cor. de la C o m ite tu l cen­t ra l , t r im is p e n tru p re le g e r ile popora le , ia r D -şoara D r. E le o n o ra Lem e n y i, p ro fe -

I oară la şcoala A s u c ia ţ iu n ii d in S ib iiu , a d ă ru it cu ocazia co n te re n ţe i, ce a ţ in u t -o la B raşov, 20 cor.

La râ n d u l său c o m ite tu l desp. încă n ’a c ru ţa t. In S a tu lu n g ş i’n G h im bav, p re - le g ă to r ii, m e m b r ii a i c o m ite tu lu i au îm ­p ă r ţ i t 66 c ă r tic e le o r i c ă r ţ i; şcoa le lo r p r i ­m a re d in B raşov le -a d a t 20 de b ro ş u r i p e n tru b ib lio te c ile de clasă ale e le v ilo r , ia r la C r is tia n , R âşnov ş i G h im b a v a îm ­p ă r ţ i t s e m in ţe şi a lto i.

P re le g e r iG r ija de căpe ten ie a c o m ite tu lu i a

fo s t însă in a n u l acesta p re le g e r ile popo ­rale. în d e m n u l ce l-a u d a t acum do i a n i la adunarea gen e ra lă d in C r is t ia n , ca p re o ţ ii şi în v ă ţă to r i i de pe sate să ţ in ă p re le g e r i p o p o ru lu i fă ră să m a i a ş te p te până ce v in e un m e m b ru d in c o m ite tu l desp. cuce­reş te to t m a i m u lt te re n . D upă p reo tu l A N is to r, A rp ă ta c ş i în v . A . B o ldov d in Cod-

i oa, în a n u l acesta a l ţ i 3 în v ă ţă to r i au ţ i ­n u t câ te o p re le g e re în s a tu l lo r : S u n t d -n ii Ioan Pascu d in Codlea ţ i R o m u l C ris to lo v e a n ş i Ioan T ip e iu d in Râşnov. Insă înce rca rea c o m ite tu lu i de-a aduna la B raşov un n u m ă r m a i m a re de în v ă ţă to r i, 3ărora să i i se a ra te m a n ip u la re a sch iop- t ic o n u lu i, nu a r ă u ş it de oarece n u s’a a- n u n ţa t n im e n i. A sem enea n u am a v u t în a n u l acesta n ic i un cu rs p e n tru a n a lfa b e ţi, cu to a te că se pub licase în fo i două p re ­m ii de câ te 50 coroane p e n tru aceia, ca ri v o r ţ in e a şcoală cu n e ş t iu to r i i de carte .

C o m ite tu l a ţ in u t la sate 16 p re le ­g e r i in ş ir u l u rm ă to r :

1909.26 Dec.. în H â lh iu : au v o rb it d -l N ic.

F u rn ic ă despre » A lcoo lism « , d -l Y . N e g u ţ despre »M onum en te a n tic e ş i s c r i i to r i r o ­m ân i« . A m â n d o u ă p re le g e r ile au fo s t înso ­ţ i t e de p ro ie c ţ iu n i cu sc h io p tic o n u l.

in C risbav n u s’a p u tu t ţ in e a n ic i o p re lege re , cu toa te -că com una aceasta e lu a tă în p ro g ra m de 3 ani.

1910.30 Ian. în S â m p ie tru : au v o rb it d - i

A l. B ogdan despre » A n d re iu Ş aguna« ; d *l A u re l N is to r despre » C u ltu ra ra ţ io n a lă a s fe c le lo r de zahăr« , d - l N ic . F u rn ic ă des­pre » A lcoo lism « .

2 F e b r,: B o d \ D - l Ioan P e tro v ic i des­p re » A lco o lism « , A . N is to r, »S is tem u l r o ta t iv în a g r ic u ltu ră « ş i » C u ltu ra s fec le ­lo r« . V. N e gu ţ, a c e t i t câ teva poezii.D in pa rtea c o m ite tu lu i desp. a fos t N ic . B ogdan .

