RENA{TEREA

2/2011

1

_nvierea Domnului - Izvorul bucuriei ve[nice

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU, ARHIEPISCOP AL R^MNICULUIIUBITULUI NOSTRU CLER, CINULUI MONAHAL {I TUTUROR DREPTCREDINCIO{ILOR CRE{TINI DIN ACEAST~ DE DUMNEZEU P~ZIT~ EPARHIE: HAR, MIL~, PACE {I BUCURIE, ARHIERE{TI {I P~RINTE{TI BINECUV^NT~RI !

"E R A S I M GH

HRISTOS A _NVIAT !PREACUCERNICI {I PREACUVIO{I P~RIN}I, PREACUVIOASE MAICI, IUBI}I FII {I FIICE DUHOVNICE{TI,Cu bucurie sf@nt#, v# \nt@mpin#m \n aceast# zi la finalizarea urcu[ului duhovnicesc al Postului Sfintelor Pa[ti, cu vestea cea bun# a _nvierii M@ntuitorului nostru Iisus Hristos, a biruin]ei vie]ii asupra mor]ii [i a luminii asupra \ntunericului. Aceast# lumin# [i bucurie a _nvierii str#bate [i ast#zi ad@ncul con[tiin]ei noastre [i ne cheam# mereu la via]# nou#, la pace [i bun# \n]elegere [i la \mplinirea rostului \nalt pe care \l avem \n lume, pentru c# _nvierea Domnului este izvor de bucurie [i via]# pentru to]i credincio[ii. Chemarea la lumin# \n noaptea de Pa[ti, precum [i aprinderea f#cliilor din candele din sf@ntul altar reprezint# leg#tura noastr# cu Hristos Cel _nviat [i dorin]a de a tr#i \mpreun# cu El, \n lumina \nv#]#turii Sale dumnezeie[ti. Dar Fiul lui Dumnezeu a venit \n lume nu doar pentru cei ce au tr#it \n acel timp [i s-au bucurat de \mplinirea cererilor lor. Iisus Hristos, ieri [i azi [i \n veci, Acela[i (Evrei XIII, 8) a venit ca s# aduc# lumina unei \nv#]#turi noi; s# alunge \ntunericul p#catului [i s# c#l#uzeasc# via]a celor ce se \ndreapt# \n El spre lumina cea ne\nserat# a vie]ii. Eu lumin# am venit \n lume, ca oricine crede \n Mine s# nu r#m@n# \n \ntuneric (Ioan XII, 46). De aici [i \ndemnul pe care l-a f#cut \nainte de Patimile Sale: Crede]i \n lumin# ca fii ai luminii s# fi]i (Ioan XII, 36). De aceea, _nvierea Domnului, pe care ne-a \nvrednicit Preamilostivul Dumnezeu s-o \nt@mpin#m cu pace [i cu s#n#tate, ne \nv#luie \n razele bucuriei [i lini[tei suflete[ti fiindc# ne descoper# adev#rul credin]ei noastre \n Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul mor]ii [i St#p@nul vie]ii. Bucuria _nvierii Domnului a fost cu at@t mai mare cu c@t nimeni dintre ucenicii S#i nu crezuse c# El se va scula din mor]i. Femeile mironosi]e au fost cele dint@i care s-au \nvrednicit de aceast# bucurie [i au vestit adev#rul c# Hristos a \nviat! Ele merseser# dis-de-diminea]# la morm@nt ca s# ung# cu miresme trupul lui Iisus dup# datina Legii Vechi, dar au g#sit morm@ntul gol, iar \ngerul le-a spus c# a \nviat Domnul. Ele au plecat de acolo cu fric# [i cu bucurie mare, dar, fiind \nc# pe drum, _nsu[i Iisus le-a \nt@mpinat zic@ndu-le: Bucura]i-v#! Dup# ce s-au \ncredin]at c# El este cu adev#rat, au mers la apostoli ca s# vesteasc# c# au v#zut pe Domnul (Ioan XX, 20). {i s-au bucurat ucenicii c@nd au v#zut pe Domnul, m#rturise[te Sf@ntul Apostol [i Evanghelist Ioan (Ioan XX, 20). _n aceast# sf@nt# zi, m# bucur [i eu \mpreun# cu voi, iubi]ii mei fii duhovnice[ti. Se bucur# chiar iadul [i se lumineaz# cu totul la ar#tarea str#lucitoare a Soarelui slavei Care a r#s#rit. Se bucur# str#lucitoarea mireas# a lui Hristos, Biserica, [i \mbr#]i[eaz# cu bucurie pe Mirele dumnezeiesc Care iese din morm@nt ca dintr-o c#mar# de nunt#! Chiar fa]a Golgotei s-a schimbat pentru c# toat# f#ptura a s#ltat de bucurie c@nd a v#zut pe Domnul \nviat.

2

2/2011

RENA{TEREA

S# ne bucur#m [i noi, ascult#tori purt#tori de lumini, [i s# ne lumin#m azi de harul dat de Dumnezeu sl#vitei _nvieri a lui Hristos. A \nviat Hristos [i a fost omor@t# moartea. A \nviat Hristos [i s-a dezlegat stric#ciunea. A \nviat Hristos [i a \ncetat blestemul. A \nviat Hristos [i iar#[i s-a deschis raiul. A \nviat Hristos [i a r#s#rit nemurirea. Unde-]i este moarte boldul t#u? Unde-]i este, iadule, biruin]a? (I Corinteni XV, 55) iat# Hristos a \nviat!

IUBI}II NO{TRI FII DUHOVNICE{TI,Praznicul _nvierii este Praznicul Vie]ii, al Vie]ii care biruie[te moartea. Prin \nviere to]i ne-am izb#vit [i nu mai suntem robii mor]ii! _nainte de \nvierea lui Hristos moartea era \nfrico[#toare omului; dup# \nviere omul este \nfrico[#tor mor]ii. Dup# ce Iisus Cel _nviat a biruit moartea, acum o dispre]uiesc [i ucenicii S#i. Acesta-i darul St#p@nului \nviat! Acesta-i privilegiul sl#vitei _nvieri. A[tept#m moartea, dar a[tept#m via]a nemuritoare, a c#rei arvun# ne-a dat-o _nvierea M@ntuitorului. Sf@ntul Maxim M#rturisitorul ne \nva]# c#, prin p#timirea Sa, Hristos a desfiin]at stric#ciunea firii omene[ti [i a adus, prin moarte, via]a nestric#cioas#. Hristos, care iese din morm@nt biruitor asupra mor]ii [i a diavolului, ne veste[te c# via]a noastr# este un urcu[ continuu, merg@nd din bucurie spre alte bucurii. Bucuria _nvierii nu este una obi[nuit# sau trec#toare, ci etern# [i deplin# prin excelen]#. De aceea, nimeni nu trebuie s# fie trist \n noaptea _nvierii. Toate motivele de \ntristare sunt acum slabe fa]# de biruirea mor]ii. S# nu ne \ntrist#m c# suntem \nc# muritori, c#ci fiind r#scump#ra]i de Hristos, trecem din moarte la via]#. Moartea celor care cred [i tr#iesc \n Hristos nu mai este \nfrico[#toare, ci u[# spre ve[nicia vie]ii. De aceea, c@nt# Biserica \n noaptea _nvierii: Cu bucurie unul pe altul s# ne \mbr#]i[#m [i nimeni s# nu se team# de moarte, c# ne-a eliberat pe noi moartea M@ntuitorului.

DREPTM~RITORILOR CRE{TINI,2011 este Anul Sf@ntului Botez [i al Sfintei Cununii, anul familiei cre[tine, [i, de aceea, lumina _nvierii lui Hristos ne rea[eaz# \mpreun# pe calea Bisericii, ne reaminte[te de binecuv@ntarea lui Dumnezeu ce-{i revars# darurile Sale cele bogate asupra celor ce-[i r@nduiesc via]a \n conformitate cu \nv#]#tura Bisericii, c#ci Taina aceasta - a c#s#toriei - mare este; iar eu zic \n Hristos [i \n Biseric# (Efeseni V, 32). Prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu, cet#]eni ai raiului [i membri ai Bisericii lui Hristos, vrednicii pe care nu le vom pierde niciodat#, pentru c# botezul este capodoper# dumnezeiasc#, mai frumoas# dec@t cerurile prin str#lucirea sa. Omul fiind \nainte \ntuneric, devine lumin#, prime[te subzisten]# fiind \nainte nimic: este \mpropriat [i \nfiat de Dumnezeu [i a[ezat pe un scaun \mp#r#tesc - m#rturise[te Sf@ntul Nicolae Cabasila. Sfin]ii P#rin]i vorbesc \n unanimitate despre \nceputul \ndumnezeirii omului odat# cu Sf@nta Tain# a Botezului. De acum \nainte e[ti s#dit \n raiul spiritual. Din m#slin s#lbatic, e[ti altoit \n m#slin bun, din \ntin#ciune ai venit la sfin]enie... Dac# vei r#m@ne \n butucul viei, vei cre[te ca o ml#di]# aduc#toare de rod - ne \nva]# Sf@ntul Chiril \ntr-o catehez# la sf@ntul botez. Acesta este darul oferit de M@ntuitorul Iisus Hristos oamenilor dup# sl#vita Sa _nviere - sfin]irea noastr# [i a lumii \ntregi. Biserica este chemat# s# acorde o aten]ie deosebit# familiei cre[tine, ap#r@nd valoarea acesteia ca via]# binecuv@ntat# de Dumnezeu \n scopul dob@ndirii m@ntuirii sau a vie]ii ve[nice - sublinia la \nceputul acestui an Preafericitul P#rinte Patriarh Daniel. _mpreun# cu Preasfin]itul Emilian Lovi[teanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului, \mpreun# cu p#rin]ii [i ceilal]i slujitori ai sfintelor altare \ncerc#m s# venim \n sprijinul familiilor aflate \n situa]ii de criz# material# sau spiritual#, prin asisten]a religioas# pe care o oferim acestora, prin vizitele pastorale pe care le s#v@r[im, prin \nt@lnirile cu credincio[ii no[tri \n cadrul diverselor manifest#ri spiritual culturale la care particip#m. Ziua _nvierii, popoare s# ne lumin#m cu pr#znuirea, [i unii pe al]ii s# ne \mbr#]i[#m. S# zicem fra]ilor [i celor ce ne ur#sc pe noi, nu doar celor care din iubire ne-au f#cut binefaceri, sau au primit binefaceri din partea noastr# [i s# iert#m toate pentru \nviere. S# aducem roade binepl#cute lui Dumnezeu, red@nd chipul Chipului,

RENA{TEREA

2/2011

3

f#c@ndu-ne asemenea lui Hristos, pentru c# [i El S-a f#cut asemenea nou#, a s#r#cit ca noi s# ne \mbog#]im, a luat chip de rob, ca s# ne bucur#m de libertate. A r#bdat ispite, ca noi s# biruim, a r#bdat necinste, ca noi s# ne \n#l]#m, a murit ca s# ne m@ntuiasc#, S-a \n#l]at din morm@nt, ca s# ne trag# spre Sine.

IUBI}II MEI FII {I FIICE _NTRU HRISTOS DOMNUL,Aceasta este ziua pe care a f#cut-o Domnul, aleas# [i sf@nt# zi, cea dint@i a s#pt#m@nii, \mp#r#teas# [i doamn#, praznic al praznicelor, s#rb#toare a s#rb#torilor, \n care binecuv@nt#m pe Hristos \n veci, s# ne bucur#m [i s# ne veselim \ntru ea, c@nt@nd ast#zi \mpreun#, nu alerg@nd spre desf#tarea trupului, ci gr#bindu-ne spre l#ca[urile sfinte, \nnoite cu s@ngele martirilor, pentru c# ziua de ast#zi este ziua _nvierii [i nu i se potrive[te \ntinarea. Ast#zi St#p@nul nostru Hristos a \nviat din mor]i [i S-a ar#tat \nainte de to]i Mariei Magdalena [i celorlalte femei gr#indu-le: Bucura]i-v#! {i \mpreun# cu voi tot neamul. Bucura]i-v# c# numele voastre sunt scrise \n ceruri (Luca X, 20) ne spune [i nou# Domnul c@nd ne silim s# tr#im \n bucuria \nvierii Domnului [i s# vie]uim ca ni[te fii ai \nvierii. Adev#ratul fiu al luminii este cel care alung# dinl#untru s#u toat# vrajba [i toat# patima cea rea aduc#toare de moarte. S# lep#d#m, deci, lucrurile \ntunericului [i s# ne \mbr#c#m \n armele luminii, ne \nva]# Apostolul neamurilor (Romani XIII, 12), iar roadele luminii se arat# \n orice bun#tate, dreptate [i adev#r (Efeseni V, 9), dup# \ndemnul M@ntuitorul nostru Iisus Hristos: A[a s# lumineze lumina voastr# \naintea oamenilor, \nc@t s# vad# faptele voastre cele bune s# pream#reasc# pe Tat#l vostru care este \n cer (Matei V, 16). Jertfa [i moartea pe Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos ne determin# s# vie]uim \n a[a fel \nc@t omul cel vechi al p#catului s# fie r#stignit \mpreun# cu El, ca s# nimiceasc# trupul p#catului pentru a nu mai fi robi p#catului (Romani VI, 6). De vom muri \mpreun# cu Hristos, credem c# vom [i vie]ui \mpreun# cu El (Romani VI, 8). Dac# suntem p#rta[i mor]ii Lui vom fi p#rta[i [i \nvierii Lui [i \ntru \nnoirea vie]ii vom umbla. S# purt#m, a[adar, grij# de ochiul cel l#untric al cugetului nostru, c#ci dac# el este curat tot trupul este curat, dac# el este luminat de lumina lui Hristos, via]a \ntreag# va fi luminoas#, va fi izvor de lumin#, de lini[te [i bucurie pentru to]i semenii no[tri. De aceea, v# rug#m ca \n aceast# zi a \nvierii s# nu r#m@n# nimeni \n \ntristare, s# fim cu purtare de grij# fa]# de b#tr@nii no[tri, de cei afla]i pe patul suferin]ei, de cei nevoia[i [i f#r# ajutor, de copiii greu \ncerca]i, \ntrista]i de lipsa dragostei [i ocrotirii p#rinte[ti, pentru ca s# gust#m [i s# ne \ndestul#m din izvorul bun#t#]ii [i al bucuriei cere[ti. Transmi]@ndu-v# aceste \ndemnuri duhovnice[ti cu prilejul luminatului praznic al _nvierii M@ntuitorului nostru Iisus Hristos, V# \mbr#]i[ez cu p#rinteasc# dragoste, dorindu-v# ca Hristos Cel _nviat, cu harul, cu iertarea [i cu iubirea Sa, s# v# cuprind# [i s# v# lumineze sufletele [i via]a. _mp#rt#[indu-v# cel mai sf@nt [i bogat \ndemn ce adevere[te existen]a noastr# \n lumina lui Dumnezeu, V# \nt@mpin#m cu bucuria mesajului cre[tin:

