REM

Mircea Cărtărescu, prozator şi romancier, născut pe 1 Iunie 1956, şi-a publicat primele poezii în anul 1971, în revista “România Literară”. A scris poezii, nuvele, printre care şi opera în proza “REM”.

REM, adică mi carea ochilor în somn, reprezintă procesul iniţiatic pe șcare îl parcurge Nana, personajul principal al operei.

Textul debutează cu un decor livresc, o cameră de garsonieră înţesată de cărţi. Locuinţa se află la marginea Bucureştiului la care se ajunge prin multe străzi întortocheate. Naratorul care deschide un dialog direct este ipostaziat într-un păianjen omniscient, simbol al sufletului, ţesător al realităţii. El surprinde realitatea spaţiilor i a personajelor.ș

Personajul principal este Nana, aflată la vârsta maturităţii, care memorează întâmplările de la 12 ani, miraculoase, pe care le retrăieşte cu aceeaşi intensitate în încercarea de a le descoperi sensul, de a le descifra misterul.

Nana îi poveste te lui Vali despre dăţile în care mergea la mătu a sa şi ș șse juca cu vărul său, Marcel, şi cu prietenele sale: Garoafa, Ester, Puia, Balena, Ada şi Carmina.

După îmbolnăvirea mamei sale, Nana a trebuit să stea o vreme la mătu a sa. Într-o noapte, doi “alungiţi” le-au vizitat pe cele două, Nana șfăcând cuno tinţă cu Egor. Egor este un erou monstrous şi melancolic, șfragil, care îi povesteşte Nanei despre istoria familiei lui. El îi dă fetei scoica, cheia intrării în REM. Ea o pune sub pernă, visându-se într-o pădure, simbol al incon tientului.ș

Ziua următoare, fetele hotărăsc să se joace de-a reginele, fiecăruia corespunându-i o culoare, o floare, un obiect i un loc de joacă. În prima șzi, Balena este regină şi, cu ajutorul iade ului, fetele găsesc un tunel, unde șdau de un schelet uriaş, preludiu al transmutărilor, vestitor al unei noi forme de viaţă. În al doilea vis, Nana se vede din nou în pădure, având de ales între mai multe drumuri.

În a doua zi, Ada fiind regină, se prefac că au diferite vârste. Ceasul, devenit obiect magic, le îmbătrâneşte pe fiecare dintre ele, dispărând la moarte i reapărând, un pic ameţite, lângă restul fetelor. Nana se visează șdin nou în acea noapte, îmbăindu-se într-un izvor.

A treia zi, Carmina examinează cu atenţie perla i ajung într-un ora ș șcenu iu, următoarea provocare fiind na terea unui om. Fiind la ș șjumătatea drumului, Nana visează în acea noapte un pahar asemănător Graalului.

A patra zi, Puia este regină i hotără te să sufle baloane de săpun. ș șAcestea se transformă în ouă, realităţi primordiale, din care ies fiinţe ciudate. Doar oul Nanei nu se sparge, aflându-se, în prezent, pe măsuţa de cafea din garsoniera Svetlanei. Seara, Nana află de la Egor că acesta a scris 15.000 de pagini doar cu cuvântul “nu”. În acea noapte, Nana a visat o cheie aurită, simbol al iniţierii.

În a cincea zi, Puia este bolnavă i, datorită termometrului, fetele se șînalţă de pe pământ, putând vedea întreaga lume. În noaptea aceea, Nana visează că intră într-o casă veche, unde găse te o u ă încuiată, dar se ș ștreze te chiar înainte s-o descuie.ș

A asea zi a jocului, fetele se joacă de-a tribunalul, acuzând-o pe păpu a ș șNanei, Zizi. După acuzaţii, Nana îi dă foc păpu ei, semn al maturităţii. șDupa toate cele întâmplate, Nana nu dorea să viseze, a a că a scos scoica șde sub pernă.

În ultima zi, Nana este regină i hotără te să se joace de-a căsătoria, ea ș șfiind mirele şi Ester mireasa. În ultimul vis, Nana se află într-o magazie, unde vede un tânăr ce scria întreaga ei poveste şi faptul că intrase în REM.

Ziua următoare, Nana se întoarce acasă cu tatăl său. Odată povestea terminată, Nana şi Vali se despart. După un sfert de oră în care Nana este singură în garsonieră, oul de pe masă plesneşte, eliberând Himera, simbol al deformării psihice. Svetlana continuă paginile lui Egor scriind de multe ori “nu”.

Fiecare personaj care-şi asumă, la un moment dat, un rol naratorial exprimă în plan simbolic câte un timp: Nana exprimă timpul mitic, recuperabil prin evocare, Vali, prezentul experienţei directe, iar Egor, trecutul istoric, recuperabil prin scriere.

REM prezintă lumea ca o tablă de ah, încercarea de dobândire a șochiului totemic i magic. Drumul până la Nana este ca o pânză de șpăianjen, ca un labirint. Tot o incursiune labirintică în timp şi spaţiu, o ascensiune şi o decădere pot fi considerate jocurile. Visele, în egală măsură, curind i depend de simbolul pădurii cu o mulţime de cărări, tot șun labirint.

Ideea pe care se construie te nuvela este simplă: toţi suntem prin i în ș șplasa destinului, iar soarta ne este trasată de EL, MARELE CREATOR, MARELE PĂIANJEN, ce ţese cu minuţiozitate urzeala, creionează cărările pe care noi, muritorii, accedem sau încercăm măcar să cunoaştem adevărul.

REM este o nuvelă ce are drept subiect creaţia, adică nu numai jocul divin, ci şi urzeala literară. Evoluţia de la micro la macro univers este demonstrată prin păianjenul omniscient care ştie de Vali şi Nana.