7 F eb r. S atu lu ng. A l. B ogdan , a v o r ­b it în tâ i desp re »A soc ia ţiune« . D u pă o rg a -

'»»rea a g en tu rii a v o rb it despre » A n d re iu ^..guna« ş i apo i a c e t it d in A . P ann etc.

7 M a rtie , R âşnov. R o m u l C ris to lo ve a n în v ă ţă to r despre » A lcoo lism « , Ioan T ip e 'u , în v ă ţă to r despre »G răd ina de legum e«.

9 M a rtie C ris tia n . N ic. Bogdan, des­p re »A lcoo lism « , A . B o ld o r, »P lan ta rea p o m ilo r şi c u lt iv a re a z a rz a v a tu r ilo r« .

4 A p r i l. G him bav. V . N e gu ţ, » A lc o ­o lism « , N. F u rn ică , »S copu rile A s o c ia ţiu -

n ii« , A . B o ldo r, «Legum e«, A lege rea se-1 m in ţe lo r de cereale«.

(Va urna a).ŞTIRI.Regina României bolnavă. D u pă ş ti-

rile sosite d in S in a ia , s tarea M. S. R eginei e m a i p u ţin m ulţu m itoare de dou ă zile. M ajeslalea S a a fo st du reros im presion a tă de tr is ta veste a m orţei A. S. R . P rin cipesa M am a de W ied. De la a flarea acestei ş t ir i sta rea M. S. R eginei fă r ă s ă p rezin te g r a ­vita te e m a i p u ţin bună.

Promoţiune. N i se s c r ie : In 26 Iu n ie a fo s t p ro m o v a t la u n iv e rs ita te a d in C lu j, d o c to r în ş t i in ţe le ju r id ic e d l R o n u lu s C u rta , f iu l p re o tu lu i Ioan C u rta d in B u n d o rf. A n d re iu P o ra în v . g r. cat. în C lu j.

Răscoala din Tohanul vechiu. P recnm a flăm v iceşpanu l c o m ita tu lu i F ăgăraş, d l A l. Be lle , a fo s t e r i în T o h a n u l v e ch iu şi a a s c u lta t n u m e ro ş i T o h ă n e n i şi ph m em ­b r i i p r im ă r ie i. T o to d a tă a d ispus ca m ali­ţ ia să părăsească com una, deoare-ce s p ir i­te le s-au m a i l in iş t i t . La lin iş t ire a oam e­n i lo r a c o n t r ib u it m u lt şi fa p tu l, că de­p u ta tu l c e rc u lu i Făgăraş, d -l D r. N icu la e Ş erban a e ş it e r i deasem enea la fa ţa lo ­c u lu i s tând o a m e n ilo r î n t r ’a ju to r .

Yictimnle trăznetului şi grindinai. L u n ipe la am iaz i a d a t o v ije l ie m are peste L u g o j. Peia o ra u n u s’au în tu n e c a t c e r iu l ş i au în c e p u t să p icu re s tro p i ră z le ţ i de ploae. D eodată un fu lg e r despică pânza neagră de n u o r i şi în aceeaşi c lip ă căzu u n tu n e t, care în g ro z i t o t o raşu l. Se iu â ca s ig u r, că fu lg e ru l tre b u e să f i căzu t în oraş. T â rz iu după p râ n z apo i se ş t iu , că fu lg e ru l de la p rânz , d u re re , ş i-a cu les şi je r t fe . G ospod ă riţe le lu g o je n e M a ria Jacob şi o nepod tă a ei adunau fâ n în dosu l c im ite r iu lu i g r . o r. De team a v ifo ru lu i s’au t ra s sub o bogh ie de fân. F u lg e ru l ' uc igaş le -a g ă s it ş i a ucis pe M a ria Iacob iar pe soaţa ei a p a ra liza t-o cu desă­v â rş ire .