HRISTOS A _NVIAT!Al vostru Arhip#stor, de tot binele doritor [i c#tre Hristos Cel _nviat rug#tor,

ARHIEPISCOPUL R^MNICULUI

" R A S I M, GHE

4

2/2011

RENA{TEREA

Istorie, Spiritualitate [i Cultur# Cre[tin# Ora[ul R@mnicu-V@lcea la \mplinirea a 623 de ani de atestare documentar#nul 2011 de la Hristos reprezint# pentru capitala jude]ului V@lcea, ca de altfel [i pentru alte localit#]i C#lim#ne[ti, Jiblea [i Seaca, popasul istoric, spiritual [i cultural la \mplinirea a 623 de ani de atestare documentar#. Cu alte cuvinte, \n urm# cu peste [ase secole localit#]ile amintite au primit buletinul de identitate. _n tot acest r#stimp care s-a scurs de la prima lor atestare documentar# s-au aflat ierarhi, domnitori, clerici, oameni de cultur# [i, de ce nu, oameni obi[nui]i, care au l#sat \n istorie m#rturii, cr@mpeie din via]a lor, pe care au dedicat-o \mbog#]irii comunit#]ii, comuniunii dintre oameni, dintre ei [i Dumnezeu, [i \nve[nicirii istoriei acestor locuri. P#rintele Dumitru St#niloae scria: Istoria nu este una cu via]a lui Dumnezeu, dar nici nu este goal# de prezen]a Lui [i \n afar# de raza puterii Lui. () Istoria este posibil# prin crea]ia lui Dumnezeu [i prin providen]a Lui. () Fiecare persoan# omeneasc# ce vine pe lume \[i datoreaz# darurile sale, cu care va face istorie, lui Dumnezeu (1). A[adar, istoria ora[ului R@mnicu-V@lcea de-a lungul existen]ei sale a fost posibil# datorit# Providen]ei Dumnezeie[ti [i a oamenilor care au f#cut istorie aici. _n urm# cu opt ani, \n anul 2003, Arhiepiscopia R@mnicului a s#rb#torit \mplinirea a 500 de ani (15032003) de la atestarea ei documentar# (Episcopia R@mnicului Noul Severin), continuatoare a Mitropoliei Severinului (1370). Ierarhii care au p#storit \n cele peste cinci veacuri au avut re[edin]a episcopal# la R@mnicuV@lcea. Astfel, privim cu \n]elegere [i apreciere cum istoria ora[ului nostru s-a \mpletit armonios cu istoria centrului eclesiastic al R@mnicului. Mul]i au fost istoricii care s-au aplecat cu dragoste [i competen]# asupra trecutului ora[ului de pe malurile Oltului [i al Ol#ne[tiului, pun@nd \n eviden]# contribu]ia lumina]ilor ierahi Sf@ntul Antim Ivireanul, Damaschin, Chesarie, Sf@ntul Calinic de la Cernica, Vartolomeu St#nescu, Iosif Gafton, Gherasim Cristea, la dezvoltarea spiritual# [i cultural#. Dac# to]i ace[tia au scos de sub teascurile tipografiei "cuvintele" ce \ntregesc istoria multisecular# a R@mnicului-V@lcea, este foarte important s# amintim c@]iva dintre cei ce au dat str#lucire acestui ora[ prin via]a [i activitatea lor, transform@nd-o \n centru de uniune

A

statal#, capital# a culturii rom@ne[ti [i a spiritualit#]ii ortodoxe, totodat#, r#m@n@nd repere spirituale, istorice [i culturale ale r@mnicenilor [i ale neamului rom@nesc. _ns# R@mnicu-V@lcea str#luce[te [i prin mul]imea de biserici ("To]i Sfin]ii", "Buna-Vestire", "Sf. Cuv. Parascheva", "Sf. Dumitrie", "Cet#]uia" [. a.), salb# de nestemate spirituale \mpodobite de Catedrala arhiepiscopal# din secolul al XIX-lea, ctitoria Sf. Ierarh Calinic. Vedem astfel c# prin Biseric# timpul se sfin]e[te [i se \nve[nice[te, lucrarea omului cap#t# valoare netrec#toare, iar municipiul R@mnicu-V@lcea \[i m#soar# v@rsta prin zidurile bisericilor sale care p#streaz# vii m#rturiile trecutului. Evlavia [i credin]a r@mnicenilor se m#soar# prin mul]imea bisericilor, dar mai ales prin participarea la sfintele slujbe oficiate \n ele. Multe evenimente [i momente sfinte i-au fost date R@mnicului-V@lcea s# le g#zduiasc# [i s# le tr#iasc# pe parcursul existen]ei sale. _ncep@nd cu anul 1999 ora[ul R@mnicu-V@lcea are ca ocrotitor pe Sf@ntul Ierarh Antim Ivireanul, s#rb#torit la 27 septembrie. De atunci \n fiecare an cu prilejul acestei s#rb#tori, Arhiepiscopia R@mnicului organizeaz# manifest#ri spiritual-cuturale prin care eviden]iaz# contribu]ia Bisericii Ortodoxe Rom@ne la dezvoltarea vie]ii religioase [i culturale \n eparhia R@mnicului, manifest#ri la care particip# ierarhi [i personalit#]i ale vie]ii publice rom@ne[ti. Prin aceste pu]ine cuvinte, aducem recuno[tin]# \nainta[ilor care au tr#it \n timp, la R@mnicu-V@lcea [i pentru R@mnicu-V@lcea, [i au promovat spiritualitatea, istoria, cultura, arta, l#s@nd o nepre]uit# mo[tenire genera]iilor viitoare, precum [i dovada iubirii M@ntuitorului nostru Iisus Hristos pentru acest t#r@m binecuv@ntat. La \mplinirea a 623 de ani de la prima atestare documentar# a ora[ului R@mnicu-V@lcea, dorim tuturor locuitorilor ani mul]i [i binecuv@nta]i cu s#n#tate [i bucurie \n lumina dragostei lui Dumnezeu.Not# Pr. Prof. Dumitru St#niloae, Ortodoxie [i rom@nism, M#n#stirea Putna, 1992, pp. 204-205.

Emilian Lovi[teanul Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului

RENA{TEREA

2/2011

5

f@nta Treime este descoperirea des#v@r[it# a existen]ei lui Dumnezeu \n lume, este certitudinea credin]ei celei adev#rate, \mplinirea n#dejdii pentru m@ntuire (1). _nv#]#tura despre Sf@nta Treime a fost formulat# de Sfin]ii P#rin]i participan]i la primele dou# Sinoade Ecumenice sau "a toat# lumea", din anii 325 [i 381, c@nd au alc#tuit "Simbolul de credin]#" sau Crezul, pe care-l rostim cu to]ii la fiecare Sf@nt# Liturghie, la botez sau \n alte \mprejur#ri. Prin acest Simbol noi credem [i _l m#rturisim pe Dumnezeu unic \n fiin]#, dar \n trei Persoane: Tat#l, Fiul [i Sf@ntul Duh. Aceste trei persoane sau ipostasuri dumnezeie[ti alc#tuiesc Sf@nta Treime, taina cea de nep#truns cu mintea omeneasc#, dar pe care o accept#m prin credin]a noastr# (2). Aceste trei Persoane nu sunt aspecte sau manifest#ri ale unicei fiin]e dumnezeie[ti, cum socotea sabelianismul, erezie antitrinitar#, ci moduri de existen]# etern# ale unicului Dumnezeu, adic# trei subiecte care de]in fiecare aceea[i fiin]# dumnezeiasc#, una, \n \ntregime [i \n mod propriu. Cele trei Persoane se deosebesc, \ntruc@t, de[i fiecare dintre ele este Dumnezeu \ntreg [i toate \nsu[irile dumnezeie[ti, adic# atributele: naturale, intelectuale, morale, sunt comune lui Dumnezeu Tat#l, lui Dumnezeu Fiul, lui Dumnezeu Sf@ntul Duh, nu sunt totu[i trei Dumnezei, nici nu Se amestec# sau Se contopesc laolalt#. Tat#l Se deosebe[te de celelalte Persoane, \ntruc@t na[te din veci pe

S

Fiul [i purcede pe Duhul Sf@nt; Fiul, \ntruc@t Se na[te din Tat#l; Duhul Sf@nt, \ntruc@t purcede din Tat#l. _n acela[i trup, cele trei Persoane sunt unite, \ntruc@t Se \nconjoar# reciproc (perihoreza) [i locuiesc una \n alta, neamestec@ndu-Se Tat#l \n Fiul [i \n Duhul Sf@nt, Fiul \n Tat#l [i \n Duhul Sf@nt, Duhul Sf@nt \n Tat#l [i \n Fiul. Aceasta este, pe scurt, \nv#]#tura Bisericii despre Dumnezeu \n Treime. Ea reprezint#

cuprinsul esen]ial al Evangheliei [i eviden]iaz# specificul credin]ei cre[tine despre Dumnezeu (3). Credin]a \n Sf@nta Treime delimiteaz# \nv#]#tura cre[tin# despre Dumnezeu de alte \nv#]#turi [i concep]ii, \n sensul c# numai o astfel de dumnezeire este singura m@ntuitoare, ca baz# a comuniunii de iubire cu noi \n ve[nicie. Ea ne fere[te de a confunda pe Dumnezeu cu lumea, cum o face panteismul, sau de a-L considera ca neav@nd, dup# creare, nici un raport cu crea]ia \n general [i cu omul, \n special, cum gre[it sus]ine deismul. Credin]a cre[tin# \n Sf@nta Treime

ne arat# c# Dumnezeu este transcendent [i imanent, \n acela[i timp c# este mai presus de lume, dar este [i \n lume. {i mai mult El coboar# la noi cu una dintre Persoanele Sale (cu Fiul). _n felul acesta El se apropie la maximum de oameni, pentru a le da acestora posibilitatea de a urca la cer, adic# de a intra \n comuniune cu El (4). M@ntuirea [i \ndumnezeirea, ca oper# de ridicare a oamenilor care cred \n comuniunea intim# cu Dumnezeu, nu e dec@t extinderea rela]iilor de iubire dintre persoanele divine la creaturile con[tiente. De aceea Treimea Se reveleaz# \n mod esen]ial \n opera m@ntuirii [i de aceea Treimea e baza m@ntuirii. Numai exist@nd un Dumnezeu _ntreit, Una din Persoanele dumnezeie[ti [i anume Cea care Se afl# \ntr-o rela]ie de Fiu fa]# de Alta [i poate r#m@ne \n aceast# rela]ie afectuoas# de Fiu [i ca om Se \ntrupeaz#, pun@nd pe to]i fra]ii S#i \ntru umanitate \n aceast# rela]ie de fii fa]# de Tat#l ceresc, sau pe Tat#l S#u \n rela]ie de P#rinte fa]# de to]i oamenii (5). Mitropolitul grec Emilianos Timiades afirm# c# \n general se poate spune c# a[a cum \ntruparea Cuv@ntului \n via]a [i ac]iunile lui Hristos Cel istoric sunt o cobor@re a Dumnezeirii la obscuritatea uman#, prin care sunt revelate taine ascunse de la \ntemeierea lumii, tot Acela[i Cuv@nt sau Adev#rul _nsu[i coboar# pentru a Se \ntrupa \n formulele [i dogmele noastre care servesc cre[tinului spre a-l c#l#uzi prin labirintul confuziei [i ignoran]ei \n care se afl#. Pe de o parte ele "reveleaz#" un aspect afirmativ sau catafatic, servind credinciosului at@t ca suporturi \n realizarea lui spiritual#, c@t [i ca ap#r#ri \mpotriva

6

2/2011

RENA{TEREA

concep]iilor gre[ite pe care inteligen]a uman# e ispitit# s# le adopte. Pe de alt# parte ele nu sunt Adev#rul ci numai expresia Lui \n termeni umani, [i \n acest sens ele au un aspect negativ sau apofatic (6). Temeiuri despre Taina Sfintei Treimi g#sim at@t \n Vechiul Testament c@t [i \n Noul Testament. _n Vechiul Testament, misterul Sfintei Treimi se afl# indicat \n linii generale, prin expresii umbrite [i enigmatice chiar, pe care, f#r# lumina ce o arunc# asupra lor Noul Testament, nu le-am fi putut \n]elege ca referindu-se la Sf@nta Treime. _n unele locuri se face aluzie la o pluralitate \n Dumnezeu, \n altele este vorba de teofanii \n care Dumnezeu Se arat# \nv#luit ca fiind trei Persoane, \n altele, Persoanele Sfintei Treimi sunt numite cu nume diferite, iar \n altele se vorbe[te despre Mesia ca despre o persoan# divin#. _n Noul Testament, adev#rul despre Sf@nta Treime este descoperit prin _nsu[i Fiul lui Dumnezeu \ntrupat, Hristos, \n mod clar [i nuan]at pentru m@ntuirea omului. Este exprimat#, \n general, at@t Treimea ipostatic#, c@t [i

unitatea dumnezeirii; alteori, rela]iile celor trei Persoane divine \ntre Ele (ad intra) [i fa]# de lume (ad extra). Concluzion@nd cele de mai sus, putem afirma c# Sf@nta Treime, fiind Adev#rul atotcupriz#tor al credin]ei cre[tine, este baza m@ntuirii noastre \n Iisus Hristos. C#ci un Dumnezeu monopersonal nu ar avea \n Sine iubirea sau comuniunea ve[nic# \n care s# voiasc# a ne introduce [i pe noi. Deci numai faptul c# Dumnezeu Cel Unic este o Treime de Persoane supreme face posibil# rev#rsarea vie]ii dumnezeie[ti \n umanitate [i ridicarea oamenilor la comuniunea cu Dumnezeu, c#ci rela]iile intratrinitare ale Persoanelor divine sunt nu numai un model, ci [i izvor de putere

pentru comuniunea oamenilor cu Dumnezeu [i \ntre ei \n Hristos prin lucrarea Duhului Sf@nt. Arhim. Vartolomeu ANDRONINote1. Diac. P.I. David, C#l#uz# cre[tin# Sectologie, Editura Episcopiei Arge[ului, Curtea de Arge[, 1994, pag. 221. 2. Pr. Prof. Dr. Mircea P#curariu, Predici, Edi]ia a III-a, Editura Institutului Biblic [i de Misiune Ortodox#, Bucure[ti, 2010, pag. 373. 3. Pr. Prof. Dr. Dumitru Radu, _ndrum#ri Misionare, Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom@ne, Bucure[ti, 1986, pag.107. 4. Ibidem, pag.108; 5. Pr. Prof. Dr. Dumitru St#niloae, Teologia Dogmatic# Ortodox#, vol.I, edi]ia a III-a, Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom@ne, Bucure[ti, 2003, pag. 297; 6. Ibidem, pag. 297.

