relatii publice grile (1)

TEST

1.Cătălin Zamfir şi Lazăr Vlăsceanu consideră procesul de comunicare ca pe un sistem compus din: a) emiţătorul (sursa), mesajul (putătorul de informaţii), receptorul (destinatarul);b) emiţătorul (sursa), mesajul (putătorul de informaţii), canalul (suportul informaţiei),

receptorul (destinatarul);c) emiţătorul (sursa), canalul (suportul informaţiei), receptorul (destinatarul);d) mesajul (putătorul de informaţii), canalul (suportul informaţiei), receptorul (destinatarul);e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte si complete;

2.Dumitru Iacob defineste comunicarea ca:a) performanţa de a descifra sensul, semnificaţia, conotaţia şi denotaţia legăturilor

sociale, organizate şi dezorganizate, cu ajutorul simbolurilor, semnelor, reprezentărilor şi altor modalităţi modelare informaţională, în scopul declanşării, obţinerii stabilităţii, amplificării, diminuării, amânării sau stopării unor comportamente (conduite) individuale sau de grup;

b) incercarea de a descifra sensul, semnificaţia, conotaţia şi denotaţia legăturilor sociale, organizate şi dezorganizate, cu ajutorul simbolurilor, semnelor, reprezentărilor şi altor modalităţi modelare informaţională, în scopul declanşării, obţinerii stabilităţii, amplificării, diminuării, amânării sau stopării unor comportamente (conduite) individuale sau de grup;

c) efortul de a descifra sensul, semnificaţia, conotaţia şi denotaţia legăturilor sociale, organizate şi dezorganizate, cu ajutorul simbolurilor, semnelor, reprezentărilor şi altor modalităţi modelare informaţională, în scopul declanşării, obţinerii stabilităţii, amplificării, diminuării, amânării sau stopării unor comportamente (conduite) individuale sau de grup;

d) nici un răspuns nu este complet si corect;

3.Bernard Dagenais defineste comunicarea:a) ca pe un proces sensibil, prin care un emiţător doreşte să-şi facă auzit mesajul de către un

receptor;b) ca pe un proces sensibil, prin care un emiţător doreşte să-şi facă identificat mesajul de către

un receptor;c) ca pe un proces sensibil, prin care un emiţător doreşte să-şi facă acceptat mesajul de

către un receptor;d) ca pe un proces sensibil, prin care un emiţător doreşte să-şi facă observat mesajul de către

un receptor;e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte si complete;

4.Receptorul a) poate să-şi aleagă informaţia pe care doreşte s-o recepteze;b) trebuie să-şi aleagă informaţia pe care doreşte s-o recepteze;c) nu se pune problema alegerii informaţiei pe care doreşte să o recepteze;d) poate să-si aleagă informaţia pe care doreşte să o transmită;e) toate răspunsurile de mai sus sunt gresite;

5.Informaticianul Warren Weaver vede comunicarea ca „totalitatea proceselor prin care o minte poate să o influenţeze pe alta” este:

a) informaţie parţial adevărată;b) afirmaţie adevarată;c) informaţie falsă;d) informaţie parţial falsă;

1

6.Biologul Edward Wilson apreciază comunicarea ca fiind:a) intenţia unui organism care modifică comportamentul altui organism, într-o manieră

adaptativă, pentru unul sau ambii participanţi;b) acţiunea unui organism care modifică comportamentul altui organism, într-o manieră

adaptativă, pentru unul sau ambii participanţi;c) acţiunea unui organism care observă comportamentul altui organism, într-o manieră

adaptativă, pentru unul sau ambii participanţi;d) nici un răspuns nu este corect;

7.Filozoful Charles Marris consideră comunicarea:a) ca pe o relaţie şi interacţiune între entităţi ce încetează a fi complet distincte şi

automate;b) ca pe o relaţie între entităţi ce încetează a fi complet distincte şi automate;c) ca pe interacţiune între entităţi ce încetează a fi complet distincte şi automate;d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;

8.Dumitru Iacob apreciază că obiectivele specifice procesului de comunicare ar putea fi: a) să existe receptare;b) să existe înţelegere;c) să existe acceptare;d)să existe un interes patrimonial;e) să inducă o schimbare măcar la unul din palierele personalităţii.

Precizati care dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.

9.Cel care comunică trebuie să stăpânească arta comunicării pentru: a) a fi receptat;b)a fi înţeles;c)a fi motivat;d)a fi acceptat;e) a determina o schimbare la nivelul unui palier al personalităţii receptorului.


10.Pentru a comunica eficient şi a se îndeplini cel puţin aceste obiective, procesul de comunicare trebuie să subsumeze:

a) emiţătorul (sursa), mesajul (purtătorul de informaţii), canalul ( suportul informatic), receptorul (destinatarul);

b) mesajul (purtătorul de informaţii), canalul ( suportul informatic), receptorul (destinatarul),c) emiţătorul (sursa), canalul ( suportul informatic), receptorul (destinatarul);d) emiţătorul (sursa), mesajul (purtătorul de informaţii), receptorul (destinatarul);e) toate răspunsurile de mai sus sunt gresite;

11.În procesul de comunicare între emiţător şi receptor se parcurg următorii paşi: a) sursa îşi caută limbajul pentru exprimare;b) sursa codifică mesajul, ce poate fi purtat de cuvinte, semne, semnale, simboluri etc;c) Sursa foloseşte un canal de a transmite mesajul codificat; d) Receptorul primeşte mesajul şi-l decodifică;e) Mesajul produce efecte la cel puţin unul dintre palierele personalităţii receptorului;f) Receptorul are o reacţie, care ajunge la sursă.g) Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;