In h o ta ru l P o lo n ie i, com una Pasas- cov a fo s t V in e r i o p u te rn ic ă iu r tu n ă care a d is tru s m a i ales m oşia c o n te lu i H o h e n lo h a O e tu rm g e n . S’a re v ă rs a t v rem e de un cias o g r in d in a cum n ’a m a i fo s t pe a lo c u r i ş i a o m o râ t câ teva m ii de o i, m u lţ im e m a re de căp rio a re , ie p u r i, ce rb i, pase ri şi a lte să lb ă tă c iu n i. C inc i c ioban i s u p r in ş i de fu r tu n ă în m u n te au fo s t o m o râ ţi s-i ei.

Dia Poiana ai se scrie: z ile le acestea în v e s t itu l n o s tru c o m ita t s’a d a t o aspră po runcă , anum e: R om ânaş ii, ca ri m a i p o a rtă şe rpa re şi cu re le înc inse , să nu cu ­teze a p r r t a cu ei c u ţ ite , p e n tru -c ă se în tâ m p lă m u lte ju n g h ie r i ş i m a i ales după a le g e r ile de d e p u ta t. A şa d a r de a ic i în ­co lo , dacă R o m â n u l m erge la sapă, la coasă şi v re a să-şi ta ie p ită să-şi lase c u ţ itu l acasă, decum va n u v rea să i-1 con fis te g e n d a rm ii ş i să -l pedepseasăă d l f ib iră u . A m a ju n s acolo, că R o m â n u lu i n u - i i m ai e r ta t se p o a rte Ia s ine c u ţ it , în sch im b d -n ii nem eşi p o t p u r ta la e i re v o lv e ru l » B ro w n in g « şi când le place po t să te am en in ţe , că te puşcă.

Din Semniţ n i se scrie cu da ta de 27 1. c. n : A z i s’au în ce p u t p re le g e r ile la fa c u lta te a de m o n ta n is tic ă şi s ilv ic u ltu ră . In Iu lie v o r f i pe lâ n g ă p re le g e r i ş i exa* m en ile răm ase în re s ta n ţă de pe s e m e s tru l p rim . E xa m e n ile re g u la te , f i in d fa c u lta te a înch isă t im p de p a tru să p tăm ân i ş i deci ră m â n â n d m a te r ia l de p re d a t şi în Iu lie , n u se v o r ţ in e a în t im p u l p re sc ris al s ta tu ­te lo r fa c u ltă ţ i i Iu lie , c i în O c to tnb re n. 1910.

Mulţămită publică. O n o ra ta d ire c ţiu n e a »Ş incanei« in s t i tu t de e con om ii şi c re d it, soc ie ta te pe a c ţ iu n i în Ş inca veche a dă ­r u i t b ise rice i n o a s tre o r t. ro m â n ă d in Com ana in fe r io a ră , d in p ro f i tu l c u ra t al a n u lu i c u re n t 10 co roane . A sem enea ono ­ra ta d ire c ţiu n e a »E conom ie i« soc ie ta te pe a c ţ iu n i în Cohalm 50 coroane. Sub­s e m n a tu l în num ele p a ro c h ie n ilo r m ei es- p r im o n o ra te lo r d ire c ţ iu n i sus n u m ite ş i pe această cale p ro fu n d e m u lţu m ir i. Co­m ana in fe r io a ră , 95 Iu n ie 1910.

1. P opiţa , preot.

întrunire colegială. P r im im spre pub­lica re u rm ă to ru l a p e l: A d u c a m in te co le ­g i lo r c a r i au fă c u t m a tu r ita te a în B raşov în a n u l 1905, că în tru n ire a n o a s tră co le ­g ia lă se va ţ in e a la B ra şo v în z ile le de 27 ş i 28 Iu n ie (10— 11 Iu lie nu în 29 Iu n ie 12 Iu lie cum se anun ţase în a in te ) ş i- i ro g pe această cale să v in ă cu t o ţ i i la lo c u l de în tru n ire . P a rtic ip a re a tre b u e a n u n ţa tă câ t m a i de t im p u r iu c o le g u lu i D r. E m il Dan, advoca t în B raşov, A lb in a , care dă o r i ce lă m u r ire în p r iv in ţa a n iv e rs ă r ii. S extil P uşcariu .