HOT~R^RI ALE SF^NTULUI SINODSf@ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne, \n [edin]a sa de lucru din 20 mai 2011, a luat \n examinare referatul Cancelariei Sf@ntului Sinod \n leg#tur# cu necesitatea adopt#rii unor m#suri pentru respectarea disciplinei canonice [i statutare biserice[ti \n privin]a declara]iilor publice, a evenimentelor [i ac]iunilor organizate de eparhii, cu impact na]ional sau regional. Av@nd \n vedere c# problema respect#rii disciplinei canonice [i statutare \n privin]a declara]iilor publice, a evenimentelor [i ac]iunilor organizate de eparhii, care au impact na]ional sau regional, a fost mereu \n aten]ia Sf@ntului Sinod, este necesar# reamintirea prevederilor Sfintelor Canoane [i hot#r@rilor sinodale care reglementeaz# aceste aspecte. Comunicatele de pres# eparhiale referitoare la problemele dintr-o eparhie se dau publicit#]ii de c#tre chiriarhul locului, \n consultare cu mitropolitul s#u; Apreciind necesitatea inform#rii corecte [i transparente a opiniei publice asupra vie]ii [i activit#]i biserice[ti, Centrele Eparhiale vor \nfiin]a, acolo unde nu exist#, un Birou de pres# av@nd un purt#tor de cuv@nt [i personal corespunz#tor; Orice cleric, monah sau teolog laic din orice institu]ie bisericeasc# solicitat s# se exprime \n massmedia civil# (Pres#. Radio, TV) va cere, \n prealabil, aprobarea sau binecuv@ntarea Chiriarhului s#u (hot#r@rea nr. 2748/5 iulie 2005). BIROUL DE PRES AL PATRIARHIEI ROM^NE

RENA{TEREA

2/2011

7

_nt@lnirea Patriarhiei Rom@ne cu Comunitatea Sant'Egidio.e pare c# tr#im un \nceput de secol XXI marcat ad@nc de o criz# a valorilor [i confruntat cu o grav# dezorientare spiritual#. S-au scurs deja zece ani de fapte dramatice, jalonate de dou# evenimente tragice: atacul musulman asupra lumii cre[tine, la 11 septembrie 2001, [i cutremurul din Haiti, din anul 2010. Ambele datorate omului, aceste evenimente ne arat# pe de o parte c# tr#im \ntr-o societate secularizat#, din care Dumnezeu a fost alungat, f#c@nd loc violen]ei, care este acceptat# ca un fapt normal, ostilit#]ii, terorismului, mercantilismului care venereaz# succesul [i banii, dorin]a [i pl#cerea. Pe de alt# parte, ne arat# c# din inima P#m@ntului a explodat reac]ia \mpotriva omului care a exploatat \n mod ira]ional natura sau a distrus-o prin poluarea produs# de o economie \nnebunit#. Criza spiritual# a lumii contemporane a atras dup# sine criza economic#, criza financiar#, criza moral#, criza familiei. Omul culege ast#zi roadele \ndep#rt#rii lui de Dumnezeu. _n Biserica apusean#, bazat# pe concep]ia mecanicist# despre Dumnezeu [i lume, pe separa]ia dintre Duhul Sf@nt [i crea]ie, s-a ajuns la apari]ia a dou# no]iuni filosofico-religioase, deismul [i secularismul, care au izolat pe Dumnezeu \ntr-o transcenden]# inaccesibil# [i au \nchis lumea \ntr-o imanen]# f#r# viitor. Aceast# izolare, aceast# \nstr#inare a omului de Dumnezeu a afectat \ndeosebi familia, aceast# celul# de baz# a societ#]ii \ntemeiat# de Dumnezeu \nc# de la crearea lumii. _n fa]a acestei situa]ii grave, \nceputul de secol XXI a \nregistrat eforturi demne de toat# lauda ale celor dou# Biserici surori, Ortodox# [i Romano-Catolic#, de a se apropia mai \nt@i \ntre ele, pentru a dob@ndi o for]# spiritual# mai mare cu care s# poat# \ndrepta toate nenorocirile acestei lumi. De re]inut faptul c# ini]iativa apar]ine unui laic cu numele de Andrea Riccardi, n#scut la Roma \n anul 1950. Acesta, \nc# student fiind, a \ntemeiat, la 7 februarie 1968, Comunitatea

S

Sant'Egidio, cu sediul la biserica romano-catolic# Santa Maria \n Trastevere din Roma. Merg@nd pe drumul pacifist ini]iat de Papa Ioan Paul al II-lea, Andrea Riccardi a organizat mai multe \nt@lniri \ntre ortodoc[i [i catolici, \ntre care se num#r# [i \nt@lnirea la nivel \nalt dintre Patriarhul Teoctist [i Papa Ioan Paul al II-lea, care a avut loc la Bucure[ti la 9 mai 1999. Dup# cum se [tie, anul 2011 a fost declarat "Anul omagial al Sf@ntului Botez [i al Sfintei Cununii \n Patriarhia Rom@n#". _n acela[i timp [i Comunitatea Sant'Egidio din Rom@nia a semnalat pericolul \n care se afl# familia cre[tin#, precum [i marea familie a tuturor cre[tinilor sau poporul lui Dumnezeu, dup# cum afirma Conciliul II Vatican. Se observ# canalizarea unor eforturi comune pentru a salva ceea ce se mai poate salva \n lumea contemporan#, pe calea dialogului, a toleran]ei, a apropierii dintre oameni [i \ntre credin]ele lor religioase, care conduc spre acela[i Dumnezeu creator [i proniator. _n acest context, Patriarhia Rom@n# [i Comunitatea Sant'Egidio au organizat \n colaborare, la Palatul Patriarhiei din Bucure[ti, \n Aula Magna, "Teoctist Patriarhul", o \nt@lnire cu tema: S# convie]uim \ntr-o perioad# de criz#. Familia lui Dumnezeu, familia omului, familia popoarelor, \nt@lnire care a reunit \nal]i ierarhi [i personalit#]i ale celor dou# Biserici surori, R#s#ritean# [i Apusean#. Aceasta a avut loc mar]i, 24 mai 2011, fiind prezidat# de Preafericitul P#rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom@ne. To]i conferen]iarii [i-au exprimat puncte de vedere comune, pozi]ii teologice comune celor dou# Biserici cu privire la rolul [i valoarea familiei, precum [i abordarea solu]iilor salvatoare pentru problemele [i amenin]#rile la care este supus# societatea contemporan# din cauza secularismului [i culturii individualiste. Am putea spune c# \n Biserica Ortodox#, \n s@nul poporului nostru \nzestrat de Dumnezeu cu calit#]i morale deosebite, lucrurile sunt

8

2/2011

RENA{TEREA

sub control, spre deosebire de Apusul Europei, unde avem de a face cu noul globalism, care presupune amoralism, dezechilibru social, desacralizare lingvistic#, ruperea leg#turii omului cu Dumnezeu. Consecin]ele sunt dezastruoase, mai ales \n Belgia, unde au fost \mp#rt#[ite ideile sociologului german Ulrich Wehler, care \ndeamn# pe oameni s#-[i creeze o via]# proprie, s# fac# abstrac]ie de modelele transmise de tradi]ie, s#-[i construiasc#, \n mod liber, o biografie proprie, s# exclud# total pe Dumnezeu din via]a lor. _n \ncheierea simpozionului, Preafericitul P#rinte Patriarh Daniel a subliniat faptul c# omul este o fiin]# social#, creat# de Dumnezeu pentru comuniune, care este o binecuv@ntare, \n timp ce singur#tatea este un blestem. Comuniunea indivizilor, care poate fi biologic# sau spiritual#, este \ntemeiat# pe rela]iile dintre persoanele Sfintei Treimi, \n cadrul aceleia[i fiin]e divine unice, rela]ie care se nume[te perihorez# [i care presupune sacrificiu, adic# fiecare persoan# are \n centrul vie]ii sale o alt# persoan#, nu pe sine \ns#[i. Cel#lalt este centrul aten]iei [i iubirii persoanei. Egoismul trebuie dep#[it prin iubire, prin autod#ruire, prin r#bdare, prin rug#ciune. _n acest caz, familia este salvat# atunci c@nd trece prin \ncerc#rile inerente tinere]ii sau specifice oric#rui \nceput. Atunci c@nd scopul spiritual al c#s#toriei va fi sacrificat senzualit#]ii, c@nd trupescul este pe primul plan, iar sufletescul [i duhovnicescul sunt nesocotite cu totul, ca [i cum nici nu ar exista, familia se va destr#ma, unitatea celor doi tineri consfin]it# de harul Sf@ntului Duh prin Taina Cununiei se va distruge, deoarece ei nau fost capabili s# p#streze ce le-a fost dat la \nceput. Dup# prezentarea referatelor, a urmat cuv@ntul Prof. Dr. Andrea Riccardi, Fondatorul Comunit#]ii Sant'Egidio, care a comemorat pe teologul ortodox Olivier Clment, un adev#rat tr#itor al Evangheliei lui Hristos, un teolog al unit#]ii, al apropierii [i al \nt@lnirii dintre Biserici [i popoare. Cu aceast# ocazie, s-a lansat cartea "Repere spirituale ale omului de azi", lucrare a cunoscutului teolog francez scris# cu pu]in timp \nainte de mutarea sa la Domnul. Edi]ia \n limba rom@n#, ap#rut# la Editura Basilica a Patriarhiei Rom@ne, reprezint# traducerea f#cut# de Geanina Tivd# dup# originalul francez, cu titlul ,"Petit boussole spirituelle pour notre temps", publicat de Editura Descle De Brouwer, Paris, 2008, av@nd un Cuv@nt \nainte semnat de Preafericitul P#rinte Daniel. Profesorul Andrea Riccardi a elogiat personalitatea [i opera teologului Olivier Clment, care a realizat o sintez# vie \ntre credin]a ortodox# specific# Orientului [i pragmatismul [i realismul occidental. El a ar#tat c# aceast# carte este un mic \ndreptar spiritual, care s-a

n#scut pe parcursul c@torva conferin]e sus]inute de Olivier Clment \n cadrul Comunit#]ii Sant'Egidio. Portretul moral al teologului francez este zugr#vit \n culori calde de c#tre Andrea Riccardi: Cine era Olivier Clment? A fost unul dintre pu]inii teologi ai secolului al XX-lea care a unit Orientul cu Occidentul. Francez de origine, a tr#it experien]a celui de-al doilea r#zboi mondial. Provenea dintr-o familie laic#, socialist#, dar a tr#it dramele unor numeroase c#ut#ri \ncepute \n tinere]ea sa. Voia s# g#seasc# ceva care s#-i umple sufletul gol. _n urma unei istorii \ndelungate, a g#sit credin]a \n Hristos \n cadrul Bisericii Ortodoxe. A primit botezul [i a devenit un credincios al acestei Biserici, teolog [i profesor la Institutul "Saint Serge" din Paris. Era un copil al Occidentului, impregnat de cultura [i problematica european#, dar a descoperit credin]a cre[tin# \n Orient. G@ndirea lui era \n acela[i timp oriental# [i occidental#. Teologia lui era o teologie care respira cu ambii pl#m@ni ai Europei. Olivier Clment a descoperit drama omului occidental. El a avut libertatea spiritului venit# din credin]a Bisericii Orientale [i ne invit# la un drum: s# fim reali[ti, s# fim \nr#d#cina]i \n realitate, s# nu fim prizonierii ideologiei. S# [tim c# exist# o for]# spiritual# care se afl# dincolo de realitate [i pe care o descoperim \n cultura uman#. Olivier Clment l-a iubit mult pe Papa Ioan Paul al II-lea [i a f#cut trecerea \ntre dou# lumi, oriental# [i occidental#. Cred c# ar fi fost fericit s# fie aici, pentru c# avea o mare simpatie pentru Biserica Ortodox# Rom@n#, pentru modul \n care B.O.R. se implic# \n problemele lumii. Mul]umesc prietenilor rom@ni [i editorilor care au scos cartea. Olivier Clment a trecut \n lumea cealalt# plin de senin#tate, \ndemn@ndu-ne ca \n momentul marii treceri s# avem repere spirituale. Cele dou# mari repere spirituale pentru omul de azi, pe care ni le pune la \ndem@n# marele teolog francez [i pe care le-a tr#it permanent \n via]a lui, sunt: Liturghia, numit# de el "focul lui Hristos care ne elibereaz#", [i rug#ciunea, care \l deschide pe om spre Dumnezeu [i, prin urmare, deschide istoria c#tre Dumnezeu. Cartea poate fi considerat# [i un eseu teologic ce se constituie \ntr-un amplu r#spuns pe care autorul \l ofer# \ntreb#rii: cum putem fi cre[tini autentici ast#zi, \n lumea modern#? R#spunsul este adresat oamenilor contemporani, \n special celor tineri, c#rora li se l#mure[te locul [i rolul cre[tinilor \n societatea modern#, subliniindu-se, a[a cum ar#ta Preafericitul P#rinte Daniel, c# ,numai un cre[tinism hr#nit de o credin]# profund# [i str#b#tut de o cald# generozitate constituie calea pe care omul se poate orienta singur \n aceast# lume asaltat# de false chem#ri [i pseudorepere. Pr. Constantin MNESCU-HUREZI

