Renasterea-Stuparitului

Renasterea Stuparitului Dr. Ciprian Negru

1


2

Dedicatie

Dedic aceasta carte fetelor mele

Ilinca – Teodora si Bristena – Oltea.

Aparitia lor m-a motivat sa obtin

produse apicole de calitate.


3

Introducere

Aceasta carte s-a nascut din dorinta de a

scoate din incatusarea zecilor de ani metodele

defectuoase de intretinere a albinelor si a le da o

noua forma, bazata pe eficienta si echilibru .

Consider ca am ramas inca prizonierii mentalitatilor

de demult, care in aceste timpuri nu isi mai gasesc

deloc utilitatea. In acest scop doresc sa impartasesc

tuturor apicultorilor metodele mele de intretinere a

albinelor si am ales sa prezint de-a lungul unui

intreg sezon apicol operatiunile pe care le execut cu

explicatii si poze unde este cazul.

Desi referirile la stupul multietajat clasic pe

10 rame spun ca este atipic pentru tara noastra,

reducand 2 rame ajungem la sistemul multietajat pe

8 rame, care in functie de tehnica de lucru satisface

cu usurinta nevoile familiei de albine in primul rand


4

si implicit ale stuparului .Acesta este sistemul pe

care l-am adoptat de ani buni si caruia i-am

dezvoltat o tehnica specifica de lucru avand in

vedere doi parametri principali: eficienta maxima si

timp de lucru redus .

Date despre modalitati de intretinere a

albinelor in stupi multietajati exista foarte sumar si

total ineficient, cu metode care contrazic total

starea de echilibru, instinctul natural al coloniei si

aduc un aport negativ obtinerii unei mieri de

calitate .

Cartea se adreseaza atat apicultorilor

incepatori care vor avea oportunitatea cunoasterii

unui nou concept , apicultorilor profesionisti care

isi doresc o tehnica de lucru rapida si eficienta,

apicultorilor mai in varsta care cred ca este

imperios necesar sa revenim la ideea de echilibru, si

nu in ultimul rand tuturor pasionatilor acestei nobile

ocupatii.


5

Prezentarea autorului

Am inceput apicultura in urma cu aproape 11

ani in vacanta de vara dinaintea primului an de

facultate cand impreuna cu un prieten am ajutat un

apicultor mai batran sa aduca stupii de la floarea

soarelui. Am cumparat atunci o familie de albine pe

un stup orizontal de 20 de rame in august pe care

am platit un milion de lei vechi. Prima nemultumire

a fost cand am facut restrangerea pentru

impachetarea de iarna si a trebuit sa scot rame din

stup. Apoi am fost foarte constiincios la tratamente

, pe langa varachetul clasic am aplicat si locamicin

pentru ca asa auzisem de la apicultorii mai in

varsta.

Student fiind la Facultatea de Medicina din

Cluj am avut ocazia sa cunosc stupari din diferite

zone ale tarii, sa observ stiluri de lucru diferite si


6

caracteristici ale albinelor cu care lucrau. Primul

pastoral l-am facut cu prietenii clujeni la salcam la

Valea lui Mihai, loc unde in cateva ore la

descarcarea stupilor pierdusem numarul

intepaturilor luate.

Am adus in stupina mea matci din toate

locurile prin care am umblat, le-am studiat

comportamentul si am inmultit ceea ce credeam ca

merita. Ca modele de lazi, am lucrat pe langa

orizontal cu verticali cu rama dadant pe 10,12,

14,16 rame si magazine de ¾.

Am avut condens, stupi si faguri mucegaiti,

diaree, depopulari datorate varoozei.

In al saselea an de apicultura toate familiile s-au

imbolnavit de loca americana si am ars toate lazile,

ramanand cu o singura familie formata din albina

de la stupii mai putin afectati si matca cea mai

valoroasa pe care am scuturat-o de pe faguri si am

tinut-o in beci 3-4 zile. Dupa ce am constatat ca


7

murisera de foame mai bine de jumate din albine

am repus-o intr-o lada noua pe faguri artificiali si

asa am reinceput.

In acea toamna am conceput noul model de

stup cu care aveam sa lucrez in continuare:

multietajatul pe 8 rame. Am renuntat din prima la

fund de scandura, adoptand sita pe toata suprafata si

la podisor, inlocuindu-l cu folie. Am renuntat si la

urdinisul clasic si am conceput un model propriu,

care sa imi permita o mai mare flexibilitate si

usurinta a manevrelor in pastoral. De asemenea am

decis sa nu mai lucrez cu varachet sau alte

substante toxice pentru varoa, si am inceput sa

folosesc acidul oxalic.

In primavara urmatoare am cumparat noi

familii de albine si le-am trecut pe toate pe acest

sistem. Nu mai iernasem niciodata in astfel de lazi,

habar nu aveam sa lucrez cu stupii multietajati,

cunosteam efectele inmultirii varoa dar am mers


8

mai departe cu incredere, bazandu-ma pe zicala

“vazand si facand”. In vara urma sa absolv

facultatea si sa imi dedic apoi mai mult timp

apiculturii, ceea ce am si facut.

In tot ce am intreprins am cautat sa identific

echilibrul natural al coloniei, sa-l inteleg si sa caut

mentinerea sa prin metodele de intretinere

specifice. Am ajuns astfel la concluzia ca acesta

este de fapt secretul unor familii de albine

sanatoase si productive, precum si al produselor

apicole cu grad inalt de calitate.


9

Stupul tip Maximus

Prezentare

Dupa ce am hotarat renuntarea la stilul de

stuparit de pana atunci care s-a dovedit a fi

inflexibil si cu mari deficiente a trebuit sa concep

un model care sa se muleze perfect pe stilul meu de

lucru: flexibilitate in operatiuni, iernare, dezvoltare,

tratament antivaroa, deplasare in pastoral. Astfel a

luat nastere acest tip de lada, dezvoltata dupa ideea

de a folosi 8 rame in loc de 10 (care dealtfel nu e

noua, fiind folosita si de alti stupari).

Modelul a fost denumit “tip Maximus” dupa

pseudonimul care ma reprezinta pe forumurile de

apicultura.


10

Componente:

fund mobil, cu sita pe toata suprafata si

falturi laterale exterioare pentru imbinarea cu

corpurile. Are 2 talpi in fata si in spate pentru

sustinere, paralele cu urdinisul care este in

interior si prin inchiderea sa planul exterior

al stupului este uniform de sus pana jos.

sita de asemenea se afla in plan superior,

reusind totusi prin dispunerea falturilor si

asezarea unui corp deasupra sa creem un

refugiu suficient pentru albine in timpul

deplasarilor. Curentii de aer care trec pe sub

lada au o directie perpendiculara pe rame, alt

avantaj demn de luat in seama. In acest fel

multe din deplasarile mele in pastoral

efectuandu-se si in timpul amiezii, la

temperaturi de 30 grade sau chiar peste nu s-

au soldat cu incidente de genul sufocarilor de

familii niciodata. Mai mult, acum prefer ca


11

deplasarea sa o fac intre orele 7- 12 a.m.,

intotdeauna , renuntand definitiv la

deplasarile pe timp de noapte. Sita ramane

permanent deschisa, indiferent de anotimp.

Desi la inceput am conceput sub sita si un

canal de culisare a unei bucati de tabla care

sa o obtureze, nu am folosit-o niciodata.

corpuri de dimensiunea ¾ cu falturi de fixare

intre ele in lateral pe partile exterioare in

partea superioara si interioare in partea

inferioara

capac cu falturi laterale interioare si fante de

aerisire fata – spate. Rolul acestor fante este

foarte important in circuitul aerului atat in

timpul iernarii, cat si la transport.

inchizatorul de urdinis , a carui fixare se face

prin doua foraibere laterale.

pentru ca am renuntat complet si la podisor,

folosesc permanent folia ca material izolator


12

al cuibului sub capac. Astfel nu mai am grija

soarecilor, mediul din interiorul stupului

nefiindu-le deloc prielnic.

stupul cu urdinisul inchis este perfect

simetric in fata si in spate ,la deschidere

diferenta constand in fixarea inchizatorului

de urdinis in spate cu cuie, in timp ce in fata

este mobil.

la transport tot sistemul se fixeaza cu o

chinga petrecuta din fata in spate, si stransa

moderat. Astfel putem sa dam stupii si de-a

rostogolul, nu va iesi nici macar o albina din

ei.


13

Caracteristica stupului multietajat pe 8

rame in dezvoltarea si intretinerea familiei

de albine. Starea de echilibru in dezvoltarea

vertical-orizontala a cuibului.