2

12.Feed-back-ul reprezintă:a) răspunsul receptorului la mesajul primit; b) reacţia receptorului la mesajul primit; c) răspunsul / reacţia receptorului la mesajul primit; d) nici un răspuns nu este corect şi complet;

13.Feed-back-ul a) permite să analizăm şi să facem o evaluare privind atitudinea faţă de mesaj a emiţătorului şi

receptorului; b) nu permite să analizăm şi să facem o evaluare privind atitudinea faţă de mesaj a

emiţătorului şi receptorului; c) nu permite să facem o evaluare privind atitudinea faţă de mesaj a emiţătorului şi

receptorului; d) toate răspunsurile sunt corecte;

14.Feed-back-ul permitea) să se facă e evaluare a modului în care receptorul a intrat în contact cu mesajul şi a

felului în care i-a dat o interpretare;b) să observe modul în care receptorul a intrat în contact cu mesajul;c) să se facă e evaluare a modului în care receptorul a interpreta mesajul; d) nici un răspuns nu este complet şi corect;

15.Zgomotul a) subsumează o mare parte din elementele implicate în comunicare şi care-i pot afecta

eficienţa;b) subsumează toate elementele implicate în comunicare şi care-i pot afecta eficienţa;c) subsumează elementele semnificative implicate în comunicare şi care-i pot afecta eficienţa;d) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este complet şi corect;

16.Când vorbim de informaţii avem în vedere pe cele: a) publice;b) private;c) personale;d) toate răspunsuirle de mai sus la un loc;

17.Informaţiile publice cuprind:a) informaţiile clasificate, informaţiile neclasificate, informaţii confidenţiale;b) informaţiile clasificate, informaţiile neclasificate;c) informaţiile clasificate, informaţiile neclasificate, date cu caracter personal;d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;

18.Informaţiile private au drept sursă:a) instituţii private care-şi îndeplinesc obiectivele în baza resurselor proprii;b) numai instituţii publice care-şi îndeplinesc obiectivele în baza resurselor proprii;c) numai instituţii private care-şi îndeplinesc obiectivele în baza resurselor proprii;d) toate răspumnsurile sunt complete şi corecte;

19.Informaţiile personale au caracter privat cu excepţia: a) situaţiilor prevăzute de lege; b) situaţiilor prevăzute de lege şi cuprind date despre persoane. (excepţiile se referă la

persoanele publice, pe timpul cât îndeplinesc astfel de funcţii);c) situaţiilor prevăzute de regulamentele de ordine interioară al fiecărei instituţii private;d) nici un răspuns nu este complet şi corect;

3

20.Atunci când participăm la activităţi împreună cu un grup de indivizi şi dorim să transmitem mesaje trebuie să avem în vedere:

a) existenţa unei culturi a exprimării; b) existenţa unei proceduri a descifrării codurilor;c) existenţa unei culturi a ascultării;d) existenţa unui suport material solid;

Precizaţi care dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.

21.Pentru a fi eficientă, comunicarea a) nu trebuie să fie numai monologul unui emiţător către un receptor, ci acesta trebuie să

fie şi un dialog;b) trebuie să fie numai monologul unui emiţător către un receptor, ci acesta trebuie să fie şi un

dialog;c) nu trebuie să fie numai monologul unui emiţător către un receptor, ci acesta trebuie să fie şi

un dialog;d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte şi complete;

22.Conduita adoptată de un emiţător care încearcă să-şi impună mesajul la receptor fără a avea un dialog, un schimb de informaţii, reprezintă:

a. mare greşeală;b. o reusită;c. o conduită eficientă;d. o reţetă de succes;

23.Calitatea schimbului de informaţii poate fi influenţată de foarte mulţi factori. Pentru ca cel puţin receptorul să nu fie influenţat foarte mult de aceşti factori, pe timpul schimbului de informaţii se recomandă respectarea cerinţelor:

a) folosirea negaţiilor într-o proporţie mult mai mică decât afirmaţiile;b) folosirea cu predilecţie a diatezei active în detrimentul celei pasive;c) folosirea unui fundal sonor adecvat;d) exprimarea unei idei fără repetarea aceloraşi cuvinte;e) evitarea redundanţei şi a expresiilor banale;f) folosirea de fraze scurte;g) întrebuinţarea unor cuvinte în raport de nivelul de înţelegere a receptorului.


24.Comunicarea scrisă constituie un tip de comunicare esenţial pentru existenţa umană. Aceasta nu se poate realiza cu succes, dacă nu se ţine de următoarele cerinţe:

a) selectarea cuvintelor, astfel încât cei care citesc mesajul scris să-l poată interpreta cât mai corect şi exact;

b) folosirea celor mai potrivite cuvinte în raport de mesajul de transmis; c) alegerea unei poziţii adecvate în timpul scrisului; d) utilizarea cu preponderenţă a cuvintelor scurte în detrimentul celor lungi;e) alegerea şi aplicarea unui mod de prezentare agreabil pentru a capta atenţia cititorului.