RENA{TEREA

2/2011

9

nele segmente disciplinare din Psihologie trebuie luate \n seam# ca ajutor binevenit \n misiunea preotului duhovnic [i a profesorului de religie pentru c# r#spund la \ntreb#rile cum investig#m, remediem, aplic#m, \ndrum#m un psihic cu instrumentele [i posibilit#]ile [tiin]ifice actuale. Se observ# c# unele manuale de consiliere psihologic# nu prezint# nici o referin]# la credin]a \n Dumnezeu, \ncerc@nd s# rezolve problemele \n empatie, consiliere, \ncredere \n sine, r#bdare s.a., deci la nivel intersubiectiv. Trebuie remarcat accentul psihologiei asupra temperamentelor tinz@nd s# ascund# sau s# dizolve vinov#]ia persoanei \n fa]a legii divine. Moralitatea este evitat# prin modalit#]i s p e c i f i c e d e comportament, t o p i n d u - s e \ n t r- u n sentimentalism vag, un ecou al situa]ionismului moral derivat din existen]ialism. Consilierea religioas# sau spiritual# pe mapamond are diferite nuan]e [i tendin]e \n func]ie de orientarea sau cuno[tin]ele religioase ale consilierului. Ca asocia]ii organizate se \nt@lnesc des \n Occident, \n mediile protestante [i neoprotestante, ca un simptom acut al lipsei Tainei M#rturisirii. Pe de alt# parte multitudinea cabinetelor de consiliere religioas# sau nereligioas# (1) se explic# prin fenomenul dezorient#rii religioase a omului recent. Consilierea deci nu trebuie s# devin# o dependen]# pentru cel consiliat, deoarece \l determin# s# ignore propriile decizii pun@nd totul pe seama consilierului. For]a consilierii cre[tine este c# poate face fa]# crizelor existen]iale ale persoanei umane datorit# abord#rii totale a personalit#]ii umane. Unele persoane manifest# frecvent o comportare care \i face pe unii s# trag# concluzia c# sufer# de o "depresie nervoas#". Dar ceea ce s-a pr#bu[it nu sunt nervii lor, ci temelia vie]ii lor [i \ntreaga lor concep]ie despre via]#. Deoarece [iau construit via]a pe o tr#ire de zi cu zi pentru succese

U

de scurt# durat#, ei s-au trezit la marginea pr#pastiei. Ei au ajuns la un impas semnificativ \n via]# [i nu au fost \n stare s# \nving# problema, deoarece vie]ile lor sunt orientate numai spre atingerea obiectivelor de perspectiv# scurt#. Ei au nevoie de o orientare cu totul nou#. G@ndind [i ac]ion@nd numai \n termeni de perspectiv# scurt#, s-ar putea ca ei s# fi mers \mpleticindu-se de la o experien]# nesatisf#c#toare la alta, dar \n nici una nu au g#sit \mplinire sau pace. C@nd vin la consiliere spiritual#, s-ar putea s# fie descuraja]i, deziluziona]i [i plini de resentimente. Solu]iile de perspectiv# scurt# pe care s-au bazat (fuga, minciuna, blamarea altora etc.) nu sunt de nici un folos \n rezolvarea problemelor legate de sensul ultim. Ei au ajuns la cap#tul puterilor eu-lui lor. Ei nu mai v#d nici un loc spre care s-ar putea \ntoarce: "totul este de[ert#ciune". Ac]iunea ajunge la un punct mort; ei \nceteaz# s# mai func]ioneze pentru c# nu [tiu cum s# func]ioneze cu sens. _n aceasta const# pr#bu[irea; omul nu mai are resurse, deoarece \n el nu este realitate (2). Dar consilierea cre[tin# poate afla multe sugestii [i metode folositoare din manualele de consiliere. Prezent#m c@teva rezultate [i metode \n consilierea subiectului care sunt binevenite [i pentru preotul duhovnic. Mai \nt@i trebuie s# cre#m celui venit invita]ia deschis# de a vorbi (de ex: ai putea s#), s# nu se simt# interogat (de ce?). Vom ]inti ceva concret: ,,Ai putea da un exemplu concret? Subiectul trebuie ajutat s#-[i rezume sentimentele [i apoi i se pune \nainte lista lucrurilor pozitive [i negative ale deciziilor (sumarizarea). Vom \ncerca s# ne \ntoarcem \n istoria [i via]a subiectului prin istorisire/ascultare p@n# la momentul apari]iei dificult#]ilor lui. Acolo vom interveni pentru a-i spune unde trebuie s# rup# r#d#cina otr#vitoare a gre[elii. _ntregul demers al consilierului este s# repun# subiectul pe propriile picioare prin refacerea deprinderilor lui bune. _n acela[i timp consilierul \nva]# [i ob]ine mai mult# experien]#. Se are \n vedere repunerea subiectului \n situa]ia c@nd a sim]it sentimentul deprinderii pozitive pe care o urm#rim.

10

2/2011

RENA{TEREA

Preotul duhovnic red# \ncrederea [i curajul penitentului prin iertare [i harul Tainei M#rturisirii. Este nu numai o p@rghie superioar#, ci mijlocul divin de refacere a omului, \ntruc@t crestinul nu se poate cunoaste exact pe sine, nici Legea lui Dumnezeu nu o [tie pe deplin [i nici aplicarea la faptele sale nu o poate face fara p#rtinire. Pentru a-si completa aceast# judecat# intern#, apeleaz# la un judecator extern, asemenea lui, dar superior lui prin harul Duhului Sf@nt, pe care \l consult# [i de la care cere ceea ce-i lipse[te - iertare, lumin# si adev#r " . Acesta este duhovnicul, a c#rui misiune este s# examineze, s# \ndrume, s# judece \n numele lui Hristos, s# dea sentin]a dezleg#rii sau nedezleg#rii p#catelor, necondi]ionat sau condi]ionat, toate \mplinindu-se \n cadrul legilor lui Dumnezeu date lui de Sf@nta Scriptur# [i Sf@nta Tradi]ie, \n afara c#rora nu poate s# fie legare sau dezlegare de pacate, lumin# [i adev#r (3). Cel mai mare canon pentru \ndreptarea sufletelor lor este p#r#sirea p#catelor spovedite [i lupta cu ele p@n# la moarte, considera p#rintele Cleopa Ilie. Iar postul, rugaciunea, milostenia, metaniile [i alte nevoin]e s# li se dea dup# putere, dup# starea lor de s#n#tate [i dup# greutatea p#catelor f#cute (4). Psihologul parcurge drumul pe care trebuia s#-l fac# subiectul, adic# \l ajut# s# evadeze din confuzie la un rezultat bun. Trebuie s# se ]in# cont de faptul c# cele mai multe probleme sunt legate de planul sentimental [i cel profesional. De aceea subiectul trebuie s# \n]eleag# faptul c# este nevoie de o armonie \ntre cele dou#. Se recomand# \ncurajarea minimal#: "Greu s# faci ceva."; parafrazarea: ,"Te sim]i pierdut deoarece este foarte greu acas#"; interpretarea [i empatia: "Se pare c# tat#l t#u este alcoolic. Acest lucru este greu de suportat pentru orice t@n#r". Exist# [i efecte adverse, de partea cealalt#. Dac# te g@nde[ti prea mult la ceea ce faci, po]i gre[i. Acest fenomen este cunoscut \n psihologie sub denumirea de efectul miriapodului (5). At@t consilierul c@t [i preotul trebuie s# urm#reasc# redescoperirea for]elor pozitive ale subiectului/penitentului, redob@ndirea unei noi puteri. _n cazul preotului aceast# for]# este garantat# de ini]ierea

corect# \n tainele credin]ei cre[tine. Se va urm#ri focalizarea discu]iilor pe altcineva (colega, consilier: am avut [i eu o experien]# asem#n#toare) sau pe altceva (pe problem#, contextul cultural). _n consilierea psihologic# mai exist# metoda scaunului gol, adic# subiectul este pus \naintea acelui scaun pe care trebuie s#-[i imagineze c# se afl# tat#l, mama sa, etc. (vorbe[te cu p#rintele t#u ca [i cum ar sta \n acest scaun [i r#spunde a[a cum p#rintele t#u ar r#spunde.) (6) Aici teologia cre[tin# poate merge mai departe \n ajutorul celui consiliat \nlocuind autoritatea presupus# a tat#lui p#m@ntesc cu cea a P#rintelui creator prin intermediul rug#ciunii. Av@nd \n vedere c# scopul M#rturisirii este \ndreptarea religios-moral# a cre[tinului care se realizeaz# treptat \n timp (7), o consiliere religioas# este necesar# \naintea administr#rii Tainei Sfintei Spovedanii. Aceast# consiliere totu[i nu trebuie s# devin# o form# de tratament psihologic cu programare, cel consiliat nu trebuie s# se simt# un pacient sau client, ci un prieten care este tratat la nivel egal. Note1. Fenomen ne\nt@lnit \n istoria vie]ii morale a omului. 2. de Jay E. Adams, Manualul consilerului spiritual cre[tin, cap. V. 3. Arhim. Nicodim Sachelarie, Pravila Bisericeasc#. 4. Ierom. Cleopa Ilie, Sfaturi duhovnice[ti, cap. Despre p#cat. 5. Musca \ntreab# miriapodul: cum de reu[e[ti tu s# mi[ti toate picioarele tale ordonat astfel \nc@t mergi at@t de bine? Miriapodul r#spunde: pentru c# acest lucru este firesc la mine. Dar apoi miriapodul a \nceput s# se g@ndeasc# la acest fapt [i deodat# s-a \mpiedicat. 6. Allen E. Ivey, Norma Gluckstern, Mary Bradford Ivey, Abilit#]ile consilierului, Cluj, Edit. RisoPrint, 1999, trad din engl. de Simona Popa. 7. Toat# grija lui Dumnezeu [i a celui c#ruia i s-a \ncredin]at c@rmuirea de p#stor, este s# aduc# \napoi oaia cea r#t#cit# [i s# vindece pe cea mu[cat# de [arpe, [i nici s# o \mping# spre pr#pastia dezn#d#jduirii, [i nici a sl#bi fr@na spre mole[irea [i spre dispre]uirea vie]ii. Ci \n orice chip s# stea \mpotriva suferin]ei (patimii), fie prin doctoriile cele mai aspre [i mai iu]i, fie prin cele mai moi (suportabile) [i mai bl@nde, cercet@nd roadele poc#in]ei [i \ngrijind cu \n]elepciune pe omul cel chemat spre str#lucirea cea de sus. (Cf. Arhid. Prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe, note [i comentarii, can 102, Sin V-VI Trulan.)