Primul lucru de luat in seama este ca putem

face delimitarea neta a cuibului fara sa folosim

gratie Hanemann. Acest lucru este posibil de la

sine, fara vreo interventie aparte, dupa cum

urmeaza:

Cuibul este format de primele doua

corpuri, insumand in total 16 rame ME

(cate 8 de fiecare) , echivalentul a 12 rame

Dadant.

Fiecare corp are cele 2 rame laterale cu

provizii(miere si pastura), iar cele 6 din


14

mijloc cu puiet, astfel : in corpul 1 au

numai puiet, iar in corpul doi puiet si o

coronita variabila de miere, facand trecerea

catre corpul 3 unde este numai miere

Matca isi face astfel ciclul biologic sus si

jos, avand destul spatiu pentru puiet

respectiv 12 rame ME echivalentul a 9

rame Dadant. Trebuie subliniat faptul ca

aceste rame au puiet pe minim 80% din

suprafata lor, neexistand cazuri de

dispunere haotica de miere, puiet, pastura,

ca la stupii dadant de exemplu.

Un spatiu pe cat de generos pe-atat de bine

pozitionat intrucat respecta in totalitate

instinctul milenar de dezvoltare pe

verticala si pozitionare a elementelor

principale (puiet, miere) in aceasta

tendinta. Acesta este motivul pentru care

nu vom gasi niciodata miere in primul


15

corp izolata in jumatatea de jos a ramei,

cum se intampla la alte sisteme.

Se incadreaza in limitele biologice de

dezvoltare pe verticala si orizontala intr-un

echilibru perfect. Tot ceea ce depaseste 8

rame pe orizontala aduce un deficit in

dezvoltarea pe verticala, fapt care se va

regasi in productia de miere, agresivitate,

dezvoltare, roire, rezistenta la boli, etc.

Abaterea de la starea de echilibru

constituie primul factor de stres pentru

colonie pe care omul il intretine fara sa-si

dea seama.

Facand o comparatie cu sistemul ME pe 10

rame am dedus ca dezavantajul acestuia consta

tocmai in contrazicerea legii echilibrului de

dezvoltare vertical – orizontala prin fortarea

dezvoltarii pe orizontala in detrimentul dezvoltarii

pe verticala.


16

Daca privim un roi natural care tocmai si-a

construit fagurii vedem ca exista un echilibru

perfect in cele doua directii de dezvoltare , verticala

si orizontala.

Permite in acest fel extragerea mierii de la

corpul 3 in sus din rame in care nu a crescut puiet,

fara sa avem nevoie sa cautam in cuib. Dealtfel,

cuibul odata format nu mai umblam in el decat

toamna la pregatirea pentru iarna.

Sistemul modern de stuparit cu tipurile de lazi

de diferite modele a contribuit din plin la incalcarea

legii echilibrului dezvoltand o directie in

detrimentul alteia( cea orizontala contra celei

verticale).

Incadrarea dimensiunilor fagurilor intr-un

anume STAS este de asemenea un fenomen negativ

datorita dimensiunilor prea mari la lungime fiind

astfel pusi in situatia de a “manevra” colonia cu

mijloace total improprii.


17

In concluzie dezvoltand cuibul pe 2 corpuri

avem: 12 rame cu puiet ( echivalent 9 Dadant) si 4

rame de provizii ( echivalent 3 Dadant). Mai

departe, corpurile 3, 4, sunt destinate exclusiv

stocarii mierii. Foarte rar, in cazuri extreme matca

mai urca in corpul 3 sa depuna oua. Personal mi s-a

intamplat la o singura familie pe o singura rama ,

un numar de 15- 20 de celule. Nu am folosit

niciodata gratie Hanemann.

Ca o privire de ansamblu acest sistem permite

distribuirea corecta, etajata a puietului si proviziilor

de jos in sus, si nu de la stanga la dreapta sau

invers. Stiu ce inseamna sa ridic o rama Dadant

care are de toate in ea, de la oua, larve ,miere,

pastura, toate dispuse haotic, si sa extrag din astfel

de rame. La acest sistem m-a fermecat acuratetea cu

care colonia isi dispune puietul si proviziile , cat si

modul cum isi conduce dezvoltarea.


18

O conditie esentiala este sa inlocuim matcile

la 2 ani, reusind astfel sa treaca singure din corpul 1

in corpul 2 si invers fara sa mai fie nevoie sa

inversam corpurile.

O familie pe trei corpuri are 24 de rame,

echivaland cu 18 rame dadant, iar pe 4 corpuri are

32 rame, echivalentul a 24 dadant. Despre jocul

corpurilor vom vorbi pe larg la capitolul destinat

intretinerii in timpul culesului.

In concluzie tehnica de baza a acestui

sistem consta in formarea cuibului. Aici conteaza

ca lucrurile sa mearga foarte bine, putand apoi sa

adaptam si alte tipuri de caturi destinate depozitarii

mierii. Un cat ME plin cu miere are in jur de 25 kg,

si la extractie nu e chiar usoara manipularea a zeci

de caturi zilnic. Ma gandesc pentru viitor sa adopt

pentru magazii rama de ½ , cate 2-3 caturi la fiecare

familie in functie de necesitati. Avantajele se

cunosc deja, capacire mai rapida, miere pe sorturi


19

(mai pura), usurinta la manipulare.

Pregatirea de iernare

Albinele ierneaza pe doua corpuri, fiecare

corp avand acelasi numar de rame. Nu iernez

niciodata cu corpurile pline de rame pentru ca nu as

mai putea face restrangerea asa cum doresc. Evit

astfel si pierderile de pe intervalele laterale, unde

sunt intotdeauna mai putine albine si cad de regula

pana in luna februarie. Iernarea trebuie efectuata cu

economie maxima de albina, valoarea ei crescand

treptat catre primavara la aparitia puietului.

Pregatirea de iernare incepe in a doua parte a

verii, dupa ultima extractie din august cand se dau

jos corpurile pentru recolta si raman doar cele 2

corpuri care formeaza cuibul. Toata mierea care se

va culege de acum incolo va fi depozitata integral


20

in al doilea corp, un lucru esential pentru

constituirea rezervelor pentru iarna.

Pentru o iernare corespunzatoare si fara griji

este obligatoriu ca toate ramele din corpul de sus sa

fie pline cu miere capacita peste 80% din

suprafata. Acest lucru se realizeaza daca exista

cules in natura in luna august sau daca asiguram

rezervele prin completare cu sirop. Eu am adoptat

prima varianta, astfel ca pana la jumatatea lunii

septembrie corpul de sus este plin de miere, jos

fiind ultimul puiet din acel an. In anii in care se

declanseaza un cules intens in luna august gasesc si

in corpul de jos cate 2-3 rame de miere pline si

capacite pe care le pastrez la rezerva. Niciodata nu

extrag din rame de cuib. Specific pentru corpul de

jos la sfarsitul verii este dispunerea mierii in

coronite subtiri care sa faca legatura cu corpul de

sus, si sub coronite puiet capacit in numar mai mare

decat oua sau larve. Aceasta inseamna ca matca si-a


21

redus ouatul, si albina eclozionata acum este cea

mai valoroasa , fiind albina de iernare.

Primul pas dupa evaluarea rezervelor este

strangerea cuibului. La aceasta operatiune sunt

foarte exigent si oblig albinele sa se dispuna in cate

2- 3 straturi intre faguri, astfel ca la ridicarea unei

rame sa vad albina ca sta ciorchine . Pentru a va

face o idée pot sa va spun ca familiile puternice

intra pe 6 rame, cele medii spre puternice pe 5, iar

roii pe 4. Tot ceea ce nu ajunge la 4 rame

inghesuite unific in toamna, nu iernez nimic sub

acest numar.

Regula de iernare este foarte simpla, si

consta in primul rand in continuitatea rezervelor

de miere pe verticala intre cele corpuri, astfel:

corpul de jos : in partea superioara a

fagurilor pot exista mici suprafete de miere

capacita. Accept doar pe cele care nu


22

depasesc 3 – 4 cm grosime, pentru ca

mierea aceea va fi consumata pana la

inceperea frigului si ghemul se va

pozitiona intre cele 2 corpuri, urcand apoi

in timp util in corpul 2.

corpul de sus : contine integral miere si

pastura, rame capacite pe mai mult de 80%

din suprafata. Frecvent ce ramane

necapacit este ultima miere , care insa va fi

consumata prima. Repartitia ramelor o fac

in felul urmator: in mijlocul cuibului, intre

ramele alese introduc cele 2 rame laterale

marginase (in care albinele au depozitat

cea mai mare cantitate de pastura in timpul

anului), separate de o rama cu miere. Fac

aceasta operatiune pentru a pozitiona cat

mai aproape rezervele de pastura de puietul

care va apare in a doua jumatate a iernii.