Bibliogratie.

A m p r im it la re d a c ţie z ile le acestea u rm ă to a re le b ro ş u r i:

— R aportu l X X I a l şcoa le lo r popo­ra le e le m e n ta re g r. o r. d in A ra d . A n u l şco la r 1909— 1910. E la b o ra t de Io s if M o l­dovan, d ire c to r şco lar.

— A n u a ru l V. a l şcoa le i popora le rom âne g r. o r. d in R ă ş in a r i pe a n u l 1909— 1910 p u b lic a t, de M oise F ră ţ ilă , d ire c to r.

■— S tu d ii Ştiin ţifice. F a sc ico lu l I. de m u lt a p re c ia tu l n o s tru co la b o ra to r G avr. lo d ic ă . O ră ş tie « T ip o g ra fia Nouă» 1910. D in aceste in te re s a n te şi docu m en ta te s tu d ii v o r apare pe râ n d 4 fasc ico le şi anum e: a) P a g in i răs le ţe , b) Econom ice, c) F iloso fice , d) A s tro n o m ic e . A b o n a m e n ­tu l anua l 5 cor. A se adresa d - lu i G a v ril Tod ică , c o n ta b il, A lg y d g y (H u n y a d m .)

ULTIME ŞTIEÎ.Cluj, 30 Iunie.

T r ib u n a lu l de -a ic i a cond am n a t pe p ro to p o p u l I o a n P o p d in M orlaca la 6 lu n i închisoare de s ta t ş i 100 cor. am en dă în ban i p e n tru « a g ita ţie » în aduna rea în ­v ă ţă to r i lo r d is tr ic tu a l i. R a p o rt u rm ează.l!lllllllllll!lll!!llllllllllllllllllllll!ÎIIII!lllllllll!l1lil!llllllllllllll!ll!lllllllllllll!llllllllllllliîll!l!llini!!l!!llllllillllllllllllll!ll!lllllll!IÎHIII!llllllll!liil!ll!lllllll

P ro p r ie ta r : D r . A u r e l M u r e ş ia n u , S uccesorii.

R e d a c to r re sp o n a : I o a n S p u d e r o a -

N. 281— 1910

Convocare.P. T. M e m b rii R e u n iu n e i de în m o rm â n ­

ta re d in S ă liş te se convoacă la aVll-a adunareg e n e ra lă o rd in a ră .

co n fo rm § -u lu i 19 d in s ta tu te ’e re u n iu n e i pe D um inecă în 3 Iu lie s t. r . a. c. la 9 oare ?. m. în b ise rica cea m are d in Se liş te pe lâ ngă u rm ă to r iu l.

Program:1. D esch ide rea şi c o n s t itu ire a a d u n ă r ii 1. R a p o rtu l genera l al D ire c ţiu n e i.3. R a p o r tu l G o n z iliu lu i de in spec ţiun e .4. S ta b ilire a b i la n ţu lu i cu 31 D ecem ­

v r ie 1909.5. A legerea a 3 m e m b rii în D ire c ­

ţ iu n e co n fo rm p a ra g ra f. 20 d in s ta tu te .5. A lege rea u n u i m e m b ru în consi-

iu l de s u p ra v e g h ie re co n fo rm pa rag r. 24 d in s ta tu te .

D in şed in ţa D ire c ţiu n e i a R eun iune i de în m o rm â n ta re t in u tă la 10/23 Iu n ie 1910.

D irecţiunea .

Nr. 347—1910.; ■ p .

