Romania

RomaniaPozitie geografica: - paralela de 45 lat. N

- meridianul de 26 long E => se afla in emisfera N, la

jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul nord, deci are clima

temperata

- Se afla in SE Europei Centrale, fiind strabatuta de meridianul

de 25 long E- este in mijlocul continentului deci are clima

continentala (fara mase de aer umed, pp reduse).

Romania se afla la distante aproximativ egale fata de extremitatile N, V, E - aprox 2800 km si la numai 1050 km in extr S.

Puncte extreme: N Horodistea

S Zimnicea

V Beba Veche

E Sulina

Vecini: N- Ucraina

N-V- Ungaria S-V Serbia

S- Bulgaria

S-E M. Neagra

E- Rep Moldova, UcrainaRomania- tara Carpatica Din lungimea totala a Carpatilor (1500 km) , 2/3 se afla pe teritoriul romaniei

Sunt bogati in resurse : minereuri de fier, neferoase (aur, argint, cupru, plumb)

Numeroase paduri si pasuni

Contribuie la dezvoltarea socio-economica a Romaniei

Atractie turistica

Constituie o bariera orografica in calea maselor de aer umede, oceanice=> la V de Carpati este o clima mai umeda si mai blanda, iar la E, mai uscata. Influenteaza si vegetatia, Carpatii Orientali reprezentand limita fitografica dintre padurile de fag (V) si zona de stepa (E) (ierrburi marunte) Altitudine maxima 2544 m Vf, Moldoveanu

Au favorizat extinderea populatiei

Este numit castel de ape pt k izvorasc foarte multe rauri

Romania- tara Dunareana Din lungimea totala a Dunarii (2860 km), 38% este pe teritoriul Rom (1075km)

Favorizeaza dezvoltarea activitatilor economice : comert, transporturi, turism (croaziere, delta)

Favorizeaza legatura dintre Europa V si Europa C = leaga M Nordului de M. Neagra prin canalul Rin-Main-Dunare

Are un potential hidroenergetic important se afla Portile de fier 1 si 2 (hidrocentrale)

Pt irigatii, pescuit, alimentarea cu apa a populatiei

Reprezinta o axa importanta de dezvoltare a asezarilor omenesti (Braila, Galati, Tulcea)

Romania- tara pontica Are deschidere la MN Lungimea tarmului romanesc este de 244 km

Leaga tara noastra de intreg oceanul planetar si toate tarile

Dezvoltare economica: comert, turism, transporturi

Detine resurse: petrol, gaze naturale (platforma continentala)

Portul Cta este cel mai mare port din bazinul MN

Caracteristicile reliefului Romaniei

Relief jos, altitudine medie 420 m Altitudine maxima 2544 m Vf. Moldoveanu, mtii Fagaras Alt min 0 la nivelul marii. Varietate: toate treptele de relief Proportionalitate: pondere aproximativ egala. (Munti= 28%, dealuri, podisuri = 42 %, campii = 30% ) Dispunere in trepte concentrice, simetrice Grad de locuire prezent in toate unitatile de relief1. Carpatii OrientaliLimite: N- granita Ucraina

S Valea Prahovei

V Dealurile si Campia de V, depresiunea Transilvaniei

E- Pod Moldovei, Pod Sucevei, Subcarrpatii Moldovei, Subcarpatii

Curburii

S-au format prin cutarea si inltarea scoartei in orogeneza alpina

Altitudini mai coborate, cea medie fiind 1000-1500 m

Alt max = Grupa N- mtii Rodnei, Vf. Pietrosu Mare 2303m Alcatuire petrografica: roci variate, dispuse pe 3 siruri paralele: in V- roci vulcanice (bazalt, andezit, granit), in C- sisturi cristaline (roci metamorfice), in E roci sedimentare (flis)

Orientarea culmelor N-V, S-E, dispuse paralel

Sunt fragmentati de vai, depresiuni, fasuri, trecatori

Latimea maxima in grupa N 150 km Relief: Vulcanic (conuri, cratere vulcanice), Glaciar (circuri, vai, lacuri glaciar doar in Gr. N cu alt peste 2000 m ), Carstic (chei, pesteri in Gr. C si S), Pe conglomerate (ciuperci, sfincsi, babe)Grupa Nordica.Limite: N : Granita cu Ucraina

S : Depresiunea Dornelor, Depresiunea Campulung; Pasul Tihuta

Altitudine maxima 2303m in Vf. Pietrosu Mare, mtii Rodnei

Munti vulcanici : Oas, Gutai, Tibles

Roci cristaline: Rodnei, MaramuresuluiRoci sedimentare: Obcinele Bucovinei

Depresiuni: Maramures (cea mai mare)Grupa Centrala.