Pr. Dr. C#t#lin-Constantin P~R~U{EANU

RENA{TEREA

2/2011

11

a invita]ia _naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului [i a Preasfin]itului P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului, \n perioada 23-30 mai 2011, a avut loc vizita _naltpreasfin]itului Daniel, Mitropolit de Kaessariani, Vyron [i Ymittos - Grecia \n Eparhia R@mnicului. _naltpreasfin]ia Sa a adus la R@mnicu-V@lcea, spre bucuria duhovniceasc# a clerului [i credincio[ilor v@lceni, moa[tele Sfintei Mare Muceni]e Varvara, din Grecia. Sf@nta Muceni]# Varvara a c#p#tat o cinste deosebit# din partea lucr#torilor \n min# [i a constructorilor, iar mijlocirea rug#ciunilor sale c#tre Sf@nta Treime, i-au determinat pe ace[tia s# o cinsteasc# ca ap#r#toare [i ocrotitoare a minerilor. Sfintele Moa[te au fost primite \n fa]a Catedralei Arhiepiscopale din R@mnicu-V@lcea, luni, 23 m a i d e c # t r e _naltpreasfin]itul P#rinte Antimos, Mitropolit de Alexandroupoleos, Traianoupoleos [i S a m o t r a k i s , _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului [i Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Eparhiei R@mnicului, \nso]i]i de un sobor de preo]i, diaconi, monahi [i monahii. La acest eveniment au luat parte [i autorit#]i locale, personalit#]i ale vie]ii culturale, elevi seminari[ti [i numero[i credincio[i din municipiul R@mnicu-V@lcea [i din \mprejurimi. _n Catedral# a fost s#v@r[it# slujba de TeDeum \n cinstea _naltpreasfin]itului P#rinte Daniel [i a distin[ilor prela]i greci, oaspe]i pentru c@teva zile ai eparhiei v@lcene. Dup# Polihroniu, _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim a adresat _naltpreasfin]itului P#rinte Daniel un cuv@nt de bun venit, iar _naltpreasfin]itul P#rinte Daniel a mul]umit pentru invita]ia f#cut# de a vizita Eparhia R@mnicului. Moa[tele Sfintei Muceni]e Varvara au fost a[ezate, spre \nchinare, \n Catedrala Arhiepiscopal#" Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea, al#turi de moa[tele Sfin]ilor Mucenici Mercurie, Carp Episcopul, Teodor Stratilat [i Sf@ntul Ierarh Calinic de la Cernica, iar s@mb#t# [i duminic#, 28 [i 29 mai, au fost duse [i puse spre \nchinare \n biserica ce poart# hramul Sfintei Muceni]e Varvara din Salina de la Ocnele-Mari. Bisericu]a ce a fost

L

amenajat# \n aceast# salin# de c#tre Exploatarea Minier# V@lcea [i Prim#ria Ocnele-Mari, \mpreun# cu p#rintele Petre Ve]eleanu de la Parohia Tr#istari, are hramurile "Sf@ntul Gheorghe" [i "Sf@nta Varvara". Programul duhovnicesc a \nceput cu Slujba de Priveghere s#v@r[it#, s@mb#t# seara, 28 mai, de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, \mpreun# cu un sobor de preo]i [i diaconi. Duminic#, 29 mai, s-a s#v@r[it Sf@nta Liturghie de c#tre un sobor de ierarhi, preo]i [i diaconi \n frunte cu _naltpreasfin]itul P#rinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, av@nd coliturghisitori pe Preasfin]itul P#rinte Gurie, Episcopul Devei [i Hunedoarei, Preasfin]itul P#rinte Andrei F#g#r#[anul, Episcopul Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului [i Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episco-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului. Acest eveniment duhovnicesc a fost organizat de c#tre Arhiepiscopia R@mnicului \n colaborare cu Exploatarea Minier# V@lcea, reprezentat# prin Domnul Director Marius T#nasie, care a participat al#turi de sute de mineri din mai multe bazine carbonifere din ]ar#, dar [i de oficialit#]i locale [i centrale, \mpreun# cu preo]i [i credincio[i din eparhie [i din alte zone ale ]#rii noastre. La solemnitatea momentului a contribuit [i Corala "Armonia" a Arhiepiscopiei Tomisului, sub conducerea P#rintelui Arhidiacon Dumitru Iulian, care a dat r#spunsurile liturgice. O astfel de bucurie duhovniceasc# a contribuit la \nt#rirea credin]ei, la sporirea evlaviei [i \n mod deosebit la cinstirea ce se cuvine Sfintei Muceni]e Varvara, ocrotitoarea minerilor, arhitec]ilor [i a tuturor celor ce lucreaz# \n subteran. Fiii duhovnice[ti ai acestei Eparhii, precum [i pelerinii prezen]i, au dat slav# lui Dumnezeu pentru binefacerile rev#rsate asupra lor, \n#l]@nd rug#ciunile lor c#tre jertfelnicul cel mai presus de ceruri pentru a primi m@ng@iere, t#m#duire [i iertarea gre[elilor. Un astfel moment, unic pentru cre[tinii ortodoc[i, constituie un bun prilej de m#rturisire a cinstirii aduse sfintelor moa[te [i sfintelor icoane \n zilele noastre.

Pr. Constantin C_RSTEA, Consilier cultural

12

2/2011

RENA{TEREA

Vizita _naltpreasfin]itului Antimos, Mitropolit de Alexandroupoleos, Traianoupoleos [i Samotrakis \n Arhiepiscopia R@mniculuiParticiparea Preasfin]itului P#rinte Emilian Lovi[teanul la s#rb#toarea Bunei-Vestiri \n Grecia, a \nsemnat cunoa[terea cultural# [i apropierea spiritual# dintre Arhiepiscopia R@mnicului [i Mitropolia Alexandroupoleos, Traianoupoleos [i Samotrakis din Grecia. Vizita _naltpreasfin]itului Antimos, Mitropolit de Alexandroupoleos, Traianoupoleos [i Samotrakis descoper# pre]uirea acestuia fa]# de _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim [i de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul - la a c#ror invita]ie a r#spuns cu dragoste [i fr#]ietate - fa]# de clerul [i credincio[ii acestei istorice eparhii. _naltpreasfin]ia Sa a oficiat Sf@nta Liturghie Arhiereasc# \mpreun# cu _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul [i un sobor de preo]i [i diaconi, \n Catedrala Arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae", mul]umind ierarhilor v@lceni pentru invita]ia f#cut#, apreciindu-le activitatea bogat#, ospitalitatea, c#ldura [i bucuria duhovniceasc# cu care a fost \nt@mpinat. _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim a eviden]iat comuniunea spiritual# ce se realizeaz# \n actul liturgic, comuniune ce se prelunge[te \n cadrul vizitelor fr#]e[ti, \n manifest#rile duhovnice[ti [i culturale, mul]umindu-i _naltpreasfin]itului Antimos pentru vizit# [i \mpreun#slujire, oferindu-i \n dar o icoan# a "Sf@ntului Ierarh Antim Ivireanul", ocrotitorul spiritual al R@mnicului, cel care \n timpul vie]ii p#m@nte[ti s-a dovedit a fi sus]in#tor al Ortodoxiei \n spa]iul balcanic, prin tip#rirea a numeroase c#r]i de cult \n limbile slavon# [i greac#, prin num#rul mare al ajutoarelor materiale [i b#ne[ti pe care le ducea comunit#]ilor aflate \n suferin]#. _naltpreasfin]itul Antimos a vizitat m#n#stirile din eparhie, apreciind frumuse]ea stilului arhitectural rom@nesc, organizarea administrativ# a acestora, via]a duhovniceasc# a p#rin]ilor [i maicilor de aici, precum [i cea a pelerinilor care se \mbog#]esc duhovnice[te prin vizitarea acestora. Totodat#, \naltul oaspete [i-a exprimat inten]ia de a reveni la V@lcea \mpreun# cu clerici [i credincio[i din mitropolia pe care o p#store[te. Vizita _naltpreasfin]itului Antimos, Mitropolit de Alexandroupoleos, Traianoupoleos [i Samotrakis, reprezint# pentru ierarhii, clerul [i credincio[ii din eparhia noastr# o bucurie duhovniceasc# [i de asemenea un semn al deschiderii unor rela]ii fr#]e[ti de colaborare \n domeniul pelerinajelor [i al spiritualit#]ii ortodoxe, prin particip#rile preo]ilor din eparhiile noastre la diverse \nt@lniri [i conferin]e ce aduc un plus de cuno[tin]e pastorale de care avem nevoie pentru a \mbun#t#]i activitatea misionar-pastoral# din Arhiepiscopia R@mnicului, a subliniat Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, EpiscopVicar al Arhiepiscopiei R@mnicului. _naltpreasfin]itul P#rinte Antimos a fost \nso]it de un grup de protopsal]i din Mitropolia de Alexandroupoleos, care au participat pe 21 mai la Sf@nta Liturghie oficiat# la M#n#stirea Hurezi cu ocazia pr#znuirii hramului "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i Elena", de c#tre _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, \mpreun# cu un sobor de preo]i [i diaconi, iar duminic#, 22 mai, au dat r#spunsurile la Sf@nta Liturghie oficiat# \n Catedrala Arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" al#turi de Corala "Sf@ntul Antim Ivireanul" a Catedralei. Slujirea ierarhilor, oficierea \n limbile rom@n# [i greac#, frumuse]ea c@nt#rii liturgice, au impus solemnitatea Duminicii Samarinencii, moment ce va r#m@ne \n con[tiin]a binecredincio[ilor cre[tini participan]i la Sf@nta Liturghie, ca o \mplinire duhovniceasc# a darurilor rev#rsate din izvorul cel nesecat al Preasfintei Treimi. Pr. Constantin OLARIU

RENA{TEREA

2/2011

13

ALEGEREA {I _NSC~UNAREA _NALTPREASFIN}ITULUI P~RINTE IRINEU POP, _N DEMNITATEA DE ARHIEPISCOP DE ALBA-IULIAf@ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne a ales \n cadrul [edin]ei speciale din data de 19 mai 2011, pe Preasfin]itul P#rinte Irineu Bistri]eanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului [i Clujului, \n scaunul vacant al Arhiepiscopiei de Alba-Iulia. Preasfin]itul P#rinte Irineu Pop Bistri]eanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului [i Clujului s-a n#scut la data de 2 iulie 1953, \n comuna B#se[ti, jude]ul Maramure[, primind la botez numele de Ionel. {coala elementar# a urmat-o \n comuna natal#, \ntre anii 1960-1968. A absolvit Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, \n anul 1973. Dup# terminarea studiilor teologice seminariale a f#cut stagiul militar la o unitate de v@n#tori de munte, la Sf@ntu Gheorghe. _n toamna anului 1974 a fost admis la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care l-a frecventat un singur an, \n perioada 1974-1975, continu@nd apoi la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucure[ti, unde \n vara anului 1978 [i-a luat licen]a \n Teologie. La 1 august 1978, la v@rsta de 25 de ani, a intrat \n ob[tea M#n#stirii Sinaia din jude]ul Prahova, unde a fost primit ca frate de stare]ul de atunci, protosinghelul Calinic Argatu, actualul Arhiepiscop al Arge[ului [i Muscelului. _n acela[i an, la 14 octombrie, de s#rb#toarea Sfintei Parascheva, a primit la c#lug#rie numele de Irineu. Peste doi ani, la aceea[i s#rb#toare a fost hirotonit ieromonah de Prea Sfin]itul Roman Ialomi]eanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucure[tilor; pe l@ng# slujirea pastoral# a fost [i ghid-muzeograf. A urmat cursurile de doctorat din cadrul Institutului

S

Teologic de Grad Universitar din Bucure[ti, \ntre anii 1981-1984, av@nd ca specializare principal# disciplina Teologia Moral#. La 10 iunie 1984 i-a fost acordat rangul de protosinghel. _ntre anii 1985-1988 a beneficiat de o burs# de studii \n America, la Institutul Teologic Prezbiterian din Princeton New Jersey, unde s-a specializat \n cadrul Eticii sociale. Re\ntors \n ]ar#, la 30 august 1988, a revenit la Sf@nta M#n#stire Sinaia, unde [i-a reluat activitatea, finaliz@nd redactarea tezei de doctorat. A fost numit, la 9 iunie 1989, preot slujitor la Catedrala patriarhal# din Bucure[ti [i a avut numeroase atribu]ii de ordin administrativ-bisericesc. La data de 26 octombrie 1989 a primit [i rangul de arhimandrit, fiind numit \n func]ia de superior al A[ez#mintelor ortodoxe rom@ne[ti de la Ierusalim [i Iordan [i de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Rom@ne pe l@ng# Patriarhia Ierusalimului. Re\ntors \n Rom@nia, a slujit pu]in timp la catedrala patriarhal#. _n 4 octombrie 1990 a sus]inut teza de doctorat cu tema Chipul lui Hristos \n via]a moral# a cre[tinului, ob]in@nd titlul de doctor \n teologie, cu calificativul excep]ional. La scurt timp, \n 30

octombrie 1990, \n urma recomand#rii Arhiepiscopului Teofil Herineanu [i la propunerea Sinodului Permanent al Mitropoliei Ardealului, Prea Cuviosul Arhimandrit Irineu Pop a fost numit de Sf@ntul Sinod al BOR EpiscopVicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului [i Clujului. A primit titlul de "Bistri]eanul" [i a fost hirotonit [i instalat \n Catedrala eparhial# din Cluj-Napoca, la 21 noiembrie 1990. Pe data de 5 iunie 2011, \n duminica a 7-a dup# Pa[ti, \n Catedrala Re\ntregirii din Alba Iulia a avut loc \ntronizarea IPS Irineu Pop ca Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe de AlbaIulia, ceremonie la care a participat [i _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, \mpreun# cu Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului. Sf@nta Liturghie a \nceput la ora 9.30 [i a fost oficiat# de un sobor de 21 de ierarhi ai Sf@ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne sub protia Preafericitului P#rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom@ne. Preafericirea Sa, i-a oferit _naltpreasfin]itului P#rinte Irineu mai multe daruri: crucea alb# patriarhal#, engolpionul patriarhal, c@rja arhiepiscopal#, dicherul [i tricherul [i crucea de binecuv@ntare. _n cadrul ceremoniei de \ntronizare, _naltpreasfin]itului P#rinte Arhiepiscop Irineu i s-au \nm@nat \nsemnele arhiepiscopale de c#tre _naltpreasfin]itul P#rinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Cri[anei [i Maramure[ului, adres@nd un cuv@nt de prezentare a noului arhiepiscop [i de binecuv@ntare a credincio[ilor. Pr. Constantin-Cosmin DINIC~