Publicare de concurs.La gimnaziul superior fundaţional

din Naszod e de a se împle pe cale de alegere catedra de profesor-eateehet cu începutul din Sep-tembre 1910.

La această catedră pot suplica concurenţi sfinţiţi de preot, cari po­sed cualificaţiune regulamentară pen­tru învăţarea religiunei greco cat. şi ştiu şi ungureşte.

Dotaţiunea acestei catedre e ur­mătoarea :

1. dacă se implecu profesor ca- techet substitut, 1600 coroane pe an.

2. dacă însă să imple cu profe­sor catechet ordinar a) plata funda­mentală e 1800 coroane pe au; b) adause decenale de două ori (10°/0 din plata fundamentală) c) cuartir

d) drept de penziune la fondul de penziune al profesorilor cari nu sunt de stat pe baza articlului de lege XXVII, din 1894.

Aceasta catedră e de a se ocu­pa la începutul anului şcolar 1910—11.

Concurenţii să-şi trimită cererile adjustate cu documente, cari săiusti» fice religiunea lor, etatea, ştudiele absolvate, cualificaţiunea de profesor catechet şi sfinţirea lor de preot, eventual serviţiul lor de până acum şi referinţele de deobligământ militar şi adresat la subscrisa „Comisiune administratoare" până în 15 Iulie 1910 pe calea direcţiunei gimnaziului fundaţional din Naszod şi aceasta ca atât mai vârtos, pentrucâ cererile intrate mai târziu nu se vor lua în conziderare.

Din şedinţa comisiunei adminis­tra, toare de fondurile centrale şcolas- tice şi de ştipendii din districul Nâ- săudului, ţinută în Naszód la 6 Iuniu 1910.

P e n tru p re z id e n t: P e n tru se c re ta r:Dr. Puul Tanco m. p. Ştefan Jar da m. p.

N. B. Observăm aici, că comi­tetul fondurilor in şedinţa sa din 21 April 1910 cu concluzul adus sub punctul IV al protocolului a hotărât ameliorarea plăţii catechetului greco eatholic ordinar dela gimnaz, statorin- du-i: a) plata fundamentală cu 2000 coroane; b) cel mult cinci adause cincenale a 200 cor., c) cuartir liber.

Totodată comitetul a hotărât să se roage domnul ministru de culte şi instrucţiune publică să binevoiască a a întregi pe baza normativului Nr. 95333—1906 şi plata catechetului.

Aprobarea acestui concluz încă nu a sosit dela înaltul minîsteriu.No. 346 — 1910. ~

a. f. c. sc. d.

Publicare de concurs.La gimnaziul superior din Na­

szód este a se umplea cu 1 Septem- bre 1910 pe cale de alegere catedra de limba latină maghiară, eventual latină-istorie.

La această catredă pot concura concurenţi cualificaţi pentru şcoalele medii cu limba de învăţământ româ­nă şi maghiară.

Dotaţiunea catedrei este urmă­toarea:

1) dacă să umple cu profesor suplent 1600 coroane pe an,

2) dacă se umple cu profesor ordinar:

a) plata fundamentală e 2200 coroane pe an (care se întregeşte pe baza Normativului 95333—1906 din visteria statului la 26CO cor.)

b) promovare de clasă mai înal­tă de plată (în înţelesul dispoziţiilor Normativului amintit),

c) cel mult în cinci rânduri a- dausă cincenale ă 200 cor.)

d) quartir liber,e) profesorii ordinari cari se vor

alege sunt membrii îndreptăţiţi şi o- bligaţi la fondul de penziune al pro­fesorilor cari nu sunt de stat-

Concurenţii să-şi trimeată cere­rile adjustate cu documente cari să justifice religiunea lor, etatea, studiile absolvate, cualificaţiunea profesorală, eventual serviciul de până aici şi referinţele de deobligament militar şi adresate la subscrisa comisiune ad­ministratoare până la 15 Iulie 1910 pe calea direcţiunei gimnaziului fun­daţional din Naszód şi aceasta cu atât mai vârtos, pentru-că cererile in­trate mai târziu nu se von lua în considerare. ̂ ^ 4

Din şedinţa comisiujhei adminis­tratoare de fondurile centrali şcolas- tic şi de stipendii din districtul-' Nă- săudului ţinută în Naszód la 6 Iuniu 1910.