Limite: N : Depresiunea Dornelor, Depresiunea Campulung

S : Depresiunea Brasov, Raul Oituz (afluent al Trotusului)

Altitudine maxima 2100 m, Vf. Pietrosu, mtii Calimani

Relief carstic: mtii Rarau, mtii Hasmas

Relief pe conglomerate: mtii Ceahlau

Relief volcanic: lacul Sf. Ana

Depresiuni: Ciuc, Giurgau, Brasov (cea mai mare depr. Intramontana)

Grupa Sudica.

Limite : N : Depresiunea Brasov

S : Valea Prahovei

Altitudine maxima 1954 m, Vf. Ciucas, mtii Ciucas

Relief carstic : mtii Barsei

Relief pe conglomerate : mtii Ciucas

Depresiuni: Brasov

Cea mai joasa grupa. 2. Carpatii Meridionali

Limite: E : Valea Prahovei

V : Culoarul Timis-Cerna

N : Depresiunea colinara a Transilvaniei (Fagaras, sibiu)

S : Subcarpatii curburii, subcarpatii Getici, Podisul Mehedinti

S-au format prin cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina

Sunt cei mai inalti deoarece au 11 varfuri peste 2500 m

La sfarsitul orogenezei alpine au suferit in proces de reinaltare, denumit inaltare in bloc Sunt masivi, cu roci dure, predominand sisturile cristaline, doar la extremitati existand calcare

Sunt strabaturi de foarte putine rauri in totalitate datorita masivitatii accentuate (olt)

Alt max 2544m, Vf Moldoveanu, mtii Fagaras

Relief glaciar bine reprezentat

Relief carstic la extremitati

Grupa Bucegi.

Limite: E : raul Prahova V : raul Dambovita

Altitudine maxima 2505m, Vf. Omu, mtii Bucegi

Relief carstic,, pe conglomerate (Sfinxul, Babele)

Mtii Leaota, mtii Piatra Craiului, Culoarul Rucar-Bran (mtii Bucegi si Piatra Craiului)

Grupa Fagaras.

Limite : E : raul Dambovita V : raul Olt

Altitudine maxima 2544 m, Vf. Moldoveanu, FagarasSunt cei mai masivi, orientare V-E

Relief glaciar (foarte multe lacuri glaciare Balea, Capra, Bodragu, Doamnei), depresiuni (Lovistei la V de Fagaras)

Grupa Parang.

Limite : E : raul Olt

V : raul Jiu, si Strei

Altitudine maxima 2519 m , Vf. Parangul Mare, mtii Parang

Relief glaciar (Lacul Galcescu), relief carstic (mtii Capatanii), depresiuni (petrosani)

Grupa Retezat-Godeanu.

Limite : E : raul Jiu, Strei

V : Culoarul Timis-Cerna

Altitudine maxima 2509, Vf. Peleaga, mtii Retezat

Relief glaciar (lacul Bucura, Zanoaga), relief carstic (mtii Mehedinti si mtii Valcan)3. Carpatii OccidentaliLimite: S: Dunarea

N: Barcau, raul Somes

V: dealurile de V, Campia de V

E: Depresiunea colinara a Transilvaniei, culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei si Culoarul Timis-Cerna

Sunt cei mai josi, aproximativ 600-1000 m Altitudinea maxima 1849m, Vf. Bihor, mtii Bihor (Apuseni)

Este alcatuit din mozaic petrografic

Sunt foarte fragmentati de numeroase depresiuni, vai, pasuri, trecatori

Patrund depresiuni-golf in lungul raurilor printre culmile montane (Depresiunea Zarand)

Culmile sunt orientate variat

Relief : carstic (Cheile Turzii Apuseni, cheile Nerei Banatului, Pestera Vantului, Ursilor, Scarisoara)

2 grupe : Mtii Apuseni, Mtii Banatului ( Banatului si Poiana rusca)

Muntii Apuseni

Limite : S ; Muresul

Altitudine maxima 1849m, Vf. Bihor, mtii Bihor. Alte altitudini mari la Vladeasa, Gilau

Au suferit un proces de scufundare in N in mtii MeseshDepresiuni golf: Zarand, Brad, Beius, Vad-Borad

Sunt prezente izbucuri la relief carstic (= ape subterane care ies la suprafata)

Muntii Poiana Rusca

Limite : N : Mures

S : Culoarul Bistrei

Altitudine maxima 1374 m, Vf. Padesu, mtii Poiana RuscaSunt masivi, putin fragmentati

Muntii Banatului

Limite E : Culoarul Timis- Cerna

S : dunarea

Altitudine maxima 1437 m, Vf. Piatra Goznei, mtii Semenic.