25.Comunicarea verbală reprezintă:a) un mijloc prin care se desfăşoară în special relaţiile oficiale cu publicul;b) mijlocul principal prin care se desfăşoară în special relaţiile oficiale cu publicul;c) o modalitate prin care se desfăşoară în special relaţiile oficiale cu publicul;

4

d) o metodă prin care se desfăşoară în special relaţiile oficiale cu publicul;e) nici un răspuns nu este complet şi corect;

26.Principalele avantaje ale comunicării verbale faţă de celelalte tipuri de comunicare vizează următoarele aspecte:

a) asigură posibilitatea emiţătorului de a-şi exprima ideile mai uşor şi mai rapid; b) vizează posibilitatea controlului prin feed-back;c) permite folosirea unei vestimentaţii adecvate;d) permite folosirea de tehnici persuasive, dar şi gesturi sau mimică;e) asigură posibilitatea controlării fluxului informaţional pe durata comunicării.


27.În raport de suportul pe care se transmite mesajul, presa poate fi:a) scrisă, nescrisă şi audiovizuală;b) scrisă şi audiovizuală;c) scrisă, nescrisă, tipărită şi audiovizuală;d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte şi complete;

28.În raport de ritmul de apariţie, presa scrisă poate fi: a) zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială, semestrială şi anuală;b) zilnică, săptămânală, trimestrială, semestrială şi anuală;c) zilnică, săptămânală, lunară, semestrială şi anuală;d) zilnică, săptămânală, lunară, trimestrială, şi anuală;

29.După formatul publicaţiei, acestea pot fi: a) de tip revistă (cu dimensiunile unei coli de hârtie A 4); de tip ziar ( formatul standard

– A 2; formatul tabloid – A 3);b) de tip revistă (cu dimensiunile unei coli de hârtie A 1); de tip ziar ( formatul standard – A

2; formatul tabloid – A 2);c) de tip revistă (cu dimensiunile unei coli de hârtie Q 7); de tip ziar ( formatul standard – A

2; formatul tabloid – Z 7);d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte şi complete;

30.De regulă cotidienele au format:a) A 1; b) A 2; c) A 3; d) A 4;

31. De regulă tabloidele au format:a) A 1;b) A 2;c) A 3;d) A 4;

32.Posturile de televiziune de serviciu public sunt finanţate:a) din bugetul statului;b) din bugetul statului, precum şi din taxele achitate de cetăţenii care deţin radio şi

televizor;c) din taxele achitate de cetăţenii care deţin radio şi televizor;d) nici un răspuns nu este corect şi complet;

5

33.Posturile de televiziune comerciale sunt:a) posturi ce se adresează unui public care are preocupări şi interese comune;b) posturi de proximitate ce se adresează unui public aflat în vecinătate sau care are

preocupări şi interese comune;c) posturi ce se adresează unui public aflat în vecinătate;d) toate răspunsurile de mai sus sunt complete şi corecte;

34.După spectrul undelor de emisie posturile pot fi: a) pe unde utrascurte, scurte, lungi;b) pe unde utrascurte şi scurte;c) pe unde scurte şi lungi;d) toate răspunsurile sunt corecte;

35.După suportul pe care se transmite, posturile de televiziune pot fi: a) posturi care transmit prin aer sau prin cablu;b) posturi care transmit prin satelit sau prin cablu;c) posturi care transmit prin aer sau prin satelit;d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte şi complete;

36. După conţinut posturile de televiziune pot fi: a) de divertisment şi informaţie, de cultură şi educaţie, de muzică clasică;b) de ştiri, de divertisment şi informaţie, de muzică clasică;c) de ştiri, de divertisment şi informaţie, de cultură şi educaţie, de muzică clasică;d) nici un răspuns nu este corect;

37.Specialiştii în comunicare şi relaţii publice au ajuns la unele concluzii cu privire la aşteptările jurnaliştilor de la reprezentantul biroului de presă. În esenţă aceste aşteptări vizează:

a) să comunice cu uşurinţă scris şi oral;b) să dispună de capacitate ridicată de analiză şi sinteză,c) să aibă capacitate organizatorică ridicată;d) să se îmbrace provocator;e) să dispună de putere de muncă;f) să-şi cunoască foarte bine instituţia pe care o reprezintă precum şi pe cea a jurnaliştilor;g) să furnizeze numai ştiri interesante;h) să fie un bun negociator între presă şi organizaţia pe care o reprezintă;i) să fie un profesionist.


38.Pentru o bună comunicare a reprezentantului biroului de presă cu mass-media; acesta trebuie să desfăşoare un complex de activităţi care presupune:

a) căutarea şi selectarea informaţiilor în interiorul organizaţiei;b) crearea şi reactualizarea documentelor de bază referitoare la organizaţie;c) pregătirea atentă a mesei de protocol;d) pregătirea materialelor şi organizarea manifestărilor pentru presă;e) crearea de contacte individuale cu jurnaliştii;f) căutarea şi selectarea informaţiilor externe.


6

39.Pentru a uşura munca cu jurnaliştii: biroul de presă trebuie să întocmească nişte fişiere de presă pe baza cărora să cunoască:

a) la cine să apeleze; cine este interesat de mesaje; care este organizarea instituţiilor de presă cu care colaborează, ce hoby au anumiti ziarişti, etc;

b) la cine să apeleze; cine este interesat de mesaje; care este organizarea instituţiilor de presă cu care colaborează, etc;

c) la cine să apeleze; cine este interesat de mesaje; care este organizarea instituţiilor de presă cu care colaborează, ce băuturi preferă la sfârşitul conferinţelor de presă, etc;

d) nici un răspuns de mai sus nu este complet şi corect;

40.Un fişier de presă privind jurnaliştii poate avea următoarea structură de principiu1:a) nume, prenume şi eventualul pseudonim;b) numărul de telefon din redacţie;c) numele, adresa şi telefonul instituţiei de presă unde lucrează;d) adresa şi numărul de telefon de acasă;e) funcţia;f) hoby-urile şi pasiunile;g) specialitate;h) o fotografie recentă,i) data naşterii;j) data la care a fost făcută ultima reactualizare a fişierului;k) evidenţa participării jurnalistului la evenimentele la care organizaţia l-a invitat;l) atitudinea faţă de organizaţie.