P e n tru p re z id e n t: P e n tru S e c re ta r:Dr. Paul Tanco m. p. Ştefan Jar da m. pj

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 132— 191i

Cea mai ideală acoperirea podelelor ■ É T I I neted ş iflo rila t de ori şi ce lăţimecu metru, aşezata cu lucrători experţi li- I ■"* I v f l Filiala noastră „WARENHAUS“ târgferează cu preţuri foarte ieftine. ■ W H Grâului Nr. 9. Telefon 52.Preliminar şi Mostre gratis şi franco trimite gratis şi franco Magazinul principal Em. Mayer et CÍ9. Esecutari de lucrări mai mari se pot \ în localităţile Institutului de păstrare (Sparcasa) şi şi îa biroul băncilor: „Creditbank“ Mibalovits et Nussbăcber precum şi în prăvăliile din

— —■ ̂ -- ■ - ■ — -- aranjate al firmei I. L. et Husteimer.

„E C O N O M U L“,Institut de credit şi economi, socielate pe acţiuni.

Centrală în Clnj (casa proprie) Strada Vesselânyi- Miklds 26. Filiale în Gherlă, Ludoşul de Mure __________ Panticeu, expozitură în Aiud.__________

Întem eiat la an u l 18§6.Are Capital social în 4000 acţiuni

K. 400.000 „ Fonduri de reserva „ 250.000„ Fonduri culturale şi

de binefacere „ 15.000„ Depuneri spre fruc­

tificare peste . „ 1.600.000Primeşte depuneri spre fructifi

care dela privaţi cu 4 7 2% 91 cu 5% iar la sume peste 10.000 cor. şi dela corporaţiuni culturale sau filantropice cu condiţiuni escepţional favorabile.

Escontează cambii cu cel puţin două subscrieri;

Da împrumuturi pe cambii cu acoperire hipotecară cu 7% şi 8%; Acoardă împrumuturi hipotecare cu amortizare pe 10, 20 şi 80 ani cu77o-

Acoardă împrumuturi de Cont curent cu acoperire de hârtii de va loare notate la bursa cu 6% ^ 7%.

„Economul“ ajută, ca să se în­fiinţeze în comune bănci săteşti; de acelea s’au făcut la Gilău, Feneş, Sălciua Tic, Berind, Măcicaşul Ung., Gădălis'.

„Ecenomul“ mijloceşte cele mai eftine asigurări pe viaţă şi contra focului.

P re ş e d in te : V ic e p re ş e d in te :Dr. Isidor Marcu. loan Nestor de Desmir,

D ir. e x e c u tiv :Dr. Amos Frâncu.

Metobrii în Direcţiune: Dr. Elie Daianu, Ladislau Papp, Dr. Baziliu Başiota, Dr. Romulus Marcu, Iuniu Br Hodoş, Dr. Corioian Pop. Juris conzult: Dr. Victor Poruţiu, advocat.

A d u c e m l a c im n s f in t a On.public Cumcă dela I. Iunie c. sunt Companist cu lăcătuşul de după Vale Roth Iulius, în strada Căpitanului 8. Tot feliul de lucrări în branşa lăcă- tuşeriei (motoare, bicicle, grădele de fer etc. se capătă promt şi. solid.Cu stimă H A R O li J U R A AL.

