RELIGIE - DESPRE CREDINTA

5
DESPRE CREDINTA Noi, dintru începutul plămădirii acestui neam, aşa ne ştim, romani şi creştini ortodocşi. Aşa ne-am născut şi avem datoria să păstrăm curat şi deplin ce am moştenit de la strabuni, ca de la Dumnezeu. Dar noi, obşte ortodoxă română, să nu uităm niciodată evlavia, râvna şi jertfa domnitorilor, stramoşilor şi părinţilor noştri, cu care ei au aparat de-a lungul a aproape două mii de ani, patria şi această credinţă care le-au fost date drept sfantă moştenire de la Domnul nostru Iisus Hristos, prin Duhul Sfant, în Biserica Sa dreptmăritoare. Nu vrem să stricăm liniştea nimănui în cele ale conştiinţei, dar nici nu vrem a ne departa şi a părăsi moştenirea strabună în care noi simţim că stă unitatea adâncă a neamului nostru. Pentru noi, patria şi ortodoxia sunt " gradina Raiului " dată nouă de Dumnezeu să " lucram în ea şi să o păzim " ( Facere 2, 15 ) cu sfinţenie. Să ştiţi că nu toată credinţa în Dumnezeu este bună. Auzi ce spune marele Apostol Pavel : Fiule Timotei, sfatuieşte pe creştini să fie sanatoşi în credinţă. Poate să creadă cineva în Dumnezeu şi credinţa lui să nu-i aducă nici un folos, dacă nu crede cum marturiseşte Biserica, adică credinţă adevarată Ortodoxă. Şi dracii cred în Dumnezeu ! Nu spune Apostolul Iacob ( cap. 2, 19 ) că şi demonii cred şi se cutremură ? Dar ce le foloseşte diavolilor credinţă, dacă ei nu fac voia lui Dumnezeu ? Primul fel de credinţă este CREDINTA DREAPTA, adică ORTODOXĂ, singura care este lucrătoare şi mântuitoare. Apoi este credinţa schismatică. Schismaticii sunt acei cu stilul vechi de la noi. Ei au credinţă ortodoxă, exact ca noi, dar fiindcă nu ascultă de Biserică, se numesc dezbinaţi de Biserică. Sunt

description

Noi, dintru începutul plămădirii acestui neam, aşa ne ştim, romani şi creştini ortodocşi. Aşa ne-am născut şi avem datoria să păstrăm curat şi deplin ce am moştenit de la strabuni, ca de la Dumnezeu

Transcript of RELIGIE - DESPRE CREDINTA

DESPRE CREDINTA

DESPRE CREDINTA

Noi, dintru nceputul plmdirii acestui neam, aa ne tim, romani i cretini ortodoci. Aa ne-am nscut i avem datoria s pstrm curat i deplin ce am motenit de la strabuni, ca de la Dumnezeu. Dar noi, obte ortodox romn, s nu uitm niciodat evlavia, rvna i jertfa domnitorilor, stramoilor i prinilor notri, cu care ei au aparat de-a lungul a aproape dou mii de ani, patria i aceast credin care le-au fost date drept sfant motenire de la Domnul nostru Iisus Hristos, prin Duhul Sfant, n Biserica Sa dreptmritoare.

Nu vrem s stricm linitea nimnui n cele ale contiinei, dar nici nu vrem a ne departa i a prsi motenirea strabun n care noi simim c st unitatea adnc a neamului nostru.

Pentru noi, patria i ortodoxia sunt " gradina Raiului " dat nou de Dumnezeu s " lucram n ea i s o pzim " ( Facere 2, 15 ) cu sfinenie.

S tii c nu toat credina n Dumnezeu este bun. Auzi ce spune marele Apostol Pavel : Fiule Timotei, sfatuiete pe cretini s fie sanatoi n credin. Poate s cread cineva n Dumnezeu i credina lui s nu-i aduc nici un folos, dac nu crede cum marturisete Biserica, adic credin adevarat Ortodox. i dracii cred n Dumnezeu ! Nu spune Apostolul Iacob ( cap. 2, 19 ) c i demonii cred i se cutremur ? Dar ce le folosete diavolilor credin, dac ei nu fac voia lui Dumnezeu ?

Primul fel de credin este CREDINTA DREAPTA, adic ORTODOX, singura care este lucrtoare i mntuitoare.

Apoi este credina schismatic. Schismaticii sunt acei cu stilul vechi de la noi. Ei au credin ortodox, exact ca noi, dar fiindc nu ascult de Biseric, se numesc dezbinai de Biseric. Sunt afurisii de Biseric, pn vin i se intorc inapoi, s asculte de Sfantul Sinod.

Credina schismatic este i credin catolic, care nseamn universal, dar nu mai este dreapt, adica ortodox, caci au schimbat unele dogme stabilite de Sfinii Apostoli i Sfinii Parinti la cele sapte Sinoade Ecumenice. Din aceast cauza ei s-au rupt de credin i de crezul ortodox i cred n Pap.

Apoi este credina eretic. i sectarii cred, dar asta este credin eretic. Dac cineva strmb credina ortodox, ea nu mai este dreapt i nu-i placut lui Dumnezeu. C marele Apostol Pavel spune aa : Pace peste cei ce vor urma cu dreptarul acesta - adic cu dreapt credin - i peste toi aleii lui Dumnezeu. i iar zice : Fiule Timotei, lupt-te ca un bun osta al lui Iisus Hristos, c cine nu se lupt dup lege, nu se ncununeaz ( 2 Timotei 2, 5 ).