41.Principalele tehnici de comunicare ale reprezentantului biroului de presă cu mass-media sunt: a) comunicatul de presă, declaraţia, interviul, şedinţa de informare sau briefingul de presă,

conferinţa de presă;b) comunicatul de presă, dosarul de presă, declaraţia, interviul, şedinţa de informare

sau briefingul de presă, conferinţa de presă;c) comunicatul de presă, dosarul de presă; şedinţa de informare sau briefingul de presă,

conferinţa de presă;d) toate răspunsurile sunt corecte şi complete;

42.Una dintre cele mai importante tehnici de comunicare în exteriorul organizaţiei o constituie:a) comunicatul de presă;b) şedinţa de informare sau briefingul de presă;c) conferinţa de presă;d) interviul;

43.Un comunicat de presă este apreciat de ziarişti ca important, mai puţin important sau neimportant în baza următoarelor criterii de evaluare:

a) noutăţile prezentate prin informaţii;b) interesul pe care îl poate stârni publicului;c) calitatea hârtiei folosite;d) calitatea redactării textului, acesta depinde de pregătirea specialistului pe linia cunoaşterii

specificului presei şi a organizaţiei pentru care lucrează, precum şi redactării unui text atractiv pentru public.

Precizaţi care dintre răspunsurile de mai sus nu este adecvat.

1 Ibidem, p.99

7

44.Un comunicat de presă valoros trebuie să întrunească următoarele caracteristici: a) transmite informaţii despre ceva ce prezintă interes pentru publicul – ţintă;b) forma şi conţinutul de redactare trebuie adaptate potrivit pretenţiilor canalului de presă

căruia i se adresează;c) stampila instituţiei pe colţ;d) trebuie să fie întotdeauna un document scris;e) este întotdeauna un document oficial ce are valoare informativă.

Precizaţi care dintre răspunsurile de mai sus nu este adecvat.

45.După conţinutul lor, comunicatele de presă pot fi: a) invitaţie, anunţ, statistic, de informare, politic, oficial, de luare de poziţie, erată;b) invitaţie, de reamintire, anunţ, statistic, de informare, politic, oficial, de luare de

poziţie, erată;c) invitaţie, de reamintire, anunţ, statistic, de informare, politic, oficial, erată;d) invitaţie, de reamintire, anunţ, statistic, de informare, politic, oficial, de luare de poziţie;

46.Comunicatul invitaţie se trimite de regula: cu două săptămâni înaintea evenimentului şi prin intermediul acestuia sunt invitaţi jurnalişti să

participe la acesta; a) cu o săptămână înaintea evenimentului şi prin intermediul acestuia sunt invitaţi jurnalişti să

participe la acesta; b) cu două săptămâni înaintea evenimentului şi prin intermediul acestuia sunt invitaţi

jurnalişti să participe la acesta; c) cu trei săptămâni înaintea evenimentului şi prin intermediul acestuia sunt invitaţi jurnalişti

să participe la acesta; d) cu patru săptămâni înaintea evenimentului şi prin intermediul acestuia sunt invitaţi

jurnalişti să participe la acesta;

47.Pentru informarea corectă a jurnaliştilor în comunicatul de presă sunt precizate:a) tema evenimentului, numele organizaţiei, participanţii, momentul şi locul acţiunii,

traseul, detalii privind locul întâlnirii etc;b) numele organizaţiei, participanţii, momentul şi locul acţiunii, traseul, detalii privind locul

întâlnirii etc;c) tema evenimentului, numele organizaţiei, participanţii, traseul, detalii privind locul

întâlnirii etc;d) tema evenimentului, numele organizaţiei, participanţii, momentul şi locul acţiunii, traseul,

etc;

48.Comunicatul de reamintire se trimite cu scopul:a) de a anunţa jurnaliştii despre evenimentul ce va avea loc peste 5 zile;b) de a reaminti jurnaliştilor despre evenimentul anunţat anterior în urmă cu o săptămână;c) de a reaminti jurnaliştilor despre evenimentul anunţat anterior prin comunicatul

invitaţie;d) de a reaminti jurnaliştilor despre evenimentul anunţat în mass media;

49.Comunicatul anunţ are ca scop:a) trezirea interesului terţilor faţă de un eveniment şi determinarea acestora să-l popularizeze

prin presă în scopul informării publicului;b) trezirea interesului ziariştilor faţă de un eveniment şi determinarea acestora să-l

popularizeze prin presă în scopul informării publicului;c) trezirea interesului personalului propriu faţă de un eveniment şi determinarea acestora să-l

popularizeze prin presă în scopul informării publicului;d) nu are nici un scop precis;

8

50.Comunicatul statistic conţine:a) date statistice recente despre organizaţie sau sferele ei de interes;b) date informative despre organizaţie sau sferele ei de interes;c) date generale despre organizaţie sau sferele ei de interes;d) date importante despre organizaţie sau sferele ei de interes;

51.Comunicatul de informare se întrebuinţează:a) pentru a retransmite informaţii referitoare la activităţi importante ce se desfăşoară în cadrul

unei organizaţii cum ar fi de pildă inaugurarea unei noi biblioteci, a unei aule universitare, a unei săli de conferinţe, a unui nou tip de autoturism etc.