Mtii Almajului, Mtii Aninei

Depresiunea Almajului, Caras-Ezeris

Relief CarsticSubcarpatiiLimite: intre valea Moldovei si Valea Motrului (jiu)

Reprezinta o treapta de tranzitie intre Carpati si podisuri

S-au format prin cutarea si inaltarea scoartei, la sfarsitul orogenezei alpine

Sunt alcatuiti dintr-o succesiune de depresiuni si dealuri, dealurile fiind axate pe anticlinale iar depresiunile pe sinclinale Altitudini in general joase 400-600 m, cel mai inalt sector fiind cel al Subcarpatilor Getici

Altitudinea maxima, 1218 m Dealul Chiciora, sau 1018 m, Mgura Mtu

Alcatuirea petrografica: roci sedimentare predominant moi, marne, argile si sectoare cu gresii si calcar.

Sunt frecvente alunecarile de teren! In subcarpatii Curburii si GeticiSubcarpatii Moldovei

Limite : N : raul Moldova

S : raul Trotus

V : Carpatii Orientali

E : podisul Moldovei

Cel mai simplu sector ca si alcatuire alc. doar dintr-un sir de dealuri si depresiuni

La contactul cu Carpatii sunt depresiuni, iar la exterior dealuri

Altitudinea maxima 911 m, Culmea PlesuluiDepresiuni: Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau

Dealuri: Culmea Plesului, Dealul Corni, Culmea Petricica

Subcarpatii Curburii

Limite: N: raul Trotus

V: raul DambovitaCel mai complex sector subcarpatic- doua siruri de dealuri si depresiuniPrimul sir de depresiuni: Vrancei, Valenii de munte (submontane)

Al doilea sir de depresiuni : Dumitresti, Policiori, Campina (intracolinare)

Dealuri : Ousorul, Magura Odobesti

Altitudinea maxima 996m, magura odobesti

Patrund pinteni montani printre dealurile subcarpatice. (Culmea ivanetu, dealul istrita)Sunt prezente cutele diapire (=strate de sare)

Frecventa alunecarilor de teren

Singurul sector ce intra in contact direct cu Campia Romana

Subcarpatii Getici

Limite : N : Carpatii Meridionali

S ; Podisul Getic

E : raul Dambovita

V : raul Motru

Au o structura complexa, doua randuri de dealuri si depresiuni.Altitudinea maxima 1218 m, ChicioraAu o structura complexa : sunt alcatuiti din 2 sectoare

-primul: intre Dambovita si Olt = Muscelele Argesului- cu o structura monoclinala-al doilea : intre Olt si Motru = Subcarpatii Olteniei

Primul sir de depresiuni : Campulung, Subcarpatica Nord- Olteana

Al doilea sir de depresiuni : Targu-jiu, Targu- Carbunesti

Primul sir de dealuri : Chiciora, Magura Matau,

Al doilea sir de dealuri : Bran (333 m)

Alunecari de teren frecvente

Cute diapire.

Depresiunea colinara a Transilvaniei

Limite: N: Grupa N a Carpatilor Orientali

N-V: Dealurile de V

S: Carpatii Meridionali

E: Carpatii orientali

V: Carpatii Occidentali

S-au format la inceputul orogenezei alpine. In timpul ridicarii Carpatilor, in interiorul acestora a avut loc un proces de scufundare a fundamentului Carpatic pana la 4500m. Ulterior depresiunea tectonica creata a fost inundata de apele unei mari (panonica) care a fost indelung sedimentata (peste 4500m). La inceputul cuaternarului (era glaciara) depresiunea colinara a devenit uscat.

=> s-a format prin sedimetare

Alcatuire petrografica: roci sedimentare: argile, marne, gresii, calcare Are o structura cutata pe margini, sub forma de cute diapire (sare)

In centru are o structura monoclinala sau tabulara (stratele de roci sunt orizontale)

Prezenta domurilor (=boltiri ale scoartei cu gaz metan)

Orientare : N-E, S-V

Altitudinea medie 425 m, alt max, dealul Becheci, 1800 mSubunitati:

1. pe margini dealurile si depresiunile peritransilvane

a. in E: o alternanta de dealuri si depresiuni (Se mai numesc Subcarpatii Transilvaniei), sunt prezente cutele diapireb. in S: depresiuni (Fagaras, Sibiu), cute diapire in Sibiu

c. in V: cute diapire in Ocna Mures, dealuri si depresiuni (Culoarul Alba-Iulia-Turda)