(1 — 2)

Frumnseţa şi tinereţa feţei*

se o b ţin e în ce l m a i s c u r t t im p p r in în t r e ­b u in ţa re a p re p a ra te lo r

„Olinchievici Kristalin“care n u c o n ţin e n ic i g răs im e , n ic i s te a rin ă sau a lte subs tan ţe vă tă m ă to a re fe ţe i. — A ceste p re p a ra te s u n t p ro d u c tu l p la n te lo r, ele se p o t în tre b u in ţa ş i peste zi, dan p ie lii fru m se ţe a şi frăg ez im ea ju v e n ilă , ic c n tra p is tru e lo r ş i-a a lto r pete ale p ie le i este şi va răm ânea nu m a i O lin k ie v ic h K r is ta l in C rem e, cel m a i s ig u r cosm etic.

O lin k ie v ic h K r is ta i i f i pas ta de d in ţ i este a lbă p re p a ra tă d in p lan te , nu con ţin e săpun, care lasă un g u s t d isp lă cu t în gură.

P r e ţ u l :C rem a l Cor.

O lin k ie v ic h K r is ta l in P uder 1 Cor.Săpun 1 Cor.

Pasta de d in ţ i 50 fii.Se poa te com anda d ire c t p r in O l i n k i e - v i e l t K r i s t a l i n Budapest V IU . Ba- ross u. 91. 10341-10

I n t i p o g r a f i a „ G a z e t e i 4*află aplicare inmediat în condiţii fa­vorabile stabile culegători tipo­grafi, precum şi 2—3 ucenici.De vânzareCasele din Valea morilor Nr. 5/c com­puse din 5 odăi, 2 pivniţe, cămară, poduri mari, grajd, şopron, 2 curţi apă în curte Se mai vinde şi o g ă - dină fructiferă.

Doritorii de a cumpăre sunt ru­gaţi a se infvrma la adresa de sus.

G H E T Eoriginal americane pentru Dame. Domni, Cop

P a p u c i albi de atlas- P a p u c i albi de dans- P a p u c i de gimnastică P & p u e l c& ldu roşi de P&pueft de postav. Ghete cu ţug Ghete de voiaj

C h in e de lucru Cisnie Halina. Cim m e de vânat. Clam e de călărit. G am ase G aloe iG hete cu şino re

Atelier modern

îltS r“ pentru Dame Dom ni şi Copii. “SöJ Calitate solidă- — Magazin de Încălţăminte. — Mare asortiment.____ _ Alfréd Ipsén Kronstadt,

______ S trad a Van ili Hr. 36, (V ls -a -v is de cafen eaua T ra n s ilv a n ia »)____

M X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X XXX Singurul institut de asigurare ardeleanS -S „TRANSSYLVANIA“,

Strada Cisnădîei 5. S I R I I U .recomanda

(edificiile proprii-)K

*Xn x% pentru edificii, recolte, maşini, mobile etc. pe lâugă

Asigurări împotriva focului

l V i S T I J h U lBkm TIERRY

S c u tit p r in le g e —

Alleinechfer Balsamaus dir Schutzengel-tyrttickt

desA.Thierry inPregrada

bei Rohltsch SauerOruan.

S in g u ru l v e r i ta b i l cu c ă lu g ă r iţa ca m a rcă de scu tire . Are efect sigur la toate boalele organelor de respiraţie, tuse, de flegmă, răguşalâ, catar de gâtlej, boale de plămâni, sgâr- ciuri de stomach şi alte dureri de stomah, aprinderea tuturor organelor interne, lipsa de apetit, mistuire grea, îngrăşa e etc. Estern la toate durerile de gură, durere de dinţi rane de ar­sură, junghiuri, bube special influenţa etc 12 sticle mici sau 6 duple sau o sticlă de familie specială, pentru călătorie Coroane 5.