b) pentru a transmite informaţii referitoare la activităţi importante ce se desfăşoară în cadrul unei organizaţii cum ar fi de pildă inaugurarea unei noi biblioteci, a unei aule universitare, a unei săli de conferinţe, a unui nou tip de autoturism etc.

c) pentru a transmite informaţii referitoare la activităţi ce se desfăşoară în cadrul unei organizaţii;

d) nici un răspuns nu este corect şi complet;

52.Comunicatul oficial este:a) produsul unei entităţi private prin care publicul este informat asupra unor decizii ale

acestora cu repercusiuni asupra acestuia;b) produsul unei autorităţi politice sau administrative prin care publicul este informat

asupra unor decizii ale acestora cu repercusiuni asupra acestuia;c) produsul unei persoane fizice prin care publicul este informat asupra unor decizii ale

acesteia;d) produsul unei autorităţi politice sau administrative, entităţi private sau persoane fizice prin

care publicul este informat asupra unor decizii ale acestora cu repercusiuni asupra acestuia;

53.Comunicatul de luare de poziţie:a) se datează şi se transmite pentru exprimarea unor atitudini a organizaţiei vis a vis de

o problemă;b) nu se datează dar se transmite în cel mai scurt timp posibil pentru exprimarea unor

atitudini a organizaţiei vis a vis de o problemă;c) se datează şi se transmite dacă se consideră necesar, în vederea exprimării unor atitudini a

organizaţiei vis a vis de o problemă;d) nici un răspuns nu este corect şi complet;

54.Comunicatul de luare de poziţie poate îmbrăca mai multe forme:a) de contestare - dezacordul faţă de o decizie, realitate etc.;b) de provocare - denunţarea sau acuzarea unei stări de fapt;c) de informare – anunţă terţii legat de faptul că a i-au produs un prejudiciu grav de

imagine; d) de clarificare - argumentarea şi clarificarea unor probleme, situaţii etc, cu car se confruntă

organizaţia;e) de rectificare - corectarea unor informaţii care prejudiciau imaginea organizaţiei; f) erata - îndreptarea unor erori strecurate din greşeală în comunicatul autentic.


55.În esenţă, pregătirea comunicatului de presă trebuie să cuprindă următoarele etape:

9

a) pregătirea comunicatului sub forma unei ştiri bună de difuzat pentru agenţiile de presă. Ştirile pot fi involuntare (nepregătite) şi sunt preluate imediat de agenţiile de presă şi voluntare (pregătite) care uneori nu prea se bucură de interesul presei;

b) redactarea comunicatului de presă, avându-se în vedere titlul care trebuie să fie foarte sugestiv, incitant, intertitlul care să-i ajute pe ziarişti să priceapă mai repede mesajul comunicatului şi textul al cărui prim paragraf trebuie să prezinte pe scurt esenţialul comunicatului;

c) folisirea unei hârtii adecvate, de preferat colorată;d) stilul comunicatului care trebuie să fie:

concis ( 3-4 fraze scurte însumând 15-20 de cuvinte); clar - folosirea unui vocabular simplu dar nu sărac; precis - folosirea datelor, cifrelor etc verificate anterior;

e) tonul comunicatului care trebuie să fie factual şi neutru, adică se evite transmiterea unei poziţii părtinitoare etc;

f) repetiţia care presupune necesitatea de a repeta numele organizaţiei, al personalităţii etc în scopul de a-l scoate în evidenţă;


56.Se recomandă ca un comunicat de presă să se dactilografieze:a) pe o coală de hârtie format A 3, numai pe o singură faţă, lăsându-se o margine de 2-3 cm de o

parte şi de alta a acestuia, necesară ziariştilor pentru însemnări personale; b) pe o coală de hârtie format A 4, numai pe o singură faţă, lăsându-se o margine de 2-3 cm

de o parte şi de alta a acestuia, necesară ziariştilor pentru însemnări personale; c) pe o coală de hârtie format A 5, numai pe o singură faţă, lăsându-se o margine de 2-3 cm de o

parte şi de alta a acestuia, necesară ziariştilor pentru însemnări personale; d) pe o coală de hârtie format A 4, pe ambele feţe, lăsându-se o margine de 2-3 cm de o parte şi de

alta a acestuia, necesară ziariştilor pentru însemnări personale;

57.Ca volum, un comunicat de presă:a) nu trebuie să fie mai mare de 2 pagini, iar textul nu trebuie să cuprindă mai mult de 300

de cuvinte, dispuse cam în 25 de rânduri pe pagină, a câte 60 de semne fiecare;b) nu trebuie să fie mai mare de 3 pagini, iar textul nu trebuie să cuprindă mai mult de 300 de

cuvinte, dispuse cam în 25 de rânduri pe pagină, a câte 60 de semne fiecare;c) nu trebuie să fie mai mare de 2 pagini, iar textul nu trebuie să cuprindă mai mult de 1000 de

cuvinte, dispuse cam în 25 de rânduri pe pagină, a câte 60 de semne fiecare;d) nu trebuie să fie mai mare de 5 pagini, iar textul nu trebuie să cuprindă mai mult de 300 de

cuvinte, dispuse cam în 25 de rânduri pe pagină, a câte 60 de semne fiecare;

58.Difuzarea comunicatului de presă se poate realiza prin: a) poştă, reprezentant sau curier, fax sau e-mail, conferinţă de presă;b) poştă, telefon, reprezentant sau curier, fax sau e-mail, conferinţă de presă;c) telefon, reprezentant sau curier, fax sau e-mail, conferinţă de presă;d) poştă, telefon, fax sau e-mail, conferinţă de presă;