Matca va oua prima data in acea zona, si de


23

acolo va incepe extinderea puietului. Astfel

centrez nucleul ghemului de iernare in

zonele cu cea mai buna oferta de

hrana.(vezi fig. 1 , 2 si 3 – ramele negre

reprezinta ramele laterale , celelalte fiind

ramele cu miere ).

Fig. 1 cuib pe 5 rame

Rame

laterale cu

miere si

pastura


24

Fig 2 cuib pe 6 rame

Fig 3 cuib pe 7 rame

Referitor la ramele laterale ale ambelor

corpuri am observat fenomenul concentrarii

rezervelor de jos in ramele de sus. Chiar daca in


25

timpul sezonului activ aceste rame contin miere si

pastura atat sus cat si jos, odata cu scaderea pontei

albinele muta rezervele in ramele de sus, mai ales

pastura. Este motivul pentru care la stabilirea

ramelor de iernare o importanta deosebita o

reprezinta aceste rame.

O particularitate la sistemul multietajat pe 8

rame legata de rezervele de pastura: acestea vor fi

continute in cea mai mare parte de ramele laterale

ale corpului superior, pentru ca au fost adunate in

intregul sezon apicol si conservate cu un strat de

miere deasupra, apoi capacite. Celelalte rame au

avut puiet pana in luna august, cand datorita

renuntarii la corpurile de stransura vor deveni rame

de depozitare pentru miere si ocazional polen dar in

cantitati incomparabil mai mici datorita perioadei

de sfarsit de vara inceput de toamna.

Un alt element important pentru iernare il

constituie puntile de ceara de deasupra ramelor


26

corpului de sus. Existenta lor este de mare ajutor

coloniei prin faptul ca la aplicarea foliei direct pe

ele se formeaza un spatiu gol deasupra cuibului,

intre folie si rame. Acest spatiu eu l-am numit “ de

primenire ” deoarece la nivelul lui are loc circulatia

si purificarea aerului cu vapori de apa odata cu

mentinerea unei temperaturi mai ridicate

comparativ cu alte zone ale cuibului. Prin acest

spatiu se realizeaza comunicarea cu exteriorul prin

zonele marginale (fata, spate, lateral) constituind o

zona tampon intre mediul exterior si cuib (vezi

poze) .

Daca nu exista punti de ceara folosesc

crengute uscate pe care le pun deasupra ramelor si

apoi aplic folia (vezi poze).

Folia are dimensiunea suprafetei intregi a

corpului de 8 rame (pentru ca o folosesc

permanent), iar in cazul unui numar mai mic de

rame ajunge sa coboare pe langa ultima rama de


27

cuib. In fata si spate las cate o fanta de 1- 2mm pe

toata latimea. Pe acolo si pe deasupra leatului

ultimei rame a cuibului se produce evacuarea

vaporilor de apa (vezi poze).

Acest lucru poate fi pus foarte bine in

evidenta in zilele cu temperaturi foarte scazute

(sub -10 grade), cand in zonele de care am vorbit se

formeaza cristale de gheata (vezi poze).

Fundul este descoperit permanent, cu sita pe

toata suprafata sa (poza), neobturata. Asigur in

acest fel eliminarea dioxidului de carbon(este un

gaz mai greu decat aerul, si se elimina prin partea

inferioara). Tot pe aici patrunde si oxigenul in

cantitate mare, pe fiecare interval in mod direct,

satisfacand deplin nevoile coloniei. Capacitatea

aprovizionarii ghemului cu oxigen este net

superioara sistemelor cu fund de scandura, fapt ce

se reflecta in vitalitatea coloniei si rezistenta

acesteia la factorii de stres. Putem vorbi chiar de


28

lipsa aerului viciat in interiorul stupului, comparativ

cu celelalte sisteme care au fund de lemn in care

acesta exista in procente destul de mari.

Am fost invatati ca iarna se lasa urdinisul

mic si se infofolesc cu paturi, carpe, ziare, pentru a

nu raci albinele. Nimic mai fals, prin aceasta nu

facem decat sa mentinem un nivel crescut de aer

viciat in interior, si o cantitate mica de oxigen.

Astfel creem conditii pentru dezvoltarea

nosemozei, puietului varos, mucegaiului, scadem

vitalitatea si rezistenta nativa a coloniei prin

contrazicerea legii echilibrului.

Deficientele majore in operatiunile pentru

iernare se fac datorita fricii de temperaturi

scazute. De aceea majoritatea operatiunilor vizeaza

acest aspect, fara sa sa se tina cont de lucrurile cu

adevarat importante: primenirea aerului, evaporarea

apei si a dioxidului de carbon, aprovizionare cu

oxigen din belsug. Acestia constituie factorii


29

principali pentru realizarea starii de echilibru,

temperatura fiind un factor secundar care depinde

de ei.

De cand am inceput sa iernez astfel, am

observat ca familiile se dezvolta extraordinar

primavara, nu am mai avut nosemoza, diaree, puiet

varos sau racit. In plus, consumul de miere nu

creste absolut deloc, din contra, este mai mic pentru

ca nu exista factori de stres.

Nu folosesc diafragma (vezi poze).

In prima parte a iernii cand ghemul se afla

intre corpuri, mare parte din vapori se elimina la

acest nivel dintre rame. Folosirea diafragmei nu ar

face decat sa ingreuneze acest lucru, fiind ca un

perete care impiedica difuzarea aerului in lateral.

Diafragma nu mentine caldura, din contra limiteaza

miscarile gazelor si circulatia aerului in interior,

ceea ce nu este de dorit.


30

Ultima operatiune despre care am sa va

vorbesc este gaurirea ramelor marginale ale

cuibului. Colonia fiind stransa, la formarea

ghemului albina se distribuie pe toti fagurii

ajungand sa ocupe si partea exterioara a ramelor

marginase (vezi poze). Ghemul fiind sub forma de

elipsa, ramele centrale beneficiaza de cel mai mare

numar de albine comparativ cu ramele din margine,

acestea constituind “capetele” elipsei. Proprietatea

ghemului este de a se contracta odata cu scaderea

temperaturilor si de a se relaxa odata cu cresterea

acestora. Contractandu-se, albinele de pe exterior

fiind in numar mic se vor uza progresiv, datorita

faptului ca raman pe acelasi fagure exterior, fara sa

poata comunica cu restul ghemului (vezi poze).

Aici avem o astfel de situatie, au mai ramas

foarte putine albine care nu au mai avut puterea sa

avanseze la mierea de langa ele. Gaura se observa

in mijloc, dar din pacate prea departe pentru


31

pozitionarea initiala a ghemului, in treimea

anterioara a ramei.

Pentru a preintampina acest lucru efectuez

gaurirea ramelor marginase in 3 locuri, astfel: in

centrul treimii anterioare a ramei(fata), in mijloc si

in centrul treimii posterioare (spate). Prin aceasta

am asigurat portite de intrare in ghem pe tot

parcursul iernii. La inceput se pozitioneaza in fata

(peste 95%) si apoi avanseaza catre centru - spate.

La temperaturi scazute au posibilitatea sa intre in

interior, urmand sa le vedem din nou afara odata cu

cresterea temperaturii. De regula, pana in februarie

consumul de miere nu depaseste suprafata unei

portocale normale pe fiecare rama.

Daca apare o fereastra si albinele efectueaza

zbor de curatire, ghemul se desface atat de mult

incat pe fetele exterioare ale ramelor din margine se

vor gasi foarte multe albine. La o noua racire a

vremii lucrurile se vor intampla identic,urmand sa


32

avem in acest fel pierderi succesive in lipsa

existentei gaurilor.

Acest fapt se produce datorita strangerii

cuibului prin limitarea numarului de rame. Cu cat

familiile sunt stranse mai tare, cu atat expansiunea

in lateral este mai puternica la cresterea

temperaturii. De aceea este absolut necesar sa

creem aceste “portite” prin care sa asiguram

flexibilitatea laterala a ghemului.

Cu cat familia este mai stransa, cu atat

reactioneaza mai repede la cresterea temperaturii

exterioare si desface ghemul, iesind la zborul de

curatire. O familie mai slaba sau mai putin stransa

se desface mai greu, si iese mai greu la zbor.