14

2/2011

RENA{TEREA

entrul Eparhial al Arhiepiscopiei R@mnicului a comemorat pe 9 iunie, 27 de ani de la trecerea la Domnul a celui care a fost p#stor [i mijlocitor spre m@ntuire cre[tinilor ortodoc[i din Episcopia R@mnicului [i Arge[ului vreme de peste 35 de ani, vrednicul de pomenire Episcopul Iosif Gafton. La ceas de pomenire [i de omagiere a memoriei acestui vrednic P#stor al Eparhiei v@lcene, chipul s#u luminos [i bun#tatea sa sufleteasc#, sunt conturate \n m#rturisirile celor c#rora le-a \ndrumat via]a ca un adev#rat p#rinte duhovnicesc, a[ez@nd pl#mada cea bun# ce urma s# aduc# rod \nsutit. A p#storit \n vremea dictaturii comuniste, \ns# tr#ia cu n#dejdea c# Preamilostivul Dumnezeu va aduce m@ng@iere celor ce se rugau cu credin]#. De aceea, experien]a rug#ciunii i-a fost izvor de putere spiritual#, de curaj [i \n]elepciune, de bun#tate [i iertare, \n vreme de necaz [i suferin]#. Episcopul Iosif Gafton a fost p#rinte duhovnicesc pentru to]i p#stori]ii s#i, o personalitate remarcabil#, cu o important# contribu]ie cultural# [i gospod#reasc#. S-a n#scut la 5 decembrie 1896, \n localitatea Pu]eni (azi Valea M#rului), jude]ul Gala]i, \ntr-o familie de preo]i. A absolvit Seminarul teologic din Gala]i \n anul 1920, iar \ntre anii 1920 [i 1924 a urmat cursurile Facult#]ii de Teologie din Bucure[ti. _ntre anii 1925 [i 1951, a slujit ca preot \n parohia Rotari, din jude]ul Prahova, iar \n anul 1935 a venit la biserica "Sf@nta Ecaterina" din Bucure[ti, unde a r#mas p@n# \n 1943, \ndeplinind \n ultima perioad# [i func]ia de consilier referent-cultural la Arhiepiscopia Bucure[tilor. R#mas v#duv, \n anul 1942 a

C

fost tuns \n monahism la m#n#stirea Neam], cu numele Iosif [i hirotesit protosinghel. La 3 decembrie 1943, Sf@ntul Sinod l-a ales Vicar Patriarhal, cu titlul "Sinaitul" fiind hirotonit pe 19 decembrie. La 15 ianuarie 1944 a fost ales episcop al Arge[ului [i \nsc#unat pe 21 mai 1944, iar din octombrie 1947 p@n# \n februarie 1948 \n timpul bolii patriarhului Nicodim, devine girant al treburilor Patriarhiei, din 11 martie 1948 p@n# la \nceputul anului

1949 conduc@nd [i Eparhia R@mnicului. _n urma reorganiz#rii administrative a eparhiilor, \n februarie 1949, Sf@ntul Sinod al BOR l-a ales episcop al Episcopiei R@mnicului [i Arge[ului, fiind instalat la R@mnic la 27 martie 1949, unde a p#storit p@n# la moarte. _n februarie 1945 a condus delega]ia Bisericii noastre la alegerea [i \nsc#unarea patriarhului Alexei al Moscovei [i a fost membru \n delega]ia sinodal# care a vizitat Patriarhia Ecumenic# \n anul 1968. Pe parcursul p#storirii sale \n Episcopia R@mnicului [i Arge[ului, Episcopul Iosif a fost preocupat de r e s t a u r a r e a a [ e z # m i n t e l o r, monumente istorice din eparhie, de

valorificarea patrimoniului culturalartistic [i de ridicarea de noi l#ca[uri de \nchinare sau de refacerea celor existente. A publicat bro[uri de zidire sufleteasc# pentru credincio[i, articole, pastorale [i predici \n periodicele biserice[ti, fiind un apreciat predicator [i misionar. A trecut la Domnul la data de 9 iunie 1984, la R@mnicu-V@lcea. Cu prilejul comemor#rii vrednicului ierarh, joi 9 iunie a. c., s-a oficiat, dup# Sf@nta Liturghie, slujba de pomenire la Catedrala Arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea de c#tre un sobor preo]i [i diaconi slujitori. La final, soborul a mers la morm@ntul Episcopului Iosif, aflat \n apropierea Bolni]ei, aduc@nd un pios omagiu spre pomenire ve[nic#. Al#turi de sobor au participat membrii Permanen]ei Arhiepiscopale, angaja]ii Centrului Eparhial, personalit#]i ale vie]ii culturale v@lcene, precum [i credincio[i care au p#strat un moment de reculege la morm@ntul ierarhului [i s-au rugat pentru sufletul lui. Episcopul Iosif a fost pomenit [i \n cadrul conferin]ei preo]e[ti a Protopopiatului Horezu, la care au participat _naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim [i Preasfin]itul Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar la Arhiepiscopia R@mnicului. Lucrarea pastoral#, misionar#, duhovniceasc#, cultural# [i social# a vrednicului episcop Iosif reprezint# un prilej de a \n]elege duhovnice[te istoria recent# a Bisericii noastre, care a avut de \nfruntat multe ispite [i umiliri, dar a cunoscut [i puterea ajutorului primit de la Dumnezeu spre a birui aceste \ncerc#ri. Pr. Constantin C_RSTEA, Consilier cultural

RENA{TEREA

2/2011

15

Sinoadele Mitropoliei Olteniei [i Mitropoliei Banatului reunite \n [edin]# de lucruLa M#n#stirea Tismana din jude]ul Gorj, s-au \ntrunit \n [edin]# de lucru, pe 21 iunie 2011, Sinoadele reunite ale Mitropoliei Olteniei [i Mitropoliei Banatului. _ntrunirea a fost prezidat# de Mitropolitul Olteniei, _naltpreasfin]itul P#rinte Irineu. La [edin]a de lucru au fost prezen]i _naltpreasfin]itul P#rinte Irineu - Mitropolitul Olteniei, _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, _naltpreasfin]itul P#rinte Timotei - Arhiepiscopul Aradului, Preasfin]itul P#rinte Lucian - Episcopul Caransebe[ului, Preasfin]itul P#rinte Nicodim - Episcopul Severinului [i Strehaiei, Preasfin]itul P#rinte Sebastian - Episcopul Slatinei [i Romana]ilor, Preasfin]itul P#rinte Gurie - Episcopul Devei si Hunedoarei, Preasfin]itul P#rinte Paisie Lugojanul - EpiscopVicar al Arhiepiscopiei Timi[oarei [i Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul - Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului. _naltpreasfin]itul P#rinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a eviden]iat scopul acestei \nt@lniri \ntr-un interviu acordat pentru postul de televiziune Trinitas: _n urm# cu ceva timp, la Sf@ntul Sinod s-a prezentat \n detaliu un proiect de statut pentru organizarea [i func]ionarea Casei de Ajutor Reciproc, fiind direc]ionat c#tre toate sinoadele mitropolitane \n scopul sprijinirii clericilor [i credincio[ilor din Patriarhia Rom@n#. Ne-am g@ndit s# organiz#m aceast# \nt@lnire aici, la Tismana, \n lavra Sf@ntului Nicodim, pentru a g#si cele mai bune solu]ii \n vederea alc#tuirii acestui regulament de organizare. De asemenea, am avut \n vedere [i dezbaterea unor probleme din cadrul celor dou# Mitropolii, puse pe ordinea de zi a sinodului nostru \n vederea unei mai bune desf#[ur#ri a activit#]i pe plan pastoral [i misionar. Mul]umim \n primul r@nd Preafericitului P#rinte Patriarh Daniel care a binevoit ca acest regulament al CAR-ului s# fie luat \n discu]ie [i solu]ionat \n folosul clericilor [i credincio[ilor no[tri. Pe ordinea de zi a \ntrunirii s-au aflat, al#turi de discutarea proiectului Statutului de organizare [i func]ionare a Casei de Ajutor Reciproc pentru clericii [i credincio[ii din Patriarhia Rom@n# [i probleme de ordin administrativ, pastoral [i misionar, \n vederea dinamiz#rii activit#]ii clericilor [i credincio[ilor din cele dou# mitropolii. REDAC}IA

Comunicare [i comuniune. Conferin]ele pastoral-misionare de prim#var#.P#strarea caracterului unitar al \nv#]#turii de credin]# [i al cultului, a fost dintotdeauna \n aten]ia Bisericii, care a stabilit [i impus, \n cadrul sinoadelor ecumenice [i al celor locale, adev#rul de credin]# \n lumina revela]iei divine, precum [i limitele canonice, r@nduiala [i simbolistica actului liturgic. Influen]ele sincretiste, tradi]iile locale [i elementele de originalitate ap#rute \n cadrul cultului, au condus la necesitatea rediscut#rii unor aspecte practice din activitatea Bisericii. Programul manifest#rilor prilejuite de hot#r@rea Sf@ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne ca anul 2011 s# fie Anul Omagial al Sf@ntului Botez [i al Sfintei Cununii, au cuprins [i conferin]ele preo]e[ti, \nt@lniri \n cadrul c#rora s# fie prezentat# \nv#]#tura dogmatic# [i canonic# referitoare la Sfintele Taine, precum [i identificarea m#surilor pastorale ce se impun \n societatea actual#. Conferin]ele au fost prezidate de c#tre _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, fiind precedate de s#v@r[irea slujbei de TeDeum [i au avut ca tem# "Taina Sf@ntului Botez". _naltpreasfin]ia Sa i-a binecuv@ntat pe cei prezen]i, \ndemn@ndu-i ca misiunea pe care o desf#[oar# s# fie s#v@r[it# cu jertfelnicie [i d#ruire, spre slava Preasfintei Treimi [i m@ntuirea preo]ilor [i a credincio[ilor. La lucr#rile conferin]elor a luat parte [i Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului \mpreun# cu membrii Permanen]ei Eparhiale. na[ilor, care trebuie f#cut# nu prin formalism [i nep#sare, ci cu o aten]ie sporit#, av@nd un termen de realizare continuu, precum [i aten]ia deosebit# ce trebuie acordat# familiilor care au migrat din ]ar#, \ntemeind familii \n afara grani]elor ]#rii. Parte din acestea au l#sat \n grija rudelor copii minori, al c#ror num#r se ridic# la aproximativ 350.000. Lipsa de afectivitate p#rinteasc# aduce [i numeroase urm#ri [i aspecte negative \n s@nul familial. Se cere din partea noastr# o implicare mai activ# \n astfel de situa]ii. Familia cre[tin# este expus# dezbin#rii din cauza acestor migra]ii, cu efecte destructive pe termen scurt [i lung a precizat Preasfin]ia Sa. Prezent la \nt@lnirea preo]ilor din Protopopiatul R@mnicu-V@lcea, domnul Virgiliu Gheorghe, biofizician si bioetician, a sus]inut o alocu]iune av@nd ca subiect Pastora]ia \n contextul massmediei contemporane. Tot \n cadrul lucr#rilor, au fost abordate [i probleme curente ale activit#]ii pastoral-misionare [i administrative cu care se confrunt# parohiile din cuprinsul Arhiepiscopiei R@mnicului, insist@ndu-se asupra intensific#rii activit#]ii socialfilantropice [i culturale la nivelul fiec#rei parohii. Pr. Constantin MATEI Consilier Bisericesc

_n cadrul conferin]elor de prim#var# au fost prezentate referate cu privire la Taina Sf@ntului Botez, subliniindu-se locul aparte pe care \l ocup# Sf@ntul Botez \n via]a Bisericii Ortodoxe. De asemenea, a fost analizat modul \n care Sf@ntul Botez este prezentat \n textele scripturistice ale Vechiului [i Noului Testament [i a fost eviden]iat# rela]ia indisolubil# dintre acestea, dar mai ales modul \n care etapa prefigur#rilor este \mplinit# prin \ntruparea, moartea [i \nvierea M@ntuitorului Iisus Hristos. Preasfin]itul Emilian Lovi[teanul a adus \n aten]ia preo]ilor participan]i necesitatea preg#tirii p#rin]ilor [i a

16

2/2011

RENA{TEREA

Seminarului Teologic "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea - 174 ani de existen]#

_mplinirea unei cifre rotunde \n via]a oric#rei persoane sau institu]ii reprezint# o s#rb#toare, un moment de bucurie, dar [i un prilej de bilan] \nso]it \ntotdeauna de str#danii de dep#[ire. Seminarul Teologic din R@mnicu-V@lcea \mpline[te anul acesta 174 de ani de la \nfiin]are. _nfiin]at pe data de 8 noiembrie 1837 cu 3 profesori [i 30 de elevi (to]i fii de preot) vechiul Seminar \[i desf#[oar# activitatea \n diferite loca]ii p@n# \n 1948, c@nd a fost adoptat# reforma \nv#]#m@ntului, care prevedea printre altele desp#r]irea {colii de Biseric#. Prin aceast# lege Seminarul Teologic "Sf. Nicolae" din R@mnicu-V@lcea a fost oprit s# mai func]ioneze, viitorii slujitori ai altarelor de pe \ntinsul Eparhiei R@mnicului fiind preg#ti]i \n cadrul Seminarul Teologic "Sf. Grigorie Teologul" din Craiova, \nfiin]at \n anul 1952. Dup# evenimentele din decembrie 1989, firul istoric al Seminarului Teologic V@lcean se reia. La solicitarea P.S.Episcop Gherasim al R@mnicului [i la propunerea Comisiei de \nv#]#m@nt pentru preg#tirea personalului bisericesc al Cancelariei Sf@ntului Sinod, prin hot#r@rea nr. 6537/1990 a Sf@ntului Sinod [i prin hot#r@rea nr. 521/1990 a Guvernului Rom@niei, s-a aprobat re\nfiin]area Seminarului Teologic "Sf. Nicolae" din R@mnicu-V@lcea. Cursurile au \nceput pe data de 4 noiembrie 1990 \n fostul sediu al unit#]ii de pompieri de pe strada General Magheru, nr. 25 din Rm. V@lcea, cu un num#r de 70 de elevi, repartiza]i \n dou# clase [i cu trei profesori (la fel ca \n 1837) pentru disciplinile teologice de specialitate [i anume: pr. Prof. Ilie Ivan director [i profesor de Dogmatic# [i de Limba Latin#; pr.prof. Nicolae B#la[a profesor de Studii Biblice, I.B.U. [i Limba Greac# [i pr. Prof. Ion Gavril# - profesor de Muzic# Psaltic# [i Vocal#, cor [i Tipic Bisericesc. Datorit# condi]iilor improprii [i a lipsei de spatiu, Seminarul func]ioneaz# \n acest local doar \n anul [colar 1990-1991, dup# care este nevoit s# se mute \n localul atelierului mecanic al Liceului "Mircea cel B#tr@n" situat \n strada Popa {apc#, nr. 2.