âlliie de centifolii a farmacistuluisingura veritabilă, de efect surprin­zător sigur chiar şi la răni vechi, cancer, umflături,, răniri, aprinderi,

picioare slabe, abscese, depărtează toate corpurile străine, face — adeseori de prisos operaţii durei oase. 2 dose Cor. 3 '6 0 —

Să se adreseze la iFAR M A CIA -IN& EEUL PROTECTOR a Ini A. TIERRY în P r e m i a

lân g ă Rohltseh. .Depozit Central la farmacia IOS, y . TOROK, B M ap est

A. TIERRY

IÚXnx*

sKknxxxXXXnnxXxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

premii recunoscute de cele mai eftine, şi în cele mai favora­bile condiţii, chit şi

Asigurări asupra vieţii(pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşe- zămintele confesionale cu avantagii deosebite), pe CclZUl IHOlţii şi ca termin fix ou plâţire simpli dublă a c a p i t a lu lu i ; asigurări de ZzStte (copii), pentru serviciul militar, ^ a s ig u ­rări pe spese de înmormântare» ^ai departe asigurări de acci­dente Corporale, contra infractiei (furt prin spargere şi asigu­

rări de pagube la apaducte.Sam ele p lă t i te p e n tru p a g u b e de fo c pân ă la f in e a an . 1909 K. 4.831,168 51C a p ita ie a s ig u ra te pe v ia ţă a c h i ta te .................................. . K. 4.571,035 31S ta re a a s ig u r ă r i lo r de fo c cu s fâ rş itu l a n u lu i 1909 . . K. 112.045‘419 —S ta re a a s ig u ră r i lo r de v ia ţă cu s fâ rş itu l a n u lu i 1909 . K. 10.847,132 —F o n d u r i de în te m e ia re ş i de r e z e r v ă ................................... . K. 2.309,387 —

Prospecte în com b ina ţi'Je cele m ai v a r ia te se t r im i t şi se dau g ra tu it m ic e in fo rm a ţi i în b iro u r iie D ire c ţiu n e i, s tra d a C isnăd ie i N r 5 şi

la to a te a g e n tu rile .Persoane vărsate în Acuisiţii, cari au legături bune, se primesc în serviciul institutului

în condiţii favorabile.

Preturile netto cassa.

rd1/1r io

oPIO r—I■ r—*

u4*Qf-4P4

Dicolae Balea_Măiestru pantofar Braşov. Strada Orfanilor Nr- 2. aproape de piaţa t ţ - Mare magazin, demare. Recomandă tot feliul de încăl-tot feliul dcîn ăl ţăminte, lucru deţăminte — pentru mână, bun şi cnbărbaţi, dame şi cc- preţuri foarte repi», mare asorti- duse. Ocazia ceament de gfciete se- favorabilă. pentruron de v*ră. w 11 de a cumpăra celema bune, mai durabile uşoare şi plăcute încălţăminte pentru toate sezoaneîe cu preţurile cele mai reduse num&i în depozitul dlui pantofar BaRa, 9 9 pot găsi. — Rraşov. Strada-Orfanii or nr. 2. —

Cumpăraţi cartea veselă şi hazlie alui Noia-Oardin:

Năzdrăvăniile v i l i t r '1" “ m

Preţurile netto cassa— ------------- - - « ' — " - f

V ânzoa la F i l is te i lo r , v ic le n ia V u lp o ilo r , C o rne tu l H â lu ia , ş i a lte m in u n ă ţ i în tâ m p ] acum , şi scrise cu m u lt haz pe 100 p a g in i p e n tru popor. C ope rta o r i in a lă re, z in tă pe v e s t itu l o p ş ita r în sa t la ie i, pecând is to r is e ş te despre baron l ig i ş i dc — G o lia tu lo r. etc. etc. Călăuza la vânzoa la v iito a re . P re ţu l 40 ban i (20 c ru c e i

Se poa te co<m anda de la l ib r ă r ia A . M u re an B ra ş o v , ş i d e la A d m in is t ra ţ ia G aze te i T ra n s ilv a n e » . V â n z ă tr i lo r ra b a tu l cuveven it.

Tipografi * Murăşanu, Braşov.