Iata deci elementele cele mai importante

dupa care eu ma ghidez in pregatirea pentru iarna,

avand in vedere dezvoltarea optima in primavara:


33

- ramele laterale cu pastura si pozitionarea lor

in cuib

- strangerea cuibului

- puntile de ceara

- fantele fata-spate la aplicarea foliei

- asigurarea mobilitatii ghemului prin gaurirea

ramelor marginase

Toate operatiunile nu dureaza mai mult de 2 - 3

minute la fiecare colonie in parte .


34

Caracteristici legate de folie si condens

La o colonie iernata bine in prima parte a

iernii nu trebuie sa apara condens pe fata inferioara

a foliei in parte si datorita urmatorilor factori (vezi

poze).

- temperatura in ghem relativ scazuta ( 14 – 15

grade)

- pozitia joasa a acestuia, permitand evaporarea

apei si prin spatiul dintre ramele celor doua

corpuri.

Din a doua parte a iernii aparitia condensului

nu trebuie sa ne ingrijoreze, ci mai degraba sa ne

bucure. Prin aceasta noi deducem ca s-a intensificat

activitatea in colonie, respectiv a inceput matca sa

depuna oua. Manifestarea sa va fi prin aparitia pe

folie a zonelor umede, asemanatoare cu aburul, si

strict deasupra ghemului.


35

Observam o intensificare a condensului in

special cand puietul avanseaza catre partea

superioara a ramei. In acest moment ghemul poate

folosi acea mica cantitate de apa de pe folie pentru

hrana puietului.Cu cat cantitatea de puiet creste,

obervam apoi o diminuare a condensului pana la

disparitia sa (vezi poze).

Niciodata insa nu trebuie sa avem condens

sub forma de picaturi care sa cada apoi pe albine,

aceasta insemnand o iernare deficitara a coloniei si

implicit cresterea uzurii. De asemenea un condens

aparut in alte zone care nu se afla deasupra

ghemului denota o circulatie deficitara a aerului in

interior si de asemenea o iernare necorespunzatoare

(vezi poze).

Cu putina experienta putem identifica

intervalul dintre rame in care matca a inceput

depunerea de oua dupa dispunerea acestor zone

datorita faptului ca urcarea aerului de jos in sus se


36

face perfect vertical, si corespunzatoare fiecarui

interval in parte. Am spus “cu putina experienta”

pentru ca la suprafata foliei pot “fuziona” mai

multe zone de condens formand o zona unica,

moment in care “citirea” se face mai greu mai ales

de catre incepatori.

Sintetizand , un condens normal are urmatoarele

caracteristici principale :

- aparitia in a doua parte a iernarii

- se manifesta prin zone umede cu vapori fini

pe fata inferioara a foliei, asemanatoare cu

aburul

- este strict limitat la suprafata ghemului

- scade cu cresterea suprafetelor de puiet

- poate indica zona in care matca a inceput

prima data ouatul

Condensul aparut datorita iernarii deficitare se

caracterizeaza astfel:

- apare in prima parte a iernarii


37

- se manifesta prin zone puternic incarcate cu

apa si picaturi care cad pe albine

- este diseminat in toate zonele foliei si

stupului( pe pereti), nerespectand limitarea

la nivelul ghemului. Ulterior observam

aparitia mucegaiului pe pereti si faguri.

- se intensifica cu cresterea suprafetelor de

puiet

Acestea sunt elementele dupa care ma ghidez in

timpul iernii si evaluez mersul fiecarei colonii prin

simpla ridicare a capacului.

La 2-3 saptamani pe sub sita evaluez numarul

albinelor moarte, care nu trebuie sa depaseasca

intinderea ghemului , si nici sa obtureze complet

suprafata pe care se gasesc, adica sa fie intr-un

singur strat si rarefiate. La inceput aveam cazuri

cand pierdeam albinele de pe margini, si trebuia sa

eliberez cu o sarmulita sita. In mod normal, la un

zbor de curatire albinele elibereaza singure


38

excedentul de albina moarta fara sa fie nevoie sa

mai intervin eu.

Nu ascult niciodata cu furtunul, la o simpla

apropiere a urechii de fanta din fata a capacului se

distinge foarte bine sunetul caracteristic iernarii.

Daca prind o fereastra de zbor dupa jumatatea

lui februarie ridic prin sondaj rame cu puiet capacit

din familii pe care il descapacesc. In acest fel

controlez infestarea coloniei cu varoa la acel

moment, stiut fiind faptul ca paduchii se arunca in

primul puiet capacit de primavara. Un tratament

corect in toamna trebuie sa asigure existenta a 0

paraziti .

Nu umblu in cuib, nu intervin cu hraniri de

stimulare sau completari de hrana.


39

Intretinerea albinelor primavara

Consider venirea primaverii dupa 15 martie, in

momentul in care efectuez revizia sumara. In cateva

minute la fiecare familie analizez rezervele de

miere si puietul prin ridicarea ramelor centrale. Tot

atunci deplasez familiile la 80 de km mai la vale

pentru a beneficia mai repede de oferta de polen si

nectar a primaverii.

Pentru aceasta am gasit un loc in lunca unui

rau, care ofera absolut tot ce este necesar pentru o

perioada de 3- 4 saptamani. In tot acest timp nu

umblu in cuib sub nici o forma, analizez doar de la

distanta dezvoltarea.

De regula dupa ce le aduc inapoi pe vatra

este momentul sa incep operatiunile de largire a

cuibului. Este important de inteles ca timpul scurs

de la aparitia primaverii pana la prima operatiune


40

de primavara depinde de puterea familiei si hrana

de care are parte. Cu cat are acces la resurse mai

bogate de polen si nectar, cu atat dezvoltarea este

mai rapida.

Nu stimulez niciodata primavara, nu

adaug biostimulatori. Nu deranjez coloniile,

intervin in stup numai atunci cand este nevoie.

Ca la orice tip de stup multietajat matca va

oua primul puiet in corpul de sus. Pana cand nu

observ puiet capacit(nu e o suprafata mai mare

decat o piersica, restu fiind miere si polen) pe fata

exterioara a ultimei rame din corpul de sus sau

albina in ciorchine pe fata exterioara a ultimei

rame nu ma ingrijesc decat ca albinele sa aiba ce

culege. Ce inseamna acest lucru: colonia a depasit

curba de scadere a populatiei datorata schimbului

de generatii, fiind intr-un punct de crestere

sustinuta. La aparitia acestui semn este pregatita sa

accepte operatiunile specifice de dezvoltare din


41

perspectiva numarului crescut de albina lucratoare,

care este dealtfel vital. Avand albina care sa

acopere suprafete noi de fagure si sa ingrijeasca

puietul, dezvoltarea coloniei creste proportional cu

cresterea albinei lucratoare. Acesta este punctul

cheie pe care trebuie sa-l intelegem si sa-l aplicam ,

in acest fel evitand toate neplacerile datorate de

racirea puietului, aparitia nosemei, puietului varos,

etc.

Esentialul in dezvoltarea de primavara

consta in cresterea treptata a suprafetei de

fagure direct proportionala cu albina

acoperitoare, si nu in infofolirea exagerata cu tot

felul de materiale , sau in stimularile excesive cu te

miri ce substante. Abaterile de la aceasta stare intr-

o parte sau in alta duc la neplaceri, pe de-o parte

boli (largire prea mare, albina putina) pe de alta

chiar intrarea in frigurile roitului(daca nu punem la


42

dispozitie faguri, albina multa).Ambele insa conduc

la incetarea dezvoltarii, ceea ce nu este de dorit.


43

Metoda “Doua sus si una jos”

Odata indeplinita prima conditie de

dezvoltare purced apoi la largirea cuibului prin

metoda pe care am numit-o “Doua sus si una jos”.

Aceasta imi permite efectuarea unui numar

de maxim 3 operatiuni pana la formarea definitiva a

cuibului, raportandu-se perfect la starea de echilibru

a dezvoltarii coloniei: dezvoltarea pe verticala si

orizontala .

Am vazut anterior ca una din marile

deficiente in tehnicile stuparitului asa- zis modern

consta tocmai in lipsa mentinerii echilibrului intre

cele 2 directii, frecvent cu tendinta de avansare pe

orizontala in detrimentul celei verticale.

Aparitia puietului capacit in exteriorul

fagurelui marginas implica existenta puietului in

intreg corpul superior, ceea ce inseamna ca exista


44

albina lucratoare care sa conduca mai departe

dezvoltarea concomitent in cele 2 directii, verticala

si orizontala. Si mai inseamna ca matca a ouat in

corpul de jos cel putin un fagure, ceea ce ne ajuta

foarte mult in operatiunea pe care vrem sa o

efectuam.