_ncep@nd cu anul [colar 1993-1994, Seminarul este din nou silit s# se mute \n cl#direa Grupului {colar Forestier din Strada Gabriel Stoianovici nr. 1, \n s#li de clas# foarte mici (foste dormitoare). Odat# cu luna mai a anului 1993, Seminariile Ortodoxe au fost integrate \n re]eaua [colar# a Ministerului _nv#]#m@ntului, cu titulatura de "Seminarii Teologice Liceale" fiind supuse unei duble subordon#ri: cea a Ministerului [i cea a Episcopiei, durata studiilor fiind de cinci ani p@n# \n anul 2004, c@nd aceasta s-a redus la patru ani (prima promo]ie de acest gen absolvind \n anul 2008). Din toamna anului 1994 Seminarul a func]ionat \n cl#direa Grupului {colar Sanitar din R@mnicu-V@lcea din Strada Fabricii nr. 2. _ntre anii 1994-2009 \n cadrul Seminarului a func]ionat [i {coala de C@nt#re]i Biserice[ti cu statut de [coal# profesional#. Dup# o \ntreag# suit# de interven]ii [i documente prin eforturile sus]inute ale preotului profesor Nicolae B#la[a, fostul director de atunci al Seminarului, sprijinit de Preasfin]itul Episcop Gherasim [i de domnul Iulian Com#nescu, fostul pre[edinte al Consiliului Jude]ean V@lcea, Seminarul a primit un teren de 3070 mp2 \n incinta Bisericii fostului Schit In#te[ti din R@mnicuV@lcea, str. Antim Ivireanul, nr. 17 pentru construirea unui nou local. Lucr#rile de construire a acestui nou local au \nceput \n luna septembrie 1996. Cursurile \n noul local din strada Antim Ivireanul, nr. 17 au \nceput \n anul [colar 1999-2000. Prin eforturile directorilor Seminarului: P.C. Pr. Prof. Dr. Nicolae B#la[a, P. Cuv. Arhim. Dr. Vartolomeu Androni, P.C. Pr. Prof. Dr. Nicolae Proteasa cu sprijinul Sfintei Episcopii a R@mnicului [i a Inspectoratului {colar V@lcea actualul sediu al Seminarului dispune de dot#rile necesare activit#]ii didactice precum [i a form#rii duhovnice[ti a tinerilor ce urmeaz# aceast# institu]ie de \nv#]#m@nt. De la 1 septembrie 2010, {coala Waldorff din R@mnicu-V@lcea a devenit structur# a Seminarului " Sf@ntul Nicolae". Pentru anul [colar 2010-2011

RENA{TEREA

2/2011

17

Seminarul dispune de patru clase cu profil teologic [i trei clase cu specializarea socio-umane. _n decursul anilor elevii Seminarului v@lcean au ob]inut numeroase premii, at@t cu Corala "Canticum", dirijat# de renumitul profesor Gelu Stratulat, la concursurile literare sub \ndrumarea doamnei profesoare Camelia Reicher [i a domnului profesor Ion Predescu, c@t [i pe plan sportiv, sub \ndrumarea inimosului profesor Cristian Fait#r. Dintre elevii care s-au eviden]iat \n mod deosebit la Olimpiadele Na]ionale de Dogmatic# [i Istoria Bisericii Ortodoxe Rom@ne se num#r#: Cojocaru Mihai Irinel Premiul I la Dogmatic# \n anul 1997, Tric# Marius Premiul II la Dogmatic# \n anul 1998, Marin Leonard Premiul III Dogmatic# \n anul 1999, B#la[a Iustin Premiul II la Dogmatic# \n anul 2001, to]i ace[ti elevi fiind preg#ti]i de Pr. Prof. Nicolae B#la[a. Sandu Mihai Premiul III la I.B.O.R. \n anul 1999, Veselin Viorel - Premiul I la I.B.O.R. \n anul 2000, Tudor Bogdan - men]iune la I.B.O.R. \n anul 2000, Bu[ag# Grigore Ioan - men]iune la I.B.O.R., \n anul 2006, Ciuc# Ionu] - Premiul II la I.B.O.R. \n anul 2006, Giura Mihai men]iune la Dogmatic# \n anul 2007, Dumitra[cu Silviu-

Marian - men]iune la Dogmatic# \n anul 2007, Vlaicu Ionu]-M#d#lin - men]iune la I.B.O.R. \n anul 2007, Budileanu Maxim - men]iune I.B.O.R. 2007, Militaru Bogdan- mentiune I.B.O. R. \n anul 2008, Popescu Andrei / premiul I la I.B.O.R. \n anul 2009, Popa {tefan premiul III la I.B.O.R \n 2010, Devian Andrei men]iune la I.B.O.R. \n anul 2011, to]i preg#ti]i de Pr. Prof. Pomene[te George. Iordache Costinel - premiul III la Dogmatic# \n anul 2009 [i Popescu Andrei - premiul II la Dogmatic# \n anul 2010 preg#ti]i de Pr. Prof. Cojocaru Mihai Irinel. L#craru Tudor Mihai premiul II la Vechiul Testament \n anul 2011 preg#tit de Pr. Prof. Iliescu Ion. Omagiind trecutul [i g@ndind la viitorul acestei [coli, cred c# nu trebuie s# uit#m c# tr#im, totu[i, \n prezent [i c# el este chez#[ia \nve[nicirii noastre. De aceea, ostenitorii de ast#zi ai Seminarului v@lcean se str#duiesc s# fie la \n#l]imea chem#rii, pentru ca aceast# [coal# de prestigiu \n spa]iu cultural v@lcean s# aib# o existen]# c@t mai lung# [i plin# de rezultate meritorii.

Pr. Prof. George POMENE{TE Seminarul Teologic " Sf@ntul Nicolae"

Sf@r[it de an [colar la Seminarul Teologic "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea_n ziua de 16 iunie a.c., \n sala "Episcop Iosif Gafton" din cadrul A[ez#m@ntului pastoral-cultural "Sf@ntul Ierarh Calinic de la Cernica", s-a desf#[urat festivitatea de \ncheiere a a n u l u i [ c o l a r 2 0 1 0 - 2 0 11 a Seminarului teologic. La orele 10,00, cu binecuv@ntarea _naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim, un sobor alc#tuit din p#rin]i profesori au s#v@r[it un Te Deum de mul]umire \n Catedrala Arhiepiscopal#, \n prezen]a _naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim, a Preasfin]itului P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar, a elevilor [colii [i a p#rin]ilor acestora. R#spunsurile au fost date de corul seminarului condus de Pr. prof. dr. Ion Gavril#. Festivitatea de premiere a fost deschis# de P#rintele Director, Pr. prof. dr. Nicolae Proteasa, care a prezentat situa]ia [colar# \n ansamblu, nivelul la \nv#]#tur# [i purtare al elevilor, rezultatele foarte bune ob]inute la olimpiada de Religie [i cea a corurilor, precum [i la alte activit#]i [colare [i extra[colare, preciz@nd c# toate acestea se datoreaz# unei munci \n echip#. Totodat#, Preacucernicia Sa a mul]umit cu mult# c#ldur# [i recuno[tin]# _nal]ilor Ierarhi pentru p#rinteasca purtare de grij# [i sprijinul moral [i material acordat [colii. Lu@nd cuv@ntul \n numele seriei de absolven]i, elevul olimpic [i premiant, {tefan Popa, a ar#tat cu emo]ie v#dit# importan]a [i rolul unei educa]ii de excep]ie primit# \n acest seminar, ca rod al eforturilor depuse de corpul profesoral [i cu sprijinul nemijlocit al p#rin]ilor. Numai \n aceast# [coal#, a precizat acesta, am putut \nv#]a at@tea lucruri frumoase despre Bunul Dumnezeu [i Biserica Sa, despre Sf. Scriptur#, Sf. Slujbe, c@ntarea bisericeasc#, cea coral# [i altele asemenea lor; de aceea, dac# a[ fi acum la finele clasei a VIII-a, m-a[ \nscrie tot la Seminarul teologic mul]umim cu dragoste [i recuno[tin]# tuturor profesorilor no[tri care ne-au \nv#]at at@tea lucruri frumoase [i s-au purtat ca ni[te p#rin]i. A urmat prezentarea situa]iei la \nv#]#tur# de c#tre dirigin]ii fiec#rei clase [i premierea acelora dintre elevi care s-au distins prin rezultate de excep]ie. Ace[tia au primit, pe l@ng# diplome [i aplauze binemeritate, c#r]i [i premii \n bani din partea Arhiepiscopiei R@mnicului, acestea fiind \nm@nate de c#tre _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului. _n aceast# atmosfer# de s#rb#toare, Corala "Canticum" a Seminarului, sub bagheta Domnului prof. Gelu Stratulat, a interpretat cu m#iestrie c@teva piese corale biserice[ti [i laice, ]in@nd asisten]a cu respira]ia t#iat#. La finalul festivit#]ii, lu@nd cuv@ntul, _naltpreasfin]itul Gherasim a apreciat frumoasele rezultate ob]inute \n anul [colar care tocmai s-a \ncheiat, a binecuv@ntat cadrele didactice pentru \ntreaga activitate instructiv-educativ# [i pe elevii seminarului cu rezultate de excep]ie c#rora le-a adresat cuvinte de \mb#rb#tare, dorindu-le o vacan]# pl#cut# [i binemeritat#. S#rb#toarea seminarului s-a \ncheiat \n acordurile corului, care a intonat "La mul]i ani" [i imnul arhieresc.

Pr. prof. dr. Ion Gavril#

18

2/2011

RENA{TEREA

Lansarea proiectelor catehetice "{coala Timpului Liber" [i "{coala Prin]ilor"u prilejul s#rb#toririi anivers#rii atest#rii documentare a ora[ului R@mnicu-V@lcea, luni, 23 mai 2011, s-a considerat oportun momentul pe care \l tr#im, \l eviden]iem, apreciem [i-l onor#m cu pre]uirea noastr#, a Bisericii [i a institu]iilor abilitate, de a anun]a pe to]i r@mnicenii (copiii [i cadrele didactice), \n cadrul unei conferin]e de pres#, ]inut# la Prim#ria R@mnicu-V@lcea, despre derularea a dou# Proiecte catehetice-pilot, ce se vor desf#[ura, din toamn# \n cadrul Parohiei "To]i Sfin]ii" din R@mnicu-V@lcea, de c#tre preo]ii slujitori ai acestei biserici, urm@nd ca ulterior s# fie implementate [i \n alte parohii. Proiectele se desf#[oar# sub patronajul Arhiepiscopiei R@mnicului, cu binecuv@ntarea _naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului [i coordonarea Preasfin]itului P#rinte Emilian Lovi[teanul, de c#tre preo]ii Parohiei "To]i Sfin]ii", \n parteneriat cu Prim#ria R@mnicului [i Inspectoratul {colar V@lcea. Aceste dou# proiecte se \nscriu \n cadrul proiectelor catehetice ce se desf#[oar# la nivelul Patriarhiei Rom@ne [i descoper# grija [i preocuparea Bisericii fa]# de formarea fiilor s#i duhovnice[ti. 1. {coala Timpului Liber ({coala duminical#) a Bisericii "To]i Sfin]ii" este un proiect educativ afterschool, care dezvolt# un program de preg#tire continu#, perfec]ionare [i performan]# \n \nv#]#m@nt cu metode interactive moderne, av@nd drept scop s# adune \mpreun# Familia, {coala [i Biserica. Scopul {colii Timpului Liber ({coala duminical#) a Bisericii "To]i Sfin]ii" este acela de a \mbina latura cunoa[terii cu cea afectiv-atitudinal# necesare form#rii personalit#]ii copilului din perspectiva valorilor cre[tine, \ntr-o atmosfer# de cooperare [i nu de concuren]# sau de presiune exterioar#. {coala Timpului Liber a Bisericii "To]i Sfin]ii", patronat# de Arhiepiscopia R@mnicului, nu ofer# doar educa]ie de calitate, utiliz@nd metode dintre cele mai diverse [i mai interactive \ndr#gite de copii, ci \ncearc# s# apropie p#rin]ii de nevoile [i a[tept#rile celor mici.