59.Dosarul de presă reprezintă:a) un instrument la dispoziţia unei organizaţii pe baza căruia se realizează comunicarea

acestuia cu mass-media;b) un dosar care conţine principalele informaţii legate de actorii din mass-media ;c) un instrument la dispoziţia organelor abilitate pe baza căruia se realizează verificarea

comunicărilor cu mass-media;d) nici un răspuns nu este complet şi corect;

60.Un dosar de presă trebuie să cuprindă:

10

a) un sumar, aşezat la începutul dosarului; b) un text de maxim 10-12 pagini - în conţinutul căruia este prezentată esenţa temei; c) un instrument de scris (pix, stilou, creion);d) diferite documente – pentru dezvoltarea aspectelor particulare ale temei;e) materiale suplimentare (exemplu: reproduceri după articolele publicate anterior despre

organizaţie);f) anexă: (pentru ca dosarul să nu fie prea voluminos).


61.Pentru prezentare este bine să se reţină faptul că dosarul de presă trebuie să fie prevăzut:a) cu o copertă (dosar-plic) de format A 3, care nu trebuie să fie costisitoare, având în vedere

că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;b) cu o copertă (dosar-plic) de format A 4, care nu trebuie să fie costisitoare, având în

vedere că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;c) cu o copertă (dosar-plic) de format A 5, care nu trebuie să fie costisitoare, având în vedere

că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;d) cu o copertă (dosar-plic) de format A 7, care nu trebuie să fie costisitoare, având în vedere

că acesta este un instrument de lucru pentru jurnalişti;

62.Paginile dosarului de presă trebuie:a) să fie numerotate şi prinse cu agrafe sau capse, iar în interiorul dosarului plic trebuie

să se includă: numele, telefonul şi adresa de e-mail ale persoanei de contact;b) să fie numerotate, iar în interiorul dosarului plic trebuie să se includă: numele, telefonul şi

adresa de e-mail ale persoanei de contact.c) să fie numerotate şi prinse cu agrafe sau capse;d) să fie prinse cu agrafe sau capse, iar în interiorul dosarului plic trebuie să se includă:

numele, telefonul şi adresa de e-mail ale persoanei de contact.

63.Conferinţele de presă pot fi de mai multe feluri: a) în direct - mass-emdia îşi trimit jurnaliştii la o activitate cu semnificaţie deosebită;b) prin satelit – deşi este costisitoare, prezintă avantajul că reprezentanţii mass-media nu trebuie să

se mai deplaseze în locul respectiv, întrucât transmisia este instantanee; c) prin firme de consultanţă – se apelează l specilişti în relaţii publice şi comunicare;d) prin telefon – o modalitate folosită în special de investitori, pentru a se permite comunicarea

simultană între director - analişti financiari şi reporteri economici.


64.Pentru a fi o reuşită, la conferinţa de presă trebuie să se aibă în vedere următoarele elemente: a) nu este recepţie oferită jurnaliştilor; b) pe timpul activităţii jurnaliştii pot fi trataţi numai cu apă, cafea, răcoritoare, orice altceva

nu este recomandat; c) sala de conferinţe să fie una generoasă;d) organizarea trebuie să cuprindă: pregătirea, desfăşurarea, evaluarea;


65.Pregătirea unei conferinţe de presă cu excepţia celui ce vizează o situaţie de criză este recomandat:

a) să înceapă cam cu o săptămână înaintea datei de desfăşurare;b) să înceapă cam cu o lună înaintea datei de desfăşurare;c) să înceapă cam cu două luni înaintea datei de desfăşurare;

11

d) să înceapă cam cu 3 săptămâni înaintea datei de desfăşurare;


66.Pentru pregătirea minuţioasă a unei conferinţe de presă trebuie avute în vedere:a) stabilirea exactă a datei, zilei şi locului de desfăşurare;b) stabilirea meniului pentru invitaţi;c) întocmirea listei cu invitaţi;d) elaborarea şi trimiterea invitaţiilor;e) întocmirea documentaţiei;f) întocmirea materialelor auxiliare (ajutătoare);g) pregătirea intervenţiilor (discursurilor);h) instruirea reprezentanţilor organizaţiei stabiliţi să participe la conferinţa de presă; i) executarea ultimelor verificări înainte de începerea conferinţei de presă.


67. Persoanele care organizează conferinţa de presă trebuie să evite: a) perioadele când jurnaliştii se află în vacanţă;b) perioadele în care se pregătesc şi se desfăşoară alegeri locale şi generale;c) sfârşitul sau începutul de săptămână;d) zilele în care au loc vizite ale şefilor de state, evenimente politice importante, târguri de

carte, expoziţii internaţionale, sărbători religioase etc.