Metoda consta in urmatoarele operatiuni:

- aleg din corpul de sus o rama cu oua si larve

tinere si o cobor in corpul de jos, in mijlocul

acestuia. Daca aici mai exista o rama ouata,

intre cele doua intercalez un fagure gol in care

au crescut cateva generatii de puiet, pe care

albina il va lua in lucru imediat si il va pregati

pentru ouat.

- in corpul de sus adaug obligatoriu 2 rame

dupa caz:

- un fagure artificial la cladit(cei mai buni

faguri se cladesc intotdeauna in corpul 2,


45

niciodata in corpul 1),sau un fagure mai vechi,

cladit, pentru ponta

- doi faguri artificiali daca exista cules bun in

natura

In functie de numarul de rame, operatiunile de

dezvoltare in primavara sunt urmatoarele:

Sa luam exemplul unei familii pe 5 rame :

I. Cu metoda “ Doua sus si una jos” ajung sa am

apoi cate 6 rame in amandoua corpurile (Fig. 1

inainte de operatiune)


46

Fig. 1

Rama

cu oua

si larve

Corp

superior

Corp

inferior

Rame cu

puiet


47

Fig. 2

Adaugarea fagurilor se face intre 1-2 rame cu

puiet, niciodata nu se pozitioneaza unul langa altul.

Este deosebit de importanta insa continuitatea pe

verticala, unui fagure proaspat adaugat de sus sa ii

corespunda un fagure cu puiet de jos. Astfel se

distribuie mai usor albinele trecand de jos sus pe

aceeasi directie, mai repede decat ar trece in lateral.

Rama cu

oua si larve

Corp

superior

Corp

inferior

Faguri

adaugati

Continuitate

pe verticala


48

Acelasi lucru este valabil si pentru matca, si

chiar daca noi nu sesizam importanta acestui fapt ea

exista in “geometria” organizarii ancestrale a

coloniei.(fig .2)

II. Ajuns la acest stadiu nu mai umblu decat peste

o saptamana cand fac urmatoarea operatiune.

Cobor din nou o rama cu oua si larve tinere de

sus , si adaug 2 rame cu faguri artificiali. Acum

colonia este deja mult mai puternica si

obligatoriu dau faguri artificiali. Aceasta este

modalitatea prin care in fiecare an cresc pentru

cuib catre 4 faguri noi, reusind astfel in 3 ani sa

reformez complet toti fagurii vechi (Fig 3).


49

Fig. 3 dupa adaugarea fagurilor

III. Dupa inca 7 – 10 zile voi avea urmatoarea

situatie:

- sus: 7 rame complete cu puiet ,miere, pastura

- jos: 7 rame, dintre care minim 3 au puiet

integral.

Rame cu

oua si larve

Corp

superior

Corp

inferior

Faguri

adaugati

Continuitate

pe verticala

Rama

cu puiet


50

Acum este cazul sa dezvolt masiv activitatea

in corpul de jos si fac rotatia corpurilor

(imaginar).Voi avea astfel sus ce am avut jos si

jos ce am avut sus, respectiv:

- sus: 7 rame, dintre care minim 3 cu puiet

integral

- jos: 7 rame complete cu puiet, miere, pastura

Apoi cobor din corpul de sus nou format (cel

care a fost jos) o rama cu puiet capacit de aceasta

data in corpul de jos, si completez astfel integral

corpul de jos cu puiet. Acest lucru este esential,

avand ocupat cu puiet jos matca se va avanta cu

toate fortele si va lucra sus. In corpul superior

adaug din nou 2 rame dupa preferinta, intercalate ca

si pana acum de rame cu puiet. Acum caut ca cele 2

rame sa fie cat mai in mijloc.(Fig .4)

Am spus “ imaginar” pentru a ne ajuta sa

intelegem modul cum decurg operatiunile.


51

In realitate eu fac rotatia la sfarsit, dupa ce

am completat ramele in cele doua corpuri.

Astfel dupa alte 7-10 zile cuibul este deja

format, matca si - a invatat teritoriul si isi face

singura treaba in amandoua corpurile. Obligatoriu

schimb matca la 2 ani. Este timpul sa adaug corpul

3 pentru miere si sa astept extractia. Din acest

moment nu mai am ce cauta in cuib pana toamna

cand incep pregatirile de iernare.


52

Fig. 4 – Definitivarea cuibului

In functie de numarul de rame pe care se afla

colonia, interventiile mele in primavara sunt:

- la 5 rame 3 interventii

- la 6 rame 2 interventii

Corp

superior

Corp

inferior

format

Faguri

adaugati


53

Pe 7 rame nu va sfatuiesc sa iernati, ar fi bine

sa va fixati o limita maxima de iernare la 6 rame.

Fiecare interventie dureaza 2- 3 minute.

Consider ca cel mai important lucru e sa stim

exact cand sa efectuam fiecare operatiune in parte

fara sa deranjam colonia. Aceasta se va dobandi

prin experienta acumulata, in timp. La mine

lucrurile merg ca si programate, dar

dumneavoastra veti avea surpriza sa nu se

potriveasca perioadele de 7- 10 zile dintre lucrari.

Acestea nu sunt batute in cuie si variaza in

functie de hrana si conditiile meteo.

Sintetizand, elementele principale in

dezvoltarea cuibului sunt:

- matca tanara schimbata periodic la 2 ani

- asigurarea unui cules timpuriu intens si

continuu

- aparitia unei zone de puiet capacit pe fata

exterioara a ramei marginase din corpul de sus


54

sau albine in ciorchine pe fata exterioara a

ultimei rame laterale

- largire prin metoda “ Doua sus si una jos”

- continuitate pe verticala

- echilibru in dezvoltarea pe cele doua axe, cu

cresterea gradata a suprafetelor de fagure in

raport cu populatia de albina lucratoare

Dar (ma repet) cel mai important lucru

dincolo de toate este sa stii exact cand sa intervii

in colonie.

Facand o comparatie cu metodele clasice de

intretinere in stupi multietajati prin simpla inversare

a corpurilor se creeaza acest dezechilibru intre

dezvoltarea pe cele doua directii (verticala si

orizontala) si cresterea gradata a suprafetelor de

fagure in raport cu populatia de albina lucratoare.

Beneficiind de un spatiu mult prea mare dintr-o

data apar situatii de dispunere mult prea “larga” a

puietului pe faguri, consum exagerat de hrana ca


55

urmare a conditiilor meteo capricioase de

primavara, de multe ori intarziere in abordarea

catului gol, intr-un cuvant supunerea la diferiti

factori de stres. Acestia induc anumite “deficiente”

in mersul normal al coloniei care se reflecta pe

diferite paliere: rezistenta la boli, productie,

dezvoltare.


56

Intretinerea coloniilor in timpul culesului

Dupa constituirea cuibului adaug deaspra

corpul 3 destinat pentru recolta. La culesuri de

scurta durata si intensitate crescuta cum este de

exemplu salcamul, dupa a treia zi de crestere

continua adaug si corpul 4 intercalat intre corpul 2

si corpul 3. Acest lucru coincide la o verificare cu

umplerea fagurilor din corpul 3 pe mai mult de

jumatate din inaltimea celulelor. Este momentul

optim cand trebuie sa intervenim cu un corp gol

pentru a asigura spatiu necesar maturarii

nectarului. Astfel in corpul 3 se va depozita

mierea, iar in corpul 4 situat sub el se va produce

maturarea , urmand ca pe masura ce corpul 3 se

umple, depozitarea sa aiba loc si in corpul 4.

Asigurarea spatiului suficient pentru prelucrarea

nectarului face parte din setul obligatoriu de reguli


57

pentru a obtine maximul de productie de la un

cules.

Prima tendinta de depozitare a mierii la

salcam este in corpul 2, cand se ingroasa treptat

coronitele de miere de deasupra puietului, si daca

spatiul permite albina chiar depoziteaza cantitati

semnificative, ocupand rama dupa rama cu nectar

pentru maturare. Nu se poate vorbi de o blocare a

cuibului, ci doar de o ocupare temporara a

fagurilor pentru ponta matcii. Acest fapt are

repercursiuni la urmatoarele culesuri, scazand

populatia de culegatoare.

In acest scop fac rotatia corpurilor 1 si 2

concomitent cu adaugarea corpului 4 cum am spus

mai sus. Astfel nectarul ajunge in corpul de jos si

va fi urcat imediat in corpul 4 de maturare, dupa

care trecut in corpul 3 de depozitare (sa nu uitam ca

am intercalate corp 4 sub corp 3). Corpul de jos (va

fi astfel eliberat rapid si pregatit pentru


58

insamantare, asigurand in acest fel continuitatea

pontei.

