RENTABILITATEA UNUI VOIAJ - CALCUL

3
CAPITOLUL VI CALCULUL ECONOMIC AL VOIAJULUI 6.1 Cheltuieli şi venituri în urma voiajului Pentru a putea estima într-o măsură cât mai corectă dacă voiajul este rentabil trebuie realizat un calcul cât mai exact al tuturor cheltuielilor pe care le suportă armatorul pe durata voiajului. Astfel, vom prezenta în cele ce urmează un mod de calcul care să edifice dacă armatorul va accepta navlul. Nava pleacă din portul Milaki la data de 17.01.2013, ora locală 16.00 şi ajunge în Montevideo după 18 zile de marş, la 12.58, aşadar avem un timp de marş de 17 zile şi 21 de ore. Având o viteză economică de 15 Nd, iar distanţa totală fiind de 6993 Mm. Consumul navei în marş este de 42 de tone combustibil greu/zi şi, în plus, încă 3 tone de combustibil uşor. De asemenea, lubrifianţi se consumă 0.5 tone zilnic. Pe perioada staţionării, diesel-generatoarele consumă 2 tone combustibil uşor/zi. Raportând aceste consumuri la perioada de marş, şi la preţuri, ne rezultă următoarele cheltuieli: -combustibil greu: 42 t x 17 zile x 750 $/t = 535,500$ -combustibil uşor: 3t x 17 zile x 933$/t = 47533$ -lubrifianţi : 0,5t x 17 zile x1350$/t = 11475$ Total : = 594558$

description

SHiPS RENTABILITY OF VOYAGE

Transcript of RENTABILITATEA UNUI VOIAJ - CALCUL

CAPITOLUL VICALCULUL ECONOMIC AL VOIAJULUI 6.1 Cheltuieli i venituri n urma voiajului Pentru a putea estima ntr-o msur ct mai corect dac voiajul este rentabil trebuie realizat un calcul ct mai exact al tuturor cheltuielilor pe care le suport armatorul pe durata voiajului. Astfel, vom prezenta n cele ce urmeaz un mod de calcul care s edifice dac armatorul va accepta navlul. Nava pleac din portul Milaki la data de 17.01.2013, ora local 16.00 i ajunge n Montevideo dup 18 zile de mar, la 12.58, aadar avem un timp de mar de 17 zile i 21 de ore. Avnd o vitez economic de 15 Nd, iar distana total fiind de 6993 Mm. Consumul navei n mar este de 42 de tone combustibil greu/zi i, n plus, nc 3 tone de combustibil uor. De asemenea, lubrifiani se consum 0.5 tone zilnic. Pe perioada staionrii, diesel-generatoarele consum 2 tone combustibil uor/zi. Raportnd aceste consumuri la perioada de mar, i la preuri, ne rezult urmtoarele cheltuieli: -combustibil greu: 42 t x 17 zile x 750 $/t -combustibil uor: 3t x 17 zile x 933$/t -lubrifiani Total : 0,5t x 17 zile x1350$/t : = 535,500$ = 47533$ = 11475$ = 594558$

Echipajul navei este compus din 16 membri de echipaj care au o indemnizaie zilnic n valoare de 2875$. Pentru hran sunt alocai 10 zilnic pentru fiecare membru de echipaj, iar asigurarea H&M i P&I valoreaz 4142$ zilnic. n concluzie, cheltuielile n ceea ce privete echipajul, dau urmtorul rezultat: -salarii -hran : : 1522$ x 17 zile = 25874$ 13$ x 17 zile x 16 = 3536$ 4142$ x 17 zile = 70414$ = 99824 $

-asigurare: Total:

Pe lng aceste cheltuieli, cu echipajul i combustibilul, mai apar i cheltuielile legate de taxele portuare, plata pilotajului, a remorcherelor i a agentului navei. n plus, aprovizionarea cu materiale de ntreinere constitue o cheltuial care trebuie luat n considerare. Prin urmare, se va realiza un nou calcul care va include aceste cheltuieli, dup cum urmeaz:

-taxe portuare: -taxa de acces n port: 0.125$ x TRB (39968) -taxa pe dan -tax pilotaj Milaki -tax remorcaj -tax agenturare -cheltuieli materiale ntreinere -cheltuieli ap potabil Total : : : : : : : : 6$ x 187t 11250$ x 3zile 310$

= 4996$ = 33750$ = 620$ = 3000$ = 1500$ = 2550$ = 1127$ = 49042,2$

500$ + 0.025 x TRB (39968)= 1499,2$

-taxe legare/dezlegare de la cheu

Dup toate aceste calcule suntem n msur s aflm cheltuielile totale i s le punem n balan cu veniturile pentru a vedea dac voiajul este rentabil. Cheltuieli totale : 594558$ + 99824$ + 49042,2$ = 743424,2$ Armatorul solicit un pre de 150$/Mm; de aici rezult un venit de 1049550 $. R={(B/C)-1}x100= 41% ,unde: R rata rentabilitii, B beneficii, C cheltuieli. Astfel se poate considera c voiajul este rentabil. Concluzii Capitolul de fa reprezint o estimare a cheltuielilor suportate de ctre armator pe parcursul voiajului Milaki-Montevideo, pentru a vedea dac acest voiaj este rentabil. Punnd n balan totalitatea cheltuielilor, cu preul solicitat, orice Chartering Department, stabilete dac accept navlul sau nu n funcie de rata rentabilitii.