Remarc a. · Remarc a. Se poate demonstra c a dac a progresiile aritmetice au rat˘iile dis-tincte...

3
Parteneriat şi , Copyright © 2010 Intuitext Societatea de Ştiinţe Matematice din România Problema 1. Dac˘ a mult ¸imea N a numerelor naturale este inclus˘ ın reuni- unea a n progresii aritmetice, demonstrat ¸i c˘ a suma inverselor rat ¸iilor acestor progresii aritmetice este mai mare sau egal˘ a cu 1. Formal, dac˘ a N = n [ k=1 {a k + mb k | m N}, unde a k N, b k N * , pentru orice 1 k n, atunci n X k=1 1 b k 1. Paul Erd¨ os Solut ¸ia. (Dan Schwarz) Fie N ˆ ıntreg pozitiv arbitrar. Atunci numerele din {0, 1,...,N } cont ¸inute ˆ ın progresia aritmetic˘ a {a k + mb k | m N} sunt cel mult dN/b k e + 1. Rezult˘ a c˘ a N +1 n X k=1 (dN/b k e + 1) n X k=1 (N/b k + 1) = N n X k=1 1 b k + n, deci n X k=1 1 b k 1 - n - 1 N pentru orice N 1, prin urmare n X k=1 1 b k 1. Remarc˘ a. Se poate demonstra c˘ a dac˘ a progresiile aritmetice au rat ¸iile dis- tincte atunci inegalitatea este strict˘ a. Mai mult, n X k=1 1 b k = 1 este o condit ¸ie necesar˘ a pentru a avea situat ¸ia din enunt ¸ pentru n progresii aritmetice dis- juncte, ¸ si atunci rat ¸iile lor sunt mutual ne-coprime; mai mult, m˘ acar dou˘ a dintre ele trebuie s˘ a fie egale. 1

Transcript of Remarc a. · Remarc a. Se poate demonstra c a dac a progresiile aritmetice au rat˘iile dis-tincte...

Parteneriat şi , Copyright © 2010Intuitext Societatea de Ştiinţe Matematice din România

Problema 1. Daca multimea N a numerelor naturale este inclusa ın reuni-unea a n progresii aritmetice, demonstrati ca suma inverselor ratiilor acestorprogresii aritmetice este mai mare sau egala cu 1.

Formal, daca

N =n⋃

k=1

{ak + mbk | m ∈ N},

unde ak ∈ N, bk ∈ N∗, pentru orice 1 ≤ k ≤ n, atunci

n∑k=1

1

bk≥ 1.

Paul Erdos

Solutia. (Dan Schwarz) Fie N ıntreg pozitiv arbitrar. Atunci numerele din{0, 1, . . . , N} continute ın progresia aritmetica {ak + mbk | m ∈ N} sunt celmult dN/bke+ 1. Rezulta ca

N + 1 ≤n∑

k=1

(dN/bke+ 1) ≤n∑

k=1

(N/bk + 1) = N

n∑k=1

1

bk+ n,

deci

n∑k=1

1

bk≥ 1− n− 1

Npentru orice N ≥ 1, prin urmare

n∑k=1

1

bk≥ 1. �

Remarca. Se poate demonstra ca daca progresiile aritmetice au ratiile dis-

tincte atunci inegalitatea este stricta. Mai mult,n∑

k=1

1

bk= 1 este o conditie

necesara pentru a avea situatia din enunt pentru n progresii aritmetice dis-juncte, si atunci ratiile lor sunt mutual ne-coprime; mai mult, macar douadintre ele trebuie sa fie egale.

1

Parteneriat şi , Copyright © 2010Intuitext Societatea de Ştiinţe Matematice din România

Problema 2. Fie a1, a2, . . . , an o permutare oarecare a numerelor 1, 2, . . . , n,n ≥ 2. Demonstrati ca

a1a2

+a2a3

+ · · · +an−1

an≥ 1

2+

2

3+ · · · +

n− 1

n.