2. in centru: Podisul Transilvaniei

a. in N: Podisul Somesan (intre Dealurile de V si Somesul Mic si Mare) este cel mai inalt sector 500-600m, cu interfluvii netede

b. in C: Campia Transilvaniei (intre Somesul Mic, Somesul Mare si Mures), 400-500m, structura neteda, tabulara, cu domuri. Se numeste Campia Transilvaniei pt ca e neteda si utilizata agricol

c. in S: Podisul Tarnavelor (la S de Mures pana la Depresiunea Fagaras), 400-500 m, cu domuri. Sunt prezente alunecarile de teren

Are doua diviziuni: Podisul Hartibaciu, si Podisul Secase Dealurile de vestLimite

N Raul Somes,Grp. N a Carpatilor Orientali S Dunare E Carpatii Occidentali V Campia de Vest.

S-au format prin sedimentare intr-o fosta mare ce s-a retras treptat spre vest. Roci sedientare :pietrisuri,argile iar in Nord dealuri din sisturi cristaline, eruptive acestea dand cele mai mari altitudini. Alt. scad de la est la vest

La Est la contactul cu muntele 200-300 m iar in Vest in jur de 200

Orientarea dealurilor E-V. Alt max Culmea Codrului 580 m.Diviziuni N.dl.Silvaniei intre Somes si Barcau. Culmea Codrului ,Magura Simleu,Depresiunea Baia Mare. Centru.Intre Barcau si Mures .ex dl.Oradei. Sud.Dl Banatului .dl L ipovei. Sud de Mures.PodisuriPodisul Moldovei

Limite N Granita cu Ucraina E Granita cu Moldova, raul Prut S Campia Romana V Grupa Nordica a Carpatilor Orientali, Subcarpatii Moldovei.

S-au format prin acumularea de sedimente depuse intr.o fosta mare a carei ape s.a retras de la N la V la S-E . Roci sedimentare:argile, marne ,gresii, calcare.Alte roci: pietrisuri ,nisipuri ce s.au depus pe un fundament foarte vechi care face parte din platforma Est Europeana.

DiviziuniIn N-V P.Sucevei Alt ridicate Roci dure: gresiile conglomeratele. Cute dipire la contactul cu Obcinele Bucovinei. Depresiunea Radauti,dl Ciungi. Campia Moldovei (a Jijiei) Alt 200 300 m

Neted =utilizat agricol. P.Barladului 400-500m .alt mari in Colinele Tutovei. Alunecari de teren. Una dintre cele mai degradate regiuni Colinele Tutovei, Podisul Central Moldovenesc.Podisul Getic

Limite N Sub Getici

Sud Campia Romana Est Dambovita

V. Dunare.Caracterirtici:

-S-a format prin acumularea de sedimente depuse intr-o fosta mare ce s-a retras de la N la S. Altitudinea scad de la N (500-600) la sud(200-300m) Marne,argile,gresii(N),pietrisuri la suprafata(E) Podisuri cu interferente netede si late ( S)= aceasta diviziune purtand numele de platforme iar in N sunt dealuri cu culmi mai rotunjite si mai inguste. Structura monoclinala. Alunecari de teren.Diviziuni de la E la V -Platforma Candesti (Dambovita-Argesel) Platforma Argesului (Argesel- Arges P. Cotmeana (Arges-Gilort) P. Jiului (Gilort-Motru) P. Strehaiei (Motru-Dunare)Podisul Mehedinti.

Limite.

-N Carpatii Meridionali S Podisul Getic E Motru V Dunare

Cel mai mic podis. Asemanator ca mod de formare cu Muntii =Cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina

Aspect de podis

Interfluvii netede.

Alt 400-500.

Alcatuire petrografica variata sisturi cristaline,calcare Relief carstic(Izbucuri,chei,pesteri)Socodeturi Lapiezuri..P.Ponoare,Pest .Topolnita.

Podisul Dobrogei

Cea mai complexaunitate de relief.

Limite N:Dunarea,Delta Dunarii S .Granita cu Bulgaria E Marea Neagra V Dunarea

-Podisul Casimcei unitate de orogen(caledoniana) =cel mai vechi pamant romanesc.

Muntii Macin-Unitate de orogen(hercinica_

Podisul Dobrogei de Sud Unitate de platforma peste care sunt dispuse roci sedimentare mai noi.

Podis jos alt 200-300, Alt maxima Vf.Tutuiatu 467m.

-dealuri cu interfluvii netede,plate marginite de versanti abrupti.

Alcatuire petrografica.