C

Valorile promovate la {coala Timpului Liber ({coala duminical#), credin]a \n Dumnezeu [i dragostea de frumos se \mbin# \n mod natural cu respectul pentru semeni, dar mai ales pentru adev#r [i familie. Pentru o educa]ie complet# [i s#n#toas#, rela]ia \ntre [coal# [i familie trebuie s# fie una real#; deopotriv# p#rin]ii [i dasc#lii av@nd sarcina de a-i asculta pe copii, de a le descoperi nevoile [i dorin]ele. Activit#]ile desf#[urate: Crea]ie: atelier de pictur# pe sticl# [i lemn. Medita]ie [i preg#tire: joc didactic [i limb# str#in#. Catehez#: familie [i modelarea caracterului religios, moral [i social 2. {coala P#rin]ilor, al doilea proiect, are la baz# Parteneriatul dintre Biseric# -{coal# - Familie [i propune dezvoltarea unui program de consiliere a p#rin]ilor. {coala P#rin]ilor are \n vederea \mbun#t#]irii rela]iilor de comunicare a acestora cu membrii familiilor, prin schimbarea atitudinilor [i comportamentului acestora. Centrul de Consiliere [i Formare "Episcopul Iosif Gafton" din cadrul Parohiei "To]i Sfin]ii" din R@mnicu-V@lcea, dezvolt# un program de consiliere s#pt#m@nal, lunar sau trimestrial, pe probleme de educa]ie, de comunicare [i rela]ionare \ntre p#rin]i, p#rin]i [i copii, p#rin]i [i institu]iile de \nv#]#m@nt. {coala P#rin]ilor reprezint# componenta cu ajutorul c#reia adul]ii se descoper# pe sine, \nva]# s#-[i asculte [i s#-[i \n]eleag# copiii, \n vederea dezvolt#rii s#n#toase din punct de vedere moral, fizic [i psihic. Este important ca p#rintele s# [tie c# mediul de via]# [i educa]ia sunt factori esen]iali \n dezvoltarea copilului. Anumi]i factori familiali duc la nereu[ita [colar#, cum ar fi: dezorganizarea familiei, lipsa de supraveghere, interesul redus al p#rin]ilor pentru preg#tirea [colar# a copiilor, lipsa leg#turii p#rin]ilor cu [coala [i starea material# precar#. De aceea, consider#m c# este necesar ca Biserica s# se implice la formarea [i modelarea viitoarelor genera]ii, tr#s#tur# fundamental# a ei de veacuri. Pr. Mihai C_RSTEA Parohia "To]i Sfin]ii"

RENA{TEREA

2/2011

19

Expozi]ia Biserici cu pictur# mural# exterioar# din Oltenia la R@mnicu-V@lcea

rhiepiscopia R@mnicului \n parteneriat cu Prim#ria Municipiului R@mnicu-V@lcea, Institutul de Memorie Cultural# Bucure[ti [i Muzeul Jude]ean "Aurelian Sacerdo]eanu" V@lcea, au organizat \n perioada 15 aprilie-15 mai, la sediul Sec]iei de istorie a Muzeului Jude]ean, expozi]ia multimedia Repere ale spiritualit#]ii rom@ne[ti. Biserici cu pictur# mural# exterioar# din Oltenia (sec. XVIII-XIX). Prezen]i la vernisarea expozi]iei, _naltpreasfin]itul Gherasim [i Preasfin]itul Emilian Lovi[teanul, au apreciat ini]iativa Institutului de Memorie Cultural# Bucure[ti de a prezenta aceste l#ca[uri de cult cu elemente arhitectonico-iconografice ce le impun, prin originalitate, \n peisajul arhitectural rom@nesc. _naltpreasfin]ia Sa consider# aceast# ini]iativ# a institu]iilor abilitate cu p#strarea [i valorificarea patrimoniului na]ional un act binecuv@ntat de Dumnezeu prin care \ncerc#m s# p#str#m, s# promov#m [i s# punem \n lumin# tot ceea ce avem mai bun [i sf@nt \n acest ]inut. Felicit pe ostenitori pentru dragostea lor fa]# de tradi]ie, datini [i obiceiuri rom@ne[ti precum [i fa]# de ctitoriile vrednicilor no[tri \nainta[i, care ne-au l#sat ni[te capodopere de care trebuie s# ne \ngrijim [i s# le punem \n lumin#. Expozi]ia a cuprins o serie de piese de art# religioas#, \nso]ite de fotografii [i materiale video care reflect# aspecte culturale [i de via]# cotidian# din Oltenia. Ne bucur#m c# Institutul de Memorie Cultural# Bucure[ti \mpreun# cu partenerii s#i

A

prezint# aceste valori inestimabile ale spiritualit#]ii [i culturii rom@ne[ti, care \mbog#]esc sufletul nostru \n perioada Postului Mare, pentru a privi cu mai mult# aten]ie la valorificarea patrimoniului bisericesc [i na]ional, \n aducerea unei contribu]ii la p#strarea [i restaurarea sa, pentru predarea acestuia c#tre genera]iile urm#toare, a precizat Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul. Expozi]ia a fost prezentat# la R@mnicu-V@lcea, dup# ce anterior fusese g#zduit# \n Italia (Terni, 2010), \n Bucure[ti (Muzeul Na]ional al }#ranului Rom@n [i Patriarhia Rom@n#), Oltenia (Muzeul Jude]ean "Alexandru {tefulescu" T@rgu Jiu), urm@nd ca \n perioada 15 iunie-15 iulie s# fie prezent# la Muzeul Jude]ean Olt din Slatina. Te m a t i c a e x p o z i ] i e i a f o s t determinat# de faptul c# pictura mural# exterioar# a bisericilor din Oltenia (sec. XVIII-XIX) reprezint# un fenomen artistic unic \n arta postbizantin# t@rzie, num#rul redus de astfel de l#ca[uri de cult conservate transform@ndu-le \n adev#rate repere arhitectonicoiconografice. Expozi]ia con]ine totodat# o serie de repere culturale [i aspecte din via]a cotidian# din Oltenia O particularitate fa]# de pictura mural# exterioar# mult mai cunoscut#, din Moldova secolelor XV-XVII, este \mbinarea elementului religios cu reprezent#ri laice, cu semnifica]ii morale, redate \ntrun mod accesibil. Expozi]ia prezint# totodat#, prin intermediul imaginilor, o serie de repere culturale [i aspecte din via]a cotidian# din Oltenia, a sus]inut doamna Aurelia Du]u, unul dintre coordonatorii acestui proiect. Prof. Camelia MATEI

20

2/2011

RENA{TEREA

Proiectul "Alege {coala"! Sesiune de formare pentru preo]ii din Protopopiatul R@mnicu-V@lcea_n zilele de 16-17 mai 2011, la M#n#stirea Hurezi, s-a desf#[urat prima Sesiunea de formare de formatori din cadrul Proiectului "Alege {coala!" pentru un num#r de 14 preo]i din Protopopiatul R@mnicu-V@lcea al Arhiepiscopiei R@mnicului. Proiectul "Alege {coala!"se desf#[oar# cu binecuv@ntarea Preafericitului P#rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom@ne, \n conformitate cu Temeiurile nr. 3769 din 19 iunie 2009 [i 747 din 11 februarie 2010 ale Sf@ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne. Proiectul se \ncadreaz# \n linia de finan]are a proiectelor strategice nr. 61. A doua [ans# \n educa]ie, Proiect cofinan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, axa prioritar# 2, domeniul major de interven]ie 2.2, Prevenirea [i corectarea p#r#sirii timpurii a [colii. (POSDRU/91 /2.2/S/62341). La deschiderea Sesiunii de formare a luat parte [i _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, care a rostit un cuv@nt de \nv#]#tur# cu privire la importan]a [i necesitatea implic#rii preo]ilor \n formarea caracterului religios moral al copiilor. Sesiunea de formare a fost sus]inut# de c#tre P#rintele Diacon George Jambore, Inspector pentru cateheza parohial# \n cadrul Sectorului teologic - educa]ional al Patriarhiei Rom@ne, expertformator \n Proiectul "Alege {coala!" [i de P#rintele Ionu] Sandu, specialist \n rela]ii sociale \n cadrul Funda]iei World Vision Rom@nia, coordonator regional \n Proiectul "Alege {coala!". De asemenea, la aceast# Sesiune de formare a participat [i P#rintele Mihail Pretorian, Inspector pentru cateheza parohial# \n cadrul Arhiepiscopiei R@mnicului, fiind implicat [i la nivelul Parohiei Troianu \n proiectele de catehizare "Hristos \mp#rt#[it copiilor" [i "Alege {coala!" Proiectul "Alege {coala!" nu este un proiect separat de activitatea de catehizare, el fiind g@ndit ca un mod de a ajuta preo]ii [i copiii din \nv#]area ca mod de transformare a vie]ii [i metode practice de educa]ie religioas# \n parohie. Proiectul "Alege {coala!" se implementeaz# av@nd la baz# parteneriatul Patriarhiei Rom@ne cu Funda]ia " World Vision" Rom@nia, iar p@n# \n prezent au fost \nscrise 106 grupe de catehez#, cu minim 9 copii, din 92 parohii din cadrul Arhiepiscopiei R@mnicului. De asemenea, \ncep@nd cu luna iulie 2011, p@n# \n luna septembrie 2011, un num#r de 120 de copii din 40 de parohii \nscrise \n Proiect, la nivelul Arhiepiscopiei R@mnicului, vor participa \n taberele de crea]ie de la M#n#stirea Tismana. _n luna august 2011 va \ncepe [i desf#[urarea concursului na]ional de crea]ie unde vor participa to]i copii \nscri[i \n Proiect, aproximativ 950 de copii. Av@nd \n vedere misiunea complex# la nivel social de a promova [i proteja copiii din cadrul unei comunit#]i, este important s# men]ion#m rolul aparte pe care \l are Biserica, pentru c# ea a acordat dintotdeauna sprijin categoriilor vulnerabile din punct de vederea social, milit@nd pentru p#strarea valorilor familiale. Prin valorile cre[tine pe care le promoveaz#, preo]ii pot contribui la prevenirea riscului de abandon [colar din comunitatea lor prin educarea comunit#]ii cu privire la drepturile copilului, prin identificarea nevoilor sociale [i moral-religioase ale copiilor [i a familiilor cre[tine, prin mobilizarea comunit#]ii pentru a sprijini familiile [i copiii afla]i \n nevoie c@t [i prin implicare \n dezvoltarea unor servicii pentru copii [i familiile lor la nivelul fiec#rei comunit#]i [i la nivelul fiec#rei parohii. Pr. Ionu] SANDU

parohii s# \n]eleag# mai bine metoda de catehizare a proiectului Hristos \mp#rt#[it copiilor [i s# sus]in# \nceperea efectiv# a activit#]ilor cu grupa de copii la nivelul fiec#rei parohii. Sesiunea de formare s-a desf#[urat \n opt secven]e de lucru ce au pus \n discu]ie aspecte teologice: antropologia educa]ional#, asumarea voca]iei de p#rinte \n familie [i exigen]e ale educa]iei cre[tine la v@rstele [colare, aspecte socio-educa]ionale: impactul culturii televizorului asupra educa]iei copilului, aspecte axiologice: criza valorilor [i lipsa de modele \n rela]ia Biseric#-{coal#Familie, aspecte pedagogice: modalit#]i de cultivare a motiva]iei cre[tine a copiilor [i a tinerilor,

RENA{TEREA

2/2011

21

Concursul {colar Jude]ean de Religie "Ortodoxie [i sfin]enie", edi]ia a V-aVineri, 6 mai 2011, \n prezen]a _naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, la {coala "Take Ionescu" din R@mnicu-V@lcea, s-a d e s f # [ u r a t e d i ] i a a V- a a Concursului {colar Jude]ean de Religie Ortodoxie [i sfin]enie pentru \nv#]#m@ntul gimnazial. C o n c u r s u l organizat de c#tre { c o a l a " Ta k e Ionescu" din R@mnicu V@lcea, a avut ca parteneri Inspectoratul {colar al Jude]ului V @ l c e a , Arhiepiscopia R@mnicului, Casa Corpului Didactic V@lcea [i Colegiul Na]ional "Mircea cel B#tr@n" din R@mnicu-V@lcea. Competi]ia de tip interactiv adresat# elevilor din \nv#]#m@ntul gimnazial din jude]ul V@lcea a avut coordonator pe Doamna Profesor Daniela Ionescu, Inspector de Religie la Inspectoratul {colar V@lcea, [i a reunit echipaje de la [colile din mediul rural [i urban. Sec]iunea pentru gimnaziu a avut ca tem# Sfin]i rom@ni [i sfin]i cu moa[tele la noi \n ]ar#. La final, _naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim a rostit un cuv@nt de \nv#]#tur#, i-a felicitat pe concuren]i [i a oferit fiec#rui echipaj diplome [i premii ce au constat \n c#r]i religioase, rechizite [i dulciuri. Vineri, 13 mai 2011, la Colegiul Na]ional "Mircea cel B#tr@n" din R@mnicu-V@lcea, s-a desf#[urat partea a II-a a edi]iei a Va a Concursului de Religie precum [i dezvoltarea tr#irii duhovnice[ti prin determinarea \n]elegerii necesit#]ii iubirii aproapelui ca element esen]ial cu v a l o a re f u n d a m e n t a l # \ n Ortodoxie. _n contemporaneitate, cultura religioas#, care s-a dovedit a fi multiform# [i pluridirec]ional#, determin# orientarea spre alte forme de studiu cum ar fi istoria, a n t ro p o l o g i a , filosofia, arta. Religia, \n calitate de for important \n via]a spiritual# a ] # r i i n o a s t re , faciliteaz# integr#ri valorice [i din alte teritorii spirituale. De aceea, este necesar s# se aprofundeze elementele esen]iale ale spiritualit#]ii cre[tine, care s#-l ajute pe copilul [i pe adolescentul ce tr#ie[te \ntr-o lume desacralizat# [i secularizat#, o lume \n care \nsingurarea d e t e r m i n # o b s t r u c ] i o n a re a capacit#]ii de a se autodefini [i de a se cunoa[te pe sine \nsu[i ca [i chip al lui Dumnezeu. La final fiecare echipaj a primit din partea Arhiepiscopiei R@mnicului diplome [i premii ce au constat \n c#r]i religioase, rechizite [i dulciuri. Arhidiacon Ioan Liviu GMAN

"Ortodoxie [i sfin]enie", adresat# elevilor din \nv#]#m@ntul liceal al jude]ului V@lcea. Sec]iunea a avut ca tem# "Sfin]i cu moa[tele la noi \n ]ar#". Comisia de evaluare a fost alc#tuit# din profesori de religie de la liceele din municipiu, concursul derul@ndu-se dup# acelea[i criterii ca [i cel pentru gimnaziu. Referitor la importan]a [i scopul concursului Doamna Profesor Daniela Ionescu, Inspector de specialitate, a relatat: Concursul \[i propune \nsu[irea cuno[tin]elor ce privesc spiritualitatea ortodox#,

22

2/2011

RENA{TEREA

BUCURIA COMUNIUNII TABORICES#rb#toarea Schimb#rii la Fa]# a Domnului este cu siguran]# tr#it# mai intens atunci c@nd te afli pe Muntele Taborului. Asemeni Apostolilor \n v@rful Taborului, numero[i pelerini au fost martorii acestei revel#ri a lui Dumnezeu \n lumin#. Totu[i lumina nu este pentru ei doar un subiect de contempla]ie, ci [i harul \nd