68.Pentru evitarea suprapunerilor şi alegerea momentului prielnic, cei care pregătesc conferinţa de presă trebuie să aibă în vedere:

a) zilele de marţi, miercuri şi joi oferă cea mai bună oportunitate pentru desfăşurarea conferinţei de presă;

b) ziua de luni nu este recomandată deoarece jurnaliştii sunt ocupaţi fie cu pregătirea materialelor despre evenimentele săptămânii trecute, fie cu noile evenimente din săptămâna în curs pe care trebuie să le aducă la cunoştinţa publicului ţintă;

c) vinerea nu este recomandată întrucât jurnaliştii sunt ocupaţi cu pregătirea materialelor de cultură, divertisment şi sport ce vor fi prezentate sâmbăta şi duminica;

d) ora de desfăşurare trebuie să fie între 10-12.e) toate răspunsurile de mai sus;

69.Desfăşurarea propriu-zisă a conferinţei de presă debutează cu primirea jurnaliştilor şi continuă cu:

a) discursul reprezentantului organizaţiei, întrebările, închiderea conferinţei, dialogul informal (trataţiile - cafeaua, răcoritoarele, apa minerală etc);

b) deschiderea conferinţei, discursul reprezentantului organizaţiei, întrebările, închiderea conferinţei, dialogul informal (trataţiile - cafeaua, răcoritoarele, apa minerală etc);

c) deschiderea conferinţei, discursul reprezentantului organizaţiei, întrebările, închiderea conferinţei;

d) deschiderea conferinţei, discursul reprezentantului organizaţiei, închiderea conferinţei;

70.Conferinţa de presă trebuie să se încheie:

12

a) după expirarea timpului pentru întrebări, şi purtătorul de cuvânt âi invită pe participanţi la partea informală asigurându-i că vor primi la plecare copii ale discursului;

b) după expirarea timpului pentru întrebări;c) după expirarea timpului pentru întrebări şi după ce moderatorul face un scurt

rezumat al temei evidenţiind problemele importante şi, totodată, mulţumindu-le pentru participare, invitându-i la partea informală şi asigurându-i că vor primi la plecare copii ale discursului;

d) după ce se serveşte masa;

71.Pentru a avea rezultatul scontat, interviul trebuie pregătit foarte bine. Pregătirea constă în desfăşurarea următoarelor activităţi:

a) identificarea a 2-3 idei principale de transmis; b) rostirea cu glas tare a unor pasaje de transmis verificându-se dacă acestea prezentate în

scris au acelaşi impact spuse cu voce tare;c) alegerea unui loc liniştit pentru a evita eventualele perturbari fonice;d) documentarea privind ideile exprimate de alţi specialişti intervievaţi de presă pe aceeaşi

temă;e) identificarea instituţiei din care face parte reporterul şi verificarea gradului de audienţă al

emisiunilor acestuia;f) simulări cu specialiştii de la biroul de presă, studii de interviu;g) refuzaţi politicos participarea la interviu atunci când constataţi că nu aveţi nimic de spus.


72.Salutul constituie:a) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale

faţă de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;b) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale faţă

de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;c) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale faţă

de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;d) primul ritual şi întâia manifestare voluntară şi vizibilă a atitudinii şi sentimentelor tale faţă

de partener, ca şi ale partenerului faţă de tine;

73.Salutul îndeplineşte următoarele funcţii:a) de a da oamenilor ocazia de a se recunoaşte şi a intra în conversaţie unii cu alţii;b) de a da individului posibilitatea de a demonstra că se poate bizui pe el privind respectarea

convenţiilor sociale;c) de a permite reafirmarea sau construirea tipului de relaţie pe care îl vor avea participanţii

unul cu altul;d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;

74.În cadrul comunicării prin salut trebuie avută în vedere o manieră convenţională şi ritualică de a indica respectul, astfel:

a) bărbatul salută primul femeia;b) femeia însoţită este salutată de cea neînsoţită;c) persoana mai în vârstă este salutată de cea mai tânără;d) cei prezenţi la o activitate sunt salutaţi de noul venit;e) grupul este salutat de persoana neînsoţită;f) clientul este salutat de către vânzător;g) contribuabilii sunt salutaţi de către funcţionarul public;h) profesorul este salutat de către studenţi sau elevi;i) preotul este salutat de către enoriaş;j) cel care stă pe loc este salutat de cel aflat în mişcare;

13

k) persoanele aflate în interiorul unei încăperi sunt salutate de persoanele care intră în încăperea respectivă;

l) persoana cu poziţie ierarhică inferioară salută pe cea cu poziţie ierarhică superioară;m) şeful este salutat de subaltern.


75.Sărutul, în general, reprezintă:a) formă de salut; b) o modalitate de întalnire; c) o formă de atracţie sexuală; d) toate variantele de mai sus sunt corecte;

76.Comunicarea verbală prezintă următoarele avantaje în raport cu celelalte tipuri de comunicare: a) permite emiţătorului să-şi expună ideile rapid şi uşor;b) asigură controlul prin feed-back;c) permite folosirea tehnicilor persuasive, dar şi gestica şi mimica;d) asigură posibilitatea controlului fluxului informaţional, pe toată durata derulării

comunicării;e) toate variantele de răspuns de mai sus sunt corecte;

77.Specialiştii apreciază că trebuie respectate următoarele cerinţe pentru a putea afirma că o comunicare scrisă este reuşită:

a) selectarea cuvintelor;b) folosirea cuvintelor potrivite şi concrete;c) utilizarea cuvintelor scurte;d) folosirea unui mod de prezentare plăcut, capabil să atragă atenţia cititorului; de pildă o scrisoare de afaceri trebuie să cuprindă: antetul, sigla, adresa expeditorului, data, referinţa, punctuaţia, marginile, spaţierea etc.e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;

78.În comunicarea scrisă este nevoie de:a) elaborarea de texte simple şi foarte clare, pentru a fi uşor de citit şi de înţeles;b) elaborarea de texte complexe dar clare;c) elaborarea de texte elaborate;d) nici un răspuns nu este complet şi corect;

79.În comunicarea nonverbală au importanţă deosebită:a) semnalele acustice şi manifestările vocale cum ar fi: tusea, suspinul, oftatul, râsul, volumul,

tonul, ritmul, accentul, pauza, râgâitul, geamătul, plescăitul din limbă, precum şi tonalitatea vocii, ;

b) semnalele acustice şi manifestările vocale cum ar fi: tusea, suspinul, oftatul, râsul, volumul, tonul, ritmul, accentul, pauza, râgâitul, geamătul, plescăitul din limbă etc.

c) Semnalmentele vizuale şi manifestările vocale cum ar fi: tusea, suspinul, oftatul, râsul, volumul, tonul, ritmul, accentul, pauza, râgâitul, geamătul, plescăitul din limbă etc.