Importanta acestei metode consta in

efectuarea concomitenta a celor 2 operatiuni:

rotatie corp 1 si corp 2 , respectiv adaugare corp 4.

Culesurile la care imi deplasez albinele sunt

doar la salcam si munte, ultima extractie avand loc

in jur de 15-20 august. Odata cu scaderea

intensitatii culesului renunt la corpul numarul 4,

ramanand numai cu corpul 3 pentru depozitarea

mierii. Acest lucru se intampla de obicei dupa

extractia de la sfarsitul lui iulie. Dupa ultima

extractie din august renunt si la corpul 3, lasand

colonia pe 2 corpuri.

Este momentul in care va incepe

definitivarea rezervelor de iernare. De acum incolo

toata mierea se va acumula sus in corpul 2 si se va

capaci, astfel incat dupa jumatatea lunii septembrie

acesta contine rame pline si capacite pe minim 80%


59

din suprafata, iar in corpul de jos se gaseste ultimul

puiet din anul respectiv.

Nu de putine ori mi s-a intamplat sa cobor

caturile dupa ultima extractie din august si sa

gasesc la sfarsitul lui septembrie rame pline cu

miere in corpul 1. Desigur le-am pus la rezerva si

le-am folosit primavara.

Nu folosesc pentru completarea rezervelor

sirop de zahar, apiinvert sau alte substante.

Preocuparea mea cea mai mare este sa asigur

culesuri continue prin gasirea de vetre cu potential

melifer ridicat.

Prin aceste operatiuni specifice de primavara

pana toamna am in vedere simplificarea la maxim a

manevrelor si alocarea timpului minim de lucru

pentru fiecare familie. In paralel efectuez

extragerea mierii numai din corpurile 3 si 4, in care

nu a fost crescut niciodata puiet. Astfel calitatea


60

mierii este net superioara fata de situatia extragerii

din rame de cuib.


61

Organizarea cuibului pentru iernare

Incep aceasta operatiune imediat ce am

terminat ultima extractie, prin coborarea caturilor

de pe cuiburi. La inceputul lui octombrie in corpul

de jos se va gasi ultimul puiet capacit ( de regula pe

ramele din mijloc), iar deasupra lui coronite de

miere de grosime variabila. Daca depaseste 5 cm

acele rame vor fi trecute la rezerva si utilizate in

primavara. Mierea din ramele laterale care au fost

pline cu miere in vara a fost urcata de asemenea

sus.

In corpul de sus se gasesc numai provizii,

rame pline cu miere si pastura.

In functie de populatia existenta restrang

numarul de rame, lasand colonia pe acelasi numar

in ambele corpuri. Restrangerea o fac scotand

faguri pe care ii trec la rezerva, astfel incat albina

care ramane sa fie dispusa in 2 straturi minim pe


62

fata unui fagure. Las in cuib numai ramele pline si

capacite integral sau cat mai aproape de marginea

inferioara.

In corpul de jos ramele cu coronita vor fi

numai in numar de 2 (daca strang la 5 rame) sau 3

(daca strang la 6 rame). De asemenea coronita nu

trebuie sa aiba mai mult de 5 cm grosime, ideal este

2-3 cm. Prin aceasta asigur continuitate in

ingrijirea ultimului puiet si trecerea in corpul de

sus in timp util, prevenind astfel blocarea coloniei

jos si imposibilitatea urcarii in corpul de sus.

Chiar daca la inceput albinele vor sta in

corpul de jos unde a fost ultimul puiet odata cu

inaintarea catre iarna ghemul va urca progresiv

catre corpul de sus, ajungand ca la intrarea in iarna

sa se pozitioneze intre corpuri in proportie de

minim 1/3 in corpul de sus si maxim 2/3 in cel de

jos. Spatiul dintre rame in lateral si vertical face


63

comunicarea usoara in interiorul ghemului,

facilitand astfel inaintarea in corpul de sus.

Ascensiunea se produce astfel pana dupa

jumatatea lunii ianuarie cand ghemul se afla

centrat integral in corpul superior, loc unde are loc

depunerea primului puiet.

Este bine de stiut ca pentru a efectua zbor de

curatire o colonie trebuie sa aiba ghemul desfacut.

Pe langa avantajul consumului scazut de

miere si reducerea uzurii albinelor, iernarea stransa

ofera posibilitatea iesirii mai rapide la zborul de

curatire atunci cand temperatura de afara permite

datorita decontractarii mai rapide a ghemului. Acest

lucru este posibil datorita spatiului liber mai mic

din interiorul lazii, care se incalzeste mai repede.

La familia iernata strans ghemul fiind mai

mare acopera o suprafata mai mare a ramei, implicit

ocupa un volum mai mare in interiorul lazii. Astfel

spatiul liber fiind mai mic se incalzeste mai repede


64

sub influenta temperaturilor exterioare cat si a

ghemului care se relaxeaza si cedeaza caldura in

exterior.

La o colonie iernata mai larg (pe un numar

mai mare de rame), cu un ghem mai redus ca

volum, spatiul liber care le inconjoara este mai

mare si se incalzeste mai greu . Incalzindu- se mai

greu se comporta ca un izolator fata de mediul

exterior, impiedicand astfel relaxarea ghemului si

iesirea rapida la zbor. Acesta este motivul pentru

care familii de aceeasi putere dar iernate diferit ies

mai repede sau mai tarziu la zborul de curatire,

simpla actiune a soarelui pe peretele din fata lazii

nefiind de-ajuns.

In indrumarile apicole din vremuri de mult

apuse am fost invatati sa stimulam iesirea la zbor

prin ridicarea materialului izolator de pe podisoare,

deschiderea larga a urdinisului, ba chiar sa

ciocanim in lazi pentru a “trezi” albinele. Aceste


65

operatiuni pe undeva incearca sa repare deficientele

iernarii , nereusind insa mare lucru.

Umiditatea in spatiul liber despre care am

vorbit mai sus constituie un alt factor negativ, care

impreuna cu un ghem dispus necorespunzator aduc

colonia la un grad ridicat de risc si uzura in timpul

iernii. Concentrand in cateva cuvinte, in momentul

pregatirii pentru iernare pe langa existenta

proviziilor trebuie sa avem in vedere urmatoarele

elemente:

- dispunerea ghemului la inceputul iernii

intre corpuri

- ascensionarea in prima parte a iernii,

astfel incat din a doua parte sa se gaseasca in corpul

superior

- aerisire corespunzatoare si lipsa

umiditatii din interiorul stupului

- un ghem voluminos prin restrangerea la

maxim a cuibului


66

- un spatiu interior liber cat mai mic

- capacitatea de a efectua zboruri de

curatire ori de cate ori timpul permite,

fara nici o interventie din partea

apicultorului


67

Tratamentul antivaroa

Ani de-a randul s-a perpetuat ideea ca pentru a

anihila o infectie sau o parazitoza a coloniei de

albine singura solutie o reprezinta una sau mai

multe substante chimice care sa distruga agentii

patogeni. Am fost astfel invatati sa folosim

substante toxice fara a fi insa constienti de riscul la

care ne supunem pe noi, pe cei care consuma

produsele noastre apicole, si nu in ultimul rand

coloniile de albine.

Nu foarte multi stupari stiu ca prin

folosirea in mod repetat in special a substantelor cu

actiune impotriva varoozei sau a antibioticelor,

antimicoticelor chiar (ex. impotriva puietului varos)

inducem un grad crescut de toxicitate la nivelul

coloniei de albine, toxicitate care se acumuleaza in

faguri si se transmite mai departe produselor

apicole. Toata lumea spune ca mierea romaneasca


68

este “bio”, dar se gandeste numai la sursele de cules

pierzand din vedere faptul ca prin tratamentele

efectuate fiecare din noi o “imbogatim”cu

substante toxice.

Nu imi propun sa dezbat acest aspect al

mierii bio din Romania, vreau doar sa precizez un

lucru: calitatea bio este data in primul rand de

tratamentele efectuate familiei de albine si de

toxicitatea pe care acestea o lasa in faguri. Sa nu ne

amagim asadar, nu toata mierea noastra este bio, si

daca inca nu se analizeaza cantitatile de fluvalinat

(din klartan sau mavrirol), taufluvalinat sau amitraz

( din varachet), sau alte insecticide nu inseamna ca

mierea noastra e curata.

In plus, aceste tratamente sunt pur

simptomatice, ele reusind sa indeparteze partial

efectul fara a afecta cauza, cu un pret mult prea

mare insa: toxicitatea. Se stie ca fluvalinatul este

lipofil, acumulandu-se in ceara la fiecare tratament.