N : M.Macin : roci vulcanice:granit bazalt

In P.Casimcei: sisturi verzi(cele mai vechi roci ce apar la suprafata.In P.Dobrogei de Sud : calcare,gresii recente acoperite de un strat gros de loess aprox 40 grosime.

Tipuri de relief:

N.M.Macin-Relief montan,ruiniform

-Relief carstic ( S,Centru) ,pesteri,cheile dobrogei,canarale.-Relief pe loess..

Diviziuni- NORD : Masivul Dobrogei de Nord :M.Macin,Dl Tulcei(200m) .Culmea Niculitel,

Podisul Babadag

Podisul Casimcei.

SUD.: Podisul Dobrogei de SUD, Pod.Medgidiei. Pod.Olteniei Pod Negru Voda

Zona litorala.

Campia RomanaLlimite

N Podisul GeticSub.Curburii,Podisul Moldovei

S Dunare

V Dunare

E Dunaree

Caracteristici : Cea mai mare unitate de campie 320 km de la E la V.

Latimea sa maxima este in partea de E 180 km.

Formata prin acumularea de sedimente intr.o fosta mare devenind uscat in cuaternar.

Alcatuire petrografica :pietrisuri nisipuri. alt 50-100m. Alt maxima 300m in Campia Pitesti. Altitudine minima Campia Siretului Inferior. 5-10 m. aspect de campie intinsa neteda fragmentata de rauri . Inclina de la N la S dar si de la E la V cum s.au retras apele fostei mari.

.Tipuri de relief

Acoperita de un strat de loess a carei grosime creste de la V 30-40 la E 10.

crovurile microdepresiuni gropi in care se formeaza lacuri. de tasare

de sufoziune = apele creeaza canale sau gauri. Eolian. dunele de nisip in S Campia Olteniei.( Jiu- Dunare) Baragan, CalmatuiuluiDiviziuni. I Campia Olteniei (Dunare-Olt )

exista campii tabulare. II ( Olt- Arges)

exista c piemontane c subsidenta. c tabulare. III (Arges - Pod.Moldovei )

c.piemontane Ploiesti,Ramnicului. c subsidenta scoarta terestra sufera proces de scufundare astfel pot aparea inundatii. C Siretului Inferior. c. tabulare au cea mai mare extindere .C.Baraganului -DUNE DE NISIPCampia de Vest

Limite

N M-tii Oas

S Dunarea

V Gr cu Ungaria si Serbia

E Dealurile de V,M-tii Zarandului.

Caracteristici:

Formata prin sedimentare,intr-o fosta mare ale carei ape s-au retras treptat de la Est la Vest. Pe directia N-S lungimea este de 375 km. Alcatuire petrografica: pietrisuri,nisipuri,loess doar cativa m. Inclina de la Est la Vest..de la 100-150m la est si 90-100 la vest. Datorita acestei pante mici =>inundatii.Tipuri de relief:

eolian:dune de nisip,( Campia Carei) loess nu foarte bine reprezentat.

Campii

Inalte caracter piemontan.: C.Vingai 174m si cea mai inalta.C.Carei,Campia Aradului. Joase tabulare:C.Somesului,Ccrisurilor,C Timisului.Delta Dunarii

Cea mai noua campie formata ,situata la gura de varsare a Dunarii in Marea Neagra.

sit la N-E de Podisul Dobrogei.

Factorii formarii:

Aluviunile aduse de fluviu in cantitate mare si depusa la gura de varsare. Mareele reduse:favorizeaza despletirea fluviului in mai multe brate. Panta redusa la gura de varsare( redusa a platformei continentale) Curenti maritimi de suprafata.S-a format in urma cu 10000 de ani prin bararea unui fost golf al M.N cu cordoane de nisip datorita aluviunilor carate de Dunare cat si a curentilor.

Datorita barajelor de la portile I si II apa esre acum filtrata iar aluviunile scad.

Formata din suprafete acvatice(Bratele Dunarii,lacuri,mlastini,mai mult de 75% ) si suprafete de uscat,continentale:grindurile.

Grindurile:

Fluviale insotesc bratele Dunarii de o parte si de alta. Fluvio-maritime:la care au contribuit si aluviunile. Grindul Letea(12,4m),G.Caraorman(intre Sulina si Sf Gheorghe. Constinentale: Suprafata de uscat.(La N de Chilia)

Bratele Dunarii

Chilia : cara cea mai mare cantitate de apa 60% sin volumul ei Sulina : cel mai adanc,permanent drenat : navigabil(transporturi de marfuri,patrund navele maritime) 18 % apa. Sf Gheorghe.22% din volumul de apa,cel mai neandrat=> au fost construite canale pt scurtarea raurilor.PAGE 7