Iugoslavia, IMO1990 LongList

Solutia. (Dan Schwarz) Forma inegalitatii conduce imediat la considerareainegalitatii rearanjamentelor. Fie an = k, a1 = `; atunci

a1a2

+a2a3

+ · · · +an−1

an=

1

b1+

2

b2+ · · · +

k − 1

bk−1+

k + 1

bk+1+ · · · +

n

bn,

unde elementele bi sunt numerele 1, 2, . . . , n, mai putin `.Daca ` ≥ k+1, atunci conform cu inegalitatea rearanjamentelor membrul

drept este mai mare sau egal cu

1

1+ · · · +

k − 1

k − 1+

(k + 1

k+ · · · +

`

`− 1

)+

` + 1

` + 1+ · · · +

n

n,

unde termenii din afara parantezelor sunt egali cu 1, iar cei dintre parantezesunt supraunitari, deci valoarea expresiei este evident mai mare decat ceeace se cere.

Daca ` ≤ k−1, atunci conform cu inegalitatea rearanjamentelor membruldrept este mai mare sau egal cu

1

1+ · · · +

`− 1

`− 1+

(`

` + 1+ · · · +

k − 1

k

)+

k + 1

k + 1+ · · · +

n

n,

unde termenii din afara parantezelor sunt egali cu 1, iar cei dintre parantezesunt exact cei din expresia care trebuie obtinuta, deci valoarea expresiei esteevident mai mare decat ceea ce se cere, mai putin cazul k = n, ` = 1, candse obtine exact inegalitatea dorita. �

1

Parteneriat şi , Copyright © 2010Intuitext Societatea de Ştiinţe Matematice din România

Problema 3. Determinati pentru care valori n ≥ 3 poligonul regulat cu nlaturi poate fi triangulat (prin diagonale care nu se intersecteaza ın interiorulpoligonului) ın triunghiuri care sunt toate isoscele.

Dan Schwarz

Solutie Sustinem ca raspunsul este n = 2a(2b + 1) , sau, echivalent, n = 2a + 2b .

Solutia de mai jos se bazeaza pe faptul ca laturile poligonului sunt silaturi ıntr-un triunghi al triangularii. Or un astfel de triunghi este isosceldoar daca aceasta latura este baza, cu varful pe mediatoarea sa, sau dacaaceasta latura face parte din triunghi ımpreuna cu una din cele doua laturiadiacente ın poligon.

Daca n este par, al doilea caz este singurul posibil, caci mediatoarea uneilaturi nu contine un varf al poligonului. Prin urmare se formeaza o bratarade triunghiuri formate din cate doua laturi adiacente, creand un poligonregulat cu n/2 laturi interior celui initial.

Daca n este impar, o astfel de bratara este imposibila, deci macar o laturaapare ıntr-un triunghi isoscel ca baza. Dar acest lucru nu se mai poateatunci ıntampla pentru nicio alta (caci cele doua triunghiuri s-ar intersecta),deci poligonul este partitionat ın acest triunghi si doua poligoane simetrice.Faptul esential urmator este ca

Solutie Alternativa. Aceasta solutie se bazeaza pe faptul ca centrul cer-cului circumscris poligonului se afla sau pe una din laturile unui triunghi dintriangulare, sau ın interiorul sau.

In primul caz, acea latura este un diametru al cercului; conform cu ar-gumentul din prima solutie, de o parte si alta a sa se vor afla triunghiuriisoscele cu diametrul ca baza, apoi alte triunghiuri isoscele cu bazele la-turile egale ale triunghiurilor de mai ınainte, si asa mai departe, pana candpoligonul este triangulat ın 2+4+ · · ·+2k triunghiuri isoscele, avand atunci2k+1 varfuri.

In al doilea caz, triunghiul isoscel carecontine centrul cercului va deter-mina trei sub-poligoane (doua fiind simetrice), Fiecare dintre ele nu poatefi triangulat decat prin acest procedeu de triunghiuri isoscele avand dreptbaze laturile celor de mai ınainte, conducand la ... �

1