80.Postura trupului, comunică foarte multe despre o persoană:a) aplecarea spre interlocutor exprimă atitudinea de disponibilitate;b) depărtarea de interlocutor sugerează respingerea sau nepăsarea;c) privitul insistent spre interlocutor exprimă o nepăsare şi o indiferenţă evidentă;d) adoptarea poziţiei aşezat în faţa unui interlocutor aflat în picioare sugerează dominare;e) adoptarea poziţiei cu capul plecat şi umerii căzuţi sugerează obedienţă, inferioritate,

slăbiciune sau timiditate; f) adoptarea poziţiei cu capul sus sau lăsat pe spate exprimă mulţumirea de sine.

14


81.În situaţii de criză, comunicatul de presă trebuie să aibă cel mult o pagină în care:a) se prezintă pe scurt evenimentul;b) se precizează modul şi măsurile în care organizaţia este responsabilă de situaţia de criză;c) se precizează numele persoanei care conduce echipa de management al crizei;d) se prezintă modul în care se concepe rezolvarea problemei.


82.În raport de obiectivele vizate, Patrick Jackson apreciază că o campanie de relaţii publice vizează următoarele tipuri de obiective:

a) conştientizarea unei probleme;b) informarea publicului;c) educarea publicului;d) întărirea atitudinilor;e) schimbarea atitudinilor;f) schimbarea comportamentului.g) toate variantele de răspuns de mai sus sunt corecte;

83.Experienţa a demonstrat faptul că succesul unei campanii de relaţii publice este generat de:a) definirea nevoilor, a obiectivelor şi a resurselor publicurilor;b) planificarea corespunzătoare a campaniilor astfel încât să se cunoască foarte bine

obiectivele şi căile de ajungere la ele;c) monitorizarea şi evaluarea continuă a campaniei pentru a sesiza reuşitele acesteia şi

problemele care trebuie avute mai mult în atenţie;d) selectarea mediei corespunzător categoriei de public;e) toate variantele de răspuns de mai sus sunt corecte;

84.Elaborarea unui plan al campaniei de relaţii publice vizează următoarele etape: a) definirea problemelor, analiza situaţiei, identificarea diferitelor categorii de public, stabilirea

strategiilor, stabilirea tacticilor, fixarea calendarului de lucru, stabilirea bugetului, stabilirea procedurilor de evaluare.

b) definirea problemelor, analiza situaţiei, stabilirea obiectivelor, identificarea diferitelor categorii de public, stabilirea strategiilor, stabilirea tacticilor, fixarea calendarului de lucru, stabilirea bugetului, stabilirea procedurilor de evaluare.

c) definirea problemelor, analiza situaţiei, stabilirea strategiilor, stabilirea tacticilor, fixarea calendarului de lucru, stabilirea bugetului, stabilirea procedurilor de evaluare.

85.Doug Newsom şi Bob Carrell apreciază că unei campanii de relaţii publice îi pot fi caracteristice următoarele tipuri de obiective:

a) cu un domeniu larg – există riscul de a nu fi îndeplinite niciodată;b) nespecifice din punctul de vedere al timpului şi gradului;c) imposibil de măsurat pe de-a-ntregul;d) influenţate direct de misiunea organizaţiei;e) toate variantele de răspuns sunt corecte;

86.O strategie privitoare la o campanie de relaţii publice, care să fie bună, trebuie să aibă următoarele calităţi:

a) să vizeze publicurile stabilite;b) să permită corelarea fiecărui element al strategiei cu segmente diferite ale categoriilor de

public;

15

c) să corespundă publicului vizat;d) să fie la un buget foarte mic;e) să aibă resursele de timp, umane şi financiare proiectate de organizaţie;f) să fie compatibilă cu stilul de conducere şi valorile managerilor organizaţiei.


87.Există trei canale prin care specialiştii în relaţii publice îşi pot transmite mesajele: a) evenimentele speciale, media controlate, media necontrolate;b) evenimente speciale, evenimente ocazionale, evenimente programate;c) evenimente speciale, media controlate, media necontrolate, evenimente ocazionale;

88.Evenimentele speciale au rolul: a) de a asigura relaţii normale între organizaţie şi publicurile importante; b) de a asigura relaţii privilegiate între organizaţie şi publicurile importante; c) de a asigura relaţii privilegiate între organizaţie şi orice terţ; d) de a asigura relaţii normale între organizaţie şi orice terţ;

89.În cadrul planului de campanie al unei campanii de relaţii publice un rol important îl are:a) fixarea calendarului; b) fixarea bugetului de venituri şi cheltuieli;c) fixarea listei de invitaţi;d) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte şi complete;

90.W.S.Dunn apreciază că după ce s-a fixat obiectivul campaniei este necesar:a) să se proiecteze şi un buget preliminar;b) să se proiecteze şi un buget final;c) să se fixexe calendarul acţiunilor;d) nici un răspuns nu este complet şi corect;

16

relatii publice grile (1)

Documents

Transcript of relatii publice grile (1)