69

De aici trece usor in miere, dar constituie si

un permanent factor de stres pentru colonia de

albine.

Dintre efectele negative ale tratamentelor

conventionale amintim :

- acumularea substantelor toxice in ceara ,

adaptarea acarienilor la substanta activa

- poluarea produselor apicole prin preluarea

substantelor toxice din ceara

- depopulari si pierderi de colonii datorate

stresului toxic prelungit

- expunerea apicultorului la substante toxice in

timpul efectuarii tratamentelor.

Si eu am fost printre cei care au aplicat aceste

metode de tratament, in special impotriva varoozei.

Tocmai din acest motiv am incercat sa ma rup de

ele, reusind pana la momentul actual sa mentin un

echilibru in dezvoltarea acarienilor si infestarea

coloniilor.


70

Toate observatiile si metodele mele cu privire

la intretinerea albinelor, inclusiv problema varoozei

au avut ca baza legea echilibrului.

Consider ca singura noastra datorie ca stupari

este sa recunoastem aceasta lege, s-o intelegem si s-

o aplicam. Astfel vom beneficia din plin de

satisfactiile muncii noastre, avand familii sanatoase

si produse apicole de calitate superioara.

Dupa ani sau zeci de ani in care am urmat

tipare contrare legii universale, nu putem sa

integram dintr-o data in constiinta noastra apicola

acest concept numit „echilibru”. Pentru usurinta

intelegerii putem denumi acest element ca fiind

„tiparul ancestral „ dupa care se ghideaza viata

unei colonii de albine fara interventia omului.

Putem recunoaste acest tipar privind

activitatea unui roi dintr-un buduroi sau cosnita.

Odata indeplinit acest punct vine partea cea mai

grea: transpunerea acestui memorial ancestral in


71

timpurile moderne, incercand sa adaptam arhaicul

in stilul modern de stuparit. Provocarile sunt

imense, stuparitul modern implicand inainte de

toate foarte multi factori de stres pentru colonia de

albine, de la primul zbor de curatire in primavara

pana la pregatirea de iernare.

Prima mare abatere de la echilibru a avut loc

in momentul inventarii ramelor mobile si aparitiei

diferitelor STAS –uri, care au generat apoi sisteme

proprii: Dadant, Layens, Langstroth,..etc.

Acum am ramas insa tributari unui anumit

STAS datorita intensificarii circulatiei materialului

biologic ( familii, roi) si dependentei de a vinde sau

cumpara.

Tinand cont de toate aceste aspecte am cautat

sa gasesc un sistem optim de exploatare care sa

faca fata cerintelor din ziua de azi, dar sa fie

puternic ancorat in dimensiunea ancestrala a

instinctului natural al coloniei. In acest sens


72

consider ca sistemul multietajat pe 8 rame inglobat

in stupul tip Maximus impreuna cu setul de metode

de lucru formeaza un compromis ideal intre

echilibru si dezechilibru, intre vechi si nou.

Pe buna dreptate se considera infestatia cu

varroa cea mai serioasa problema cu care au de

lucru stuparii in munca lor cu albinele.

Eu abordez acest fenomen din urmatoarele

puncte de vedere:

- formarea cuibului numai pe faguri naturali,

fara foita artificiala

- efectuarea unui tratament cu acid oxalic intre

15-20 octombrie

- folosirea unui soi de albine cu instinct igienic

crescut


73

Formarea cuibului pe faguri naturali

In indeplinirea acestei conditii folosesc

acelasi tip de rame fara a monta insa foita

artificiala, pe care le introduc la cladit primavara.

Trebuie sa profit la maxim de numarul mic

de rame (cuiburile fiind reduse) si populatia scazuta

din primavara pentru a avea ramele cladite cu cat

mai multa celula de lucratoare. Pe masura ce

creste numarul de albine, fagurii claditi vor

contine mai mult puiet de trantor.

In primul rand trebuie sa existe cules de

polen si nectar in natura. Cum la mine este esentiala

vatra cu potential melifer consideram aceasta

conditie indeplinita. Daca nu aveti posibilitatea

puteti stimula cu 300 gr de sirop 1/1 o data la 2 zile.

Am in vedere acest lucru si inaintea venirii

primaverii, la zborul de curatire de la sfarsitul lui

februarie la familiile vizate mai reduc cuibul


74

scotand o rama ,de obicei penultima care nu are

puiet . Astfel familiile pe 5 rame vor ajunge pe 4

rame si cele pe 6 rame vor ramane pe 5 .Albina

fiind si mai stransa, matca incepe ponta cu avant

mare in puiet compact datorita existentei de albina

acoperitoare. Urmatorul pas este ca in maxim 3

saptamani coloniile sa beneficieze de nectar si

polen din natura, pentru accelerarea pontei matcii.

Cand constat suprasaturarea ramelor cu

albina(pe fata exterioara a ultimei rame dispunerea

in 2-3 straturi) aplic metoda „Doua sus si una jos”,

in felul urmator:

1) La un cuib de 4 rame introduc in corpul de

sus in mijlocul cuibului intre ramele cu puiet

o rama goala. In corpul de jos adaug o rama

mai veche buna de ouat de la rezerva cu

miere pe ea pentru echilibrarea numarului de

rame. Prin aceasta operatiune tin albinele sus,

„centrate” pe rama goala bagata in mijloc. In


75

plus, vor transfera mierea din rama de jos in

corpul de sus, producand o „autostimulare”,

element esential care ma ajuta la cladirea

fagurilor alaturi de culesul din natura.

Astfel rama goala va fi luata in lucru imediat,

de multe ori daca ma uitam in seara urmatoare

era cladita aproape in totalitate ( fig 1)

Nu mi-e frica de „racirea cuibului” din 2

motive:

- am albina destula (conditie principala sa

incep operatiunea)

- introducerea unei rame goale, fara foita nu

are rol de paravan izolator ca in cazul unui

fagure artificial, fiind doar un spatiu gol pe

care albinele il vor umple cat mai repede


76

Fig. 1

2) Voi avea acum cuibul cu 5 rame sus si 5

rame jos. Cand rama introdusa este cladita si

ouata pot sa efectuez pasul urmator: cobor in

corpul de jos o rama cu oua si larve, iar in

corpul de sus adaug doua rame goale situate

in centrul cuibului, de-o parte si de alta a

Rama

goala

Corpul

superior

Corpul

inferior

Rama cu

miere


77

ramei adaugate anterior. Avand albina multa

oblig astfel familia sa treaca masiv la

cladirea fagurilor si la ouarea lor ( fig.2)

Fig. 2

3) Am acum familia dezvoltata pe 6 rame sus si

jos, din care 3 sunt faguri naturali in care va

Rama

introdusa

anterior,

acum

cladita si

ouata

Rame

goale

Rama cu oua

si larve

coborata in

corpul de jos


78

creste puiet. De acum incolo chiar daca mai

largesc cu rama fara foita exista sanse sa fie

cladita cu celule de trantor in cantitate mai

mare datorita cresterii populatiei si depasirii

fazei de „lipsa de celule”.De aceea voi folosi

la dezvoltare rame mai vechi pentru ouat in

combinatie cu rama goala, pe care o voi

introduce tot in mijlocul cuibului .Daca

doresc sa o folosesc drept capcana pentru

varoa o introduc in marginea cuibului, pe

penultimul loc, astept sa o cladeasca si apoi o

cobor in corpul de jos pentru insamantare,

pozitionata identic. Dupa 12-14 zile o

recoltez. Este insa o manopera „din mai

multe bucati”, care necesita ceva mai mult

timp, si personal nu o aplic decat la scara

redusa, la 3-4 colonii. Daca las rama in

corpul de sus o vor umple cu miere si polen.


79

Cobor de data aceasta in corpul de jos o

rama cu fagure natural, bine cladita si

insamantata, iar in corpul de sus introduc o

rama goala in centru si un fagure pentru ouat

in care a mai fost crescut puiet la distanta de

o rama , pe penultima pozitie in cuib (fig.3)

Fig. 3

Rama

goala

Fagure cladit

pentru ouat

Rame cu

puiet

coborate in

corpul de

jos


80

4) De-acum incolo voi avea 7 rame sus si jos.

In continuare lucrurile se vor desfasura asa

cum am prezentat la capitolul „Intretinerea

albinelor primavara”, cu dezvoltarea in

intregime a cuibului si adaugarea corpurilor

de recolta.

Concluzii:

- prin aceasta metoda reusesc sa inlocuiesc 3

sau 4 faguri de cuib pe an

- este esential sa incep primavara devreme

pentru a asigura construirea celulelor de

lucratoare in numar cat mai mare.