Deci este o lupt i o credin lucrtoare, cnd se face dup legea lui Dumnezeu. Aceasta este credina dreapt. Iar dac nu-i credin dreapt, aceea este credin eretic sau schismatic sau strmb, adic cu abatere de la dreapta credin ortodox.

Protestanii zic " Sola fide ", mntuirea numai prin credin. Omul se mantuiete numai prin credin, fr fapte, zic ei. Oare nu auzi ce spune Apostolul Iacob ? Credina fara fapte e moart, ( cap. 2, 20 ), precum i faptele fr credin. Deci credina care nu este unit cu faptele bune ne este mntuitoare; c i diavolii cred, dar nu fac voia lui Dumnezeu.

Ai auzit ce spune marele Apostol Pavel ? Acea credin este mntuitoare, care se lucreaz prin dragoste. Credina cunosctoare au i dracii, iar credin lucrtoare o au numai cretinii cei buni. Credina care este mpodobit i mbrcat cu faptele bune este credin lucrtoare, care aduce mntuire sufletului. Numai credina care se lucreaz prin dragoste, numit credin ortodox lucrtoare, l poate mntui pe om.

Deci, s nu v nelai cu ideile sectarilor, care vin din snul Bisericii Protestante, care zic c numai credina, adica " Sola Fide " ajunge pentru mntuire, i c pot s-i fac de cap, c n-au nevoie de sfat. Sau " Sola Gratia ", care nseamn mntuirea prin har. Nu este adevarat !

A zis Apostolul : n dar suntem mntuii ? Da. Dar acelai Apostol care a zis aceasta, a spus i : Toi vom sta naintea divanului lui Iisus Hristos, ca s lum fiecare dup cum a lucrat, dup faptele lui. Ai auzit c cere fapte ?

i Mntuitorul spune n Evanghelie : Cnd va edea Fiul Omului pe scaunul slavei Sale ... i va rsplti fiecruia dup faptele lui; i n Psalmul 61 zice: C Tu vei rsplti fiecruia dup faptele lui. Auzi ce le spune lor Hristos ? Toat fapta bun sau rea, o va trage Dumnezeu la judecat. i n multe pari ale Scripturii vei gsi acestea. Deci, numai credina dreapt este mntuitoare, dac este unit cu faptele.

Auzi ce spune Sfantul Apostol Iacob : Dac ar veni cineva la voi i ar fi goi i lipsii de hrana cea de toate zilele i v-ar cere ajutor, i le-ai zice : Du-te, frate ! Mergi n pace ! Dumnezeu s te hrneasc; Dumnezeu s te fac sntos, Dumnzeu s te primeasc, dar nu i-ai dat nimic, care este folosul ? ( Iacob 2, 14 - 17 ). Fereasc Dumnezeu !

Dumnezeu ar putea s-l miluiasc fr s-l trimita la tine. Dar l-a trimis la tine s vada dragostea ta; s vada credina ta, c tu vrei s-l ajuti, s-l hranesti, s-l primeti ca pe un strin n casa ta i s-l adapi.

Deci, credina ortodox unit cu fapta bun este credin mntuitoare. Iar acea credin n care nu-i pas de durerea aproapelui tu, este credin stearp, nelucrtoare i nu aduce mntuire, cci credina fr fapte este moart.

Credinta mozaic, este credina evreilor primit prin proorocul Moise. Ei nu cred n Iisus Hristos, Mntuitorul lumii, refuznd Legea cea Noua adus de El i de aceea prigonesc pe cretini. Alt credin este credina pgn, a celor ce nu cred n adevaratul Dumnezeu. Cele mai mari religii pgne sunt : mahomedanismul, budismul, brahmanismul, parsismul, hinduismul, intoismul, etc. Ei se inchina la ali dumnezei, care sunt idoli sau diavoli. Ce zice psalmismul David ? Idolii pgnilor sunt argint i aur, lucruri fcute de mini omeneti; gur au i nu vor grai .. i celelalte. Deci, cine crede n ali Dumnezei i nu se nchin Dumnezeului Celui n Treime, Tatlui i Fiului i Sfntului Duh, Dumnezeu Care a fcut cerul i pmntul, acela are credin pgn Credina crestin poate fi uneori superstiioas, alteori fanatic. Oamenii care cred n vrajitorii, n descntece, n vise, n vedenii i alte nluciri, acetia sunt oameni superstiioi i au credin bolnav sau stricat.

N-ai vazut ce spune la Cartea ntelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah, la capitolul 34 ? Precum este cel ce alearg dup vant i vrea s prind umbra sa, aa este omul care crede n vise. C pe multi visele i-au nelat i au czut cei ce au ndjduit n vise. Cel ce crede n vise este asemenea celui ce merge la vrjitori.

Dar ce este credina fanatic ? Credina care nu are la baz dreapta socoteal. Are un elan n toate : postete prea mult, se nevoiete prea mult, o ia stranic cu postul, cu milostenia, cu lepadarea de sine, cu mtaniile i n-are un bilan, n-are o dreapt socoteal. Vorba proverbului : " N-o lua lat, ca rmne negrpat ! "

Credina fanatic tii cum este ? Cum ai ncrca o maina cu tot felul de bunti i pe urm i-ai da drumul la vale fr frn. Se duce i unde ajunge, se rastoarn. Gata ! Aa-i credina fanatic.

Nu aa ! Toat fapta bun trebuie s-o conduc dreapta credin n Iisus Hristos i dreapta socoteal sau cumpana dreapt. Dumnezeiasca Scriptur zice : " Nu te abate nici la dreapta nici la stnga. Calea de mijloc este cale mprteasc ". Deci, este o credin care nu are echilibru, o credin fr dreapt socoteal se numete fanatic. O ia ntr-o parte i mai ncolo se rstoarn.