- este obligatorie existenta culesului de polen si

nectar.

- metoda nu este deloc costisitoare, nici la

capitolul timp, nici la capitolul bani, din

contra.


81

- celulele naturale sunt mai mici,de dimensiune

4,9 mm si impiedica inmultirea parazitului

- continui in acest fel in fiecare an, urmand ca

dupa completarea cuibului in intregime cu

faguri naturali sa efectuez innoirea periodica

si reformarea fagurilor vechi

- construirea integrala a 3-4 rame nu dauneaza

cu nimic productiei de miere, incadrandu-se

in limitele fiziologice de dezvoltare si

secretie ale albinei. Prefer sa folosesc aceasta

capacitate la maxim.

- chiar daca ramele nu sunt cladite integral cu

puiet de lucratoare avand si celule de trantor,

acest lucru se incadreaza perfect in starea de

echilibru si nevoile familiei. Este insa

esential ca matcile sa nu fie mai batrane de 2

ani, pentru a evita inmultirea exagerata a

puietului de trantor.


82

- fagurii naturali sunt foarte rezistenti, chiar

mai rezistenti decat cei artificiali claditi si

insarmati. Mai ales dupa ce au crescut cateva

generatii de puiet in ei, rezistenta creste. Nu

am avut niciodata probleme sa se rupa ,chiar

daca aveau si miere.

- aceste operatiuni nu dauneaza cu nimic

mersului normal si dezvoltarii familiei. Din

contra, pot sa afirm ca dezvoltarea este mai

rapida in acest mod.

- nu extrag niciodata din rame de cuib, din

principiu

- pentru a aplica aceasta metoda trebuie insa

foarte multa experienta. Daca nu stim sa

„citim” in semnele culesului de nectar si

polen, in dezvoltarea familiei si sa aplicam

operatiunile exact in momentul in care trebuie

aplicate vom avea neplaceri. De aceea nu

recomand asa ceva incepatorilor.


83

- metoda poate fi aplicata fara probleme in

stuparitul intensiv si extensiv, datorita

timpului redus de lucru si numarului mic de

operatiuni.

Folosirea coloniilor cu instinct

igienic crescut

Consider drept cea mai importanta calitate a

materialului genetic la efectuarea selectiei

instinctul igienic crescut . Folosind in stupina

numai matci care sa indeplineasca acest deziderat

impreuna cu mentinerea cuibului pe faguri naturali

reusesc sa mentin nivelul de infestare la o limita

inferioara pe tot parcursul anului fara sa fiu nevoit

sa aplic vreun tratament.

De asemenea nu am observat depopulari sau

albine fara aripi (semne caracteristice infestarii


84

masive). Din contra, puterea familiilor a crescut de

la an la an.

Efectuarea tratamentului cu acid oxalic

Ca ultima operatiune de control a varoozei

aplic toamna intre 15- 20 octombrie un tratament cu

acid oxalic. Daca prin cele doua masuri prezentate

anterior reusesc mentinerea infestarii la un anumit

nivel, cu acest tratament procedez la eliminarea

parazitilor existenti cu o eficacitate de peste 90%

dupa cum spun cartile, dar care atinge 100% din

experientele mele.

Pentru aplicarea tratamentului sunt 3 conditii

esentiale:

- sa nu mai existe puiet in familii

- sa se efectueze seara cand temperaturile sunt

peste 12 grade, a doua zi albinele avand

nevoie obligatoriu de zbor de curatire


85

- se efectueaza o singura data

Contrar celor ce se scriu in carti, niciodata nu

se aplica tratamenul cu acid oxalic cand colonia se

afla in ghem sau cand nu avem premisa in ziua

urmatoare a existentei temperaturilor care permit

zborul de curatire. Asta daca nu vrem sa asistam la

disparitia matcilor si depopularea coloniilor in cel

mai scurt timp dupa aplicare.

Aplicarea se face pregatind o solutie dupa

urmatoarea reteta :

- 35 grame acid oxalic cristale

- 200 grame zahar

- Apa.

Incalzesc 500 ml apa cu zaharul pana se

dizolva complet, adaug acidul oxalic dupa care

completez cu apa pana ajung la cantitatea de 1 l de

solutie. Aceasta cantitate ajunge pentru 20 de

familii.


86

Aplicarea o fac cu seringa , prin stropire pe

intervalele dintre rame dupa ce in prealabil

departez ramele una de alta cautand sa acopar o

suprafata cat mai mare de albina. In functie de

puterea familiei, la 5 rame administrez 40 ml

solutie, la 6 rame administrez 50 ml solutie. Toata

treaba nu trebuie sa dureze mai mult de 1 minut

,dupa care pun capacul si nu mai umblu o

saptamana. Intre timp ma uit sub site si observ ca

cel mai mare numar de paraziti cade in primele

doua zile.

Nu am pierdut pana acum nici o matca si

nici o familie in urma acestui tratament.

Dupa stropire se formeaza aerosoli care

actioneaza asupra paduchilor cu o eficacitate de

nedescris. Imi amintesc cum in primul an cand am

inceput aplicarea de acid oxalic dupa tratament

jumatate din albine mi-a disparut, iar sub site erau

paduchii dispusi in gramezi.


87

Pe langa eliminarea parazitilor un efect

deosebit consta in eliminarea albinelor intepate care

oricum nu ar rezista peste iarna.Cu cat infestarea

este mai mare, cu atat in urma tratamentului corect

efectuat dispar mai multe albine.Din fericire, la

mine de-a lungul anilor coloniile s-au imputernicit,

ceea ce imi arata ca varooza nu mai constituie o

problema acuta.

Reusesc in acest fel sa produc o miere de

calitate net superioara, cu atat mai mult cu cat

tratamentul cu acid oxalic nu lasa urme. Toxicitatea

se manifesta pe moment prin concentratia ridicata

de substanta activa ( respectiv acid oxalic), si nu

prin substanta activa in sine. Se stie ca mierea

contine cantitati variabile de acid oxalic in functie

de sortiment, iar in urma unui tratament de acest

gen remanentele sunt total neglijabile, in cantitati

de zeci, sute de ori mai mici decat cantitatea care se

gaseste in mod normal intr-un kilogram de miere.


88

In prezent am in lucru o noua metoda de

tratament antivaroa ale carei rezultate le voi

prezenta la momentul potrivit.

Stupul tip Maximus in intregime


89

Fund antivaroa - vedere de sus

Fund antivaroa – vedere din fata


90

Imbinare fund – corp

Corp – vedere portiune superioara


91

Doua corpuri – vedere portiune inferioara

Urdinis


92

Inchidere – deschidere urdinis

Stup cu urdinis inchis


93

Capac

Inchizator de urdinis


94

Stup tip Maximus - vedere din spate

Iernare fara diafragma, cu sita si folie


95


96

Aplicarea foliei pe crengute

Aplicarea foliei pe punti de ceara


97

Aplicarea foliei , fante fata – spate


98

Condens normal, evidentiat lateral sub forma de

gheata datorita temperaturilor scazute


99

Iernare linistita in lipsa puietului

Acum avem puiet


100

Aparitia puietului pe ramele centrale,

indicata de condens

Condens sub forma de picaturi,

iernare necorespunzatoare

Iernare corespunzatoare, intensificarea puietului si

disparitia condensului


101

Lipsa condensului in prima parte a iernii


102

Albina inghetata, orificiu de comunicare

pozitionat prea departe

Comprimarea ghemului prin intrarea intre faguri


103

Albina pe fata exterioara a ramelor marginase,

relaxarea ghemului

Rama cu fagure natural


104

Cuprins

Introducere……………………………………..…….………….2

Prezentarea autorului…………..……………..……………….4

Stupul tipMaximus.Prezentare………………………………..8

Caracteristica stupului multietajat pe 8 rame in dezvoltarea

si intretinerea familiei de albine. Starea de echilibru in

dezvoltarea vertical-orizontala a cuibului…… ……..…12

Pregatirea de iernare………………………………………….18

Caracteristici legate de folie si condens………………….…33

Intretinerea coloniilor primavara……………………………38

Metoda “Doua sus si una jos”…… … ……………………42

Intretinerea coloniilor in timpul culesului………...………..55

Organizarea cuibului pentru iernare…...…………………..60

Tratamentul antivaroa…………………………….…………..66

Formarea cuibului pe faguri naturali.................................73

Folosirea coloniilor

cu instinct igienic crescut..................................................84

Efectuarea tratamentului

cu acid oxalic.....................................................................85

Poze……………………………………..…….………….89 - 105

Renasterea-Stuparitului

Documents

Transcript of Renasterea-Stuparitului